feat(practitioner): structură per-modul + PDF-uri sursă + split 2-PC

- audio/Modul {N}/filename.mp3 — fiecare modul în subdirector separat
  pentru copiere pe telefon și transfer între PC-uri.
- PDF-urile se păstrează ca sursă în summaries/pdf/ (fără extract txt).
- transcribe_status="pdf_source_only" pentru lecțiile PDF → summarize.py
  le filtrează automat.
- Fix coliziune manifest transcript_path (stem-based, nu preserve prior).
- .bat per modul (M2-M8) + dispatchers run_pc1_all (M2-M5) + run_pc2_all
  (M6-M8) pentru partajare work pe 2 PC-uri.
- prepare_pc2_bundle.py: zip cu scripts + manifest + .env + PDFs pentru
  PC2 (self-installs whisper.cpp/model/ffmpeg la primul run).
- M1 whisper complete (49/49 audio+vimeo transcrise).

Co-Authored-By: Claude Opus 4.7 (1M context) <noreply@anthropic.com>
This commit is contained in:
2026-04-23 08:48:58 +03:00
parent 2e4bb88624
commit 6ee53133b7
132 changed files with 28904 additions and 74 deletions

View File

@@ -0,0 +1,20 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/1. Premisele-NLP.pdf]
Titlu: Premisele NLP
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
PREMISELE NLP
1. Harta nu e teritoriul. (meniul nu e mâncarea)
2. Oamenii răspund în conformitate cu hărţile lor mentale.
3. Nu putem să nu comunicăm.
4. Corpul şi mintea se influenţează reciproc.
5. Persoana nu este acelaşi lucru cu comportamentul.
6. Persoana cea mai flexibilă exercită cea mai mare influenţă asupra sistemului.
7. Rezistenţa semnifică lipsa raportului.
8. Valoarea unei comunicări este dată de răspunsul primit.
9. Nu există eşec, există doar feedback.
10. Dacă ceva nu merge, fă altceva.
11. Întotdeauna facem cea mai bună alegere.
12. Orice acţiune are la bază o intenţie pozitivă.
13. Avem toate resursele care ne sunt necesare sau le putem crea.

View File

@@ -0,0 +1,32 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/13. EXERCITIU_PACING.pdf]
Titlu: EXERCITIU PACING
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
________________________________________________________________________
1
EXERCIŢIU DE PACING
Participanţi: 3 persoane
Roluri: ghid, explorator, observator
Durată: Aproximativ 15 minute ( 5 min/persoanã)
Desfăşurare:
Exploratorul povestește ghidului o experiența placutã din trecut.
Ghidul urmãrește să-l susţină pe plan verba l pentru a se exprima în bune condiţii.
Pe plan nonverbal, ghidul va observa şi va prelua reflectând unele elemente din
conduita exploratorului. Este necesar a fi identificate acele aspecte care exprimă în
mod esenţial starea emoţională a exploratorului.
ATENŢIE! Nu este suficientă o simplă oglindire, ci realizarea unui contact participativ
autentic la nivel emoţional între cei doi.
Observatorul urmãrește comportamentul celor doi și noteazã ce anume a observat.
Noteazã caracteristicile care au contribuit la realizarea pacing -ului (respirația,
postura, mișcarea, expresiile faciale, tonul vocii, etc).
Urmează o etapă de feedback şi analiză în care exploratorul comunică trăirile
experimentate pe parcursul dialogului. Un rol important în această etapă revine
observatorului, care va ajuta la stabilirea relaţiei dintre tipul de contact prezent între
ghid şi explorator pe de o parte, şi emoţiile şi uşurinţa în exprimare a exploratorului
pe de altă parte.
Se schimbă rolurile.

View File

@@ -0,0 +1,8 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/8. FORME-DE-PACING.pdf]
Titlu: FORME DE PACING
--- pagina 1 ---
© Leadership & NLP
NLP PACTITIONER
NLP Practitioner
cu Horia Radu

View File

@@ -0,0 +1,49 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/9. Gesturi-de-calmare.pdf]
Titlu: Gesturi de calmare
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
Confort / disconfort gesturi de calmare
dupa Joe Navarro
Atunci cand sistemul limbic (creierul emotional sau mamifer) inregistreaza o stare de
disconfort, limbajul nonverbal corespunzator este caracterizat prin stres sau incredere in
sine scazuta.
In schimb, atunci cand sistemul limbic simte confort, aceasta buna dispozitie mentala si
fiziologica se reflecta prin indicii nonverbale de multumire, relaxare si incredere in sine.
Ori de cate ori exista o reactie limbica, in special o experienta negativa sau amenintatoare,
ea va fi urmata de un “comportament de calmare”.
In incercarea de a restabili “conditiile normale”, creierul ii cere corpului sa manifeste un
comportament de confort si calm.
**Fiind niste semnale evidente, care pot fi citite in timp util, le putem observa si decodifica
imediat si in functie de fiecare context.
Aceste comportamente dezvaluie extrem de multe lucruri despre starea mentala a
persoanei din momentul respectiv.
Comportamentele care semnalizeaza disconfortul (incretirea fruntii, indepartarea corpului,
indreptarea in alta directie, incrucisarea bratelor) sunt, de obicei, urmate de de o comanda
data de creier mainilor, pentru ca ele “sa intervina” prin atingeri, in scopul calmarii.
Indiciile si gesturile de calmare au o importanta si o siguranta mai mare decat incercarea
stabilirii veridicitatii afirmatiilor.
Si asta pentru ca ele permit identificarea elementelor care il deranjeaza sau il streseaza pe
un anumit individ.
Atingerea sau mangairea gatului este unul din cele mai semnificative si mai frecvente
comportamente de calmare, pe care majoritatea le folosim atunci cand suntem stresati.
Atingerea gatului la baza lui sau acoperirea cu mana este un semn tipic al faptului ca
persoana se simte stresata, amenintata, nelinistita, nesigura sau infricosata (disconfort).
--- pagina 2 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
Acoperirea adanciturii gatului indica insecuritate, disconfort emotional, frica sau griji, ca
reactie imediata.
Astfel, creierul cere corpului sa faca ceva pentru a-i stimula terminatiile nervoase, eliberand
astfel endorfinele necesare pentru calmare, pentru ca astfel, creierul sa se simta linistit, in
siguranta.
** Orice atingere a fetei, capului, gatului, umerilor, bratelor, mainilor sau picioarelor, ca
raspuns la un stimul negativ reprezinta un comportament de calmare.**
Barbatii prefera sa-si atinga fata, in timp ce femeile prefer sa-si atinga gatul, hainele,
bijuteriile, bratele sau parul.
Abilitatea de a corela comportamentul de calmare cu un anumit stimul de stres care l-a
cauzat (o intrebare, o mentiune verbala sau o persoana care tocmai a intrat in incapere)
poate ajuta la intelegerea corecta a gandurilor, sentimentelor si intentiilor oamenilor.
**Cu cat e mai mare stresul, cu atat vor aparea mai multe gesturi de calmare.**

View File

@@ -0,0 +1,94 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/AVANTAJELE METAFORELOR3.pdf]
Titlu: Metaforele
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
1
AVANTAJELE METAFORELOR
după M.Hall & B.Bodenhamer
1. Metaforele se adresează minţii inconştiente
2. Metaforele sugerează soluţii într -un mod care îl face pe client să poată să -şi rezolve
singur problema
3. Metaforele ajută la c ontrolul relaţiei terapeutice / amplifică puterea tehnicilor de
dezvoltare personală
4. Metaforele fac să scadă rezistenţa clientului / să ocolească convingerile limitative
5. Metaforele sunt mult mai puţin ameninţătoare decăt comenzile
6. Metaforele sunt unele din cele mai uşoare moduri de a accesa structura profundă
7. Metaforele furnizează un mod minunat de a le reaminti altora de propriile resurse şi de a -
I ajuta să le acceseze
8. Folosirea metaforei în procesul comunicării realizează o formă excelentă de comunicare
9. Metaforele ne oferă ocazia de a ne modifica flexilbilitatea
10. Metaforele sunt un mod excepţional de a stabili raportul
EXERCIŢII CU METAFORE
după J.OCONNOR
Exercitiul 1
A. DACĂ ŢI-AI DESCRIE VIAŢA CA O CARTE, FILM, SERIAL TV:
(Se lucrează individual! ...foloseşte visătorul din tine)
1. Ce nume îi poţi da?
2. Care sunt implicaţiile denumirii alese?
3. Care sunt similitudinile între titlu şi ceea ce trăieşti tu acum?
4. Cum se va termina filmul, cartea....?
5. Ce lucruri noi ai putea adăuga/renunţa în film, carte, pentru a ajunge la finalul dorit?
B. DACĂ ŢI-AI DESCRIE LOCUL DE MUNCĂ? completează punctele lipsă
(Se lucreaza individual!)
1. Când sun t la locul de muncă, este ca şi când ..................................................................
deoarece...................................................................................................................................
2. Dacă NU a-ş merge la serviciu, ar fi ca şi când.....................................................
.....................................................deoarece....................................................................
--- pagina 2 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
2
Exercitiul 2
SCOP: Găsirea de similitudini între diverse personaje.
1. Se lucrează în grupuri de câte 3 [GEO ]
2. Exploratorul se gândeşte la o categorie de persoane cum ar fi: actor, politician, sportiv,
medic, avocat, psiholog, etc.
3. Ghidul pune întrebări:
- Dacă X ar fi maşină, ce maşină ar fi? Ce culoarea ar avea?
..................................................................................................................................................
- Dacă X ar fi mobilier, ce piesă de mobilier ar fi?
..................................................................................................................................................
- Dacă X ar deveni parte a naturii ce ar fi?
..................................................................................................................................................
Dă-ţi voie să fii creativ la găsirea întrebărilor pe care să le pui. Exemplele date au doar
caracter
orientativ.
4.Observatorul este atent şi observă detaliile.
5.Ghidul, pe baza întrebărilor, identifică categoria socială din care face parte persoana X.
Ex. 3 - EXERCIŢII CU ANALOGII
1.Completează:
-,,Seminarele sunt precum.......................................................................................................
-,,Oamenii sunt precum............................................................................................................
-,,A lucra este ca şi cum...........................................................................................................
- "A iubi este ca şi cum.............................................................................................................
2.Extinde metafora:
Exemplu: "Seminarele sunt ca un vulcan.”
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
4. Continuă similaritatea spusă de ghid [vulcan] cu ceva similar.
-,,Unele dintre ele sunt pline de surprize”
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................
...............................................................................................................................................

View File

@@ -0,0 +1,56 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/Alinierea-Scopului.pdf.pdf]
Titlu: Alinierea Scopului
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
ALINIEREA SCOPULUI
SCOP:
METASCOP / MISIUNE:
1
NIVELE
NEURO-LOGICE
POTRIVITE
NEPOTRIVITE/
LIMITATOARE
2
MEDIU
3
COMPORTAMENT
4
ATITUDINE
5
VALORI
6
CONVINGERI
7
IDENTITATE

View File

@@ -0,0 +1,56 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/Alinierea-Scopului1.pdf]
Titlu: Alinierea Scopului
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
ALINIEREA SCOPULUI
SCOP:
METASCOP / MISIUNE:
1
NIVELE
NEURO-LOGICE
POTRIVITE
NEPOTRIVITE/
LIMITATOARE
2
MEDIU
3
COMPORTAMENT
4
ATITUDINE
5
VALORI
6
CONVINGERI
7
IDENTITATE

View File

@@ -0,0 +1,103 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/Ancorarea-1.pdf]
Titlu: Ancorarea
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
cu Horia Radu
Pagina 1 din 2
ANCORAREA
Ancorarea = asocierea unui stimul extern sau intern cu o stare.
Orice proces de ancorare este o asociere creată de gânduri, idei, sentimente/stări printr -un
anume stimul.
Ancorele sunt de obicei externe și pot fi orice, ducând la accesarea unei stări.
Fiind atât de evidente și răspândite, ajungem să nu le mai observăm.
Exemple de ancore
• Mirosul de brad, de portocală, de cozonac, (k)
• O melodie preferată trezește o amintire placută, (A)
• Semaforul roșu care indică pericol, STAI, (V)
• Încuviințarea din cap înseamnă “DA”, (V)
• Un ceas deșteptător sună, deci e timpul să te trezești, (A)
• Clopoțelul de la școală indică începutul/sfârșitul pauzei, (A)
• Mirosul de smoală care te duce cu gândul imediat în copilărie cand l-ai simțit pentru prima
dată, (O)
Beneficiile ancorei
Ancorarea este o metodă eficientă pentru a schimba propriul comportament și pentru a
învinge anumite temeri.
• Dacă intri într -o situație cu o stare mai plină de resurse decât în trecut, comportamentul
tău aproape sigur se va schimba în mod pozitiv.
• Stările pline de resurse sunt cheia către performanțe de nivel înalt.
Ancorele sunt benefice, de asemenea, în următoarele situații:
• Dai o testare,
• Ții o prezentare,
• Ai o intâlnire dificilă,
• Te confrunți cu o situație stresantă,
• Trebuie să vorbești în public,
• Ai o decizie dificilă de luat,
• Creezi o stare benefică ție sau altei persoane,
• Iți poți schimba starea în orice situație față de cea în care ești nemulțumit.
--- pagina 2 ---
NLP PRACTITIONER
cu Horia Radu
Pagina 2 din 2
Cum sunt create ancorele?
• Într -un singur moment emoțional dacă emoția este destul de puternică (cu cat ești mai
implicat emoțional, cu atât ancora este mai puternică).
• Prin repetiție doar atunci cand implicarea emoțională lipsește.
O experiență intensă poate produce o ancoră dacă este asociată cu un stimul.
Majoritatea asocierilor sunt folositoare
• Ancorele ne crează obiceiurile fără de care nu am putea trăi. Tot ele ne ajută să
interiorizăm o aptitudine la nivelul subconștientului.
Ex: Dacă ești șofer, ai deja o asociere între faptul că semaforul își schimbă culoarea de la
verde la roșu și modul în care picioarele se vor schimba pe pedale.
Asocierile sunt în general utile
• Ex. Vederea mașinii poliției în oglinda retrovizoare este foarte probabil să te facă să te
întrebi despre starea mașinii tale sau despre viteza cu care circuli.
• Ex. Gândul unui examen îi face pe mulți oameni să se simtă stresați și nesiguri.
• Ex. Mulți oameni asociază vorbitul în public cu anxietatea și cu ușoare stări de panică.
Elemente importante în fixarea ancorei
• Intensitatea stării (cu cât starea este mai intensă cu atât ancora este mai eficientă),
• Puritatea stării (ex.bucurie; fără amalgam de stări),
• Să fie unică și repetabilă (să se distingă de realitatea exterioară de zi cu zi și să fie ușor
de repetat exact la fel),
• Să fie bine sincronizată (trebuie fixată exact înainte de punctul de maximă intensitate a
stării),
• Să fie adecvată situației (să corespundă contextului care o necesită).
Ancorarea se face în două etape:
• Alegi starea emoțională pe care o vrei,
• Ancorezi această stare cu un stimul ca să o poți declanșa atunci când dorești.

View File

@@ -0,0 +1,103 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/Ancorarea1.pdf]
Titlu: Ancorarea
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
cu Horia Radu
Pagina 1 din 2
ANCORAREA
Ancorarea = asocierea unui stimul extern sau intern cu o stare.
Orice proces de ancorare este o asociere creată de gânduri, idei, sentimente/stări printr -un
anume stimul.
Ancorele sunt de obicei externe și pot fi orice, ducând la accesarea unei stări.
Fiind atât de evidente și răspândite, ajungem să nu le mai observăm.
Exemple de ancore
• Mirosul de brad, de portocală, de cozonac, (k)
• O melodie preferată trezește o amintire placută, (A)
• Semaforul roșu care indică pericol, STAI, (V)
• Încuviințarea din cap înseamnă “DA”, (V)
• Un ceas deșteptător sună, deci e timpul să te trezești, (A)
• Clopoțelul de la școală indică începutul/sfârșitul pauzei, (A)
• Mirosul de smoală care te duce cu gândul imediat în copilărie cand l-ai simțit pentru prima
dată, (O)
Beneficiile ancorei
Ancorarea este o metodă eficientă pentru a schimba propriul comportament și pentru a
învinge anumite temeri.
• Dacă intri într -o situație cu o stare mai plină de resurse decât în trecut, comportamentul
tău aproape sigur se va schimba în mod pozitiv.
• Stările pline de resurse sunt cheia către performanțe de nivel înalt.
Ancorele sunt benefice, de asemenea, în următoarele situații:
• Dai o testare,
• Ții o prezentare,
• Ai o intâlnire dificilă,
• Te confrunți cu o situație stresantă,
• Trebuie să vorbești în public,
• Ai o decizie dificilă de luat,
• Creezi o stare benefică ție sau altei persoane,
• Iți poți schimba starea în orice situație față de cea în care ești nemulțumit.
--- pagina 2 ---
NLP PRACTITIONER
cu Horia Radu
Pagina 2 din 2
Cum sunt create ancorele?
• Într -un singur moment emoțional dacă emoția este destul de puternică (cu cat ești mai
implicat emoțional, cu atât ancora este mai puternică).
• Prin repetiție doar atunci cand implicarea emoțională lipsește.
O experiență intensă poate produce o ancoră dacă este asociată cu un stimul.
Majoritatea asocierilor sunt folositoare
• Ancorele ne crează obiceiurile fără de care nu am putea trăi. Tot ele ne ajută să
interiorizăm o aptitudine la nivelul subconștientului.
Ex: Dacă ești șofer, ai deja o asociere între faptul că semaforul își schimbă culoarea de la
verde la roșu și modul în care picioarele se vor schimba pe pedale.
Asocierile sunt în general utile
• Ex. Vederea mașinii poliției în oglinda retrovizoare este foarte probabil să te facă să te
întrebi despre starea mașinii tale sau despre viteza cu care circuli.
• Ex. Gândul unui examen îi face pe mulți oameni să se simtă stresați și nesiguri.
• Ex. Mulți oameni asociază vorbitul în public cu anxietatea și cu ușoare stări de panică.
Elemente importante în fixarea ancorei
• Intensitatea stării (cu cât starea este mai intensă cu atât ancora este mai eficientă),
• Puritatea stării (ex.bucurie; fără amalgam de stări),
• Să fie unică și repetabilă (să se distingă de realitatea exterioară de zi cu zi și să fie ușor
de repetat exact la fel),
• Să fie bine sincronizată (trebuie fixată exact înainte de punctul de maximă intensitate a
stării),
• Să fie adecvată situației (să corespundă contextului care o necesită).
Ancorarea se face în două etape:
• Alegi starea emoțională pe care o vrei,
• Ancorezi această stare cu un stimul ca să o poți declanșa atunci când dorești.

File diff suppressed because it is too large Load Diff

File diff suppressed because it is too large Load Diff

File diff suppressed because it is too large Load Diff

File diff suppressed because it is too large Load Diff

File diff suppressed because it is too large Load Diff

View File

@@ -0,0 +1,567 @@
Muzica
Mi-ața!
Și mulțumesc de răbdare, cei de la check-in
nu au știut că eu am curs azi, de la check-out,
de la hotel,
și am...
Certați, cum adică nu știți că eu am curs azi.
Trebuie să ne grăbim.
Și era coada la check-out și a trebuit să aștept. Încerc cu
zeb pentru întârziere.
Voi ați venit mai devreme, nu...
N-am întârziat eu, ați venit voi prea devreme, corect.
Din fericire, eu mă revanșesc pentru întârziere, în sensul
Am văzut că zic ora 6, terminăm să terminăm 6.30
Vă anunță pe acum că și azi e posibil, foarte posibil
La ce mi-am pus eu în cap să facem azi să nu terminăm la
ora 6
Adică să fiu în 6.30-6.45
7
Dar depinde de voi la modul real
Adică efectiv nu vreau să plec fără să răspund la întrebări
care pentru voi sunt importante
să vă sprijin cu excreții suplimentare.
Nu mă găbesc, asta încerc să spun.
Te rog Florin, un microfon sau îmi zici și repet eu?
Te rog.
Ah, ok.
Ok, promit că nu suntem nejustificate mult și nejustificate
.
În sensul că spre ultima parte a zilei, nu vom preda,
ci facem, așa va fi pe toate modurile, ca să știți,
în ultima oră, o oră și un pic, clarificăm ce am parcurs
deja,
Nu facem exerciții sau concepte noi.
Vor fi excepții, dacă se întâmplă asta,
să introducem ceva nou pe finalul de zi,
doar dacă e ceva ce face click atunci și zic,
stai să vreau să vă zic și asta și nu e în programă,
dar 99% din timp, finalul de zi,
indiferent zâmbătă sau domenică,
nu va comprine concepte noi.
Și clarificări sau voi sunteți în exercițiul.
Dacă ați zisat, undeva, pentru că așa e regia mea de curs,
în a doua partea zilei facem tehnici și exerciții,
pentru că atunci voi ia somnul.
Are sens?
Și ca să nu vă ia s-o, nu vă pun la muncă.
Și predarea cea mai mare parte este în prima parte a zilei.
Și eu am avion din seară, deci vreau nu vreau...
De fapt, aici nu e o garanție.
Am pierdut avionul de două ori, lucrând în sala de curs de
NLP.
Și ambele din București, o altă din Cluj.
Colegele mele, tot făceau în spate semne, mai e cinci
minute, nu mai...
Decolează avionul, făceau.
Și eu zici, da, stai, stai, da, e un capul meu că ajung.
Clujul, un Cluj a ajuns de la mine de acasă până aeroport,
în 8 minute dacă e dimineață,
și 15 dacă e aglomerat.
Adică eram relaxat, dar i-am uitat că sunt București.
Și că 43 plus.
Și da, într-o zi bună.
Și da, am pierdut și avionul.
Dar nu despre asta e vorba, deci, de seară plec și eu, Flor
in,
și am și eu totă intenția să nu vă țin, nejustificat de
mult.
Revenind.
Cum a fost pentru ziua de ieri pentru voi?
Magie, ok?
Mai vreți?
Ținte bine!
N-ai aici cum?
N-ați mai dormit?
Cine nu a dormit aseară?
Cum trebuie, mă refer.
Are legătură cu ce am făcut ieri sau pur și simplu ați avut
voi ceva chef?
Prea multă cafea? Ok.
Ce v-a ținut a seară legați de NLP care se încheiase?
Te rog.
Zici, zici.
Luminita, dacă am înțeles bine, nu?
Simona, iartă-mă, ai față de luminita azi.
Da, da, da, sunt luminoasă, de asta.
Nu vi se pare interesant că Simona, care spunea că nu crede
că poate vorbi spontan în public
Am făcut explicație pentru asta.
Ridica cinciă oară mâna într-o zi jumate.
Incurajați-vă Păsimona, vorbă!
Chiar mi-ai nevoie!
Bravo!
Mulțumesc!
Bravo, bravo!
Mi-am notat că e mai simplu așa.
Te rog!
A fost ideea care m-am măcinat pe drum, a fost ideea cu
care m-am culcat, a fost ideea cu care m-am trezit.
Și pentru că tot era singura idee, pentru că de obicei este
zgomot în capul meu.
Oh, ok!
Am venit cu următor a chestie pe care am scris-o ca să mă
rog să vă scutesc de situația de aștepta.
Deși nu pot vorbi spontan în public încă, din cauza frigide
ridicol, de judecată, de etichetare,
este util pentru mine să aleg totuși să o fac, să mă expun
vorbind, pentru că astfel îmi contrăzic tiparul de gândire.
Excellent!
Excellent!
Excellent!
Și cum te simți că ți-ai notat acest gând, această propozit
ie, această concluzie?
Cum e pentru tine?
Eliberator.
Dar asta nu înseamnă că e mai ușor.
Da, n-am spus că e ușor, doar că e eliberator și este acest
efort pe care îl percepi, acest nu-i ușor.
E un cost slash investiție pertinentă, zic eu, în raport cu
ce primești, nu?
Da.
Cred că trebuie să iau o pauze.
Nu, respiră pur și simplu. Tine microfonul în mână și
respiră.
și respire. Așa reacționează corpul tău,
când îl scoți în necunoscut.
Trebuie doar să te obișnești cu senzații de necunoscut și
să se
sezezez că e regu, poți să te așez.
Mai mult decât atât prima parte a propoziției pe care ne-ai
împărtășit, o fraze pe care ne-ai împărtășit, o
este o minciună.
Deși nu poți să vorbeți spontan în public încă,
este o vrejeală.
Pentru că tu fix asta ai făcut.
Fără să tremuri, fără să...
Și faci și acum.
Să simți?
Eu nu vreau să-ți anulez, că e bună, mă bucură că ai contra
zis-o.
Doar îți rea aduc aminte că e o...
Face parte din trecutul tău.
Ai putea să o formulezi, deși nu puteam
să vorbesc spontan în public?
Deși nu puteam să vorbesc spontan în public,
este important să continui să o fac, pentru că așa îmi sch
imb chiparul de gândire.
Aplauze pentru simbona, bravo!
Bravo, mândruț, mulțumesc! Bravo, bravo!
Te rog!
Stai să vină colegul meu Adrian, mulțumesc.
Apropo de vorbit în public și eu am problema asta, am avut-
o, nu știu.
Provocare sau o situatie interesanta? Probleme nu există.
Provocare.
Și eu am avut această provocare.
Ai avut?
Din momentul în care m-am înscris la practitioner, mi-am
propus să mă ridic în picioare și să vorbesc în public.
Tocmai ca să trec peste ideea asta că nu pot să o fac și să
exerzez acest lucru.
Excellent. Și cum te simți acum că ai făcut asta?
Mă simt bine și mă bucur că o fac.
Adică nu a rămas doar o la nivel de propunere.
Pentru că mi-am propus de multe ori și nu am făcut-o.
Și am zis că vreau să trec peste ea, mă opus, să-mi fie fr
ică.
Bravo.
Chiar dacă, apropo, Simona, și eu tremur totă și e inima me
a în toate direcțile.
Bucurați-vă înseamnă că sunteți vii.
Morți nu tremură.
E bine că tremuri.
E ok, e send că ai puls.
Da, cam mare.
Frica face parte din călătorie. O să vorbim mult despre fr
ică. Sunt fascinat de frică.
Iubesc frica. O să vă învăț să dansați cu frica.
Asta și vreau.
Frica face parte din succesul vostru, nu din șantajul și
din eșecul vostru.
Nu frica e problema, atitudinea față de frică e.
Tocmai de aia mi-am propus.
O să vorbim mult despre asta. Mersi, mulțumesc.
Mersi mult de tot.
Mulțumesc de ocație.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
Asta va fi bine.
într-un spațiu în care nu există miză de eroare și greșeală
, cum este ăsta.
Dacă faci asta la un meeting cu firma și ai 250 de oameni
în sală pe care nu-i cunoști
și brust te pune șeful să vorbești ceva sau te întreabă ce
va și te ridici
între 250 oameni care nu-i cunoști, va ajuta să ai experien
ța asta, ajung la voi,
pentru că mușchiul va fi format. Creerul nu mai anticipează
ceva necunoscut.
Public speaking-ul sau comunicarea în public
este una din abilitățile secolului 21
must have obligatorii
pentru cei care vor să prosperă financiar.
Se poate și fără asta
crești substanțial mai repede cu asta.
Abilitatea de a transmite idei ale tale,
ale altora, nu contează.
De a ghida sau de a conduce
echipe mari, că voi o echipă.
Cu încredere și cu cât mai puțin
anxietate de vorbit în public,
vă crește în timp venitul financiar.
Sunt studii care confirmă asta la nivel de tipare.
Warren Buffett, celebrul miliardar,
fost cel mai bogat om din lume actual al treilea sau al pat
rulea, nu știu.
Exact asta spune și el. Dacă e o abilitate pe care îi aș
obligat, trebuie de mele, pe oameni s-o exerseze ca sa cre
asca financiar.
Este una a educația financiara, dar asta e
subinteleasa prin ceea ce face el.
Si a doua e vorbitul in public, comunicarea, abilitate de
comunicare de orice fel.
Printre care abilitate vorbitul in public.
Dar o sa vorbim si despre asta.
Sa ne incalzim pana atunci. O secunda ca e in spate acolo.
Si e langa Andrei si dupa aia venim in fata aici. Oana, te
rog.
Bune dimineata. Eu sunt in partea cealalta.
Eu am venit cu intenția să mi... cum să zic?
Eu mă trezesc vorbind, fără să gândesc.
Nu contează unde sunt, cu cine sunt, poate să fie cel mai
mare GM din companie,
poate să fie doamna care face curat.
Nu contează, eu mă trezesc că vorbesc omul de lângă mine.
Am primit un feedback foarte fain de la șeva mea, mi-a spus
are znația că aș putea să fac și o stâncă să vorbească.
N-am știut cum să iau.
Să vorbească sau să tacă ca să vorbești tu.
Nu, nu, în sensul că pot să scot din carapace omul din fața
mea,
Indiferent cât de introvert este.
Ea a zis că îmi face un compliment,
eu n-am luat-o ca pe un compliment,
pentru că eu vreau să îmi temperez vorbitul ăsta mult.
Pentru că de ceva mi-am dat seama că eu vorbesc mult,
dar nu știu să comunic.
Și cum ar fi să nu îl temperezi,
să-l decizi și să-l aleași contextual potrivit?
Păi de asta sunt aici, să văd cum.
Pentru că n-am știut cum să fac asta.
De unde să încep?
Exersând întâi tiparul opus
și să vezi ce se întâmplă ca feedback
și ce consecințe slash efecte apar.
După care, în funcție de efectele pe care vrei să le obții,
și contextul în care te afli, decizi comportamentul.
E legat de ce au zis colegele mai devreme, și eu, chiar d
acă vorbesc mult și tot timpul,
tremur, uitați-mă, așa sunt.
E regu-l.
Dar e parte din proces.
Ce să-i fac?
Tot vorbesc.
Adică nu mă împiedică frica asta.
Păi, am de zis, trebuie să zic!
E mai important să zic.
Da, e mai important să zic, exact.
Pentru că, Oana, ce se întâmplă dacă nu zici?
Ce se întâmplă dacă nu zic?
Păi te întreb.
Mă frustrez?
Nu știu. Mă întreb?
Te întreb eu pe tine.
Uneori am văzut că e ok. Am reușit să mă temperez.
Mă zic ok, mai las și pe alții să vorbească.
Da, Ciuană?
Mhm.
A fost ok.
Ce crezi tu că îndeplinești ca nevoie atunci când vorbești
mult și uneori fără sens, cum ai zis-o să te citezi?
Mai am de căutat aici.
Dar cum ar fi să cauți acum să nu mai te alinți?
Să nu mai alinți.
Telefoanele părți linițios că am auzit aici o notificare.
Insist, gluma-gluma, dar insist, telefon ne pasi in sus.
Ce nevoie am eu, in momentul in care vorbesc asa neintrebat
?
Ce nevoie simti tu ca alini sau iti implinesci, vorbind
mult,
cum ai zis, tu te citez, in orice context, facand pana si o
stancca sa vorbeasca sa te asculta?
Ce nevoie simti tu ca iti alini sau iti implinesci?
Acum ca ma intrebi, probabil ca are legatura cu conscientiz
arile mele de ieri,
de el, de după curs, ideea de acceptare, să mă vadă ceilal
ți,
să contez toate cele.
Ca urma să-ți pun și asta.
Interesant. Deci, practic vorbești
mult ca să-ți dovedești că tu contezi
și că ești văzută.
Da, da.
Nu ar fi oare mai eficient să
construiești senzații de importanță
în ochii tăi?
Ba da.
Și să nu mai fie nevoie să confirm prin ochii alțorări?
Da, asta am conștelizat, dar nu am știut cum să o fac, cum
să facă.
Vorba aia de atâți ani nu mă știu eu pe mine în felul ăsta.
Cum să renunț la cine cred eu că sunt?
La cine cred că sunt.
La cine cred eu că sunt.
Da, la cine cred eu că sunt.
E una din cele mai mari limite și blocajele noastre, să ști
ți.
Nu renunțăm la cine credem că suntem, și ne sabotăm pe drum
ul spre cine putem să devenim.
Iar legat de ziua de ieri, stiu ca a fost doar prima zi de
curs, dar mi-am dat seama ca a venit la pachet cu mult mai
mult decat ma asteptam eu sa primez la acest curs.
Am plecat de aici plangand, cazulva colegi m-au vazut ca nu
stiam, zic, bai, dar ce ma doare, de unde ma doare? Nu st
iam pe unde m-a lovit oriul, ce se intampla?
Și am stat și am analizat și mi-am dat seama că
eu aveam niște râni îngropate acolo, pe care credeam că mi
le-am vindecat așa de-a lungul anilor, dar se pare că nu.
Și anume...
Oana, toți avem.
Da, dar credeam că le-am rezolvat, pentru că le-am
identificat de-a lungul anilor.
Asta e o convingire confortabilă pentru omul care a făcut o
muncă interioră, a văzut că este intensă și inconfortabilă
pe parcurs,
a obținut niște rezultate și acum e frică să continue drum
ul.
Ok, și m-am oprit la un anumit moment.
Și a zis, a, păi eu am făcut munca.
Ok.
Știu eu, pe cineva care a făcut 10 ani de terapie sau 12,
cu rezultate fantastice.
Deci, a avut de ce să facă 12 ani de terapie, are un trecut
, ar scrie 7 cărți best-seller.
Și după 12 ani de terapie, după ce a reușit și a explodat
la nivel de niște rezultate profesionale foarte bine,
a ajuns la concluzia, am făcut suficient terapie.
Și eu am crezut că am făcut suficient.
Și acum am început să reapară niște blocaje în viața
personală.
Da.
cumva evitând să înceapă din nou procesul de terapie pentru
că anticipază că a fost intens și inconfortabil.
Ghici ce?
Ăsta e natural.
Dar...
tot procesul ăsta, chiar dacă este dureros,
a venit la pachet, cum spunea și Simona,
deși din durerea aia așa, care o simțeam, apăsați,
păi, doare, dar nu știu pe unde doare și cum doare, dar do
are, simțeam și plângeam din cauza asta,
a venit la pachet cu o eliberare fantastică.
Și la un moment dat îmi dădeam seama că plânc și de durere,
dar și de bucurie,
că am putut să-i liberesc și să-i descopăr.
Ceea ce e foarte fain.
Și am zis, încă o dată mulțumesc că mi-am dat ocazia să fiu
aici.
Bravo pentru curajul.
O altă conștientizare pe care am avut-o ieri.
Nu, poate întâmplător mă întârziat și am stat acolo în ult
imul rând
și am putut să-mi văd toți colegii.
Mă uitam așa din spate la fiecare și mă uitam și zic,
Vă leu, câte fețe, câte părții ale mele o să cunosc la curs
ul ăsta de care îl știam. Era ca și cum fiecare coleg de a
ici.
E o parte de mine de care habar n-am că e acolo.
Mare adevărat, zis.
Mulțumesc.
Bravo, mulțumesc.
Mulțumesc și eu, mai las pe altii, că mai am, dar mai tac.
Nu, mai lasă și eu.
Dă-i acolo microfonul, Adriana, te rog.
Mulțumesc.
Sunt Mihaila.
Bună, Mihaila.
Merge.
Mai aproape microfonul, un pic.
Mai aproape.
Mersi.
Eu vreau să îți mulțumesc ții în primul rând, pentru că eș
ti autentic, dar și colegilor.
Eu, blocajul meu, este de aici și în social media, pentru
că, na, nu ești în social media, nu existi.
Încă?
Încă.
A, încă. Am ieșit de trei zile cu niște postări, dar ieri,
asta vreau să zic, datorită vouă și, nu știu, a energiei vo
astre,
și nu mă cunoașteți, și nu vă cunosc, am pus primul meu
video fără ruș, fără machiaj, fără text, fără nimic,
și am multe like-uri!
Mulțumesc!
Nu știu dacă știi, sunt în social media de vreo 10, 12 ani,
mai mult poate, chiar 16, nu mai știu, mult, de tot.
Scus-mă, sunt cu ochii pe tine!
Bravo!
Nu știu dacă știi, like-urile oamenii nu le dau pentru ruj
ul tău.
Eu cred că mi-l au dat din susținere.
Deci nu contează de ce.
Îți cer să-ți explic că nu imaginea perfectă atrage pe
social media.
Aia pe Instagram funcționează și și aia până la un punct, v
izualul.
Pe social media, pe Facebook, pe Instagram, pe YouTube, pe
TikTok inclusiv,
funcționează calitatea percepției pe care o creezi în cel
care vede materialul.
Nu cum arăți, nu perfecțiunea, nu lipsa de efecte,
și cum îl faci pe cel care privește materialul tău, text,
foto sau video,
să se simtă pentru o fracțiune secundă.
Mai am, te învăț?
Mai încerc să-ți explic că ai făcut foarte bine,
neașteptând perfecțiunea, cum ai zis tu, cu ruri și cu...
Păi, examen a prins bine cursul de el.
Bravo, excelent. Continuă să postezi lucruri mici
fără să fie wow, doar foa constant.
Algoritmul va vedea constanță și îți va da reach mai mare,
organic, așa se numește,
iar tu vei prinde încredere în tine, pe măsură ce postezi
constant,
vei avea și feedback-uri de găgat de ce funcționează și ce
nu funcționează
și vei avea cu ce să lucrezi și mai bine în viitor. Are
sens?
Mulțumesc.
Fălicitări și bravo.
Mulțumesc.
Bravo, bravo, bravo.
Acolo, mersi.
În spatele tău, așa, perfect.
Bună, eu sunt Magda.
Ce-am, Magda?
Aș vrea să împărtășesc cu voi o mică întâmplare.
Te rog.
Sunturi cu ziua de ier sau cu nepeu?
Da.
Abia astia.
Eu am intreit aici impreuna cu sotsul meu.
De dimineata cand ne pregatam sa venim spre eveniment, preg
atam hainele.
Si am avut o mica discutie vis-a-vis de daca respectivul ci
orap merge cu tricou, cu ma rog, discutii de astea banale.
Probleme importanti.
Am ajuns noi la un umitor comun, am plecat de acasă și pe
drum am avut o discuție vis-a-vis de faptul că el zicea ok
și dacă eu alegeam să nu merg cu ce ai propus tu,
că am mai avut discuții de-astea, care era faza. Și eu am z
is ok, mă rog.
Ascultă-mă că-mi dau și-o căopărere. Cred că mă price mai b
ine decât tine la alegerea culorilor.
Și el a zis pe harta ta mentală.
Momentul în care m-au opucat niște nervi și am zis, păi, au
zi, știi ceva, dacă începem cu harta mentală, poți să...
Păi, mă rog, nu vreau să-mi jur, dar m-au pucat niște spume
și zic,
păi nu o să mai terminăm niciodată discuția asta, că pe h
arta ta, pe harta mea, pe căcat.
Ce facem? Unde ajungem?
Și el zice, păi da, ok, dar bun, mă rog.
Și eu zic, păi da, da.
El zice, dar la ce mai mergem la cursul ăsta, dacă nu ești
deschisă să...
Asta e, nu? Pe harta ta mentală?
M-am zis, bă, frățica cu harta zi mă duc și nu știu ce-i fa
gluhoria asta, că ne bagă mortul în casa acum cu harta
mentală.
Cum o să... E doar prima zi, primul modul, ce facem, divorț
ăm până la final sau...
Nu știu cum să termină discuțiile în cuplurile astea care
au intrat pe calea asta...
Nici nu știu cum să o numesc.
Ce căcat facem? Că până la final ne strângem de gât, nu?
Din tot ce aud.
Cu harta mentală.
Din întrebarea, că vreau să spun după aceea ce aud eu.
Cum trebuie să procedăm?
Care e? Cum tragem linie?
Azeafri.
Cum ne...
Azeafri.
Că nu vreau să divorțez.
Mă rog, pe harta mea mentală, eu cred că se poate... că e
ok.
Pe harta ta mentala magda...
Ești delicioasă. Pe harta ta mentala magda...
Magda sau Magdalena?
Magda.
Pe harta ta mentala sositul ar trebui să nu mai crcnească.
Nu, frate!
Brusca are pretenții.
Și Brusca are și scuză că e harta ta.
Nu.
Întrăbarea e în felul următor.
Ai introdus ieri premisele, da?
Corect. Și o să continuăm azi.
Eu nu zic că dețin în adevărul absolut, da?
Anumite culori merg cu anumite culori.
Da, nu-mi dau seama.
N-am inventat eu potrivirea culorilor, da?
E ceva... că așa e.
Dacă el vrea roșu cu portocaliu, nu-i datoria mea de muiere
.
Să-i zi, bă, băiatule, ești ca un papagal.
Nu-i ok.
Ga man.
Mă rog, și-a mai fost o chestie. Am zis, ok, e alegerea ta,
dacă vrei să te îmbraci așa, dar dăm și mie voie să zic, bă
, nu mai merg cu tine, în locul respectiv.
Dacă e vreo cale sigură, sigură, în care te apropii cu ș
anse de 90% de despărțire, este să continui așa.
Ah, mulțumesc!
Nu cu NLP-ul, ci cu tonul.
Perfect, da.
Adică glumind, glumind, dar până la un punct.
Te rog.
O să afli azi un concept, chiar azi, în prima partea zilei,
ne-introducem și o să detaliiem.
În momentul în care tu vrei să îți impui punctul tău de
vedere pe harta lui,
fără să-l traduci,
devii agresiv, indiferent că ești femeie sau o urbat, sau
relații de cuplu sau nu,
impune-a unui punct de vedere fără să-l explic sau să-l con
ving pe celălalt,
folosind elemente din harta lui, nu din a mea.
Asta înseamnă că dacă el este emoțional și eu sunt logic,
nu fac bine ceva, v-am spus ieri.
va duce la conflict, disensiune și tensiune acumulată pe
termenul.
Mă urmărești? Are sens?

File diff suppressed because it is too large Load Diff

File diff suppressed because it is too large Load Diff

File diff suppressed because it is too large Load Diff

View File

@@ -0,0 +1,51 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/Content Reframing1.pdf]
Titlu: Content Reframing
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
cu Horia Radu
CONTENT REFRAMING
(Reîncadrarea de conţinut)
- După M.Hall&B.Bodenhamer, V.Shlomo
,,Nu este nimic rău sau bun; totul depinde de cum vedem noi lucrurile. - W.Shakespeare
SCOP: Găsirea unei semnificaţii ,,pozitive” pentru un comportament X [supărător, negativ] sau a
unei situaţii X.
ÎNTREBĂRI:
1. Cum pot să văd /găsesc acesta ca pe un beneficiu sau valoare?
2. Cum poate acesta să aiba o valoare sau funcţie pozitivă? În ce mod?
3. Ce altceva mai poate să însemne aceasta?
1. Exploratorul identifică un comportament X care nu-i place sau pe care nu îl apreciază la el.
- Găseşte un comportament supărator
- Când şi unde manifeşti acest comportament?
- Ce vezi, auzi, simţi observând modul când foloseşti acest comportament?
2. Exploratorul identifică partea care generează acest comportament.
- Există o parte din tine care generează acest comportament; unde este situată această
parte?
3. Identificarea intenţiei pozitive a părţii
- Care este intenţia pozitivă pe care o are această parte pentru tine când foloseşte acest
comportament?
4. Identifică înţelesul acestui comportament
- Ce înseamnă acest comportament pentru tine? Ce doreşti să obţii?
5. Reframe al comportamentului şi intenţiei
- Găseşte modul prin care tu poţi reacţiona (gândi) pozitiv la acest comportament şi/sau la
intenţia pozitivă a părţii.
- Găseşte partea bună a comportamentului tău care ar putea să îţi fie de folos în viitor.
6. Integrează reframe-ul făcut
- Ce se întamplă când mergi în interiorul tău şi îţi spui: "Imi dau permisiunea să folosesc
aceaste noi înţelegeri pe care le-am descoperit în legatură cu acest comportment X?"
7. Testează cum funcţionează
- Ce se întâmplă acum...în interiorul tău...când te gândeşti la situaţia sau la partea care
generează acest comportament X?
8. Future pacing

View File

@@ -0,0 +1,118 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/INSULA3.pdf]
Titlu: Insula
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
1
INSULA
Te voi ruga să -ți imaginezi anumite lucruri... și nu contează dacă tu simți că nu -ți poți
imagina aceste lucruri. Poate gândurile tale vor rătăci puțin (poate te vei gândi la altceva), iar
vocea mea se va auzi ușor în fundal.
Dar nici asta nu contează, căci sunetul glasului meu va continua să te relaxeze.. și nu are
nici o importanță dacă nu auzi nici unul din cuvintele mele, deoarece foarte curând te vei simți
mai relaxat decât te-ai simțit vreodată..
Imaginează-te stâ nd sus, pe vârful unui deal înverzit, pe o insulă tropicală... poți simți
căldura soarelui pe cap și pe umeri și poți vedea ierburile înalte în jurul tău, mișcându -se încet în
adierea caldă a brizei…
Când te uiți în jos, în josul dealului, poți să vezi o c ărare îngustă, șerpuitoare, care
dispare într -o pădurice.. iar după ea poți să vezi oceanul... cu lumina soarelui venită din
seninătatea cerului albastru și alunecând peste vârfurile valurilor din golf... astfel încât, întregul
ocean pare a scânteia, a străluci…
Incepi să cobori încet și alene, pe cărarea cu ierburi și ferigi, care iți ating cu gentilețe
picioarele, în timp ce pășești... și tocmai prinzi mirosul vag, sărat al brizei... și devii conștient de
zgomotul îndepărtat al oceanului pe mal...
Poate auzi vag chemarea păsărilor de departe... te încântă, te minunezi de calmul și
liniștea adâncă care te invadează, în timp ce cobori și cobori înspre pădure... mișcându-te cu așa
ușurință de parcă ai pluti în aer..
Si în următoarea secundă, luat de curent, te găsești printre copaci, frunzele lor
închizându-se deasupra pentru a forma un baldachin.. crengile lor făcând un model neregulat pe
albastrul cerului senin...
Este plăcut de răcoros în pădure, iar sunetul blând al cântecului păsărelelor, ecoul
îndepărtat și parfumul copacilor și pădurii tinere te relaxează și mai mult... în timp ce te îndrepți
cu ușurință înspre adâncurile îmbietoare, devenind tot mai leneș și mai leneș cu fiecare pas pe
care îl faci.
Poți auzi un curent de apă undeva, bolboroseala sa continuă amestecându-se cu sunetul
oceanului... în timp ce urmezi cărarea jos și tot mai jos înspre plaja pe care o știi în fața ta,
trecând printre copaci și îndepărtând frunzișul din când în când... până când, deodată,... simți
căldura soarelui pe cap și pe umeri, din nou.
Si te trezești pe o plajă frumoasă și pustie... linia țărmului frumoasă și aurită se
îndepărtează până la un punct distant, unde copacii par a coborî spre țărm, astfel încât crengile
lor par a atârna deasupra oceanului..
Poți simți ni sipul cald printre degetele de la picioare în timp ce hoinărești cu lenevie pe
plaja întinsă până la marginea apei..; când ajungi acolo, nisipul începe să aibă o culoare auriu -
închis și iți place umezeala și răcoarea pe care o simți acum la picioare, în timp ce te plimbi de-a
lungul țărmului, lăsând în spate urme leneșe de picioare prin nisip…
Valuri mai mari decat de obicei iți trimit pârâiașe de apă, spumegându -se printre
picioarele tale... iar când se retrag... observi cum nisipul este îndepărtat printre pietricelele
micuțe, scânteind ca niște bijuterii în soare…
Mirosul oceanului, lumina bătând pe valuri, sunetul apei șuierând deasupra nisipului...
toate acestea iți dau sentimentul că timpul s-a oprit din cine știe ce motive…
Si .. iți găsești un loc confortabil cu multă iarbă, poate doar ca să te așezi și să privești în
depărtare spre adâncurile orizontului... scurgând alene printre degete nisip cald și auriu..
O ceață ușoară te impiedică să vezi clar locul unde cerul se sfârșește și începe oceanul…
si, în timp ce încerci să vezi dincolo de ceață, un nor mic și alb apare de undeva de lângă
orizont... se îndreaptă spre insulă destul de repede, mărindu -se în timp ce se apropie până ce
ajunge repede deasupra ta... cel mai mare, cel mai puf os și alb nor de care iți amintești că l -ai fi
văzut vreodată.
--- pagina 2 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
2
Și tu știi, din instinct, simți că poți să -ți lași toate grijile, toate necazurile, toate temerile să
plutească spre marele alb... chiar poți să le vezi îndepărtându -se de tine și plutind spr e marele
nor alb...
Norul absoarbe în el toate grijile tale și devine tot mai întunecat cu trecerea minutelor,
până când ultima spirala a grijilor și necazurilor tale dispare din interiorul tău... soarele îl
străpunge și apare... împrăștiind toate grijile , toate temerile și neliniștile tale la capătul
universului... lăsându-te complet relaxat, în perfectă liniște, fără nici o grijă…
Si acum că toate grijile și necazurile și-au luat zborul, instalează-te confortabil și alunecă
într-un somn adânc și relaxant... și în timp ce dormi ai un vis…
Visezi că te plimbi pe un coridor lung, mișcându -te încet... și e așa de lung încât nu -i poți
vedea capătul... dar tu știi că acest coridor este în străfundurile subconștientului tău... în acea
parte a minții care știe exact ce să facă și cum să facă…
Si .. în timp ce mergi prin acest coridor, fiind din ce în ce mai relaxat, chiar mai leneș, iți
dai seama că timpul și spațiul își pierd orice sens... și, încetișor, pereții coridorului par să se
dizolve, lăsându-te într-o cameră mare...
Camera este invadată de o lumină blandă, aurie care te relaxeaxă și mai mult... și,
deodată, realizezi, într-o răbufnire de inspirație și plăcere, că..
..ceea ce vedeai tu înainte ca limite .. nu erau decât pietre de încercare pentru a obțin e succese
și mai mari...
Unul din zidurile camerei este ca un ecran TV uriaș cu imagini și cuvinte traversând foarte
repede ecranul... și tu iți dai seama că informațiile acelea sunt transmise diferitelor părți ale
corpului și minții…
Si iți folosești m intea pentru a pune stop și în timpul acesta pe ecran apare cuvantul
GATA, cu litere mari strălucitoare…
Iar acum .. mintea ta este pregatită și receptivă pentru tot ceea ce iți voi spune…
Și tot ceea ce iți voi spune va fi acceptat de subconștientul tău...:
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
...........................................................................................................................................................
Iar acum, poți să-ți lași toata ființa să stea puțin ...plăcut imbibată de toate acestea și apoi
poți..să respiri toate acestea ..
În ti mp ce revii aici, în ritmul tău …; și eu voi număra de la 1 la 5. Cu fiecare cifră
crescătoare, te vei apropia de starea de veghe obișnuită, iar la 5 vei putea să deschizi ochii și să
te întinzi.
Vei fi în plină formă și perfect sănătos, cu toate simțurile ascuțite. Și vei fi cu totul în
măsură să petreci o zi plin de vigoare, eficacitate, energie, optimism, entuziasm, bucurie de a trăi
și cu zâmbetul pe buze.
Din momentul acesta încep să număr:
1.... Respiri adânc și lași senzația de bine să urce în tine.
2.... Respiri și mai adânc și lași senzația de bine să urce tot mai mult în tine.
3.... La 5 vei deschide ochii și te vei destinde, vei fi în plină formă și perfect sănătos, cu toate
simțurile ascuțite. Și vei fi cu totul în masură să petreci o zi plin de vigoare, eficacitate, energie,
optimism, entuziasm, bucurie de a trăi și cu zâmbetul pe buze.
4............
5.... ești în plină formă și perfect sănătos!

View File

@@ -0,0 +1,115 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/MODELUL MILTON4.pdf]
Titlu: Modelul Milton
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
1
MODELUL MILTON
A fost elaborat de Richard Bandler și John Grinder în 1974, avȃnd ca punct de plecare
lucrãrile lui Milton Erikson.
Modelul Milton este un set de tipare lingvistice utilizate pentru a induce transa ( o stare
conștientã modificatã, diferitã de cea pe care o experimentãm de obicei).
Acest model apeleazã la resursele subconștientului pentru a face schimbãri majore și
pentru a rezolva probleme dificile.
Erikson a fost un terapeut de excepție și este catalogat ca c el mai mare hipnoterapeut. Folosea
o metodã fireascã și flexibilã de inducere a transei, metodã prin care lucra cu pacientul, nu
asupra pacientului; nu era interesat de diagnostice, ci era mai degrabã preocupat de obținerea
schimbãrii pe care o dorea persoana respectivã.
Abordarea lui Erikson este astãzi acceptatã ca fiind cea mai eficientã în domeniul
hipnoterapiei.
Limbajul lui hipnotic era foarte bine adaptat la nevoile subiectului. Excela în capacitatea
de a spune metafore care atingeau exact miezul problemei pacientului. Era un observator foarte
fin și putea calibra chiar schimbãri foarte mici în fiziologia pacientului, schimbãri pe care le
înțelegea pȃnã în cele mai mici subtilitãți.
Ideile, valorile, convingerile și aptitudinile lui Erikson au avut un efect puternic asupra
felului în care a evoluat NLP.
Toate schimbãrile au loc la nivel subconștient.
NLP-ul are o abordare cu totul specialã asupra conștientului și a subconștientului, o
abordare care diferã de cea întȃlnitã în majoritatea școlilor de psihologie.
În NLP, conștientul se referã la toate lucrurie de care suntem conștienți într -un anumit
moment.
Putem lucra cu 7 unitãți informaționale distincte la nivel conștient la orice moment
dat. Totuși, depinde mult și de felul în care ne organizãm informația.
Un numãr de telefon poate conține 7 cifre. Pot fi memorate ca șapte cifre, dar de îndatã
ce îl memorezi ca un numãr de telefon, îl vei reține și ți-l vei aminti ca pe o singurã informație; în
acest fel, poți reține în jur de șapte numere de telefon în memoria de scurtã duratã.
Subconștientul este un „recipient” pentru multe gȃnduri, sentimente, emoții, idei cãrora
nu le dai nici o atenție la un moment dat. De îndatã ce intrã în vizorul atenției tale ele vor trece
pe plan conștient.
Anumite credințe, valori rãmȃn în subconștient, dar îți îndrumã viața fãrã sã îți dai seama
cȃtã putere au.
De exemplu, unele aspecte ale fizilogiei tale, vor rãmȃne și ele la nivel subconștient:
ritmul bãtãilor inimii, funcționarea ficatului, concentrația de dioxid de carbon din sȃnge.
Imagineazã-ți cum ar fi sã îți amintești sã îți pui inima sã batã sã îți reglezi digestia sau
sã-ți faci oasele sã se regenereze.
Conștientul este precum un cãlãreț care cȃrmește și îndrumã, stabilește ținte și traseul.
Subconștientul este precum calul care suportã tot efortul și ajung
e unde vrea cãlãrețul.
Nu este o ideea bunã sã îl lași pe cal sã stabileascã traseul la fel cum nu ar fi înțelept
nici din partea cãlãrețului sã hotãrascã el unde sã așeze calul copita pe pãmȃnt la fiecare pas
pe care îl face.
La ce se folosește?
Subconștientul este ca un prieten și servitor credincios și puternic, care lucreazã din
umbrã pentru a te sprijini.
Meritã respect.
--- pagina 2 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
2
Fii atent la mesajele pe care ți le oferã. Simptomele, durerea, blocajele și intuițiile, toate
sunt mesaje care îți spun cã trebuie sã acționezi.
O viațã sãnãtoasã presupune echilibru între conștient și subconștient.
Cum ne folosim noi de subconștient?
Toate schimbãrile se produc la nivel subconștient și apoi devenim conștienți de ele.
Schimbarea (îmbunatãțirea)
Schimbãrile se produc la nivel conștient sau subconștient?
Ex. ( ecranul calculatorului = conștientul și hard discul = subconștientul care deține toate
informațiile).
În mod obișnuit învațarea (schimbarea, îmbunãtãțirea, transformarea, lãrgirea hãrții
mentale) se produce dinspre conștient spre subconștient și necesitã mii de ore de repetare
pȃnã cãnd o acțiune intrã în subconștient și se automatizeazã.
NLP - ul propune prin tehnicile pe care deja le -ai învațat o schimbare direct la nivelul
subconștientului.
La nivel conștient noi exersãm ca sã accepte subconștientul schimbarea.
NLP-ul instaleazã schimbãrile la nivel de competențã inconștientã.
Cele 4 trepte ale învãțãrii:
- Incompetența inconștientã
- Incompetența conștientã
- Competența conștientã (repetarea conștientã a unei acțiuni pȃnã cȃnd devine
automatism)
- Competența inconștientã (faci anumite acțiuni în mod automatizat, fãrã sã te mai
gȃndești conștient la ele) prin NLP înseamnã sã instalezi direct un automatism)
- Maestru ( ai atins perfecțiunea în acea activitate)
Transa
Cum anume ajungem sã intrãm în subconștient și sã schimbãm lucrurile acolo?
În viziunea ericksonianã transa se realizeazã prin îndreptarea atenției asupra propriei
persoane, asupra unor experiențe interioare; clientul fiind ajutat de terapeutul care îl ghideazã.
Ce este transa? Un proces de Down Time foarte amplificat.
La ce se folosește? Scopul transei este sã opreascã temporar conștientul ca acesta sã
nu mai foloseascã ( activeze) convingerile limitative.
Exemplu: În timpul viselor conștientul tãu nu funcționeazã ci este adormit. Este nivelul
maxim de transã. De aceea chiar, lucrurile care sunt imposibile în plan conștient, în timpul
viselor, ele sunt posibile.
Dacã visezi de foarte multe o ri ca ești un om puternic, vei deveni foarte puternic. Dar
cum visele nu putem sã le controlãm pentru a fi folosite terapeutic (pentru a induce schimbarea)
ne folosim de transa hipnoticã pentru a obține acest efect.
Existã douã etape pentru a lucra cu transa:
- Inducerea transei cu scopul de a opri temporar conștientul
- Sugestia pentru schimbare instalarea noilor informații
(una fãrã alta nu se poate, nu produc efecte)
Nivelele de transã:
- transa ușoara, care provine din ascultarea unei povești , unei metafore, în urma unei
acțiuni repetitive. (Un alt ex. Mergi cu mașina mult timp intri în transã)
- transa profundã care permite prin limbajul Milton obținerea de schimbãri foarte rapide.

View File

@@ -0,0 +1,36 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/POVESTE2.pdf]
Titlu: Poveste
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
POVESTE
Vreau sã vã spun o poveste, și am sã spun aceastã poveste la Toatã Lumea.
Și pentru cei care o știu deja, îi rog și pe ei sã o asculte, poate Cineva își amintește
sau redescoperã lucruri importante din viața lui.
Și dacã Nimeni dintre voi nu considerã în acest moment cã ar fi interesant sã
facem acest lucru, veți vedea cã în încheiere, Oricine va fi întrebat: ei cum a fost?
Toatã lumea va avea ceva de spus.
Iatã o poveste care ilustreazã verbele de ștergere:
“Au fost odatã ca niciodatã patru oameni care s e numeau Toatã Lumea ,
Cineva, Oricine și Nimeni.
La un moment dat a apãrut un lucru important care trebuia fãcut și Toatã
Lumea era convins cã Cineva îl va rezolva. Oricine ar fi putut sã îl facã, dar cine l-a
fãcut pȃnã la urmã?
Nimeni.
Cineva s-a supãrat din pricina asta, pentru cã de fapt era ceva care trebuia
fãcut de Toatã Lumea.
Toatã Lumea credea cã Oricine ar putea face asta, dar cine și -a dat seama
în cele din urmã cã lucrul nu va fi rezolvat de Toatã Lumea? Nimeni.
Toatã Lumea l-a acuzat pe Cineva și, firește, cine l -a acuzat pe Oricine?
Nimeni.
Toatã Lumea s-a supãrat cȃnd Cineva l-a acuzat de sustragere de la
propriile îndatoriri.
Nimeni a vrut bãtaia, Cineva a început-o, Toatã Lumea s-a rãnit.
Nimeni și-a cerut scuze și, pȃnã la urmã, Oricine ar fi intuit ce s -ar fi
întamplat dacã Cineva nu le-ar fi bãgat tuturor mințile în cap.

View File

@@ -0,0 +1,31 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/Predicate-auditive1.pdf]
Titlu: Predicate auditive
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
cu Horia Radu
PREDICATE AUDITIVE
- dupa M. Hall & B. Bodenhamer
A anunţa A răspunde A se certa A chema A pălăvrăgi A încuraja
A se plînge A discuta A avea ecou A explica A bombăni A bodogăni
A bolborosi A armoniza A distorsiona A auzi A bâzâi A întreba
A întreba A insulta A asculta Melodios A menţiona A mormăi
A recita A replica A solicita A striga A ţipa Zgomot strident
A se bâlbâi A urla A vorbi A traduce A rosti Gură-spartă
A chema De neauzit Pălăvrăgeală A acorda A dezacorda
FRAZE AUDITIVE
- dupa M. Hall & B. Bodenhamer
A cădea de accord Sonor ridicat Sunete secundare A fi numai urechi
A se face auzit Exprimare clară A descrie în detaliu Clar ca un clopoțel
Asculta-mă Exprimă-te A primi în audiență A auzi voci
Mesaj ascuns Ține-ți gura A face muzică Fel de a spune
Puterea cuvântului Toarce ca o pisică Sună ca un clopoțel Exprimă-ți ideea
A spune adevărul Legat de limbă Convorbire stupidă Vorbitor principal
A exprima o opinie Cuvânt cu cuvânt

View File

@@ -0,0 +1,31 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/Predicate-vizuale1.pdf]
Titlu: Predicate vizuale
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
cu Horia Radu
PREDICATE VIZUALE
- dupa M. Hall & B. Bodenhamer
A admira A apărea Atractiv Neclar Strălucitor Clar Înnorat
Colorat A ascunde Întunecat A se ivi A dispărea A zări A picta
A etala A prognoza A se arăta A expune A se înfăţişa A orbi A privi
A prevedea A străfulgera A licări A scânteia A lumina A reflecta A revela
A observa A se holba A observa A se estompa A voala A voala A vedea
FRAZE VIZUALE
- dupa M. Hall & B. Bodenhamer
O privelişte atrăgătoare Mi se pare Fără umbră de îndoială De la o poştă
Vedere clară Faţă-n faţă A avea perspectivă A vedea o posibilitate
O idee vagă În lumină Avea în vedere A face o scenă
Altă mâncare de peşte În persoană În vedere Imagine mentală
Ochiul minţii Ochiul liber Curat ca cristalul Vedere de ansamblu
A privi în gol Sub nasul tău Bine definit Viziune pe termen lung
A arunca o privire A se da mare Curat ca cristalul A iscodi cu privirea

View File

@@ -0,0 +1,38 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/Ritmarea1.pdf]
Titlu: Ritmarea
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
cu Horia Radu
RITMAREA rol esential in construirea raportului
Ritmarea implica suficienta flexibilitate pentru a patrunde in modelul despre lume al
interlocutorului.
Facem asta atunci cand comunicam cu el / ea folosind vocabularul si tiparele de limbaj pe
care el le foloseste.
** Cand ritmam o persoana, identificam sistemul de reprezentare primar pe care el/ ea le
foloseste si il oferim inapoi, ca feedback, in timpul comunicarii verbale. **
Daca ascultam predicatele specifice sau cuvintele procesuale (in princi pal verbe, adjective
sau adverbe) pe care le foloseste o persoana, putem sa aflam care este sistemul de
reprezentare primar al acestei persoane.
Astfel, aceste predicate devin indicatori de limbaj si ofera informatii despre procesarea
interna a persoanei respective, adica despre sistemele ei de reprezentare.
Felul in care o persoana foloseste aceste predicate spune foarte multe despre maniera in
care acea persoana “confera semnificatie” lumii si isi “construieste realitatea interna”.
** Predicatele ne ofe ra, asadar, un indiciu major despre realitatea subiectiva a unei
persoane, o “cale regala” catre modul specific in care acea persoana gandeste simte si
reactioneaza. **
Daca raportul inseamna sa intri intr -o stare de armonie , acord si afinitate cu cineva, rezulta
ca identificand si folosind predicatele acelei persoane vei invata repede “sa vorbesti pe limba
ei”.
**Cand stabilim un raport cu cineva ne alaturam acelei persoane, mental si emotional, in
modelul ei despre lume.**
In momentul in care ras punzi unei persoane cu predicate din sistemul sau de reprezentare
primar, practice ii oglindesti verbal modul sau de a gandi.

View File

@@ -0,0 +1,110 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/STRATEGIA DISNEY2.pdf]
Titlu: STRATEGIA DISNEY
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
1
STRATEGIA LUI WALT DISNEY
OBIECTIV: GĂSIREA UNOR SOLUȚII CREATIVE PENTRU O
ANUMITǍ SITUAȚIE [problemã]
Fixeazã pe podea poziț ia Meta (locul de unde se observã, se poartã dialog în legaturã cu celelalte 3
poziții).
1. Din poziția Meta Exploratorul își plaseazã pozițiile pentru:
Visător (el poate produce orice idee, fantezia lui nu cunoaște limite),
Realizator (el trãiește transpunerea în fapte a ideilor Visãtorului, trãiește visul ca și cum ar fi adevãrat),
Critic (el apreciazã informaț iile de pân ã acum ș i c omentariile. Treptat apar dorinț e de schimbare, sunt
prevãzute posibile obstacole/provocãri….).
2. Fiecare poziție:
Visãtor - Gȃndește-te la o perioadã de timp cȃnd ai fost foarte creativ, cȃnd Visã torul din tine a generat
multe soluții creative pentru o anumitã situație ș i pãșește în poziția Visãtor. Ce vezi?, ce auzi?, ce simți?
Amplificã atȃt cȃt de mult poț i starea pe care o ai și cȃnd simți cã e potrivitã pentru tine pãșește în afarã .
Breakstate!
Realizator - Gȃndește-te la o perioadã din viața ta în care ai pus în acțiune un plan și ai fost foarte sigur de
reușita lui ș i pãșește în poziț ia Realizator. Ce vezi?, ce auzi?, ce simți? Amplificã atȃt cȃt de mult poți
starea pe care o ai și cȃnd simți cã e potrivitã pentru tine pãșeste în afarã. Breakstate!
Critic - Gȃndește-te la o perioadã de timp în care ai criticat un plan î ntr-o manieră constructivã și cȃnd ai
vãzut atȃt parțile slabe, cȃt ș i pe cele puternice ale unui plan, pãșeste în poziția Critic. Ce vezi?, ce auzi?,
--- pagina 2 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
2
ce simți?. Amplificã atȃt cȃt de mult poț i starea pe care o ai și cȃnd simți cã e potrivitã pentru tine pãșește
în afarã. Breakstate!
3. Gȃndește-te la o situație X în care dorești sã fi mai creativ și sã rezolvi situația respectivã.
4. Ia cu tine situația X și pãșește în poziția Visătorului.
Poți da frâu liber ideilor legate de situaț ia X: imagini, filme, culori, umbre …. (chiar ș i ceea ce Visãtorul
nici mãcar în vis nu și -ar putea permite). Dã-ți frȃu liber imaginației și creativitãții tale. Orice e posibil pe
tãrȃmul visului. Lasã-ți mintea liberã, limita ar putea fi doar cerul.
,,Ce vrei sã faci? De ce vrei sã faci acest lucru? Care este scopul? Care sunt avantajale? Cum știi
cã le vei obține? Cȃnd te poți aștepta sã le obț ii? Ce efecte vr ei sã aibã aceastã idee î n viitor asupra ta?
Cine sau cum vrei sã fii tu î n raport cu acea idee?” Când Visătorul a creat o „imagine” cu care este
mulțumit, pãrãsește ancora de poziție și breakstate.
5. Pãșește în poziția Realizatorului și gȃndește-te la planul realizãrii viselor tale.
Trãiește corporal și emoțional cum ar fi când aceastã fantezie ar fi realitate. Organizeazã-ți ideile.
,,Cum anume va fi implementatã ideea? Cum vei ști dacã ț i-ai atins scopul? Cum vor fi testate
criteriile de performanțã ? Cine va face acest lucru? Cȃnd va fi implementatã fiecare fazã? Cȃ nd va fi
implementat scopul global? Cȃnd va fi realizatã fiecare fazã ? De ce este necesarã fiecare etapã?” Cȃnd
Exploratorul are toate rãspunsurile pãrãsește ancora de poziție și break-state.
6. Pãșeste în poziția Criticului și auzi ce critici existã:
,,De ce ar putea obiecta cineva fațã de aceastã nouã idee? Ce lucruri pozitive se obț in din modalitatea
actualã? Cum pot fi pãstrate aceste lucruri pozitive cȃnd implementezi noul plan sau noua idee? Pe cine va
afecta aceastã nouã idee și cine va creș te sau va diminua ideea și care sunt nevoile și avantajele sale?”
Cȃnd Exploratorul are toate rãspunsurile pãrãsește ancora de poziție și break-state.
7. Atunci când Criticul nu este mulțumit pe deplin, urmeazã o nouã rundã (Punctele 2, 3, 4).
Se vor realiza câte runde sunt nec esare pentru a se ajunge la mulț umirea Criticului principal,
Visătorului și Realizatorului secundar.
8. Dacã Criticul este mulțumit, Realizatorul hotãrȃt sã treacã la acț iune, Visãtorul a visat tot ce
este posibil în legaturã cu acea situație X atunci se face:
VERIFICARE ECOLOGICǍ este ecologic pentru tine și pentru ceilalți sã faci aceastã strategie?
FUTURE PACING: ,,În ce împrejurãri vei folosi aceastã strategie și când anume?
Asociere VAKOG( ce vezi, ce auzi, ce simți....).
IMPORTANT:
1. Dupã fiecare rundã are loc un schimb de idei din poziția META.
2. Observã ce simți diferit în fiecare poziție (visã tor, realizator, critic, meta). Acestea vor deveni moduri
de gȃndire pentru tine pe viitor.
3. Criticul criticã planul și nu pe Visãtor sau Realizator.

View File

@@ -0,0 +1,100 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/SWISH PATTERN1.pdf]
Titlu: SWISH PATTERN
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
cu Horia Radu
___________________________________________________________________
1
Swish Pattern
1. Identificã un comportament/reacție nedorit/ã pe care vrei sã îl/o schimbi ………sau, poți , de
asemenea, sã alegi o situație în care vrei sã îmbunãtãțești modul în care rãspunzi ori foloseș ti mai
multe resurse. Sau, poate ceva în felul în care abordezi o anumitã persoanã ori situație.
Se folosește pentru rezolvarea reacț iilor problematice asociate cu o imagine specificã (Aici pot
intrã și: compulsiile/obsesiile).
2. Trateazã aceastã limitare ca pe o achiziție/capacitate conform principiului „orice comportament
poate fi util într-o anumitã situație”, iar tu ai atins măiestria în aceastã direcție.
3. Gãsește momentul cȃnd reusești foarte bine sã manifești acest comportament/capacitate a ta. Ce
persoane sunt prezente?, Î n ce loc(uri) apare comp ortamentul?, Care sunt semnele sau stimulii
care il/o provoacã?
SWISH
Așeazã-te confortabil și poți închide ochii... Observã -ți respirația, las -o sã curgã, ca de la
sine, și relaxeazã-ți corpul cȃt de mult poți, pentru un minut sau douã ; ...fiecare om, mai devreme
sau mai tȃrziu, poate simți în felul sãu acea stare plãcutã de confort, și fiecare alege modul în care
se va relaxa lãsȃndu-se în voia ei...
Acum lasã sã aparã pe un ecran imaginar, o imagine a ta chiar în momentul în care te
confrunți cu comp ortamentul/reacția nedorit/ã ........................ Imaginea devine din ce în ce mai
clarã și realã, se completeazã umplȃnd întregul ecran cu culori strãlucitoare și vii, și poți sã te vezi
pe tine atȃ t de inconfortabil / neliniștit / agitat pe cȃt iț i este posibil sã -ți imaginezi și sã simți.
Lasã sã fie o enormã imagine coloratã proiectatã pe întregul ecran al minții tale și observã cã poți
include orice ajutã, orice o poate face mai clarã, mai vie/realã; privește și observã ce este î n jurul
tãu alți o ameni din jurul tã u, expresiile lor, decorul care e în jurul tã u, sunetele, mirosul,
atingerea, etc orice. Când ai ajuns la acea imagine destul de clarã , vie, precisã, care te face sã te
simți agitat/ã, nelinistit/ã ... atunci ai ajuns unde trebuia. (semnal) Vom numi aceastã imagine
”momentul X”. Dȃndu-i un nume îți va fi mai ușor sã -ți amintești de ea mai tȃrziu, dar acum las-
o deoparte, undeva în mintea ta.
Acum trecem la ceva mai confortabil. De data asta vei lãsa sã se dezvolte acea imagine a
ta î n car e, cu succes ai fãcut faț ã problemei acestei a….. Observi cum devine din ce în ce mai
realã, cȃt îți este ție confortabil și posibil, și fã aceleaș i trucuri de dinainte...orice ajutã, orice o
poate face mai clarã, mai vie/mai realã. Observã cum se modificã luminozitatea, culorile,
claritatea; privește și observã ce este în jurul tã u, cel/cea din imagine - oamenii, expresiile lor,
decorul din jurul tãu, sunetele, mirosurile, senzațiile, orice... pentru a o face...într-adevãr... cȃt mai
realã. Denumim aceastã imagine “momentul succesului”.
În cadrul ei tu prives ști, simți... acel sentiment de bine... și te poti vedea ca avȃnd un succes
incredibil în aceastã situație, circumstanțã . ... Ai tot timpul necesar pentru a face aceasta și
--- pagina 2 ---
NLP PRACTITIONER
cu Horia Radu
___________________________________________________________________
2
cȃnd ai ajuns la imaginea po trivit de clarã/realã, dã-mi un semn........ Ai ajuns la “momentul
succesului”, acesta te face sã te simți bine și poți sã -ți acorzi un moment de plã cere, de
bucurie și satisfacție,...iar apoi imagineazã -ți cã el se micșoreazã, devine din ce î n ce mai
mic, cu culori ce devin din ce î n ce mai șterse, pȃnã când se micșoreazã și rãmâi doar cu o
micuțã imagine, în alb-negru de mărimea unui timbru poștal.
Apoi las-o într-un loc al minții tale, la fel cum ai facut cu prima imagine.
Acum:
1. Alege imaginea ”momentul X”…asigurã-te cã ea umple întregul ecran, și cã este la fel de clarã
și vie, realã, la fel de dãtãtoare de neliniște cum era înainte, dar cu o completare importantã. Micul
moment al succesului, realizãrii, î n alb-negru, de marimea unui timbru este vȃ rȃt acolo î n partea
de jos, din dreapta.
2. Când consideri cã s-a clarificat îndeajuns, ai în minte aceastã imagine clarã, atunci spune-ți:
S-C-H-I-M-B-Ǎ … și în acest timp schimbã imaginea din mintea ta astfel încȃt “momentul
succesului/realizãrii” devine o imagine mare și coloratã, clarã iar “momentul X” se micșoreazã la
dimensiunile unui timbru postal, intrȃnd în fundal în colțul din stȃnga devenind alb-negru șters.
3. Bucurã-te de asta cȃteva momente...
4. Lasã-ți mintea sã hoinareascã într-un loc neutru. Acesta poate fi oriunde îți place: o camera din
casa ta, un parc, o plajã, …oriunde... atȃta timp cȃt este un loc în care te simți confortabil și ușor...
relaxat... Este foarte important dacã reusești sã obții aceastã schimbare, comutare de fiecare datã.
5. Acum o luãm de la început... de la primul pas... (Ghidul reia pașii de la 1 la 4 de minim î nca de
2 ori.)
(Dupã cele 3 repetã ri). Acum ia -o de la început... de la primul pas... și continuã sã repeți
secvențele și probabil ai constatat deja ca imaginile se schimbã atȃt de ușor și rapid... încat abia
mai ai timp sã vezi „momentul X” înainte ca acesta sã fie înlocuit de „momentul succesului”…
Asta îț i poate lua cam trei -patru repetãri și poți sã le reiei în fiecare zi pȃnȃ ce imaginile se
schimbã instantaneu, ori îți dai seama cã „momentul succesului” pur și simplu apare direct.
....... și dupã ce ai fãcut acestea, în ritmul tã u... cum e potrivit pentru tine, revii aici odihnit,
binedispus și ochii se vor deschide...inspiri, expiri și te întinzi ușor.
*compulsiile=comportamente repetitive sau acte mentale al căr or scop este acela de a preveni,
reduce anxietatea

View File

@@ -0,0 +1,74 @@
[PDF LECTURE — extracted from https://shop.cursnlp.ro/resurse/Transa2.pdf]
Titlu: Transa
--- pagina 1 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
1
Transa
Transa este o stare de conștiențã în care centrul atenției este îndreptat spre
interior.
Cu cȃt te concentrezi mai mult pe lumea interioarã a gȃndurilor și a
sentimentelor tale cu atȃt mai puțin vei fi atent la lumea din jurul tãu.
Cu cȃt înaintezi mai mult în transa, cu atȃt pãtrunzi mai adȃnc în lumea ta
lãuntricã pȃnã ce, în pragul transei, adormi.
Pe parcursul unei zile, suntem atenți fie la lumea interioarã, fie la cea
exterioarã, în funcție de activitatea sau de dispoziția noastrã. Intrãm și ieșim periodic
din transe.
Transa este cunoscutã sub numele de „momente de profunzime”.
În NLP momentele de profunzime apar atunci cand atenția și persoana
noastrã sunt orientate cãtre lumea interioarã - momentul de Down Time.
Iar momentele de suprafațã apar atunci cȃnd atenția și persoana noastrã sunt
orientate cãtre lumea exterioarã.
Exemple de m omente de profunzime: (somnul, stabilirea obiectivelor,
fanteziile, șahul, meditația, relaxarea, etc.).
Exemple de momente de suprafa : (traversatul strãzii, prezentarea unei
conferințe, practicarea unui sport, etc.).
Starea noastrã normalã, atunci cȃnd su ntem treji, este o combinație continuȃ
între momente de profunzime și momente de suprafațã. Aceste momente nu sunt
nici bune, nici rele în sine, totul depinde de ceea ce faci.
Oamenii aflați în transã sunt mult mai treji fațã de ei înșiși și de realitațile lor
interioare.
Hipnoza nu poate controla pe nimeni și nu poate obliga pe nimeni sã facã
ceva împotriva eticii și a valorilor personale cele mai importante.
Indicații de transã
Transa are cȃțiva indicatori fiziologici. Cei mai obisnuiți sunt:
- relaxarea mușchilor: oamenii care se aflã în transã se mișcã de obicei foarte
puțin. Mișcãrile lor pot fi mai încete decȃt în mod normal și sunt în general mai
degrabã fluide. Pot rãmȃne nemișcați perioa de foarte lungi de timp.
- o tonalitate mai joasã a vocii: de vreme ce mușchii gȃtului sunt relaxați,
vocea va avea o tonalitate mai gravã.
- mușchii faciali relaxați: ridurile feței se vor estompa pe masurã ce fața se
relaxeazã. Ridurile de -a lungul frunții nu vor mai fi la fel de pronunțate, iar
mușchii de sub ochi vor fi și ei relaxați.
--- pagina 2 ---
NLP PRACTITIONER
Cu Horia Radu
2
- respirație și puls mai lente: pe mãsurã ce mușchii se relaxeazã, ritmul
bãtãilor inimii și pulsul vor încetini. Acest lucru poate fi constatat privind artera
carotidã care traverseazã gȃtul. Și respirația va deveni mai lentã.
- semnalele de accesare la nivelul ochilor se modificã: o persoanã în transã
se concentreazã asupra experiențelor interioare, așa încȃt este probabil ca
ochii ei sã fie închiși, sau, în cazul în care aceștia sunt deschisi, sã nu
priveascã în nici o direcție cu atenție.
- reflexe încetinite sau pierdute: reflexul înghițirii sau cel al clipitului
ncetinesc, așa încȃt subiectul va înghiți și va clipi ( dacã are în continuare
ochii deschiși) mult mai rar decȃt de obicei. Este foarte probabil sã manifeste
într-o mã surã mult mai micã reflexul tresãririi (tensiune muscularã în zona
gȃtului, a umerilor și a mȃinilor, precum și o respirație alertã) ca reacție la un
zgomot puternic.
- o senzație subiectivã de confort
Transa este în general perceputã ca o stare de relaxare, de trandavealã chiar.

View File

@@ -0,0 +1,115 @@
Ce e NLP? Ce ați înțeles așa seară? Baza doar pe experiența
de seară că este NLP-ul.
Un model care se poate aplica sau o serie de modele care să
îl puteți aplica pentru a atinge rezultate.
Super tare! Are SN63 Tony? Da.
Bun! Altcineva ce a înțeles în afară de ce a zis Tony? Rep
rogramare mentală.
Reprogramare mentală. Ce mă face să pot să îmi reprogramez
minte? Are SN63 Aura? Da.
Vreau să vorbiți toți, pentru că pe măsură ce vă...
Și e normal acest mic disconfort la început, pe măsură ce v
ă asumați un punct de vedere, le expuneți și vă vi-l susține
ți,
prindeți mai mult încredere în voi.
Asumați-vă că este posibil să spuneți ceva ce nu e corect
sau, mă rog, nu sună ok.
De ce vă rog să faceți asta? Mă țineți minte că vă am dat.
Care erau regulile noastre?
Nu sunt reguli?
1. N-aveți nimic de făcut și nici obligație.
Tot ce spuneți este în regulă pentru că nu aveți cum să gre
șiți.
Cine greșește dacă greșește?
Nimeni.
Nimeni. Bravo.
Deci voi nu aveți cum să greșiți.
Toată responsabilitatea cursului este a mea.
Nimic din ceea ce credeți, spuneți, împărtășiți, dați
feedback sau declarați.
Nu are cum să fie vreodată în aceste 7 luni de zile încep
ând, de aceea seară greșit.
Ok?
E doar un punct de vedere pe bază a călăria eu, vă voi da
un feedback, o părere de a mea, din propriu experiență sau
din ceea ce știu și am aflat la rândul meu.
însă voi nu aveți voie să greșiți.
Astfel că vă rog începând de-așa răși, o să vă aduc aminte
constant toți ce aveți de spus, de împărtăciți, de întrebat
,
dați-mi le mie, pentru că altfel plecască ele acasă.
Și dacă plecască ele acasă,
nu știu dacă azi zid degeaba sau nu, dar eu nu vă pot sprij
ini.
Îmi plac provocările,
îmi place să fiu, cum? Mai ții ziinte?
Contrazis.
Pe argumente, pe rațiune și pe logică, nu pe aia îți sățăre
pt o cât de mult și eu să te contrazic.
Deci nu o luat capă provocare.
Însă sunt deschizi la orice fel de nu cred că e așa și hai
să spun de ce. Deschid oricând subiectul ăsta, ascult, împă
rtășesc, o să mă auză că spun de multe ori nu știu
sau poate n-am auzit chestia asta sau am mulțumesc că mi-ai
spus că am aflat ceva nou.
Din punctul să veri, eu sunt un privilegiat.
Pentru că voi aveți în fața voastră o singură persoană
la care învățați ceva.
Eu am 31 de persoane la care învăț ceva.
Așa că vă rog, dați-mi.
Ok. Bun. Care mai erau regulile?
Sa nu ma credeti pe cuvant.
Nu ma credeti pe cuvant nici o secunda din momentul asta
pana la finalul cursului.
Nu ma credeti pe cuvant.
Vreau sa puneti la indoiala la modul.
Suna interesant.
Hai sa testez.
Dupa ce testez si mi-o feedback vii si imi spui ce a
functionat si ce nu a functionat.
Daca imi spui inainte sa testez ce crezi tu despre acel ce
va competenta, abilitate, concept.
Vorbim despre lucruri ipotetice, de acord?
Si despre ipotetice au fost alti filosofi inaintea nostra
mii de ani, s-au dus treaba lor.
Eu vorbesc de lucruri practice, concret aplicabile, nu des
pre ipoteza.
Si mai era ceva, aici a Estefania foarte bine.
Nu suntem prinsese, prinzi, divine, divini, majestati si
alte apelative de pronume de politete.
Toată lumea este pe numele mic, toată lumea este pe apel
ativ de Pertu.
De acord?
Da.
Dacă e ceva ce am observat foarte des întotdeauna la fie
care grupă cu care am lucrat și cu care lucrez,
și cred că avantajul maxim al acestui curs este că după ce
va timp, foarte scurt,
toți cursanții ajung să se considere ca parte dintr-o mare
familie.
Pentru că lucrurile pe care le vom dezbate, le vom face, le
vom antrena, le vom descoperi împreună,
ajung să fie unul dintre lucruri pe care nici măcar am prim
it asta din părtășirea altora,
nu le-am inventat eu, nu le-am decis eu, le-am primit din p
ărtășirea altora aici în curs, și o să vedeți,
ajung să fie lucruri pe care nici măcar familiei sau cel
mai apropiați prieteni pe care avem de ani și zeci de ani
de zile,
nu le-am spus vreodată.
Pentru că dacă e ceva ce v-a adus pe voi împreună aici, și
ceea ce unește de fapt o familie, în orice sens,
sunt pasiunile și valurile și lucrurile care contează
pentru noi.
Mergând mai departe. NLP, Neurolingistic Programming în eng
leză. Programare neurolingvistică, în română, am ales acron
imul în limba engleză,
datorită confuzie evidentă între acronimul NLP și un partid
politic.
Pentru că dacă aș lua acronimul în limba română, aș crea
confuzie.
Și nu vreau să fac asta.
Ok? Deci din perspectiva mea, mă veți auzi că voi spune NLP
, desi nu este corect fonetic și gramatical,
pentru că NLP este română, dar el vine din engleză.
Deci NLP e corect.

View File

@@ -0,0 +1,229 @@
Voi sunteti astazi aici pentru ca aveti in comun ceva, nu
stiu inca ce.
Flipchart.
Flipchart, nu stiu inca ce, dar aveti ceva in comun.
Iar asta imi spune mie ca, din moment ce puteas sa fiti in
orice alta parte, in aceasta zi, incepand cu ora 10, la gr
atar, la stran, la bai termal, acasa sa te odinesti pe o s
aptamana grea,
oriunde altundeva, cu oricine altundeva, voi ati ales sa
fiti aici.
Asta spune mult nu despre mine, ci despre voi.
Asta v-a dus impreuna si va garantez ca asta o sa va tina
impreuna.
Vom descoperi ce este acel ceva, care e valoarea importanta
pentru voi, ce simtiti voi ca vreti sa faceti de 31 de pers
oane, numari din ce in ce mai mare si ma bucura asta.
alegeți ca, într-un timp în care alții să le crează,
sau își anesteziază, în orice fel, provocările, durerea,
emoțiile,
dar o să discutăm despre asta, voi ați trebui să veniți a
ici, să le puneți pe tavă,
să le dissecați, să le reprogramați, să treceți într-un
discomfort care evident vă va aduce în rezultat,
asta vă garantează.
Asta vă aduz pe voi aici, am înțeles corect?
Ok, super tare, mă bucur asta.
Și sunt flatat și încântat de acest feedback pentru că fără
să scoateți un cuvânt încă, mi-arătați că societatea aia,
deși nu se vede, merge într-o direcție bună.
Încet, mai încede când ne-am dorit, însă vă garantez că e
constant și e vizibil dacă știu unde să te uiți.
societatea este în schimbare.
Însă, pentru a face cu adevărat o schimbare în societate,
și mă refer strict la România acum, nu mă refer la Glob,
deși e valabil peste tot,
e nevoie de o masă critică de oameni care să gândească alt
fel,
care să vrea altfel,
care să-și asună niște valori comune în altă direcție decât
până acum.
Iar în direcția asta, dacă voi nu știați încă,
mă sprijiniți voi.
Pentru că, prin voi,
eu și partenerii mei din toată-dintată țara,
București, Mișoara, Iași, Suceava, Oradea,
lucrăm cu oameni ca să îi în suflăm un alt mod de gândire
care să aducă un alt rezultat
pentru ca ei, voi, l-au înmenda să-l dați mai departe.
Prietenilor voștri, familiei, copiilor,
am început să vrem din cei cei mai mulți tineri de 14, 16,
18 ani,
care au oportunitatea să află niște concepte și să-și ant
reneze niște abilități pe care ele am aflat la 28,
pe care alții le află la 29, la 35, la 65 am lucrat cu 74
de ani.
O persoană de 74 de ani am venit în sală și a spus dacă șt
iam asta acum, 40 de ani, eram departe.
Despre asta este vorba și vă mulțumesc că steți aici.
Vă spuneam și așa seară, nu știți încă, nu simțiți poate
integrat, dar veți observa.
Ați intrat într-o mare familie care în momentul ăsta are câ
teva sute, aproape 1000 de persoane la nivel național și câ
teva zeci de persoane în Cluj.
O mare famine în care ne plac provocările, ne acceptăm
vulnerabilitățile, pentru că altfel nu putem lucra la ele,
față de altă societate în afara noastră, în acest grup în
care judecă vulnerabilitatea, o acuză, o critică și o sugr
umă, o sufocă.
Noi le acceptăm, pentru că dacă știm în ce direcție mai ave
m încă de lucru, putem să lucrăm în direcția aceea. Are sens
?
Da.
Ok.
Există și un dar.
Te rog.
Dar de face tot ce poți.
Eu fac tot, da, ajungeam acolo, fac tot ce pot ca să vă ară
t care e valoarea acestei atitudini, a renunțării la mască.
Să creeți spațiul, pentru ca voi să fiți încurajați să face
ți asta.
Vă voi da exemplul propriu.
va ajuta ca pe parcursul celor 7 luni sa va dau exempli din
propria mea viata
traite, dovedite si in un ilisat historic, daca vreti.
Ca voi sa vedeti pe ce vorbesc sau vreti sa vorbesc din
carti, ca pot sa fac si asta.
Atunci va dau din perspectiva personala.
Multe o sa aflati pentru ca n-am niciun fel de filtru.
Insa nu voi putea decat sa iti arat o directie si sa iti
spun cum sa merge directia aia.
și să-ți garantează că-ți lângă tine, sprijinit,
dar nu voi putea să fac un pas în locul tău.
Dacă e ceva ce nu pot să fac, asta este.
Am avut colegi care au plecat după cursul de NRP
extaziați, revelați.
Îmi scrieau după câteva săptămâni de la curs
că au avut rezultate în toate direcții, nu vreau să zic în
care,
pentru că suna după aceea promisiuni,
dar au avut rezultate din toate direcții,
de la business până la relații de cuplu,
până la prietenii destrămate și reînchiegate,
Până la idei de schimbare de pasiuni și afaceri și serviciu
.
Asta pentru că au făcut munca pe care le-am arătat că se po
ate să o facă.
Alții n-au făcut-o. Deși am dat aceeași informație.
Are sens, ce vă zic?
Nu vă creați așteptări în raport cu alte persoane, ci
concentrați-vă doar pe voi.
Iar eu pentru fiecare dintre voi va garanta si va promit ca
o sa fiu acolo. Bine?
Perfect. Ce am mai spus ca v-am mai promis ceva asaara?
V-am scos din zona de confort.
V-am cerut permisiunea ca pe parcursul celor 7 luni si
chiar asaara am inceput, sa va ghidez intr-un proces uneori
pe alocuri, nu permanent, inconfortabil.
Perfect.
Și a schimbat ceva părerea.
Pentru că așa l-ați ridicat toți mâna.
Că da, suntem de acord să trecem într-un proces inconfort
abil.
Și va fi, pe al locuri, nu permanent, inconfortabil.
Pentru că schimbarea apare uneori.
Nu e doar singura rețetă ieșind din zona de confort.
Și o să discutăm foarte mult despre asta.
Și o să vă arăt practic ce înseamnă această zona de confort
, care sună foarte abstractă.
O să vedeți de ce din perspectiva mea e o minciună zonă de
confort.
Da, ajungem acolo.
E doar o noție vagă și abstractă care ne limitează doar
pentru că noi credem în ea.
Nu e reală.
Dar,
printr-o informație pe care voi o dobândiți,
printr-o întrebare pe care voi învățați să o puneți,
printr-o atitudine pe care voi exersați și o oferiți a alt
or persoane,
acele persoane și vă pune la rândul lor întrebarea.
Hmph!
Se poate altfel?
Da.
Și începi propriul lor drum de căutare de răspunsuri.
Mă urmăriți până aici?
Da.
Asta înseamnă că eu fără să-mi propun asta și fără să fac
un efort direct în direcția aia,
am ajutat, pe termen lung la nivel de generații, ca un bulg
ăre de zăpadă,
prin voi,
să apară o schimbare undeva unde eu nu mai sunt, poate dec
ât molecular.
Vaporizat peste mii de ani.
Are sens?
Da, da.
De asta fac ceea ce fac eu.
E posibil să nu prind schimbarea.
Însă am observat
Că ceea ce fac eu să fiu prezent în fiecare secundă pentru
voi este maxim de important pentru că la fel din voi 31 se
vor găsi 5, 6, 2, 1, nu știu, dar sigur sunt, care vor da
la un mandat mai departe.
Și încet încet, 30 în grupa asta, 30 în grupa la București,
30 la Iași, 30 la Timișoara, 30 la Suceava, 30 la Uradea.
În timp și în ani se va construia cel bulgăre de zăpadă
care la un moment dat va fi numeric mai mare decât cei care
zic, nu cred, nu se poate, n-are cum noapte.
Iar pe ei nu voi încerca în cea ce o să-i schimb.
pentru ca cei care nu vor o schimbare in nicio directie,
din indiferent ce motive, nu sunt obiectivul meu.
Si n-ar trebui sa fie nici al vostru. Are sens?
Da.
Sunteti mai importanti decat credeti, incepand de ieri dec
at daca n-ati inceput cursul.
Pentru ca voi contribuiti fara sa vreti, la obiectivul meu
si al prietenilor si partnerilor mei de a schimba lumea in
care traiesc eu,
în care vor trăi, poate, copiii, nepoții și strănepoții mei
,
fără că eu să mai fiu pe lume, poate, sau chiar voi.
Și faceți asta
paradoxal, concentrându-mă doar pe voi.
Concentrându-vă voi doar pe voi.
Fiind egoiști.
Pe primul loc, constant.
Pentru că egoismul, ala bun, pozitiv, cum a zis Saurra,
pe primul loc, în viața voastră, constant voi, va atrage
atenția al toatele care vă spună,
Ăsta e fericit.
Și nu a fumat nimic.
Vreau și eu.
Nu vreau numărul de la dealer.
Vreau și eu ce face el, nu știu ce.
Dar vreau și eu.
Și cunosc mulți oameni care au venit la curs,
doar pentru că au văzut la partnerul de cuplu,
mamă, tată, prieten, soție,
șef,
ceva diferit, că el face.
Nu i-a zis nimeni, bă, du-te-l la...
Nu.
Dar trebuie, bă, ce-i cu tine de ești zen?
Fericit, calm, pace, liniște, blând,
un păcat, nu mai estresc, nu mai...
Păi băi, uite, fac ceva diferit, începăm să-i explice, nu-i
ce de Horia, nu-i ce de NLP, nu-i ce că nu vreau să fac
asta,
o să vă tot explic să nu faceți asta,
dar îi zice ce face el diferit.
Și omul l-a făcut prin un bec, băc, stai un pic, să poate
și altfel,
și în secunda aia, voi ați contribuit la acest vizmăret.
Paranteză, știți că avem toți o măscuță, da?
Socială.
Vorbesc de aia socială care are vreo 7.000 de straturi, da?
Măscuța aia care pune, bă, uite, asta își vrea să vadă alț
ii, pentru că nu mă simt safe în siguranță să arăt cum sunt
eu de fapt.
Și mai vine și întrebarea aia, dar de unde știu cum sunt de
fapt?
Hai să nici să nu aflu, să împor măscuță.
Are sens?
Da.
Ok, ăsta este locul.
Sprigind de mine și de colegii mei facilitatori pe care o
să-i cunoaștem, să începăm de azi,
pe cele șapte luni de zile veți exerza să dați acele măscuț
e jos.

View File

@@ -0,0 +1,370 @@
În primul rând consider că societatea, școala, profesorii p
ărinții ne-au implementat niște programe și niște convingeri
limitative prin care noi, fiecare om, nu ne-am filtrat în
tot ce se întâmplă.
Și noi avem rezultatele care probabil ne dorim și atunci v
rem să rescriem acest scenariu, să fim cea mai bună varianta
noastră.
Dacă scoatem din interiorul nostru toate resursele și să d
ăm cu cei mai buni.
Sună foarte tare.
Acolo să ne scoatem puterea, practic, în toate situațiile.
Sună foarte tare, mă am o singură întrebare.
De unde știi că ai acest cel mai bun din noi?
Pentru că sunt sitații în viață când vezi că ești cel mai
bun și în sitații că nu ești cel mai bun.
Cel mai bun în comparație cu ce?
În comparație cu alții, probabil.
Stop.
Și îți mulțumesc pentru asta că mi-ai ridicat-o la filău.
Una din altele miile de erori pe care le-am făcut eu
constant de-a lungul vieții mele, a fost să mă compar cu al
ții.
Categoric.
În mături în care am încetat să mă ai compar cu alții, și
încă o altă zi mulțumesc că mi-ai mers-o la filău.
M-am eliberat.
Efectiv sunt acum în etapa de câțiva ani în care primesc
feedback,
aud critică,
aud și păreri faine și păreri mai puțin faine,
Le iau în calcul pe toate, însă nici un ele nu mă afectează
.
Cum știi că faci ceva bine dacă nu o faci?
Foarte bine, prin antrenament.
Am testat direcții diferite și am ajuns la concluzia că eu
iau cea mai bună decizie în fiecare secundă.
Pentru cine?
Pentru mine.
Bravo, bine-i venit! Daca e ceva ce iti voi sustine pe parc
ursul acestui curs.
De dimineata pana seara si pe Facebook si pe WhatsApp si
unde ne vom auzi in aceste module, va fi sa fii egoist.
Exista vreun sens negativ?
Hai sa facem un test, vrei?
Daca am mai facut foarte bun, foarte bun feedback-ul.
Vreau sa facem un test si vreau sa nu imi spuneti daca ati
mai facut acest exercitiu.
Ridicati mana sus, mana dreapta sus, care vrei stanga dreap
ta, nu e important, dreapta, toata nu mai da.
Vreau să închideți câte un deget, degetul mare este 1, de
getul arătător este 2, degetul general este 3, degetul mare
este 1.
Închideți degetul mare și în ordine celelalte degete, pe mă
sură ce vă gândiți la persoanele importante din viața voastr
ă.
Pe primul loc, cea mai importantă persoană, pe locul 2, a
doua, mama, tata, familie, cine a fi.
Da? Si cand ati ajuns la tot 5, incideti pumna.
Deci, primul loc, inchideti.
Locul 2, inchideti. Locul 3, inchideti.
Nu spunezi nimana cine este, doar inchideti.
Si cand ati inchis pumnu, lasati pumnu jos.
Deci, cine e pe primul loc, cine e pe locul 2, cine e pe
locul 3?
Dupa ordinea importantei, iubirii, ce constatati voi?
Standardul vostru, nu il judec, nu ma bag.
Perfect? Mulțumesc, mulțumesc.
Super tare.
Dați-mi exemplu de cine e pe primul loc.
Eu.
Ok, cine a zis alta persoana?
Eu.
Mâna sus, sincer cine a zis alta persoana?
Vă mulțumesc.
Cine a zis alta persoana pe locul 2 în afara de el?
Mulțumesc. Cine a zis alta persoana pe locul 3 în afara de
el?
Observați în ce direcție mă duc?
Da.
Dacă voi nu sunteți pe prima poziție, pe primul degetel,
constant din fiecare secundă,
în care conștientizați acest fapt, ceilalți care sunt pe
primul loc nu sunt pe niciun loc.
De ce credeți asta? De ce am spus asta?
Cei pe care i-a spus pe al doilea, al treilea, primul loc,
nu sunt de fapt pe niciun loc.
De acord? Are sens, vreau si mai concret.
Are sens, bravo, Sandra, iti multumesc.
Pe langa faptul ca nu exista in relatie cu ei, asta e altce
va, ca e o forma de manipulare subtila din partea lor. Arun
gem si acolo.
Bravo, si asta inseamna ca...
Te rog, Miha?
Relatia cu celesa este o reflexa in relatie cu sine.
Vă fac o scurtătură, că vreau să ajungem undeva.
Dacă eu nu sunt pe primul loc, pe primul degetel, constant,
la modul egoist, rigid, agresiv, dacă e nevoie, eu nu am ce
să ofer celorlalți pe care declar că sunt pe loc 1, 2, 3
sau 4.
Dacă eu sunt bine cu mine, cum aș fi de-a să dau bine
pentru ce?
Dacă tu nu ai ce să dai, ai ce să oferi faptic, și acum o
să spui da, dar poți să oferi căldură, dragoste, iubire, îm
brățișări, băi nu.
Alele le dai la schimb cu ceva.
Îți garantez că-mi spate eu un alt necanism de genul îți
dau ca să-mi dai, pentru că dacă nu îți dau, tu pleci, răm
ân singur și nu vreau să rămân singur, așa că ai să mă pref
acă, uite ce bun și iubitor sunt eu.
Nu ridicați mâna, dar gândiți-vă la chestia asta un pic.
Însă în varianta în care de acolo vin eu.
Am fost în etapă asta extremă, toți pe primul loc, eu luați
de aici.
Cei să-mi tai o mână, ia, tai o mână.
Vrei bani, ia bani, nu-i mi-i dă înapoi, stai liniștit.
Energie, ia energie.
Nu contează că eu crăp la un moment dat.
Ia tu să fii că tu ești pe primul loc în viața mea.
Și am rulat pe programul ăsta foarte mulți ani.
Până când, hmm,
A venit NLP-ul,
și eram pe acolo, pe în spate, pe centru,
cum vreo 6 ani,
și îmi zice trenerul de atunci, actualul meu, prietenul
foarte bun și partener de business,
îmi spune exact chestia asta.
Și eu eram, dute-mă de aici,
ce știi ăsta cu,
auziți pe primul loc în viața mea,
asta e iubirea mă?
Dialog interior al meu.
Mi-a luat un modul sau două să înțeleg că
asta este esența iubirii.
Și acum mă înțelegeam eu, apropo de ce discuta am așa.
Pentru că dacă eu nu sunt pe primul loc energetic, financi
ar dacă vrei, al iubirii dacă vrei, mă duc și acolo abstract
,
nu am cum să știu de unde să-mi iau resursele pe care vreau
ulterul să le ofer.
Ceea după primul loc, după locul 2, după locul 3.
Mă, are senșe, zic?
Da, da.
Dacă eu nu-mi dau mie, prima oară, blândețe, prin atitudine
, răbdare, prin atitudine,
Resurse, financiare, și de orice fel, timp, odihnă, pace,
calm.
Cum aș putea vrea să le dau altcuiva din viața mea?
Pe de exemplu, cu masca de oxigen.
Știți exemplu, cu masca de oxigen? Ați fost cu avionul?
În momentul în care mergeți cu avionul, vorbesc cu cei care
au fost, dar nu au sesizat metafora,
e foarte bună și o uitam dacă nu mă duceamintea. Ana Maria,
mersi.
Este că te ghidează că atunci, dacă cumva se întâmplă ceva
în zbor,
Si e nevoie sa se declanseaza cere mași de oxygen?
Primul orar iti pui masca?
Tie!
Tie!
Pentru ca daca iti pui masca, ba copilului tau, iubitului
tau, iubitei tale, mamei, tatalui, nu conteaza care este cu
tine, prietenului sau unei alte persoane, cred ca tu vrei
sa o salvezi, ca e pe primul loc.
Tu nu mai ai oxygen, sa traiesti tu.
Rişti, poate, să nu mai ai. Poate ai, poate n-ai.
Dar, metaforic, i-ai dat oxygen lui și tu ești deja maybe.
Mai apuci, maybe nu mai apuci, să-ți pui masca. Are sens?
E o metaforă. Însă e perfect valabilă în viață de zi cu zi.
În secunda în care eu mă comport, pentru că sunt programat
de societate,
Ca altii sa fie mai importanti pentru mine.
Inclusiv ca parere despre mine, pentru ca e un tipar.
Cand ii pun pe altii pe primul loc ca vreau sa le ofer,
cine ajunge sa fie pe primul loc cand vine vorba de parere
despre mine?
Tot altii.
Dar poti da unii sunt confortabil cu asta.
Sunt confortabil pentru ca...
Sunt confortabil, stii de ce?
Pentru ca e foarte bine si fain sa stai confortabil intr-o
zona unde nu ti-ti asum responsabilitatea.
Da, si a fost ca treiasc asa.
Corect? Nu am spus ca e ceva rau.
Am spus numai ca pentru ei
este perfect in regulata sa se degreveze
de rolul principal in viata lor
si sa zica, mami, tati, iubita, nu eu,
eu sunt doar o victimă neajutorată.
E ok sa fac asta.
Eu cred ca oricum o sa-i gandind de gustile lor
si sunt intr-o lupta pe care o ascund,
deci un conform mascat, parerea mea.
Absolut, are sens ce spui.
Eu vin si va spun
si va impartasesc sincer ca am trecut pana in etapa asta in
care altii au fost mult timp pe primul loc
pana cand am constientizat la nivel de resurse, energie,
pace, odicne, blandeti, atitudine, in tot de-auna eu sunt
pe primul loc.
Ce credeți ca s-a simbat in viata mea ca n-am facut switch-
ul asta la modul de nu am auzit o metafora care a sunat bine
, am implementat-o?
Adica mi-am integrat-o.
Am luat-o, am zis gata, eu n-are sens altfel.
Pentru că am înțeles-o.
Când am început să o aplic, să o integrez, ce se s-a schim
bat în viața mea?
Au început, dispară oameni.
Au început, dispară oameni, pentru că mă sunau oameni și eu
brusc aveam energia,
puterea, atitudinea și
acceptarea, în primul rând, față de sigtagma, nu pot să te
sprijini.
Nu că n-am resurse.
Nu că ai făcut tu ceva greșit.
Nu vreau.
Exact. Nu vreau.
Nu vreau pentru ca daca te ajut pe tine, simt ca iau ceva
de la mine si in momentul asta, acum, in momentul asta, in
vietii mele acum, in etapa asta, nu pot sa fac asta pentru
ca nu sunt in cea mai buna etapa.
Si zic nu pot, nu vreau.
Iartam-ma.
Cei care erau cu adevarat prieteni, au ramas.
Și am înțeles că atunci când zic nu, nu are legătură cu ei.
Ce are legătură cu un moment, cu o etapă în care eu mă aflu
din orice fel de motiv și am nevoie de timp să mă încarc ca
să am ce să ofer.
Cei care erau în viața în anjurul meu din orice alt motiv
în afară de prietenie, au plecat.
Sub sig tangma, te-ai schimbat.
Nu mai ești cum te știu.
Da, da.
Asta nu stiam atunci.
Da.
O luasem ca un...da, Radu.
Metodea ma pune pe primul loc, ar fi sa spui nu.
Invata sa spui nu atunci cand simti ca este nu.
Ca nu te identifici cu cineva.
Pentru ca de cele mai multe ori...da, Sanda?
Si vrea sa-l completezi si fara sa te simti minuta.
Bravo.
Sa nu-ti uit ideea daca cumva...vreau sa zic ceva de chest
ia, sa-ti rog, daca uit adumea mine te trage modului.
Trebuie sa zic ceva aicea.
În momentul în care, Radu, simți că din interiorul tău vine
nu și știi că este sincer acel nu, exprimă-l acel nu, o să
vezi și cum nu la modul nu!
M-ar du-te-n fas ce-am de...
Nu, asa.
Da? Deci o sa vezi cum sa le exprimi.
Dar in momentul in care iti-l asum, ba e nu.
Si e nu pentru ca asta simt acum,
nu are legatura cu tine, nu esti defect, nu te criti, nu.
In momentul asta sunt eu asa.
Din orice motiv.
Exprima-l.
In secund, daca anicepi sa exprimi nu-urile sinceri,
dispar oamenii din jurul tau,
care erau acolo pentru dauri.
Dar ce faci cand nu pot sa le exprii?
Nu pot să respuiți acest lucru. Adică nu simți că...
Sunt momente în care... Cum adică nu simți?
Nu îți vine, nu o la.
E perfect în regulă.
Atenții, eu n-am spus,
ziceți nu, tot timpul.
Da?
Deci să nu o luați în extremă.
Am zis, când simți
să zici nu, zici nu.
Dar ajungem până acolo
și îți promit, Radu, că se antrenează,
nu e ceva ce schimb de azi.
Sunt momente în care
Simți să zici nu, însă e în interesul tău pe termen lung să
zici da.
Este și astfel de context.
Însă până acolo, asta este o situație de bă simți să zic nu
, dar datorită unor relații beneficii pe termen lung,
contracte, job, ce vrei tu.
Zic da, pentru că e interesul ambilor, este și asta o situa
ție.
Extrema e aia în care zic da tot timpul.
În care sunt săritori tot timpul.
În care ajut pe toată lumea.
De ce faci asta?
De ce faci asta?
Ești sigură că vreți să începem direct acum?
Da.
Ok.
Tu de ce crezi că faci asta?
Ca să plac.
De ce crezi tu că faci asta?
Pentru că asta mă face să nu simt bine.
Și dacă nu-i ajuns pe celălalt scum te simți?
Nu mă simt bine.
Asta înseamnă că tu te simți bine.
Te simți inovat.
Te simti zinovat?
Da, pentru ca puteam sa il ajut si am ales sa-l spun.
Am doua chestii aici.
Si mi-a adus, multumesc inapoi unde vreau sa ma intur la s
anda.
Unu, vreau sa-ti spun ce-i vinovatia.
Si doi, vreau sa sublinezi ce-ai spus tu.
Sa-mi spun daca suna la tine cumva.
Te simti bine numai in raport cu ceva exterior tie.
Ok.
Nu numai.
Dar ma simti bine?
Te simti bine?
Nu, te-am intrebat cum te simti cand nu faci asta si ai sp
us rau.
Asta imi seama ca rau sau bine depinde de...
Cu ceilalți.
Evident.
Cu ceilalți.
Acuma o dai.
Stai ca stii ca am zis ca nu asa am vrut ca...
Foarte bine.
Bine vin.
Multumesc pentru sinceritate.
Bravo.
Ce mi-ai spus tu, Stefi, este ca nu ii ajut pe ceilalți ma
simt rau.
Eu vin si iti explic ca nu ii ajut pe ceilalți ma simt ok.
Tocmai de aia nu ii ajut pe ceilalți.
Pentru ca e mai bine pentru mine.
Are sens?
Când simt să ajut pe ceilalți și mă simt bine ajutându-i pe
ceilalți pentru că pot să-i ajut pe ceilalți și am de unde
să-i ajut pe ceilalți, îi ajut pe ceilalți.
E ok. Când nu am de unde. Ok, ajungem acolo. Încet. E ok. E
încet. Dar ce mi-ai spus tu este binele meu vine din
exteriorul meu.
Și ce faci dacă jobul tău e să iau și pe ceilalți?
Jobul meu e să se ajută pe ceilalți.
Ce faci? Cer bani.
Cum te contărești?
Glumesc pe jumate.
Când simți că ai o semnificație în a sprijinii pe alții,
cum simt eu?
Ai două variante. Crucea roșie, misionar în Africa.
Sau ajut pe ceilalți pentru că și ceilalți mă ajută pe mine
.
Are sens?
Și atunci am însemnătate, semnificație, vocație, pasiune,
plăcere și primesc și ceva la schimb.
Nu e asta ideal?
Da.
Dar în momentul în care eu ajut pe ceilalți doar pentru că
mă face să mă simt bine, pentru că așa m-a programat relig
ia, societatea și coala și familia.
Fără să cer nimic la schimb și simțându-mă tot timpul gol,
s-o necunoșcut?
Sacrificându-mă.
Sacrificându-mă pe mine.
Aia se numeste vocație, pasiune, plăcere și significatii?
Te rog, Monica.
Este dependență.
N-am vrut să spun cuvântul, dar este dependență, într-o
formă light, la început, de ceva exterior mie.
Cu alte cuvinte, eu sunt dependent de ceva ce mă feră cine
va din exteriorul meu, în schimbul energiei sau a ceva ce
fac eu.
Cu alte cuvinte, eu nu primește ceea ce mă face fericită, î
mplinită, plină, de orice fel, dacă nu fac ceva în schimb.
Dar ma simt iubita, zice societatea. Sau iubit. Mai avem
pana acolo.

View File

@@ -0,0 +1,55 @@
Am trăit foarte mulți ani cu senzația, situația în care ave
am ce să spun, știam ce să spun, mi se confirma că știam ce
să spun și nu spuneam.
Ca ulterior să trăiesc în frustrarea că altcineva, cu mai
mult tupeu-i, ziceam eu atunci, îmi lua răspunsul de pe bu
ze și zic, bă, dar iar mă, mâncat, ete mă, așa sunt eu, asta
sunt, merit.
Și aveam dialogul ăsta interior în care spuneam, nu spun
nimic pentru că nu merit, n-am ce să spun, n-am ce să împă
rtășez, mă vor bate, mă vor judeca, mă vor critica, oricum
toată lumea știe ce gândesc eu.
Prima etapă. Vareanta a doua, când altcineva împărtășea, la
tine nu s-a întâmplat, pentru că ai avut punctul tău de
vedere, numai că nu l-ai împărtășit, la mine s-a întâmplat
des, altcineva lua start-ul, împărtășea, spunea, arăta că
se poate exact la ce mă gândeam eu sau asemănător,
si intra in etapa 2a de dialog interior in care spuneam
Vezi? Sunt altii mai destept ca tine
Puteai sa ai facut bine sa taci. Dar daca vorbeai tu primul
Dar daca luai tu exemplu, dar daca impartasai tu
Vezi? Nu, ai vazut cat de...si apara o furie frustrare cum
zicea Aura
Ați trăit asta vreodata?
Am trăit-o zeci de ani
Zeci de ani pana cand mi-am dat seama ca
Daca continui
Viata mea nu se va schimba niciun fel
și am ajuns la un nivel de frustrarea atât de mare,
încât și e prima variantă de schimbare pe care poate să
apară în viața voastră.
Am trecut pânia.
Prima variantă este când frustrarea, durerea, suferința a
junge atât de mare,
încât este mai mare decât disconfortul necesar schimbării.
În momentul în care durerea, suferința, frustrarea depășeș
te măcar un pic disconfortul anticipat,
pentru că de multe ori nu se confirmă.
Pentru schimbare, voi alege schimbarea. Ca e logic.
Asta e doar o varianta, e varianta prin care evolueaza lob
indirea in mod clasic.
Cap perete, cap perete, cap perete, doare hai sa o colesc
peretele.
Dar mai e o varianta, pe care sper sa va sprijin sa o gas
iti mai rapid decat mine.
Si anume inspiratia si revelatia.
am învățat de la o altă persoană, mentor, ghid, carte, curs
, prieten, părinte, model, nu mă interesează ce numei dați,
care a trecut deja prin ce ați trecut voi sau prin aceeași
situație cu care vă confrunteze voi și poate să vă arate ce
greșelile a făcut el ca voi să faceți altele și să le sări
ți.
Are sens.
Pentru asta sunt aici. Sa va arat, sa va impartasesc, sa va
ghidez, sa o coliti macar erurile pe care le-am facut.
Ca voi sa faceti altele.

View File

@@ -0,0 +1,117 @@
Școala societatea mediu vrea să controleze, pentru că...
Stingă focul.
Nu, nu o face intenționată, atentă-ți, eu nu cred în consp
irația aia de genul
francmasoneria cu cineva cu șapte mantii, stă pe un tron și
spune să moară supusii mei,
ai dracu că au început să se trezească, ai să-i spălăm pe
creier.
Nu cred în asta, știi? Însă cred în faptul că societatea a
văzut că ceva funcționează,
entitatea societății, atentă-ți, politică, media, ce vreți
voi,
A văzut că ceva funcționează în favoarea ei, ca entitatea
...
Și biserica, o să mă auzisc multe exemple în direcția asta,
să nu credeți că am ceva cu religia, am ceva cu dogma.
A văzut entitatea asta că ceva funcționează în favoarea ei
și aduce venit, control și putere.
Eu e o entitate, da? Băgăm aici biserică, oameni politici,
media... ce vreți voi?
Nu cred în mantii aia care controlează și dă fiecareuia și
sabotează și e unul pătron care nu cred în asta.
Cred în doar că suntem asociate într-un nivel de evoluție
în care nu suntem conștienți că avem mai multă putere
personală decât suntem capabili, decât suntem dispuse să
credem. Avem mult mai mult.
Cum? Bagă. Am o răspunsă.
Dar oare toate aceste reguri care vin de societate nu sunt
făcute pentru tinerii tuturor.
La inițial, da.
Însă vreau să-ți spun ceva, un secret.
Dacă e prea liberă lumea, poate totul este apabil să se...
Eu cred într-o lume liberă a unor oameni maturi.
Dacă lași niște copii liberi, nu audiși cernământul să-și
vadă de propria siguranță și fericire.
Sunt de-acurcut din aici.
Însă ce faci când ai o mâna de oameni maturi, cu potențial
de a fi și mai maturi?
Ți nu țin cușcă, metaforic, pentru că nu cumva să-și facă r
ău singuri, spre binele lor.
Adică ei nici măcar nu știu ce potențial au la purtător din
punct de vedere emoțional, psicologic și spiritual.
Și dogma zice ei spre binele tău.
Hai să te țin în noaptea minții, pentru că dacă îți dai se
ama ce putere ai, posibil să te lovești la genunchi.
În asta nu cred, dar cred de unde pleacă.
Intenția pozitivă inițială există.
Și de ce? Pentru că foarte mulți, scuză-mă un pic, Monic,
foarte mulți, foarte multe sute și mii de ani a funcționat.
A adus-i și rezultate.
Însă ce te faci când acele reguli nu mai sunt valabile
pentru direcția actuală a societății în care merge, în care
trăim?
Aplici aceleasi regule?
Schimbarea vine observand la altii ceva ce deja funcționeaz
ă și dorindu-ne și noi acel lucru.
Dar...
Regulile care există, la un moment dat, nu știu dacă mai
pot fi schimbați.
În momentul în care...
Stai, stai, stai, stai, ca vorbesti de doua lucruri difer
ite.
Imi place foarte mult cum gandesti, ca esti foarte ordonat
mental,
insa nu ai sosit atat inca ca sunt lucruri diferite.
Observi in sala asta pe cineva care a venit aici batut de
mine cu forta?
Si am spus, prietene,
te costa atat,
nu ma intereseaza ca tu vrei ca simti ca trebuie ca te aj
uta in vreun fel,
ja la curs.
N-a fost nimeni atunci sa aici cu forta, am inasput daca a
venit cineva cu forta, sa stiu sa iasa acum.
Bine, nu o sa recumulasi acum, ca...
Însă, fii atent aici la ce mă refer.
Toți cei care sunt în sala asta aici, au venit din propria
inițiativă,
într-un weekend în care ar putea să facă orice altceva,
pentru că vor,
au sesizat că vor să fac o schimbare,
și au dat seama că pot,
că există un minim de șansă să existe acea posibilitate,
și au venit să o caute de la cineva care declară,
arată, își susține și asumă,
că poate să mă sprijine.
De acord?
Asta înseamnă că, Iacob, sunt două categorie.
și vor fi constant până la finalul lumii.
O categorie de oameni care vor vedea schimbarea în alții
și vor începe să-și pună întrebări.
Bă, oare poșu-o?
Bă, dar oare să poate?
Bă, dar oare nu-i blestem ghinion, karma și e posibil să f
ie doar ceva ce eu încă nu știu?
Ia să afli.
Și începi să citești.
Și începi să întrebi un prieten de familie,
o rudă, un mentor sau un ghid.
Sau un blogger.
Și afli de ceva.
Și apare o scânteie.
Și încet, încetea, completuții în direcția și...
Documenteze până aici, în dreptatea?
Și mai sunt aile alții, a doua categorie de care tu mi-ai
vorbit, care nu știu că se poate.
Care sunt fanii regulilor vechi, care nu vor schimbare
pentru că nu știu că se poate și primul rând nu vor schimb
are pentru că pier beneficii multe.
Sau poate că e al dracu' de inconfortabil și nu au chelt să
fac asta. De acord?
Sunt două categorii, nu-i doar una.
a nu face eroarea de a ne considera ca noi cei care suntem
aici, îi reprezentam pe toti ceilalți,
si a nu face eroarea de a crede ca toti ceilalți, si asta e
cea mai desantanita eroare, ne reprezinta pe noi ca societ
ate.

View File

@@ -0,0 +1,169 @@
Mâna sus și ne auzi vreodată faptul că gândurile îmi crează
realitatea.
Și la ce v-a ajutat?
Să fie atent la ce gândurile aș fi.
Să fie atent la ce gândurile aș fi.
Perfect, îți mulțumesc, bravo!
Și la ce altceva v-a ajutat?
Cine de momentul în care a constințat gândurile îmi crează
realitatea, hap s-a schimbat realitatea.
Nu, nu? Ok, dar suna mișto. Citat de Facebook. Gândurile sc
rează realitate.
Și vine Hori aș spune, bă, da, și? La ce te ajută? Da, Iul
ia.
Gândul se transformă...nu toate. Unele gânduri se transform
ă în cuvinte.
Cuvintele generează o energie. Și energia se întoarce sch
imbânduși aducându-se...
Are senșe în spui, e dintr-o altă paradigmă și e foarte
abstract. Nu mă ajută, dar are senșe în spui. Înțeleg?
Explică-i unu-i om care nu are vocabularul de energie și de
...
Explică-i lui că gândurile crează veritate.
Dar, Radu.
Eu gândesc, zic ufântul, fac planul până în acțiune și sunt
de plimește.
Mhm.
Reușești să faci asta?
Într-o bea unui.
Bravo!
Bravo!
Ce caută aici?
Pentru acela?
Găumesc, bravo!
Dar, Radu, o secundă, Moni.
În funcție de ce gândești, acționezi în consecință.
De acord.
Dar la ce te ajută atunci când acționezi în consecință și
constați că gândurile tale anterioare te-au dus acolo, dar
tu nu poți să schimbi gândurile?
Rezultat, da?
Îl obțin în raport cu...
Gândurile, am înțeles corect?
Deci teoretic, pe sintagma asta, gândurile îmi crează real
itatea, de acord?
Păi și dacă vreau să-mi schimb realitatea, trebuie să-mi
schimb gândurile, nu?
Și câți dintre voi ați reușit să vă schimbați gândurile?
Partial.
Partial.
Partial.
Am încercat.
Aaaa!
Am devenit conștient de ele,
am văzut că s-acolo,
cumva rolează pe pilot automat,
le văd de ce vin, nu știu de unde vin,
nu prea pot să le schimb,
dar măcar știu că ele îmi crează rezultatul.
Vă regăsiți?
Dar nu este emoție cea cea ce le schimbă realitatea.
Nu gândul, ci emoția pe care gând.
Vibrația.
Vibrația.
Psihologia spune, NLP-ul spune, că întreg gând...
Voi vedeți la Flipchart? Ce e de pe partea asta?
S-au luat drum mai aproape aici. E ok așa?
Gândurile mele nu îmi crează direct rezultatul, că altfel a
ș fi Buddha.
Da? Pă, milion de euro...
Îmi creează altceva, și anume îmi creează o emoție.
Și ajung să simt ceva în funcție de ce gând am avut.
Mare sens până aici?
Da.
Bun.
Deci vine logic și spune, dacă vrei să schimb realitatea,
schimbă-ți emoțiile.
Lasă gândurile, schimbă-ți emoțiile.
Nu? Logic.
Da.
Cât ți-ați reușit?
Bună, Sanda.
Și restul?
N-ați schimbat emoții?
Câteodată vă iasă.
Câteodată vă iasă.
Și ce ar fi dacă între emoții și rezultate ar mai fi ceva?
Acțiune sau comportament?
Mă zic eu.
Că e același lucru.
Practic,
ca să-mi schimb rezultatul,
e nevoie să-mi schimb?
Și înainte să-mi schimb comportamentul,
Am inteles sa-mi schimb comportamentul, trebuie sa-mi sch
imb?
Emotii nu.
Atat de mult de lucru am.
Si ca sa-mi schimb emotiile?
Ganduri.
Ba, dar nu m-a invatat nimeni la scoala sa-mi schimb gandur
ile.
Nu mi-a zis nimeni manual de schimbare a gandului, succes.
Nu mai nu, ca ne invatam o ora.
O ora la scoala, da.
De schimb a ganduri.
Pot sa-ti dau nezir?
Te rog, Galin, ma bazez pe asta.
Dar gandesc ca sunt un domn.
Bravo! Zic, zic, zic!
Gândesc că sunt un tont, simt că sunt un tont și simt o emo
ție de vinovăție, slăbiciune, frustrare, orice ar fi, care î
mi dă un comportament de putere și de motivă.
Rup tot să trească. Îți dă un comportament de... da să-l
ridică mâna.
Care îți dă un rezultat de...
De acord?
Și totuși mă întorc la gând. Bă, înțeleg, am un gând desânt
ot. Cum fac să-l schimb?
Nu mă ridică mâna aștefiit.
Schimb comportamentul.
Schimb comportamentul.
Până la un punct de acord.
Însă ce fac când devin conștient de gânduri autosabotoare
și nu reușesc să le schimb?
Te lasă treacă?
Vrei locuiesc?
Te duci la curs.
Aici așteptăm.
Te duci la curs.
Știi de ce nu reușim? Pentru că foarte puțini oameni suntem
conștienți că înainte de gând, mai e ceva.
Programare.
Din momentul în care ne-am născut, poate chiar din momentul
în care eram în burtica mamei, am primit constant programe
Sub forma de cuvinte, emoții, îmbrățișări, situații,
experiențe anterioare, traumă, răni emoționale.
Dintr-un mediu, oricare ar fi școală, familie, prieteni,
serviciu, grădiniță, cămin, care mi-a programat fără să v
rea neapărat gândurile.
Eu am ajuns să cred că sunt un tont, pentru că toată viața
mea mi s-a spus că sunt un tont.
Eu foarte mult timp în grădință și în cămin mi se spunea și
în școala generală principal,
Băi, hurică, tu ești brânză bună în burdu de câine.
Și băia, fain, ai potențial și meche, dar nu o să ajungi
niciodată.
Pentru că ești leneș. Ești leneș, ești displinat, nu te
interesează, ești mediocru.
Băi, și mi s-a dat chestia asta constant.
Dacă se întâmplă o singură dată, trece până lângă mine.
Dacă mi se întâmplă constant, devine parte din mine, pentru
că la vârsta aia, eu nu pun sub senul întrebării, ci îmi dă
altcineva.
Pentru că altcineva este pentru mine o autoritate. Am înc
redere.
Depinde emoțional fizic și psihic de mama, de tata, de bun
ici, de învățătoare și de membrii de familie din mediul meu
apropiat.
De acord?
Asta înseamnă că eu am încădere în ei. De acord?
Având încădere în ei și-i repetând în niște fraze
pe care ei nu știu să le formuleze, că nu au avut la rândul
lor
informația necesare, nu e o vină.
Dar repetând în niște programe
se instalează în
Mintea mea, in neurologia mea,
si incep sa functioneze ca
strategii de viata pe pilot automat.

View File

@@ -0,0 +1,417 @@
Mergem mai departe.
Si vreau sa va vorbim cateva minute despre asta.
Programare si mentalitate.
Si cum ajunge asta sa imi conduca totul.
Si vreau sa introducem un nou termen, poate primul, in af
ara de formula asta, termen NLP.
care se rămânește harta mentală.
Harta mentală din perspectiva NLP este modul de gândire.
Modul de gândire al nostru al tuturor pe baza cărea noi
operăm, noi funcționăm, noi obținem niște rezultate.
Este compusă din ce credeți voi?
Un milion jumate de programe care nu îmi aparțin, însă pe b
aza cărora eu funcționez.
Une din aceste programe sunt bune
și mi-aduc rezultate.
Altele
sunt la fel de active,
la fel de puternice
și mi-aduc rezultate.
Însă nu în direcția în care vreau.
Îmi aduc rezultate,
însă mă fac să sufăr.
Mă fac să mă frustrez, mă fac să mă enervez, mă fac să dau
vina pe guvern, pe reptilien, pe dragnea, pe americani, pe
cine mai găsesc eu să dau vina.
Însă ele sunt de fapt unde?
La mine, la purtător. Le am fizic, în mine, psihologic,
evident.
Această harta mentală are câteva calități.
În primul rând, e universală în sensul că toți o avem.
Toți avem o hartă mentală, psihologică, pe baza cărea funcț
ionăm.
De acord?
E cineva care este robot?
Care n-are ceva, o mintiuca care să-i dea niște direcții,
niște rezultate?
Nu, toți suntem...
Și atentie, inclusiv roboții, e o hartă mentală doar că
este 100% programată de un programator.
Practic ce încerc să vă spun este că nu există persoana
care să nu aibă hartă mentală.
Toți avem o hartă mentală.
Apare prima provocare.
Pentru că o altă calitate a hărții mentale
Este că este 100% diferită de a oricărei alte persoane.
Asta înseamnă că, indiferent pe cine cunosc, am cunoscut
sau voi cunoaște vreodată, niciodată nu voi găsi pe cineva
care să aibă harta mea mentală 100% identică.
Ar fi posibil sa gasesc?
Pai cineva sa zic, ba esti ca mine, deci ca avem aceeasi,
suntem 100% de acord.
Se poate? Nu exista nimeni pe lume, nu a existat si nu va
exista vreodata cineva care sa aiba exact aceeasi harta
mentala pe care tu ai in acest moment.
Nici acum 3 milioane de ani, nici in viitoarele 3 milioane
de ani.
Tu esti unic din perspectiva asta, pentru ca nimeni nu va
avea harta teamentala niciodata.
Unica.
Irepetabila.
Ajungem acolo.
Când spui, am întâlnit un om care este exact ca mine,
bullshit.
E doar un dicton.
Psihologic este imposibil să găsești o altă persoană care
are exact mentalitatea și modul tău de gândire.
N-ai cum!
Asta înseamnă...
că fiind diferită de a oricărei alte persoane,
Harta mentala mea trebuie explicata unei alte persoane, nu
presupusa ca fiind inteleasa.
Stiu.
In momentul in care eu am asteptarea, constienta sau inc
onstienta, ca alta persoana sa stie din stari la ce ma gand
esc eu, pentru ca ne intelegem atat de bine in alte domeni.
Că uite cât de flexibil sunt eu și eu spun exact ce gândesc
, sunt autentic.
Fac o eroare psihologică pentru că o altă persoană nu are h
arta mea mentală.
Am căzut de acord că e imposibil, da?
Prin urmare, responsabilitatea mea este să dau alte perso
ane informații de pe harta mea mentală, nu să presupun că ea
le știe sau le înțelege.
De acord?
Iar asta înseamnă să fac efortul de a mea întrena, ziceți
voi, bravo, abilitățile de comunicare.
Fără abilități de comunicare, poți să am cea mai perfectă
hartă din lume pentru că nimeni nu va afla despre ea.
Indiferent cât de corect e modul meu de gândire, nimeni nu
va înțelege, pentru că nimeni nu va asculta.
Dacă eu nu comunic, nimeni nu mă ascultă.
Dacă nu comunic corect, nimeni nu mai e înseamnă.
Și nu mă înțelege.
Însă avem presupunele, bă, eu știu că gândeți bine, restul
îți desfecți, dacă ei nu înțelege, salut, să vină alții la
numără.
Sau școala.
Dacă n-ai înțeles din prima, ești prost.
Ați auzit o pasă la școala?
Nu pune întrebări, ați să mă să vorbesc că ești profesor a
ici.
Dar omul vrea sa afle daca harta lui mentala s-a imbogatit
cu o informatie corecta.
Si pune intrebari.
Si vine in scoala si spune,
Nu, esti defect daca pui intrebari.
Ar trebui sa intelegi din prima.
Si se nasa un programel in cap surul nostru care spune,
Bă, eu cand explic ceva,
Alta persoana trebuie sa inteleaga din?
Bravo!
și avem așteptarea ca ceilalt să știe la ce ne referim și
ce gândim fără să facem efortul,
conștient sau inconștient, de a ne explica harta mentală
ca alălaltul să înțeleagă chiar ce avem noi în căpșuri.
Atenție, eroare, parteneri de cuplu,
business, prieteni, familie,
se despar și apar conflicte pentru că hărțile mentale sunt
cum?
Diferite.
Unice, irrepetabile si inexplicate unul celuilalt pentru ca
n-ave minimul de abilitate de comunicare antrenate.
Tribunalele sunt pline de oameni care au incompatibilitate
de caracter sau cum se numeste acum?
Cam asa, nu?
Nu, nepotriviri de caracter.
Nu, nu!
Sunt oameni care au hart mentale diferite 100% unice, irre
petabile si inexplicate unul celuilalt.
Pentru ca n-au stiut cum.
N-au antrenat, n-au avut...
Informația asta nu e o vină, nu e cert, nu e critic.
Doar îmi pare rău că știu că se poate și altfel.
Are sens ce vă zic?
Harta asta mentală, modul de gândire, mai are o chestie.
Mai are o calitate.
Este flexibilă.
Este flexibilă.
Nu este dată ca un obiect rigid care nu poate fi îmbogățit.
Este flexibilă și se poate îmbogăți constant
din momentul în care ne naștem.
Harta noastră primește informații de la părinți.
În primul rând, de la frați mai mari, mentori, prieteni de
familie, învățătoare, educatoare, televiziune, desene
animate, cărți,
creștem, nematurizăm, cursuri, mentori, ghizi, experiență
anterioară a mea.
și cartă a mea începe.
Să crească și să cuprindă informații care anterior existau
în lume.
Dar nu erau pe harta mea.
De acord.
Însă aici apare o provocare.
Pentru că harta mentală este flexibilă.
Poate crește prin acumulare de informații de la alte perso
ane care mi le oferă sau le aflu prin propriul experiență.
Dar mai apare problemul.
Fint flexibilă,
este flexibilă în ambele sensuri.
Ce credeți că doar crește?
Poate să se și constrângă.
Capul e mic dar mintea-n cap ale jere.
Dar cumva sunt. Eu nu ma schimb.
Da, in principii am auzit.
Bravo!
Stiti oamenii cu principii?
Fugiti de ei!
Da-i frate-mi, eu nu am sa fii de el.
Emotional, nu ma referiam de la fara.
Accepta-l ca le are.
De ce credeti ca zic oamenii cu principii sunt printre cei
mai periculosi oameni din viata voastra?
Si a lor, in primul rand.
Nu vor sa le servina.
Principiile sunt cele care rigidizează o harta mentală și p
ăstrate suficient de mult timp o aduc în retragere.
Încă sunt cei care spun că nu au fost asta, dacă nu m-am
schimbat, cum m-am schimbat?
În specială ea. Pentru că ce zice el de fapt? Eu am harta
mentală, nu mă interesează altceva, știu că asta e a mea,
cu asta am născut, cu asta mor.
că nu cu ea va mori, ci cu alta, mai mică de atât.
Are sens.
Oamenii cu principii declară, nu,
psihologic, alternativ, prin un nenunț pe care nu-l formule
ază așa,
declară, nu vreau să îmbogățesc harta mentală.
Nu-mi pasă că sunt informații pe care eu încă nu le-am af
lat și sunt în afară a hărții mentale
care este posibil să fie foarte corect că se mai duc un rez
ultat mișto.
Nu mă interesează, eu nu-mi crez harta mentală.
Corect?
De ce aș vrea să îl ascult?
Și să zică, ok, mai zim, te rog, frumos, dăm și mie din
principiile tale.
Dăm și-ne niște ziduri.
Da, crează-mi și mie niște conjunturi în care să-mi dau p
este cap hartal mentală să-mi răstrâng.
Nu-i blamați, nu-i învinovățiți, nu-i criticați și nu-i j
udecați pentru că ei, pe hartalor mentală, atât știu.
Tot ceea ce am pe harta mea mentala, o alta calitate,
si o sa inceapa sa fie din ce in ce mai inconfortabil, dar
stiu,
o alta calitate a hartii mentale, pe langa faptul ca este
flexibil in ambele sensuri, este ca
pe harta mea mentala
totul este 100% corect.
Pe harta mea mentala, totul este 100% corect. Pentru cine?
Pentru mine.
Dacă e 100% diferită, unică și repetabil, nu este clar că
este 100% corectă pentru mine?
În momentul în care eu încep să emit păreri, concluzii des
pre o altă persoană, fac asta de pe harta cu ei.
A mea.
Orică nu e asta un defect, întreghiului mele, pentru că j
ude cu o altă persoană, îmi dau o părere, din perspectiva me
a care este 100% corectă pentru mine, însă nu este valabilă
100% pentru... bravul.
Pentru nimeni al cineva.
Cineva bravotoni.
Harta mea mentala si a oricoror persoane cu care ma voi int
alnit vreodata in viata asta este unica, irepetabile si 100%
corecta pentru toti.
Asta, mie imi place sa o formulez, nu am loc sa o scriu,
dar vor spun, voiu si nu cred ca este un curs.
Fiecare persoana are intotdeauna dreptate pe harta lui
mentala.
Întotdeaun. Nu există persoană care să greșească pe harta
lui mentală.
Pentru că pe harta lui mentală nu există altă informație.
Logic, nu?
Și nu este de vină că are acea harta mentală și acele lipsă
de informații,
pentru că acolo l-a dus viața, destinul, programarea
anterioră,
karma, dragă de americanii reptiliei, nu mă interesează.
dar nu e vina lui, de acord?
100% corecta, nimeni nu greseste pe harta lui mentala.
Toți avem dreptate pe harta noastra, o să mă auziți că zic
dictonul ăsta până o să vă plictisiți.
Pentru că din momentul ăsta, voi dacă veți interveni vreod
ată peste dialogul pe care îl am cu un coleg
sau peste dialogul pe care îl au doi colegi între ei, veți
face asta de pe harta voastră mentală.
Ori știți ce zice asta? Că de pe harta mea mentală mă simt
superior.
În momentul în care intervin?
În momentul în care intervin să judec, să critic, să aduc
lumină,
Să clarific o altă harta mentală, fac asta din perspectiva
de semizeu.
Pentru că în momentul ăla, în mine, este un ptic care spune
, bă, tu ai strălastă diferită, tu ai strălastă dreptate,
Îl altu nu. Uiți că și el are dreptate.
Și vii să îi îmbogățești lui harta de pe harta ta, care-i
străoastă corectă, că așa a zis, o, e omul ăla mare și simp
atic de la curs, ăla a zis, dă, bă, bă, ăia alții nu. E val
abil pentru toți.
În momentul în care nu ai răbdare și curiositate să asculti
și să descoperi o altă hartă mentală, nu comunici.
Ce te comporti ca un imparat, catre supusi lui, proși toți,
evident, și tu ești un semi-zeu care dacă explică ceva iar
același nu înțeleg, ei sunt de vine.
Atenție, nu e vina, am făcut ani de zile asta. Mulți ani.
Și fac în continuare uneori. De acum îmi dau seama și ies
pe pilotul automat rapid.
Pentru că am învățat să ne antrenez abilitățile de comunic
are în așa fel încât orice îmi spune o persoană vreodată șt
iu din start că pentru el este 100% corect.
Niciodată omul ăla nu greșește.
Pe harta? Lui.
Are sens acum când v-am zis că voi nu aveți cum să greșiți?
Da.
De ce am spus asta acum?
Ca să demonstreze hipoteză pe care mă înțeleg.
Pentru ca pe harta voastra mentala orice fel de raspun sa-
mi dati vreodata va fi totdeauna?
Corect!
Bravo, mă!
Si pentru ca e totdeauna corect de pe harta voastra in ac
est moment?
Ce e corect pentru mie, lui, in ciu, in cea mai mare?
Bravo?
Pleace!
Si daca nu mai are rost sa contrazicem, ca atunci am ne-am
manit pe altul...
Bravo, bravo, Nelu!
Si daca nu are rost sa contrazici ce voi face in schimb?
Ascult!
Multumesc frumos!
Mama, ce-mi place de voi!
Ca mergeți mult mai rapid decat pana acum, serios?
Și de aia ne-ai zis să te contrazicem.
Aoleu! Începe să aibă sens?
Începe să aibă sens?
În momentul în care renunț
să mai judec o altă harta mentală
pentru că harta mentală
este corectă pentru celălaltă persoană
și devin curios de celălaltă persoană
am ocazia să mi-o îmbogăsesc pe a mea.
Și de ce la știți el ascultă?
Prin ascultarea unei alte persoane,
Prin antrenarea un ascultor, unei alte persoane, harta mea
fiind flexibilă, ce se întâmplă cu ea?
Crește! Se îmbogățește!
Împineste mai multe perspective pe care înainte, dacă nu aș
fi avut răbdarea să ascult, nu le-aș fi putut accesa.
Pentru că știu eu cum e. Lasă-mă să-ți explic eu care e tre
aba în România.
Ați auzit-o pe asta vreodată?
Hai bă, să spună care e problema cu politicienii, femeile,
bărbații, compiii, familie, că toată lumea are un punct de
vedere.
La noi, România, datul de părere e sport național.
Știți, nu?
Toți avem o părere.
Hai să te explică o părere mea.
Bă, dar te-am întrebat eu.
Ca să spun ce-i mai bine că tu tine.
Bravo! Bravo!
În moment, bravo.
Sună bine acum.
Dahor e are de tată, te înțeleg, perseg, e, sună mișto.
Hihi!
Dar ce faci când sunt în cuplu
și
partenerul de cuplu începe să-mi explice chestii.
Explică-mi că am spus că am întotdeauna îndreptată.
Bravo. Cum? Cum?
Cori a spus că am întotdeauna îndreptată.
Te rog rău să tăși, că Cori a spus că întotdeauna îndreptat
ă.
Shut the fuck up! Nu, am zis asta.
În schimb,
caz real, la împățit, o am trecut prin ea.
Până să ajung să conștientizești, să integrez conceptul ă
sta, eram ceva de genul...
Tăi să-ți explică cum e treaba.
Ia-l în loc,
mai că nu scotam un flip chart.
Înainte să țin cursuri, să explic partenerii mei de clubul
de atunci,
viita mea actuală, să țină mea, cum e treaba.
În cuplu.
Și aceea... mhm, duc în noi eu.
Și îmi înțelegeam, stai mă un pic, că eu i-ai explic ei cum
stă treaba, de fapt.
I-ai explicat cu totul altceva. Era mea mega entuziazmat de
cursuri acum,
cu 7-8 ani. Și a... bine mă...
jacă, aveam de spălat face. Și eu nu înțelegeam de ce, nu
înțelege, că...
Funcționează!
Dar eu uitam să aplic
faptul că ea are o hartă sută la sută
diferită de-a mea, sută la sută corectă de-a mea
pe harta ei
și nu știam să ascult.
Eu nu mai eram curios de harta ei.
Tu știe care-i treaba.
Eu știam care-i treaba. Eu fusețeam la cursul mă.
Eu citisem o carte.
În plus, mie mi-au zis alții cum e.
Hai să-ți explică o hărică la o bere.
Și brunz m-am luminașe. Hop! Stai că s-a porumbe-i lumină
si muzica de Vivaldi pe fundal si eu mergeam asa pe aburi
si zi hai sa-ti explic eu cum e treaba, eram lumina.
Tu e vident, ca dormeam pe presi.
Dragilor glumesc, glumesc dar interegeti unde vreau sa ma d
uc.
In momentul in care integrez conceptul ca fiecare persoana
are alta harta mentala indiferent ca-i coleg de curs, part
ena de cuplu.
Sau si, si...
N-ati prins-o parte?
E regula.
În momentul ăla relațiile voastre se vor transforma.
Când devii conștient și accepti integral în tine că altă
persoană, nu numai care voie să aibă altă părere decât tine
,
ci pentru ele sunt ala asta corectă, pentru că are altă
experiență de viață,
alte situații anterioare, alte provocări, altă programare,
100% diferite de tine, in momentul ala ai abilitatea, si o
vom antrena, va promit, de a fi sincer curios de acea perso
ana.
De cine este, ce reprezinta, ce isi doreste, ce vrea, ce
emotii are, ce programare are, ce simte el, ce isi doreste
el.
Nu ajungem la nivelul asta de profundzime pentru ca nu ne
pasa.
Și nu ne pasă pentru că suntem conviniși că doar harta no
astră mentală este corectă.
Mai e o chestie. Mai vreți să vă dau detalii despre asta?
Da.
Mă sigur?
Foarte.
Harta mentală...
Eu tot fac colecție de marcări.
Harta mentala este cel mai intim lucru din viata mea.
E mai intim decat cheloții pe care-i port.
Pentru că este interior, pentru că este modul meu de gând
ire, pe baza care eu trăiesc viața.
Dacă cineva vine și spune, nu gândești, nu.
Hai să-i explică cum e treaba.
În momentul ăla, el îmi agresează la modul concret, cel mai
întind lucru pentru mine.
Nu voi ști să exprim asta, în cuvinte, poate de azi înainte
.
Însă voi simți repulsie, judecată, nu-mi place de el, mă
simt că ceva nu e regulă.
efectiv voi simti ca nu e compatibil ceva acolo.
Si voi refuza la randul meu sa fiu curios de ea sau de el.
Iar asta pentru ca el a inceput agresiunea prin judecata
harcimele.

View File

@@ -0,0 +1,516 @@
Nu există lucru mai intim în viața voastră decât propria vo
astră harta mentală.
E cel mai intim lucru.
Are sens?
Da.
Nu există ceva mai intim de atât.
Poate sufletul vostru.
Dar ajungem.
Mai e.
Până acolo, modul meu de gândire,
adică harta mea mentală,
felul în care văd lumea, înțeleg lumea,
obțin dezvolatul în viața mea și îmi trăiesc viața
este cel mai intim lucru.
Nu există ceva mai profund de atât.
N-are cum.
Și când cineva vine
orice context
și mă întrerupe
și îmi spune, stai, stai, stai, știu ce vrei să spun.
Adică el știe mai bine decât mine ce vreau eu să spun pe h
arta mea.
Ați văzut oameni așa care vă întreru... stai să-ți explic
eu cum e, de fapt.
Și tu nici nu am intrebat de pe termina propozisiei.
Ați pățit-o să fiți întrerupt?
Am făcut și eu.
Da, e ok. Toți am făcut-o. Nu recunoaștem toți, dar toți am
făcut-o.
În momentul ăla în care suntem întrerupți, sau întrerupem,
îi spunem celuilalt,
Tu nu contezi.
Evident, psihologic. Îi transmit non-verbal, și o să vedem
cum facem asta, că el nu contează, că el nu-i valoros.
Pentru că dacă ar fi valoros, eu nu-i aș contrage harta,
care e cel mai intim lucru pentru el.
Observați raționamentul?
În secunda în care vorbești cu altă persoană și o asculti
sincer,
și o să antrenăm și asta,
persoana respectivă înțelege că el chiar contează,
pentru că tu îi acuzi atenție celui mai valoros și mai
intim lucru pentru el,
modul lui de gândire.
De acord?
Când nu ești ascultat, ce poți să-ți ajutați?
Când nu ești ascultat, să accepti fata că sunt două vari
ante.
Fie celălalt pe harta lui are o informație pe care tu nu o
cunoști.
Provocare personală, situație nasoală, emoție, traumă, nu ș
tiu, ceva pe care tu nu îl cunoști și poate nu îți se rămpăr
tașește.
Fie, doi, harta ta mentală nu este suficient de bine explic
ată ca să-i captează interesul pe harta lui.
Are sens?
Harta mea mentala trebuie explicata, nu presupusa ca fiind
inteleasa.
Bravo!
Cum faci?
Cum faci? Ajungem acolo.
El e un parand.
Despre asta este modulul asta, de azi si maine.
Harta mentala, comunicare, cum fac si exercitie.
Din punctul meu de vedere, toate conflictele care sunt in
momentul asta in lume,
În lume, de la cuplu, prieteni, familie, societate, politic
ă, religie, războaie, mă duc până acolo.
Sunt doar conflicte între hărți mentale care sunt doar
diferite.
Nu sunt mai bune, nu sunt mai puțin bune.
Nu sunt corecte unele față de altele.
Sunt doar diferite.
și ne explicate, pentru că anterior de cine știe câte milen
ii, cineva a făcut primul pas și a agresat într-un fel
cel mai intim lucru pentru o altă persoană, pentru o altă
entitate, pentru un alt popor.
Și de aici a observați unde mă duc.
E vorba doar de hărți mentale care sunt cel mai intim lucru
al unei persoane sau entități, atacate, agresate, iar celăl
alt n-are de ales decât să răspundă.
Pe pilot automat.
Pentru ca nu stim ca exista alternativa.
Ajun la voi?
Intrebari de orice fel legat pana aici.
Ma bucur.
Eu daca o sa aud doua chestii in timpul cursului sa stiti
ca stiu ca imi fac treaba.
Primul este sonata mea preferata pe care me la-si pune pe
ringtone si este asta.
Și o să o auziți des, vă permit, că deja ați început câțiva
și eu mă bucur când au dat asta, numai nu pun reflectorul
pe el.
Și încă unul care e la fel de valor o să-i să-i să-i să-i ă
sta.
Adică, fără cuvinte.
În momentul în care te văd așa,
eu știu că ceva a ajuns la tine, pe harta ta, și a pus sub
semnul întrebării, a dislocat de acolo și a scos la supraf
asă.
Era asta pentru mine, un feedback foarte fain.
Mă bucur și îți mulțumesc.
Vă rog, parând, dar Iadna.
Cât de conștient ești de harta tământă?
Cât de conștient ești, atât să poți să ajungi să o explici?
care știe să-ți explice, cu alte cuvinte, că atentie, că
asta e doar o explicație, nu e doar singura, sunt și alte
variante, care ajung la același lucru.
Dar cu alte cuvinte, dacă ai pe cineva în viața ta care te
explică chestia asta și devine programarea ta,
vei avea șansa să știți să ai această abilitate din start.
Dacă nu, va trebui să treci prin niște frustrări, prin fapt
ul că văd că comunii cu altioameni nu ajung la ei,
nu ajung la ei, nu obtind ce vreau, ceva nu funcționează,
ba ba ba, curs.
Și se trezește un
mânu mare și negru și se clică chestia, să spui,
a, stai mă un pic, acum are sens.
Se poate să devii conștientă fără să fii la curs.
Cunosc oameni.
Aceste lucruri n-au fost inventate de mine sau de NLP
sau de Richard Bandler.
Ce au fost modelate, adică să-ți vă mulțim de-așa seară,
au luat oameni care comunică excepțional de bine
carizmă, rezultate, oameni mulți
care le asteapta cuvintele, si au spus, ba ce fac asa difer
it?
Ca nu e noroc, ghinion, karma.
Ei fac ceva diferit in modul de gandire.
Au luat modul de gandire, l-a despatit in pas,
si asta e un pic. Asta crede, pe harta lui,
el crede ca celalat este perfect in regula, e sutra asta
diferit.
E cel mai intim lucru. Sutra asta corect. Si e flexibil, si
functioneaza si comunica din aceasta perspectiva cu ceilalt
i.
Oare asta n-aduce alte rezultate?
Cand eu am integrat asta pe harta mea,
și mă comport cu ceilalți în raport cu asta.
Ceilalți ce crezi că vor inora?
Vor sesiza că s-a schimbat ceva,
vor sesiza că atitudinea mea către ei este una de
te înțeleg, te ascult, sunt curios de tine
și își vor modifica comportamentul. Adică prin urmare,
vor obține alte rezultate în relație cu mine.
Și asta va fi în beneficiu amândurură.
Dar până nu am informația asta pe hartă,
Eu nu am cum sa astept sa aleaib altul.
Ca mai e si principiul ala, ba, nu sa-ti schimbe altii.
Eu sunt ok asa.
Stiti seama de astea?
Care zic, ba, eu sunt ok, altul are o problema, eu sunt
perfect tot timpul.
Daca el are o problema, o sa-ti schimbe el si cu neamul lui
, eu sunt ok.
Sau eu am o varsta, ba, ce mai e la varsta asta, nu mai.
O ora asta ce imi zice mie?
Da. Asta-mi zice mie, ca omul repetand acest, eu nu ma sch
imb.
Altul are o problema. La varsta mea e imposibil.
Altii, Ios perfect, isi rigidizeaza propria harta mentala,
pana cand la un moment dat va intra in constangere, in
contractie, si harta lui se va micsura,
si va ajunge la o varsta, de nu stiu, nici nu are import
anta varsta, ca e doar un numar,
in care sa zica-va parca lumea nebunim.
Bă, parcă au nebunit, au toti au luat-o razna, numai domniu
cum era pe vremea mea.
Au nebunit tinerii ăstea, nu mai știu ce să fac. Ce îmi z
ice el de fapt?
Că harta lui mentală s-a dus înapoi. S-au rămas pe loc, da,
că a rămas pe loc, dar e cam imposibil.
Are sens?
Și atunci provocarea la cine este?
La voi întotdeauna.
În momentul în care
Vă comportați ca și cum harta voastră mentală este completă
pentru că mai e o calitate.
Este perfectibilă.
Niciodată harta voastră mentală nu va fi completă.
Nici odată.
Întotdeauna, harta voastră mentală, cel mai intim lucru pe
care-l aveți pe lumea asta,
va fi constant perfectibil.
De îmbogățit, de crescut, de adăugat, de trăit, de conșt
ientizat, de revelat, de schimbat.
Constant pe viață.
Asta e vestire nasoală pentru noi.
Că spuneați ceva, păi stai un pic, și adică ce? Citeți toat
ă viața?
Mă duc la cursuri,
Fac coaching, intr-un proces, ce fac? Toata viata, dar ce
am inepunit? N-am si o alta viata de trait?
Ba, ba da.
N-am spus ca e pentru toata lumea.
Insa momentul in care devii constient ca harta ta mentala
este perfectibila
si obtii rezultate pe baza acestui principiu
apare si satisfactia.
Cand vezi ca tu faci ceva ce altii nu fac,
adică îți îmbogățești harta prin educație, prin mentora,
prin cursuri, prin cărți,
prin orice fel de sursă, nu mă interesează.
Se vor îmbogăți și se vor schimba inclusiv rezultatele pe
care tu îl obțini viața ta.
Logic, nu?
Având mai multe informații pe harta ta mentală,
nu este clar că apar mai multe opțiuni de rezultate pos
ibile pe viața ta.
Având alte rezultate în viața ta, nu e clar că ești motivat
să continui procesul ăsta.
De asta dezultarea personală și auto-educația prin orice
sursă.
Nu contează. NLP, spiritualitate, budism, religie, alte
cursuri, psihologie practică, noua medicina germanică.
Nu mă interesează paradigma. Nu, chiar nu contează.
Orice surță de îmbogățire a hărții mentale a voastră este
perfectă.
Cum știu, dacă este nevoie,
și o să vă șochez un pic,
să îmi schimb harta mentală.
Cum știu dacă e momentul în viața mea
să schimb ceva din harta mea din modul meu de gândire?
Toți ați răspuns perfect pe...
Bravo!
Bravo!
Știu că e nevoie să schimb ceva pe harta mea mentală,
în momentul în care rezultatul pe care îl primesc, pe care
îl obțin, nu este cel pe care îl doresc.
În momentul în care obțin un rezultat
și nu e cel pe care l-am anticipat, l-am dorit, l-am pregă
tit în orice fel,
știu că eu am o problemă sau harta mea mentală este incor
rectă?
Care din ele?
Ambele.
Nu, harta.
Pentru ca harta ta mentala, Toni, este a ta.
Dar nu esti tu.
Mai zic eu datu' pe asta.
Ca sa stiu cine esti.
Stiu cine nu esti.
Corect. Harta ta mentala este ca wezu.
Pe care tu il folosesti sa ajungi la o destinatie.
Ați folosit Waze vreodata, aplicatia aia de GPS de masina,
da?
Aia este harta mentala.
Tu esti utilizatorul, tu esti soferul care poate sa contraz
ica Waze-ul, poate sa il inchida, sau poate sa se duca sa-si
ia un GPS de acum 15 ani vechi si sa zica eu nu ma schimb.
Si pala sa il folosesti, fara update, fara nimic.
Interegeti metafora?
Deci nu ești aplicația.
Bravo.
Tu nu ești aplicația pe care tu funcționezi.
Tu o ai.
Ai înfalvoarea ta în folosul tău.
Ești răspunzător de ea să-i face update.
Nu ești tu.
Am o întrebare.
Am un răspuns.
În momentul în care primești feedback-ul interior că nu obț
ii rezultatele care le dorești, trebuie să implementezi nuai
programe în harta mentală?
Dăm voie să văd dacă am înțeles corect. În momentul în care
primești un feedback din exterior...
Să zice negativ.
Negativ.
Adică nu ai rezultatele care le dorești?
Este nevoie să-mi schimb harta mentală? Asta m-ai întrebat?
Nu, să implementez un program în harta mentală.
Da, ok. Să ia aceeași lucru. Pentru mine e aceeași lucru,
dar pe harta ta are alt sens. Înțeleg?
Nu știu.
Uneori poate da alte, ori poate nu.
Tot ce contează este ceea ce simți tu în raport cu acele
feedback-uri.
Dacă feedbackul negativ, constructiv, cum vrei tu să spui,
are valoare pentru tine, ai încredere în el și crezi că te
ajută și este în favora ta,
e ok să îl iei de bine.
Dacă nu, e ok să îi spui ok. Ai dreptate.
Pe harta ta mentală.
Iar eu ma schimb in momentul in care eu consider ca e harta
mea cea care nu trebuie sa-i schimbata.
Atenție, 100% diferita, 100% corecta si 100% responsabil
itatea ta.
Nu este responsabilitatea nimănui de la o varsta încolo sa-
ti modifice harta ta mentala.
Cat timp suntem copii? Nu avem aceasta responsabilitatea.
Nu avem factorul critic care să ne facă să punem la îndoial
a informațiile pe care le primim de la părinți de la mediu.
De acord?
Când devenim încet încet ușor adulti și nu ne convine,
devenim responsabil de ce avem pe harta mentală.
Și care e cel mai ușor factor prin care îți dai seama?
Și aici e faza în care vreau să zic că poate pe unul să vă
șocheze.
Că harta mentală e nevoie să fie schimbată sau abdatată, d
acă vrei metaforic.
În momentul în care suferi.
Și în momentul în care ești tu sufer și îmi explici de pe
scaun undeva că ai o problemă și ești frustrat, eu mă bucur
.
Eu horie. Mă bucur.
Și nu sunt sadic.
Știi de ce mă bucur? Când tu îmi spui că ai o problemă în
viața ta?
Bravo.
În momentul ăla, eu aud așa.
Sunt pregătit să-mi pun harta mentală sub lupă, am nevoie
de sprijin și sunt deschis către orice informație.
Asta, asta aud eu.
Tu zici ca ai o problema.
Eu aud un om care e dispus sa faca ceva diferit.
Si daca tot timpul simti nevoia de o schimbare?
E... ok.
Oricat de micuri?
Ne ducem in alta directie.
Nu stiu, e posibil sa fie un programel acolo care spune tu
niciodata nu esti perfect si sufficient de bun.
Tot timpul trebuie sa faci ceva nou diferit ca sa obtii ce
va, nu stiu ce, validare, program, iubire, dragoste, ha, bar
, n-am.
Dar e doar posibil, nu inseamna ca e.
De acord, Iza?
Nu știu dacă e ăla, dar e o variantă.
De aia am zis, nu vreau să mă duc, că până nu discutăm mai
mult sau nu ajungem la niște concepte, o să-ți răspund de
la întrebare,
dar acum suntem doar la început.
Ok?
Dar mersi de întrebare, super tare.
În momentul în care sufăr în orice direcție, harta mea
mentală nu este corectă.
Știu că am harta corectă
în momentul în care obțin rezultatul, care mă face fericit.
Măi, e banal, nu?
Dar totuși nu luăm informația asta.
Și începem. Sunt bleste ma.
Ghinion, România, Huo Dragnea, politicienii, Tăricianu, Bă
sescu, Trump, reptilienii, Dumnezeu, Karma,
dar Doamne fereste să am eu un mod de gândire care nu este
corect.
De acord?
Valabil.
Business.
Cuplu.
Relatii cu prietenii.
Si in orice alt rol din viata voastra.
Cand apare un rezultat.
Pe care voi n-ati vrut sa-l obtinez si care va derajeaza in
vreun fel.
Nu rezultatul are o problema.
Ci harta voastra mentala nu a fost corecta.
Iar asta nu e o tragedie pentru ca nu vorbeste despre voi.
despre harta voastra mentala.
Adica voi ca utilizatori, n-aveti o problema.
Harta trebuie doar abdatat.
Mare sens pana aici?
Da, da.
Perfect.
Mai o chestie interesanta.
Harta mentala
Este in-fluențabilă de cuvinte.
Asta-i ta.
Am păstrat-o la urmă.
Și de așa-i încălțat.
Am păstrat-o la urmă.
Harta mea mentală, modul meu de gândire, cel mai intim luc
ru din viața mea,
pe baza cărăia funcționă și obțin rezultate,
este influențabilă,
foarte influențabilă,
de cuvinte.
Ale altora
și în special ale mele.
Cuvintele pe care le folosesc îmi programează în mod
constant
harta mentală.
Vreți să vă dau un exemplu?
Înainte să vă dau un exemplu,
Vreau sa redice mana care vreau in viata vieților a fost
zamagit in vreun fel, mana sus.
Nu vreau sa știu despre ce, doar daca ați fost ok, mulțumes
c, mana jos.
Vreau sa redice mana, în continuare, cine s-a bucurat că a
fost zamagit?
Place, de ce?
Pe moment nu.
Nu, nu, nu, momentul ăla.
Momentul ăla, ce ți-ai învățat?
Leția.
Câți dintre voi vă propuneți ca de azi înainte face să... a
durut?
Cum a fost?
Da, nu a fost, da.
Și dacă...
Ar veni cineva să vă spună, bă,
De azi dinainte propuneți să fie dezamăgțiți în fiecare zi.
Ce îi zice?
Că am multe lucruri.
Bă, du-te în fasole, ești nebun?
Suntem sadici?
V-a plăcut să fie dezamăgțiți?
Nu.
E, ați văzut la un curs?
Să-mi facesc un cuvânt.
În care un nebun o să vă explice concret, matematic, pract
ic
de ce faptul că sunteți dezamăgțiți este unul din cele mai
bune lucruri care să putea întâmpla în viața voastră.
Ia să vezi.
Da, Alexandrin, ai dreptate.
Imediat.
Dă-mi spațiu, că-o scru mai încee de cât vorbești.
Te-am auzit, ai dreptate, bravă.
Dacă nu-ți place să fii dezamăgit, mi-ați spus că nu, da?
Înseamnă că îți place să...
Fii amăgit.
Ia zi mai tare.
Fii amăgit.
Că nu-ți place să fii dezamăgit. Înseamnă că preferi să fii
amăgit.
Bă, n-o zic eu. Deci n-o zic eu.
Dezamăgire, da? N-o zic eu. Nu-mi place dezamăgirea că ea
dracu de durerea să ustură, lasă râni și e inconfortabilă.
Dar înseamnă că îmi place la anumite mulți să...
Frumos, chiar.
Nu vreau adevărul.
Nu vreau realitatea.
Pentru că nu este în concordanță cu așteptările mele.
Și prefer să mă minți frumos. Ați auzit-o pe asta?
Minte-mă frumos!
Bă, sunt hituri! Fac milioane de euro melodiile astea!
Și vă zic ceva de genul...
Amăgește-te, dragul meu, că e beton.
Ori eu vă arăt semantic, morfosintactic,
Că dacă vă place să fiți... nu vă place să fiți dezamăgiți,
înseamnă că vă place să fiți amăgiți.
Cam ce spune asta despre oameni?
Zic mai tare, Diana.
Le place să fie mințiți?
Le place să fie mințiți, pentru că alternativa ar fi dezamă
girea,
luarea vălului de pe ochi.
Contactul cu realitatea așa cum e, nu cum cred eu că vreau
să fie și mă aștepta.
Însă asta doare.
La început.
Pe măsură ce te bucuri că ești dezamăgit,
de fapt ajunsă te bucuri cum face Horia,
am aflat ceva nou.
Și aș fi putut trăi încă nu știu câți ani de zile într-o
minciună
care n-avea nicio legătură cu realitatea, dar părea confort
abilă.
Și din momentul în care am conștientizat asta,
de câte ori sunt dezamăgit,
beau o bere.
Zic, ia, super tare, am aflat inca ceva, sunt mai aproape
de realitate.
E confortabil, nu.
E sanatos, psihic, da.
De ce?
Pentru ca te ajuta sa te maturizezi, sa cresi si sa traiest
i intr-o realitate care chiar exista, nu in cap surul nostru
.
Sau e ceva ce nu ai vrea sa-ti doresc vreodata sa traiesti.
Dar câte de mari am dezamăgiri?
Dă-mi exemplu.
Păi nu știu.
Dacă nu-mi dai un exemplu concret...
Am reșită foarte multe dezamăgiri mereu.
Adică cred că aia e obosit la momentul...
Știi ce aud eu ce-mi spui?
Nu știu, simt.
Cred că este inconfortabil să crești permanent, să îți iei
văludă pe ochi, să te maturizezi și să depășești limitele.
Asta aud eu.
Știi cine are atitudine asta?
Nu tu.
Dar știi cine o are?
Drago.
Dragnea!
Nu!
Fii armustat, s-a lezut, fii!
Nu!
Stii cine are atitudine asta?
De... Nu vreau sa cresc, nu vreau sa aflu care e realitatea
,
prefer sa stau aici ca e confortabil si e bine, lasa-ma in
pace.
Copilul!
Sandra, tu ai fost la un curs cu mine anterior?
Bravo! Mă bucur!
Mă bucur! Vrei sa vii tu sa-l tica?
Glumesc, glumesc!
Îți mulțumesc, eu mă bucur și glumesc.
Bravo, îți mulțumesc.
Copilul din punct de vedere, atenție,
nu fizic,
ci emoțional.
Copilul emoțional,
persoana imatură,
are atitudinea de genul,
nu vreau, adevărul.
Nu vreau să cresc, nu vreau să sufăr,
nu vreau să știu cum e de fapt.
Minte-mă frumos!
Zim ce vreau să aud,
numai, te rog frumos, nu mă face să plâng.
Și să bag aici și aici.
Își pune masca aia de fericire,
Ce viață frumoasă duc pentru că accept conștient sau inc
onstient amăgire.

View File

@@ -0,0 +1,386 @@
Și se întâmplă la un moment dat ceva în regatul de roz,
prințese, regi, mai știu eu ce, oamenii zic viața.
Și îți dă peste ochii cu ceva, pentru că nu e o alegere. Și
ești dezamăgit pentru prima oară.
Și dacă nu ai atitudinea de genul, bă, e normal. Oamenii
evoluează, cresc, au hărți mentale diferite, se întâmplă
totul tău de data pe harta lor.
Dacă nu ai atitudinea asta, depresia e profundă.
Și ți-ai să dă totul peste cap. Și îți spui, bă, unde am tr
ăit?
Până unde am fost până acum?
De unde au venit toate astea? Parcă nu e, bă, s-au schimbat
toți, ce se întâmplă?
Da, Iulia.
Am pățit-o și eu atunci, de fapt, de ce m-am dezrădecinat î
mi dau seama acum.
Credeam că realitatea mea sunt nebună.
Pentru că este diferită de a celor cu care interacționam.
Și atunci am învățat că sunt mai multe realități și adică
trăim în mai multe dimensiuni ce se întâmplă.
Nu, nu, pricepeam și mi-apelucă tradăciunile.
Ce îmi zice Iulia, și îi mulțumesc pentru împărtășire, este
că a fost copleșită de faptul că existau un milion de alte
hărți mentale.
Diferite, ești totul ăla să te corect din perspectivă alt
ora.
Dar a fost un șoc. Așa e la început.
Îmi pare rău că trebuie să treci până asta, însă datorită
acelui șoc, cine ești azi?
Dacă ai fi continuat să fii amăgită, îți garantez că nu ne
întâlneam în sala asta de curs.
Are sens ce zic? Mâna suci cine de azi înainte să vă abuc
ura că e dezamăgit.
Mi-am făcut treaba.
Mulțumesc.
Ce semnificație are pentru voi în acest moment cu vântul
dezamăgire?
Aducerea la realitate.
Pozitivă.
Aducerea la realitate, provocare, pozitivă.
Ce senzație ați aveați înainte când ați auzit de cuvântul ă
sta, înainte să vă-l explic?
Durere.
Durere, nasol, inconfort.
Am schimbat un program, zicea Riadna.
Da.
Dacă am reușit, în 5 minute să vă explic doar un cuvânt.
După părerea mea...
Ce îmi place? L-ați auzit și a zis?
După părerea mea...
Pe harta mea, in paranteza de fost optus din perspectiva
altora, cum ziceau ei, îmi permit să spun că foarte tare.
La început e perfect, genial, bravo!
Problema nu este cuștientizezi dezamăgirea, indiferent unde
ar fi.
Că nu mai ce trebuie să faci după.
S-o accepti?
S-o accepti!
Așa?
Să-i prăjim.
Dă-mi un exemplu concret, că vorbim iar pe ipot.
Deoarece o știentizată e dezabăgirea, bine, după ce natură
ar fi.
Ce faci după, să-i măsurii.
Cine spune că trebuie?
Să nu mai fi dezabăgirea.
Pă, la unii nu spune asta.
Îmi cred chestia asta.
Și s-a întors, l-ați văzut? Nu cred, n-are cum.
Sunt hărți mentale care nu spun asta.
Nu cred chestia asta.
E l-am încercat.
Deci nu dăm din start.
Vrei să-i dă un fel de genatura.
În plac profesional.
Cuplul, in timp de intervin.
Ai conștientizat.
Deci din altă partea mentală.
Punții ai extins-o, nu-ți-ai extins-o.
Și trebuie să iei.
Stop, eu tot aud un cuvânt care nu îmi dă pace.
Bravo!
Trebuie, este un cuvânt,
al doilea pe lista mea de
nu mai-l folosiți vreodată,
Trebuie...
si o sa ne mai intalim cu el cu parcursul modului la modul
4 cred,
este un cuvand care vine din exteriorul meu.
Spuneți-vă minte, nu spuneți-mi, spuneți-vă minte.
Trebuie să beau apă.
Și acum spuneți asta.
Vreau să beau apă.
Ce simțiți la nivel de impact emoțional?
Când zici trebuie, simțiți măcar un minim de obligație?
În momentul în care zici trebuie cu lucruri care chiar n-au
nicio legătoră cu obligația, tu îți dai singur în genunchi
cu obligații care nu ți le-a dat nimeni.
Poate sunt date de tine și atunci o să-mi spune.
O secundă?
Poate obligațiile alea sunt date de tine și atunci sunt și
mai puteri în cele de data de tine.
Exact!
Și atunci dacă sunt obligațiile date de tine, cine este mă
sură să le pună sub lupă să spun bravo?
Dalie, zi!
Ok, vrei să ieră.
Vrei sa iei.
Am ajuns la un progres.
Vrei sa treci dincolo de vrei.
Trebuie, da?
E necesar sa...
E necesar, dom'le. Ok.
E mai bine decat trebuie.
Nu trebuie sa fiu o nimie limba.
Practic, tu imi spui mie ca atunci, daca am inteles corect,
gliesc si iti multumesc de exemplu,
daca atunci cand suferi o dezamagire, dar mai esti de acolo
cuvântul, suferi?
Nu.
Suferi o conscientizare.
Aha, bravo!
Atunci când conștientizez o dezamăgire, cum sună asta, ce-
mi place, bravo, tu îmi spui mie trebuie, e necesar, vreau
să fac o schimbare, am înțeles corect?
Uite, vin să te provoc cu noțiunea că sunt persoane care,
deși au fost dezamăgiți, continuă să facă aceleași alegere.
Cunoști oameni care în cuplu constant acceptă același
comportament din partea partenerului de cuplu?
Necologic, agresiv, poate, si asa mai departe?
Deci, au fost dezamagiti de atatea ore.
Cunoasti persoane care fac aceeasi gaseala constant in
business
si nu fac altceva?
Spune, ba, tot fac tot timpul acelasi lucru.
Da, si acum nu mai e, ce sa intampla?
Cunoasti?
Ah, zile lor, ca trebuie
sa-l schimbe harta mentala in lumea o dezamagire. Si vezi
ce spun.
Aha.
Am un exemplu personal cu care probabil o să-l spun până
acum, dar...
Nu e...dacă nu simți acum, când vei simți?
În țial am fost asociat cu cineva și a trecea acea dezabăg
ire.
Ok.
Da.
Înțeleg.
Și atunci, chiar dacă tu îmi spui că nu trebuie, a trebuit
să iau o decizie.
A trebuit pe harta cu ei.
Ai vrut?
Am vrut.
Paralesc.
A, bă, ta-i mult puțin, vorbim altfel de acum.
Să iau o decizie.
Da, da, pe harta cu ei, mă.
A mea.
A, bravă, mă.
Dar tu pana acum vorbeai de-a tuturor.
Ca iti spuneai, nu cred ca nu exista alta.
Mi-ai zis?
Mi-ai zis nu cred ca exista alta harta.
Bravo, dar este harta ta Lie.
Si bravo ca ai luat-o.
Sa iti recu...
Si nu ca daca spun despre ce este vorba, cred ca toti poate
.
Sunt convins.
Toti trebuie sa...
Marea majoritate poate ar fi facut ce am facut.
Sunt de acord, însă toți
Sunt de acord cu o mare majoritate, nu știu despre ce vorb
im
Sunt de acord că mare majoritate, dar toți
Asta înseamnă că e posibil că altcineva să aibă altă hartă
mentală decât tine?
Corect
Și că e perfect natural, așa?
Corect
Bravo, îți mulțumesc
În urma informațiile pe care le avem pe harta noastră
mentală
Lom propriile decizii și propriile acțiuni
Însă nu înseamnă că ceilalți
Vor lua aceleași decizii și aceleași acțiuni
În momentul în care mă duci să-i critic, să-i spun ce ar
trebui de făcut, să-i răd ce ar trebui de făcut pentru că
eu am luat nicio decizii pe harta nașa, m-am opținut și rez
ultate, îl denigrez, îl judec și îi critic, cel mai intim
mod de lucru al lui, cel mai intim lucru al lui din viața
lui, harta alimentală, pentru că eu presupun că toți ar tre
bui să avem aceeași harta ca și mine, eroare mentală.
De acord?
Și altă problemă mea, în spatele mele, e decizia de după.
Care de după?
Dezamăgirea.
Deci, pe care consider că trebuie să o iei.
Depinde de în ce plan.
sa iei decizie pe harta ta.
Si nu o sa-ti spun niciodata.
Eu sunt aici sa va explic Vooa
ce decizie am luat eu pe harta
mea, ce rezultate am obtinut
eu pe harta mea,
sa vi le impartasez, sa vi le arat
care au functionat pentru mine
nici o secunda vreodata
indiferent cat de mult insistati sau am intrebat
nu o sa va spun ce sa faceti voi
pe harta voastra, in viata voastra.
Asta va dau inscris
si ramane si pe audio si pe video.
Nu o să vă dau niciodată un răspuns pentru voi pe harta vo
astră în viața voastră. Întotdeauna.
Vă voi spune ce a funcționat la mine, ce funcționează la al
ții, însă responsabilitatea și libertatea de alegeri va fi
sutul ăsta întotdeauna la?
La voi.
Nu există o rețetă generală pentru făcuții.
Bravo!
Nu dau sfaturi.
Nu dau sfaturi, exact.
Dar de aia nu dau sfaturi.
Pentru ca sfatul implică asumarea ca eu stiu mai bine decat
altul.
Si nu stiu mai bine decat altul, stiu decat altceva.
Iar altceva nu inseamna corect.
Pai parerea nu e sfatul.
Da, bravul.
Dar observi cum s-a schimbat cuvântul?
Nu mai e sfat, cum e acum?
Parere.
Sună altfel?
Va mai dau unul, perspectiva.
Vă mai dau unul, tot Liemi l-a oferit, dar n-am vrut să-l
opresc atunci pentru că îl scoteam din proces.
Lie a spus, problema mea este cu?
DUPĂ
Problema mea este cu ce îți întâmple, după ce sunt dezamăg
iri, decizia de după, am înțeles corect?
Problema ta nu este cu după, problema ta este că tu crezi
că ai o problemă.
În momentul în care îmi spun mie, declară în fața altora,
am o problemă, harta mea mentală se va comporta,
ăsta e un alt cuvânt care vreau să-l scoatem, să-l renegăm
de azi înainte,
harta mea mentală va presupune că eu chiar am o problemă și
îmi va aduce resurse, comportamente, emoții, rezultate
pe baza mentalității că eu am o problemă.
Ce poți să am altceva în afară de problema?
Spuneți. Bravo! Provocare, oportunitate.
Spuneți-vă în gând, am o problemă.
Și zici-ți în gând, am o provocare.
Care e impactul emoțional? E vreo diferență?
Bravo! Înfung tatuați-vă asta pe interiorul minții.
Bă bă, ia tu le văd!
Ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
Cuvintele pe care le folosesc îmi programează harta mentală
.
Dezamăgire, trebuie, problemă.
Și altele pe care le vom afla îmi programează harta mentală
, pentru că îmi programează de fapt ce?
Baza pe formula anterioară, ce îmi programează?
Stati un pic, stati un pic, stati un pic, ajungem acolo.
Nu știu unde e foaia. Așa, bravo, bravo, bravo, bravo.
Deci cuvintele împrogrammează gândurile care împrogrammează
emoțiile care îmi creează rezultat. Practic, sinteză.
Cuvintele pe care le folosesc împrogrammează rezultatele pe
care le obțin.
Felele în care vorbesc îmi crează constant conținut pentru
harta momentală, adică soft-ul pe baza cărui eu trăiesc via
ța.
În momentul în care nu sunt atent la covintele pe care le
folosesc, nu sunt atent la modul în care obțin rezultatele
pe care le obțin.
Are sens?
Vreau să vă întreb acum dacă înțelegeți mai bine neuro, am
explicat mintea, da?
Linguistic, cuvinte, programming, strategie, e mai clar
acum rolul cuvintelor din programarea neurolinguistică?
În momentul în care devin conștient de cuvintele pe care le
folosesc, devin liber să le schimb și să alegă altele în
locul lor.
Când zic fiuul meu, scuze, de 6-7 ani, trebuie, n-am niciod
ată să facă nimic.
În momentul în care mi-am dat seama că trebuie să mai pute
ți altfelui ca la fratele de la nume mare, s-o schimba toate
.
Pentru că trebuie să... da.
Eu trebuie să-l schimb, nu pe el să-l schimb după mine.
Și în raport cu el să mă porc diferit să folosesc alte cuv
inte.
Ce-ți trebuie?
Deci practic tu îmi spui mie că ți-ai schimbat cuvintele
și s-au schimbat rezultate pe care îl obțin comunicarea cu
el foarte tare.
De-ar știi lumea că e atât de ușor.
Comunicarea e tot.
Întotdeauna.
Întotdeauna. De aia, eu v-am spus nebun, obsedat în sensul
bun, de comunicare, relaționare între oameni și de ce duce
la rezultate.
Pentru că nu suntem conștienți, nu am fost educați, nu este
o vină, este o lipsă de informație în direcția asta că fel
ul în care comunicăm noțiunile de genul ăsta ne aduc rezult
atele cu alți oameni, nu sunt ei vinovați, nu suntem noi bl
estemați.
E doar o informatie pe care nu o am inca, n-am avut-o, voi
aveti, pe harta voastra mentala.
Cate valorul este asta?
Esential.
Ma bucur. Mai va dau un cuvant misto.
Era la un curs de NLP in Bucuresti, nu era cursul meu, era
cursul prietenului meu, eram doar in vizit acolo.
Și o tipă extranară, o oarbă din naștere, era la curs DNRP.
Vedea numai umbre, deci nu era complet, dar nu putea să
distingă feți, echipuri, locuri, nu. Doar umbre și lumină f
adă.
Și auzea foarte bine și i-a primea cursul pe audio.
Și la un moment dat, când se predă această parte din curs
în primul modul, zice, am și un exemplu. Și noi toți intrig
ați.
Doina o chema, foarte tarii tipe, am plăcut Max India, de
aceea îmi reținu și numele.
Îmi zice, oamenii consideră că pe baza afecțiunilor pe care
o am, am o problemă.
Și constant vin să mă întrebe, în diverse contexte,
D-oi, n-ați de scurci?
Și eu le întreb la rândul meu, da când m-am încurcat.
Mi-a dat temelie, cum zice un amic de la București, un curs
ant.
Ce horic, asta e temelie.
Sipatic tare.
Mie mi-a dat la genunchi asta, când zic, poftim.
Te descurci presupune ca te-ai incurcat anterior.
Ai cum sa te descurci daca nu te-ai incurcat initial?
Pai daca m-am incurcat inicial, inseamna ca am deja altceva
de lucrat.
Nu descurcarea, ci motivul pentru care m-am incurcat.
Dar e foarte posibil sa nu ma fim incurcat, ci doar sa ma
comport ca atare pe baza cuvintele pe care le folosesc.
Dar nu se creează cumva...
Ră să zic probleme, dar am trecut de etap asta.
Doar din provocări, doar prin cuvintele pe care le foloseș
te cineva?
O, i-am pus să mai zic, nu am făcut completat.
Te rog.
Disabilități.
Disabilități, super tare!
Fiiți atent la asta.
Fiiul meu este cu disabilități.
Mai am ajunsat la ceva care îmi văd,
dar nu au uvect, dar nu văd,
portă ochelari, este autist și epileptic.
și automat are comportament diferit față de restul.
Ați auzit și ați dat diferit, nu greșit, nu rău, nu, doar
diferit.
Îi place foarte mult să umble. Dacă ar putea 10 km pe zi, e
de jemla el.
Deci, așa, în continuă, să-l poți ține pe loc e imposibil
și atunci, cine m-a adaptat la abilitățile lui de a merge,
de a să așa de supăr.
Super tare, bravo, bravo, bravo.
Practic, codruț fiu-l Dianne-i, are o problemă.
Și are dis-abilități, adică dif ferite abilități, decât alț
ii.
Observați?
Da.
Depinde doar pe ce mă concentrez și cu ce cuvinte îmi
descriu viața.
În momentul în care Alex îmi descriu viața,
cu cuvinte care ma limiteaza,
vor aparea limitele.
Pentru ca cuvintele le creaza, chiar daca n-au fost acolo.

View File

@@ -0,0 +1,126 @@
Radismonii acum au avut sens pentru voi cu metafora muntel
ui pe care fiecare il vede dintr-o alta directie, dintr-un
versant diferit,
si poate uneori datuita n-or programari sau n-or lipsa de
informatii pe harta nosa, presupunem ca este 100% real ceea
ce vedem.
Cum ar fi daca folosesc aceiasi metafora si va mai ridic
una la fileu inainte de masa si va spun, daca toti avem
Harta diferita, 100% corectă din punctul meu de vedere, nu
cumva înseamnă că nimeni nu are acces la realitate?
Păi și dacă ai vrut?
Continuă să vrei!
Poate să o completăm, că dacă nu suntem la fațeta aceasta,
munte de versantul ăsta și am învățut-o astăzi pe dreptatea
noastră și fiecare e așa,
s-ar putea că într-o viață să n-ai niciodată acces să treci
pe partea lăteră și să vezi versantul ăla ca să te convingi
tu.
Aici este un salt în pânaștere dacă aștepți, ai răbdare și
ascult ca să primești informația pe care celălalt îl poate
da.
Ceea l-al sau viata, da, asa este, super tare.
Insa traim intr-o societate
in care oamenii care au informatia asta, inca
sunt numeric
putini.
Oamenii care au o mentalitate asta, de genul, bai,
toți ceilalți au realitatea lor, 100% corecta, diferita de
mine,
ține de mine să-l descopăr, ține de mine să-l împărtășesc
pe a mea,
nimeni nu are stălată dreptate, oamenii ăștia
sunt putini. În număr încreștere din fericire cu voi,
cu voi, si va multumesc pentru asta si cu cei care rar voi
le veti impartasi si o faceti, sunt sigur deja,
lucruri care voi constatați ca sunt diferite decat ne-am
invatat mediul si societatea.
Insa suntem inca putin si in directia asta sunt pregatiti
sa muncesc toata viata,
fara sa astept rezultatele ca poate le prine timpul vietii.
Pentru ca a privi un munte si a fi constient ca e doar un
versant, nu e tot muntele,
este expresia maxima din punctul meu a flexibilitatii.
În momentul în care eu sunt flexibil și o să mă auzis desp
unând chestia asta, cu harta mea mentală, sunt deschis la
alte rezultate, la alte situații, la alte informații pe
care până în momentul ăla nu știam că exist.
Logic, nu? Dacă nu sunt flexibil și eu cred că știu, harta
mea în momentul ăla, când am zis în mintea mea măcar, eu
cred că știu cum e treaba, în secunda aia, tâc, s-a închis.
Un centimetru. Stai un pic, eu stiu ce NLP, ce curs, ce alt
ă persoană, ce carte, ce mentor.
Eu stiu cum e treaba, hai să-ți explic eu.
Și în momentul ăla va funcționa o perioadă până când inform
ațiile devin desuite, învechite, vechi și nu se mai aplică.
Momentul acela daca nu esti flexibil deschis sa traiesti la
o alta etapa a hartii mentale care daca nu este antrenata,
va fi inconfortabila pe zi ce trece sa fie schimbata.
Daca flexibilitatea nu este o atitudine antrenata zilnic,
va deveni inconfortabila in momentul in care te va forta vi
ata.
Sau vei iesi din lumea asta opac, inchis, rigid, total.
Pentru ca tu stii cum e.
Bine, nu-i voi. Altii.
Noi aici?
Oaila.
Danelu.
De lumea asta vreau sa zic ca conteaza foarte mult.
Acuma nu conteaza ca pana la un moment zic ca e un sfarsit.
Conteaza cred ca foarte mult experienta sa nu rez.
Nu ca gata, s-a terminat.
Bravo, bravo, bravo, bravo.
Nu conteaza...
Nu contează ce trăiesc, cât timp trăiesc și am un cumul de
experiențe, cunos foarte mulți oameni,
Mercinelu de exemplu, foarte bun, care refuză să trăiască.
Că dacă greșesc, că dacă apar probleme, că dacă voi fi dez
amăgit...
Vă știți câți oameni să limitează în viața lor zilnic de te
ama de a fi dezamăgiți?
Bă, spune ce simți prietenii iubitei, colegului în serviciu
, mamei tale, fratele lui tău,
Spune ce simti.
Nu, ca daca il dezamagesc.
Foarte bine.
Bravo.
Dar eu vin si spun da, da-i dezamageste-l.
Cu manusi.
Dar dezamageste-l.
Pentru ca daca tu
refuzi sa il dezamagesti,
accepti sa-l bravo.
Si atunci ce fel de relatie ai cu persoana aia?
Falsa.
Invedeti in directia in care ma duc?
Mama, tata, cuplu, prieten,
mama, tata, cuplu, prieten, frate
soti ubită, colă de serviciu. Dacă eu nu mea asum
comunicarea eficientă care ține doar de mine
a hărții mele mentale care are alte informații decât el, ia
și nu eu explic, nu eu traduc, nu eu împărtășesc,
nu mă deschid, continui să-l amăgesc.
Și cam ce spunea asta spre mine?
Ei sunt superior, pentru că eu decid
în locul lui ce e mai bine.
Nu?
Spune despre integritate.
Bravo! Integritate, intelepciune, maturitate.
Poți să descriu cum vrei tu aici. Dar da, ai dreptat.
Harta ta.
Bravo!
Super tare! Mai vreau să vă zic o chestie interesantă și vă
doresc despre hartă.
Pe care nu am pus-o aici.
Dar vreau să vă aduc amint ca să știți unde intră.
Și anume,
numai ca fiecare persoana are dreptate pe harta lui mentala
,
insa fiecare persoana
este expert
pe harta lui mentala.
Fiecare persoana este expert pe harta lui mentala.
Ce credeți că înseamnă asta?
Nimeni nu știe mai bine decât el
cum să funcționeze în baza hărții lui mentale.
Corect?

View File

@@ -0,0 +1,673 @@
Dacă dorești să influențezi harta cuiva, poți să-i sugeri
ceștiri? Să citească anumite carte sau să se uite la un an
umit film sau ceva ce îți deții impresia că îi va schimba an
umite.
Înainte să-ți răspund, vreau să te întreb ceva. Care ar fi
motiv pentru care eu aș vrea să influențez harta mentală cu
iva?
Că e alt cuiva.
Harta ta.
Vreau harta ei.
Cum?
A răspuns de pe harta lui, eu vreau harta ta.
Pentru că ei vreau binele.
Și tu îi vrei binele pentru că ești un mântuitor.
Iisus răstremit acum 2000 de ani și tu știi ce mai prind
pentru o menire și pentru toată lumea din... nu?
Nu, pentru că...
A, nu?
Păi și atunci cum ai putut să știi ce mai bun e pentru o
altă persoană dacă nu ai harta lui și nu ești nici mântuit
or?
Mă refer la binele fizic și în felii cel...
Ce este bine pentru tine este bine pentru altul?
Nu.
Har tata.
Iulia, are sens ce zic?
Pentru el nu e sens, da.
Și în care nu?
Adică dacă pentru mine e bine să nu fumez, cu siguranță e b
ine și pentru...
Presupui.
Aproape bine.
Cunosc oameni care au primit aprobare de la medic să fumeze
.
Pentru că le face bine în alt plan.
Psihologic, de exemplu.
Sunt oameni care au aprobare sa fumeze pentru ca relaxeaza
si este singura metoda prin care pot sa se deconecteze de
un stres foarte puternic.
Mai este rau pentru ei sa fumeze?
In acel...
Harta ta.
In acel cas nu.
Ok, deci practic nu e bine pentru el, ci e bine pentru tine
.
Ok, mai punem o data intrebarea, Tange. Mai vrei sa influen
cizi harta cuiva?
Îți mulțumesc. Are sens?
Ce am vorbit cu Iulia?
În momentul în care tu îți dorești să influențezi harta o
alte persoană, oricine ar fi ea,
apropiată, iubită, sots, brudă, frate,
mai mult fără să-și ceară sprijinul,
tu în momentul ăla acționezi ca un om superior lui.
Tu știi ce-i mai bine pentru el? Ca un părinte care știe
mai bine ce-i pentru copilul lui mai bine.
Adică, i-ai anulat liberu arbitru.
La-i redus la tu nu-sti, eu-stiu.
Si in secunda, aia nu mai vor...
Bine, mare.
Da, baga, Iacob.
Ia, cum zicea Iulia, persoana descriptive, imi cred ca ea a
cerut ajutorul.
Iuliana a zis asta, ama a zis asta, unu. Da, inteleg ce sp
ui.
Statistica imi spune si experienta personala, ca majoritate
a momentului care ceru-n sfat
asceapta de fapt sa-i se valideze decizie pe care deja a lu
at-o.
În momentul în care tu chiar îi dai un sfat
și nu ești curios ce decizie a luat el deja
e posibil să îi creezi un conflic interior pe care el nu l-
a avut până să te dunească pe tine.
Știi cum?
Îi dai un sfat și îi spune
nu m-am gândit la asta, dar acum care e mai bine oare?
și l-ai bagat în nervroză.
Știi ce e nervroza, nu?
Ce e, spune Sandra.
Nebrosa este o formă de boală psihică, nu foarte gravă, dar
foarte frequentă, în care motivul este compararea cu celăl
alt și dintreța de ajunge la un standard impus de exterior
și pe care niciodată nu poți să-l atingi, pentru că nu ai r
ăsursele și calitățile respective, dar tot timpul tins către
și un tip de compar și din diferenta care apare, apare o
frustrată.
Suntem o țară de neurotici? Suntem un continent de neurotic
i?
Din fericire, nevroza este doar un cuvânt. Este doar o et
ichetă.
Nu o luați în serios.
Ultima parte a primei zile, da? A primei părți. Cuvintele î
mi influențează hartamentea.
Dacă eu încep să mă descriu pe mine ca fi nevrotic, o să aj
ung să mă comport să cred că chiar am o problemă.
Și o boală psihiatrică...
Să-ți crezi conflicteziu?
Exact. Să le confirm.
Da.
Nervoză-i doar un cuvânt, dar...
Asta creează în persoană dacă tu îi dai o alternativă la
care i-a nu s-a gândit și pentru care nu e pregătit, atenț
ie.
Pentru că sfatul tău poate să fie veridic, probabil efic
ient și care să-i schimbe harta și să aducă unul dintre dint
re dacă...
Dacă ea nu-i pregătită persoană să-l accepte, să-l
implementeze, să-l urmeze, să-l ducă la capăt, îi vei crea
un disconfort mai mare decât dacă nu îi dai niciun sfat.
Are sens iar nu?
Are sens, dar...
Dar, ok.
Deci n-are sens.
Dar, si cu lucru dar,
in conceptia mea,
poate sa nu intende ceva negativ.
Adica sa...
Dar, nu neaparat.
Desconsidera tot ceea ce am spus, pentru ca ceea ce vreau
de fapt sa spun, ii vine dupa dar.
Nu neaparat.
Adica sunt situatii...
Da, sunt situați în care dar, înțelesul de și, poate...
E hop, hop, hop. Vorbim de altceva, de fapt.
Dar.
Daru nu este și.
Dar asta mi trebuie să gândim că nu e bine, să gândim că ac
est cuvânt dar anulează părinte.
Am spus că este o perspectivă...
O perspectivă, exact.
E un cuvânt ca toate... bravo pentru flexibilitate, este un
cuvânt ca toate celelalte.
Mai este și însă.
Mai este și însă, care are aceeași...
Și care este din punctul meu de vedere cel mai potrivit?
Și-ul.
Pentru că și-ul exprimat ca și, nu? Eu am vrut să zic și da
, am zis dar.
Nu, exprimat ca și leagă ambele perspective și ambele propo
ziții.
Și-ul aduce mai multă valoare într-o comunicare decât darul
.
Sau însăul.
De acord, sunt flexibil, accept, ai dreptate.
M-am întors la ce am plecat.
Ascultare, prezență.
non-judicată și acceptare
aduce persoana
că e client, că e prieten, că e mama, că e tată, că e oric
ine
într-un punct în care poate să-și găsească singur răspunsul
mult mai rapid decât dacă îi l-oferi tu pe tavă.
Să deți de acord cu mine?
Da.
Iulia, are sen și am discutat cu tine.
În momentul în care vrei să schimbi harta unei alte perso
ane doar pentru că tu crezi că este mai bine pentru ea
în momentul la care tu presupui asta de pe harta ta și anul
ez harta ei.
Si crede-ma ca este un comportament si o atatia pe care le-
am avut frecvent si le-am inca.
Avantajul meu este ca lucrez cu astfel de frecvent si le-am
constant in ochi.
Si le vad mai usor decat le vedeam acum 5 ani.
Dar nu e o tragedie, e doar o alta directie in care ne vom
antrena sa nu o mai face.
Iti multumesc pentru impartasire ca e foarte valoras.
Pot sa vin cu omicul...
Nu stiu, ea vezi.
Poți?
Deci am pot sa vin cu omicul...
Pai nu stiu.
Ma intreb daca poti.
El mă întreabă ce?
Ascultați cuvintele, nu ce a zis de ce a vrut să zic de f
apt.
Ce m-a întrebat el de fapt?
Dacă am voie să intervin.
Nici eu nu știu ce m-a întrebat de fapt, că mi-a zis pot,
pot pe harta mea poate să înseamnă pot ca abilitate sau pot
ca permisiune.
De acord?
Da.
Și de aia l-am întrebat tu, ce vrei tu de fapt? Nu înțeleg.
Trebuie să...
Dar ascultam cuvintele.
Trebuie să întreb ceva.
Iulia, dacă ai vrei să întreb ceva fără să mai mă întreg, d
acă tu vrei să întreb ceva și poți să-mi mai întreba, direct
n-ar fi mai mișto?
Iulia, mi-am găsit că e la medicină.
Mă gândesc că din punctul de vedere era important să știe.
Vreau doar să interpretă și să văd cum ar fi logică.
Mie, când mi s-a făcut lumină din perspectiva de medic,
care trebuie să dea sfaturi.
Vreau sa-mi spun ca un medic care iti spune ce ai de facut
ca sa nu crepi, e un om care vrea sa-i urmezi fata.
Si m-am gandit...
Ca daca te duci la medici, ti-ai auzit domn doctor, uita-ti
care-i pluma.
Si medicul iti spune si auzit, baiu, dar cine esti tu sa-mi
spui tu mie?
Ca tu nu zici, eu e sexpert pe harta mea, baiatule, tu nu
stii ce vorbesti.
Mi-a zis mie unul la un curs ca e sexpert, mama, aduta-te
cu facultatea ta si cu specializari de 7 ani.
Baiu, nu asa. Ma refer la ea.
de autoritate și ivreii generic binele.
Dar ați înțeles ideea. E alt context.
Eu vorbesc de contextul de life normal, prieten rude, iubit
cuplu, mamă-tată, frate.
Acolo nu mai ești plătit să faci asta.
E contextul de bă, eu să aici să te accept. Nu mă interese
ază ce...
Vă mai zic o chestie. Are sens?
În momentul în care veți reuși să faceți omul din prezența
voastră să se simtă acceptat...
Nu mai scăpați de el.
Reușimea asta.
Da.
Vom exersa în direcția asta chiar început de azi.
Se poate.
A ne simți acceptat este una din cele mai rare sentimente
și emoții pe care le simțim vreodată în viața asta, de când
suntem pe planetă.
Să ne simțim 100% bă, n-am ce să fac să-l supăr pe asta.
Că n-am cum.
Nici nu mai vreau să încerc.
Că numai când să uită la mine și cum stă și mă ascultă, sim
t că orice-ar să-și faci, își țip în jur, nu mai am cum.
Momentul ăla pare schimbarea în tine.
Când simți că n-ai cum să greșești,
deblochezi resursea interioare.
Pentru că nu mai încerci să fii ceva
ce nu ieși ca să îi impresionezi.
De acord?
Pentru că te simți ascultat, acceptat, n-ai cum să...
Să apropie mult de iberia necondiționată care a devin deja
un clişeu
pe Facebook și pe... Doar atitudea de...
Da, mă, te ascult. Sunt aici, atât.
Mulțumesc pentru oftat, apreciez.
Am făcut-o pe aia care îmi place mie.
Am ochiul.
Te rog.
N-am un caz similar.
Dă mai tare sonorul.
Deci, ascul persoana, să cere sfatul.
Și să cere sfatul.
Da.
Mai multă confirmare.
Ok. Deci a avut sens fada cu confirmarea?
Da, dar nu acceptă faptul să că nu îi dau confirmare sau...
Pentru că nu acceptă faptul să-și asume responsabilitatea
pentru propriea deciziei pe care i-a deja aluat-o.
Da, ceva de...
Vrea de la altcineva să vină.
A fost cauzul groc, nu a fost singulară.
Sunt convins.
Și...
Ab schimbat o parte din soluțe sau...
Ok.
Deși s-a acceptat, deci...
Încă a fost...
Nu știu ce e acolo, nu știu în concres situație, nu știu ce
e acolo, însă din mănâncă că mi-ai spus că...
Așteptăm o confirmare, când căutăm și depindem de sfatul
altăi persoane, refuzăm să ne asumăm responsabilitatea
pentru propriile acțiuni.
Nu e un lucru rău. Eu vorbesc de extrema lui. Când tot timp
ul apelez la alte persoane ca să iau decizii în viața mea,
atunci refuz să ne asumă responsabilitatea.
Că sunt situații în viață când e sănătos să ceri unul la
punct de vedere.
Dar să numește punct de vedere nu sfat.
Când cer un punct de vedere, am libertatea și mi-asum fapt
ul că e posibil să nu-l urmez.
E doar un punct de vedere. Poate sunt de acord cu el, poate
rezonez cu el, poate nu.
Dar e doar un punct de vedere. Nu e un sfat. Observați
diferența.
Când îmi dai un sfat, ceva în tine se așteaptă că eu să-l
urmez.
Ați avut o altă oară cu un sfat cu ei și nu la urma și va
simțiți ziigniți cumva?
Bă, dar...
Normal.
Ți-am dat un sfat și tu nu-l urmezi, bă, dar...
La ce țin la mi-ai cerut? Adică...
În momentul în care se întâmplă asta, vi se confirmă...
că voi aveați așteptoare ca să vi se confirmă că sunt
superiori.
Cât toți ne-au întrebat?
Te-am întrebat, dar când te-am întrebat, te-a bugurat un
pic.
Ai că ți explică cum e treaba. Am fost...
În fără ține de tine.
Eu știu că glumește. Acum vreau doar să observați unde
merge, da?
Da.
În momentul în care dai un sfat,
Se naște în tine așteptarea că acela se urmeze.
Și în momentul ăla, tu iar ești un superior.
Ești un zeu, ești un semizeu, ești un mesia.
Și dai sfaturi supușilor.
Cineva care chiar îi pasă de tine îți dă un punct de vedere
și acceptă faptul că tu ai libertatea totală să faci orice
dorește în funcție de hartata mentală,
indiferent că vezi suferi în privința asta sau nu.
Pentru că te acceptă așa cum ești. Da, Iulia.
Și de unde crește-ul ăsta al părinților că mereu dau spate
bune?
Cred că pe bansa experienței și cum îl putem îndătura?
Unu, nu știu dacă pot să îl îndături.
Doi, este un defect de meserie.
Pentru că părinții n-au fost învățați cum să fie părinții.
Nu există o școală de părinți, să știi.
Nu e o facultate de părinți.
Bă, unde duceați? Bă, nu-ți fac o altă facultate. La aia de
părinți.
A, da, succes. Vezi, baftă la teze.
Nu există așa ceva.
Părinții învață să fie părinți de la alți părinți, care au
fost învățați de alți părinți și nimeni nu i-a spus bă, ve
zi că e bine sau nu e bine.
Și în momentul în care noi, ca și copii, inclusiv eu am f
ost în rolul ăsta, am judec părinții pentru ceva ce m-am înv
ățat greșit sau nu m-am învățat deloc,
o fac neștiind că dacă eram în locul lor aș fi făcut exact
același lucru, pentru că nu aveam altă informație.
De acord?
De asta a venit și spun că nu știu dacă pot să schimb așa
ceva, pentru că este defect de meserie și trebuie doar
acceptat că ei au altă...
Vreau de la Iulia? Hartă mentală, bravă!
Având altă hartă mentală, pe acea hartă mentală-ți garantez
majoritatea părinților
vor ce mai bine pentru copiilor.
Nici unul nu o să zică, bă, dar dracu-i, dau un sfat prost,
ia să văd ce faci.
Nimeni nu face asta.
Că dau sfaturi care se dovesc a fi
Incorecte pe parcurs este doar doar de-a faptul ca informat
ia de pe harta lor mentala este incorrecta, nu e vina lor, e
harta lor.
Are sens?
Da.
Intrebari de orice natura mai iti merge mai departe.
Eu nu stiu de asa de ideea o sa intrebuie.
Nu te aud pana nu-mi spui mai tare, nu te ascult.
Nici eu nu.
Pai e asta zic.
O sa se poate scris seama?
Nu stiu, faci ce vrei tu.
Doar ridica-te-o, nu stiu ca o sa fie o provocare, fix de
asta esti aici.
Dar un intrerupt.
Pe cine?
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De ce?
De Florin. Bun.
De unde stii tu ce vrei a el?
Stiu, ustura. Uneori ustura.
Dar intelegi nu de modul monii.
Ai facut-o despre tine.
Fara sa stii, cu asuta la asuta.
Poate te-ai apropiat.
Dar asuta la asuta nu ai de unde sa stii exact ce vrei a el
.
Sau ce era potrivit pentru el.
Sau ce e mai bine pentru el.
Sau ce avea el nevoie.
Poate nici cu mani care nu a fost foarte clara.
Dragilor, nu am facut existenta asta ca sa vara cat de praf
sunteti.
Ca sa va invinovatiti, sa incepeti cu bicele si cu autom
utilarea.
Bai, nu!
Nu!
Exclus!
Exclus!
Am facut-o ca sa vedem in ce directi avem de lucrat si de
la ce palier plecam si in ce provocarile.
Nu este o vina!
Harta mentala voastra, despre comunicarea cu alta persoana,
este flexibila.
De acord?
Si toamnul asta am bagatit in ultima ora cu informatii pe
care voi nu le-ati avut, nu stiu cati ani de aici, pana
acum.
Cand ma invinovatesc pe mine pentru o harta pe care l-am av
ut acum o ora, critic o persoana care nu mai exista.
De ce crezi ca harta metala altui va nu poate fi influent
ata?
Poate fi influentata si se imeste manipularea.
Contrazic?
Ai voie sa ma contrazici.
In momentul in care iti influensezi harta mentala fara sa
isi ceri permissionea, fara sa am rolul care sa imi permita
asta,
si o fac eventual si doar in favorea mea pentru ca am un
castig win-lose sau win-zero, in momentul in care-i manipul
are.
De acord?
Eu iti influensesc tie harta mentala in contextul asta
pentru ca ti-am cerut permissionea aseara,
mai platit, si ti-am creat tot contextul pentru care am vo
ie sa iti influensezi harta mentala timp de 7 luni de zile.
De acord? Dacă tu faci chestia asta cu o persoană dobândind
abilitatea aici, și garantesc că vor fi mult, de aia și-au
luat un numele de manipulativ, că e foarte puternic, și so
ameni care iau abilități de aici, nu voi, alți.
S-a dus în altă parte și spune, hai să vezi acum ce le fac
eu sub pușilor mei.
Și a început să facă chestiulțe care funcționa, pentru că
funcționează și se numește manipulare.
Aia e manipularea, influența hărți mentale ale altora fără
ca ei să fie conștienți, fără să cearăști, fără să fie ec
ologii pentru amândoi.
Adică poți să-i vii și să-i mergi tot pentru amândoi.
Aia e manipularea.
N-am spus că nu există.
Și e manipularea pe harta mea.
E pe harta mea.
Dacă îl între pe el, o să spună, e normal, asta e lumea, aș
a funcționează.
Și nu o să pot să mă contrazic cu el.
Dar karma e zăbiți, știi?
E ok?
N-am vrut să te închid.
N-am vrut sa te inchid, eu vreau doar sa-ti explic perspect
iva mea.
O secunda?
Un exemplu personal, tot personal.
Te rog, asta e ce e mai buna.
Incercam de foarte multe ori, in cadrul colectivului pe
care il conduc, sa influensez personalul.
Da.
Sa-si ia masuri de siguranta ca la finalul unei lucruri pe
care o faceam.
Da.
Sa nu existe discutie cu clientii vis-a-vi de faptul ca...
Discutie? Ce inseamna discutie?
Ca aveau sau nu aveau dreptate ca o vezi cu probleme si ple
aca cu doua ori?
Venea clientul, intra masina la reparatie, se termina lucra
rea respectiva, care clientul venea la mine, dar stii mie am
o problema, un beca prinzi acolo in bord.
Care nu a fost în anice cu toate cum vezi.
La care mergeam la mecanic, vezi că are un becat prinț în
bor.
Nu a fost și înainte.
Am apucat, fără să-mi dau în acum, realizez chestia cu înt
rebarea.
Te-ai uitat înainte.
Bravo! Bravo! Bravo! Bravo! Bravo! Bravo! Bravo! Bravo!
Bravo! Bravo!
De asta spun că a reușit, de cam același personal de 10 ani
, acum, liere. Fără să-i mai spun că se duce, o merg și se
uită.
Bravo! Da, bravo! Este un exemplu...
Deci poți încăleța.
Am spus-o că nu poți.
Se numește manipulară.
Uneori. Exemplul tău se numește modelare.
Ce a făcut NRP-ul?
Te-a dat un model despre cum să faci ceva eficient.
Tu i-ai dat angajatului tău un model despre cum să facă ce
va eficient.
N-ai știut ce faci, pentru că mulți oameni o fac intuitiv.
NLP-ul nu a inventat rata.
NLP-au luat oameni care deja fac lucruri faine, le-a model
at, le-a destructurat și le-a dat altul.
L-a luat, îl uitați cum se face.
E aplicați, vedeți? Și a început să apice fiecare în felul
lui.
Dar nu înseamnă că restul, până să aibă contact cu NLP-ul,
sunt niște vai săluțălor că nu au știut ce să fac.
Nu, facem toți lucruri buni, geniale în viața noastră, num
ai nu știm cum le facem.
Înțelegi? Tu ai aplicat un model, iar în business, tu fiind
antreprenorul, nu e altul care să facă asta.
Normal că e rolul tău.
Eu vorbeam de influențarea unei arte hărți mentale în alt
context.
Observați că în aceeași activitate, în funcție de context,
se schimbă, ca înțeles?
Nu mai înseamnă același lucru?
Versi frumos.
Te rog.
Tu suntem poți să trumești manipulare doar atunci când ai
tu un profit de pe urma aceea?
Da, da, exact, exact.
Și când nu ai un profit.
Dar din ce mi-a explicat mie Elie, nu este doar al lui
profitul, ci și al angajatului, pentru că și el a câștigă
de acolo un salariu, o stabilitate, o experiență, whatever,
nu știu, are un câștig.
Și atunci e win-win. Deci nu se încadrează în ce am zis eu.
Și al genului clientul.
Dar exact, da, dar să trumești manipulare, numai când tu...
Când tu căștigi în detrimentul o altă persoană și știi
exact ce faci de la început.
Când scopul face diferența.
Da, întotdeauna.
Da, da.
Altcineva. Mai era o mână, dar nu așa nu-i așa din ce direc
ție.
În sensul ăsta, în față de ce ai spus mai înaintea.
Și față de ce ai spus și tu că...
Dă un pic de mama mai tare.
... că, în față de ce zici și tu că atunci când știi că ce
va e mai bine pentru persoană.
Când ai spus de win-win, că manipularea ține de ceva un win
-win,
îi ținăam, am gândit, ok, dar dacă vreau să folosesc chest
ii astea pe care ne învățam,
ne repet, să ajut o persoană să treacă peste niște lucruri
care nu îi convin și care văd că nu îs ok,
și persoana respectivă spune, nu îs ok, nu îmi place, nu șt
iu ce să fac.
Și m-am gândit, ok, atunci ar putea să fie ceva unuien, dar
, la același timp, n-ar fi tot manipulare în sensul negativ,
chiar dacă scopul e pozitiv, pentru că încerci să...
Ba da, ai putea să-i alteriți harta mentală și să-i furi,
între ghile mele, dreptul de a învăța o lecție pe cont
propriu.
Și mai mult decât atât, cumva din perspectiva versitivă
tale mentale, spui că asta ar fi mai bine pentru tine.
Exact. Adica presupui ca tu stii deja ce mai bine e pentru
cealalta persoana, o transform pe ea intr-o victima, pentru
ca victima e cea care e ajutata, niciodata e roul.
Roul ajuta pe altii. Victima e ajutata.
Din start o transform intr-o victima prin faptul ca tu pres
upui ca stii mai bine ce e pentru ea.
1. Si 2. E posibil sa-i furi o lectie, ce am invatat greu
asta, nedandu-i dreptul sa sufere pana cand decide el ca e
suficient si sa-si accepte ce are de făcut ca sa inveti
lectia.
Cum suna asta pentru voi?
Stresant.
Poate ati auzit povestea asta, vreau sa va zic o povestio
ara scurta, stai ceva mai departe.
Poate ati auzit-o, daca ati auzit-o, ma repet si imi pare r
au.
Se zice ca un taran mergea pe ulita, undeva la tara, si la
un moment auzi un schelerit foarte puternic de un caine.
Deci ca era urla de moarte cainilele.
Vede poarta de unde urla cainele sa ducea apropia de poarta
, il vede pe taranul proprietar gospodar de acolo, pe prisp
as si o asculteaza cu asa.
Câinile lungă el stătea lângă el la picioarelui și scălălea
de doamne e feriște ce urla.
La cadă asta, când ajea cărățată, întreabă pățără.
Bă, prieten, ce are mă câindea tău?
Că scălălea e de 3 zile în continuu.
Dă-i ceva, apă, dă-i ceare.
Ce stă pe un cui?
Păi bine mă, și de ce îmi se ridică?
Dă-i un șut să nu mai urle?
Nu îl doare suficient.
Stă așezat pe un cui.
și nu îl doare suficient încă ca să se ridice singur.
Noi când judecăm pe altă persoană și încercăm să îi oferim
un sfat de pe harta noastră mentală presupunu, că știi mai
bine ce e pentru el,
vrem să-i scoatem cuiu fără să ne gândim dacă ele pregătiți
sau nu ca asta.
Când scoți cuiu suferințele unei persoane îți arăgi dreptul
de mântuitor între gilimele
și poți foarte de multe ori să-i furi dreptul la o lecție
pe care ea poate mai avea pișă învăța.
lecția maturității, responsabilității, decizii lor proprii,
înfrântării fricii, habarnam, nu știu ce lecții are, toți
avem lecții noastre.
Când tu intri pe harta lui și-i arăți ce are de făcut, îi
renegi dreptul de expert pe harta lui,
intri tu ca expert pe harta lui
și-i furi dreptul la o lecție pe care el e posibil să o fi
învățat acum sau mai târziu, dar nu-i treaba ta.
Și da, este un cea mai greu lucru pe care îl fac în viața
mea.
Să dau voi, altoare persoane, să-și înveți lecții în ritmul
lor
Nu ritmul pe care stiu eu ca ar putea sa alaiba conform pot
encialul pe care il vad de-unii.
Accept faptul ca fiecare are harta lui mentala,
lectiile lui, provocarile lui,
si treaba mai e doar sa il sustin pana unde are el nevoie
sa fie sustinut, nu mai departe.
Asta se numeste respect pentru propria libertate.
Si da, e greu.
E implicarea cred ca cea mai doareroasa, in sensul ca iti
ceri intr-un fel ajutorul, asculti,
îți spune ce ar face, nu face, suferă,
și...
Îți întoarce și plânger.
Din cei cu ei, ar trebui să nu îi dăm sfaturi și să îi sco
atem cu iul.
Atenție, dacă vorbim doamne fără ești de viață și moarte,
intervii.
Dacă îl vezi până că stă pe un poț și îți spune, bă,
nu știu sigur ce să fac,
nașt, nu știu, ce aia fără, dar nu dai tu un sfat și tu îi
spui, bă, m-am învățat orică,
să nu îți da împare rău,
te-am pupat si s-a lupt scrie cum e, bă nu-mi face asta.
Da? Deci vorbim de context, importanta,
daca omul acolo are nevoie de un sprijin,
si daca ți-l si cere, a facut deja un pas, nu ai nevoie de
mai mult.
Din fericire provocarile de genul asta sunt rare,
iar oamenii de obicei au resursele sa treaca prin ele.
Unii n-au, dar cei mai multi au resursele asta si bravulor.
Eu vorbesc de ceilalti cu care traiti in casa,
in relatie de cuplu, in business, acasa, in familie, in t
ata,
care n-au genul asta de provocari de viata-moarte,
care au provocări de genul, bă, viața mea nu e exact cum v
reau eu și nu știu cum, dar prefer să mă victimizez.
Și tu îi spui, tăi să-ți explic eu cum e.
Că am fost la un curs, să-ți arătă tate cum e să faci.
Și în secunde ai fărat tot dreptul la liberu arbitru.
Pentru că l-ai adus sub tine. Tu știi mai bine, ai ști o
carte în plus, ai fost la un curs,
ai găsit pe cineva mișto în sala de curs, s-a dat un sfat ț
iel, dar ești un măt departe.
Atenție, nu vorbesc de a nu împărtăși cine ești, ce poți și
ce ai de oferit.
Vorbesc de a nu face asta cu forță a unor oameni care nu-ți
cer și de multe ori poate chiar n-am nevoie.
Fă-o pe un blog dacă vrei să dai sfaturi.
E plin de...
Exact. Eu am blog. Am deschis p-al doile, nu mai puteam să
fac față. Atât de multe am că dau pe blog.
Glumesc jumate aici. Atenție. Da, te rog, cu odruță, da?
În cun de locul compasiunii sau empatie sau cea ce nu zic
eu ala tine?
Am fost pe acolo, stii? Că-i nasol.
Hai să-ți arăt, uite, hai pe aici, hai pe aici, dar mi-e m
ine de tine, mi-e mine de tine.
Mila te transformă în om superior.
Compasiunea în egal.
Cine va învăță biserica să simțim?
Milă.
Și doar atât zic.
Mergem mai departe. Bine?

View File

@@ -0,0 +1,359 @@
Întrebări de orice natură în acest punct, față de ce s-a
întâmplat în prima partea zilei. Ce v-a adus în prima parte
a zilei, înainte să plecăm la masă?
Da-mi exemplu, dacă îmi zici multe, nu le cred.
Dacă îmi zici că asta nu a începutu...
Diană, Cathy și Cătălin, mint când zic că e doar începutu?
Nu!
Vai de steluța voastră!
În sensul bun!
Da, da.
Te rog, da Iza.
Putem evita dezamungirea?
Da, cand te bucur de ea.
Se zice ca dezamungirea se naste dintr-o asteptare.
Asa este.
Sau din asteptari.
Daca nu avem asteptari, fata de...
Exact.
Putem evita...
Daca nu ai asteptari, esti deja Buda.
Sau Isus, sau Mahomet, sau ce vrei tu.
Pentru ca ala e nivel de Sfant,
si in momentul ala tu esti in calendar cu rosu, daca vrei.
Dar asta inseamna ca urma esti.
Daca stii asa.
Insa da, atentie, la nivel de
intentii, atitudine,
comportament
este foarte valoros
sa ti-a intrenezi lipsa de asteptari.
In momentul in care
tu ai asteptari de la o persoana
te simti indreptatit
ca ceva sa se intample in viitorul tau
fara ca atat de multuri sa faci nimic
in directia asta, asa cum se intample in societate
te programezi singur
Deci la filet eu pentru dezamagire.
Și o să țiu ei la un moment dat.
Și o să continui să țiu ei cât timp tu constant.
Zici, bă, dar mie îi stai în pică, vreau amăgire.
Așteptări, foarte bun feedback-ul, bravo.
Da, în momentul în care îți antrenezi că s-a antrenează,
atitudina de, bă, n-am așteptări.
Celălalt este perfect,
100% dreptate pe harta lui, diferit de mine,
n-are probleme, n-am probleme, avem provocări.
De ce aș mai avea așteptări?
Deci, nu avem în constientate.
Reciprocitate, zice Aura.
Este un principu pe care funcționează relații dintre umane.
Da, și se numește contract vânzare-cumpărare.
E un cu creamă acolo.
Reciprocitatea în relațiile umane ține în loc de contract v
ânzare-cumpărare din comercial. De acord?
Da, și aici putem merge în toate direcții.
Nu vreau să ajung acolo, că nu avem timp, dar acolo mergem.
Deci, până la urmă, e bine să ai acceptări.
Până la urmă, e bine să ai...
Poți să înveți.
Bravo, bravo Ștefi.
Cu cât dezamăgiri și acceptiile acestei dezamăgiri, cu atât
ele se vor omăți până la un punct, până când nu vor mai
exista.
Pentru că tu nu vei mai avea așteptări.
Nema având așteptări, vor mai fi dezamăgiri?
Nu.
Bravo, Iacob, te rog.
Eu am învățat că nu am așteptări, dar nu mi s-a explicat de
ce.
Îți mulțumesc.
Eu nu le am, deci nu e ok.
Iacob, te rog, scuză-mă.
Eu văd cu pic diferit.
E foarte bine, e și normal.
Da, ai așteptări. Acum depinde ce așteptări. Trebuie defin
ite așteptări.
Bravo! Ce îmi zice Iacob este asta. Așteptările pe harta me
a înseamnă altceva decât pe harta voastră.
Și are dreptate? Da! Bravo! De acord. Depinde ce înțelegi
prin așteptări. Eu am folosit cuvântul așteptări pentru că
mi le-a ridicat Isabela la fileu.
Dar la tine poate să însemne altceva și e dreptate.
Deci ce înseamnă la tine?
Hai să ne dezvoltăm și noi...
La el presupun acum, la el presupun la cum mi-am dat o se
ama că funcționează, dar te rog să mă contradiști dacă nu eș
ti tu sigur de pe harta mea asta, așteptările sunt obiective
.
Exact.
La mine, la el și la antreprenori sau oameni freelanceri
care lucrează pe direcție, pe viziune, pe termen lung, așt
eptările sunt de fapt obiective pe care îmi le programesc și
în direcția care mă duc și muncesc, de acord?
Exact.
Și e în regulă să am obiective. Știți ce nu e în regulă?
Să mă atasez de rezultatul lui, că dacă apare altul înseamn
ă că am ratat obiectivul.
În momentul în care mă atasez de rezultat, am o provocare.
Când îmi setez obiectivul și vom face asta împreună, modul
3 și 4, în mod corect, psihologic,
ca să fiu specialini de toate feluri, inclusiv de subconșt
ient, da, ajungem acolo.
În momentul ăla, și mă detasez de rezultat, pentru că nu
contează rezultatul, contează cărătoria până acolo, discut
ăm despre asta,
În momentul ăla n-am cum să fiu dezamăgit, pentru că nu am
așteptări.
Are sensi aici?
Da.
Super tare!
Bravo, îți mulțumesc pentru multe, foarte tare!
Am ajuns la voi?
Da, da.
Îmi bucur.
Albert, vrei să spui ceva?
Ok? Altcineva.
Ce v-a dus prima parte din zi? Cu ce a plecat la pauze de
masă?
Că ți-ai evitat unele cerți, zic exemplu, din cauza diferen
ță...
Doar pe unele?
Da, la...
Pe toate.
I-am auzit, dar evita unele cerți, înseamnă că pe altele nu
le evit.
Exact, nu.
Observați cum structura verbală a oamenilor vă spun ce gând
esc și o să vă învăț să faceți asta.
Mersi, Nelu.
Ai zis unele cerți, asta înseamnă că pe altele nu le eviți.
Acuma, da.
Glumez, glumez.
O să fie greu, nu te obișnești ca să faci ceva, da.
Și dacă nu să fie greu, ci doar provocator?
Haarta ta, sanda, haarta ta.
Nelu, daca nu o sa fie greu, ci doar provocator cum o sa f
ie?
O sa-l vazc cum s-a schimbat perceptia? Nu, nu o sa fie gre
u, o sa fie doar provocator.
Ba nu e alta atitudine.
Mai usor cu jumate.
Bravo! Fiti atenta, va mai dau alta.
Ma bucur!
Daca ai fi de acord cu mine...
Sa fie de patru ca sa nu ai asteptari.
Eu am perceput ce e mea.
Eu am perceput ce am filmat din el. Asteptari vis-a-vie ob
iective.
Nu-ti fixez asteptari, nu-ti fixez obiective.
Ai inses...
Nu fi dezamagit!
Nu am spus asta, am spus sa nu-ti fixez obiective.
Am spus, iti fixez obiective, ti le programez pentru ca
functionez ca antreprenor si tu, vizionar pe termen.
Si nu te atashezi de rezultatele lor!
Pentru ca a te atasa de rezultatul obiectivului inseamna...
Asta?
Ai sa stii, deci n-ai cum sa nu te atashezi...
Ai dreptate.
Ai dreptate.
Însă sunt oameni care presupun că știu rezultatele obie
ctivele lor, se atasează de ele și crează așteptări pentru
că s-au atasat de rezultate, după care la primul pas al al
5-lea pas îmi dezamăgis că nu sunt în direcția în care ei
voiau.
Depinde de gradul ăla de dezamăgire, că la urmă totul este
suportabil.
Este pe harta ta asta.
Vrei să dau un exemplu personal. Mi-am propus ca eu și cum
că cineva să ajungem de ce mi-e bun din țară în domeniul
meu.
Genial.
Dar eu știu că până pe locul 5-6.
Nu pot să cred. Eu zic că te merită să renunți.
Nu, adică doar pe locul 5. Du-te acasă, bă, băiatule.
Nu știu mai căută acum.
Astea sunt obiective, frății oare, lasă-mă cu...
Du-te-mă de aici cu...
Dacă nu-ți propui să fii locul 1 pe martel, ai făcut nimic.
Și aici nu se compare cu cei lați?
Ca antreprenor... Atenție!
Ca antreprenor...
Deci, a fixat...
Luați-mă părinte că nu fac față la 2, da? Deci...
Îi răspundu' Ramona.
Ca antreprenor, nu ai cum să știi dacă obiectivele tale
sunt
Corecte sau în raport cu ceea ce îți dorești dacă nu te ui
ți la alții. Ca antreprenor.
Concurenția nume.
Asta-i societate.
Da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da, da,
Da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
da, da, da, da, da
standardul nișei pe care o poți să-l aleg să-l accept ca
standard
sau nu poți să-l impun
iPhone când a apărut pe piață acum 12 ani de zile cu
smartphone-ul de glisat pe telefone părea că este
OZN. Ce mă? Să glisesc pe telefon să nu mai fie
butoane fizice. Ținți minte impactul care a fost atunci.
Au stabilit un standard. L-au impus nu s-au
comparat cu nimic pentru că nu exista.
E o altă variantă. Sunt alte variante
de care vorbește elie care sunt regulă cât timp îți adunște
rezultate
Sa-ti iei standarde de la altii.
L-ai poti...
Sau sa le creezi.
Asta zic, url le creezi si le impui, url le iei de la altii
.
Cat timp esti fericit...
Singura masura in care stiu ca harta mentala este corecta,
este masura in care ma face sa fiu fericit.
Cat timp sunt fericit cu informatia asta de pe harta mea
sau cu informatia asta de pe harta mea, nu imi pasa.
Ca ma compar, ca nu ma compar.
Sunt fericit asa, dar salut, merg mai departe.
Cand incep sa tremure...
Si ba, nu mai ajung unde trebuie.
incep sa doara ceva ustura, atunci imi pun intrebari.
Te rog.
Ii dau dreptate ca spune ca nu.
Si eu ii dau dreptate, iti se pare cobat?
Si eu ii dau dreptate.
Pai daca nu te atasesti de el, eu stiu ca nu o sa fac nic
iodata sa il realizeze.
Ascultam un pic.
Diferenta.
Am inteles pe efect ce am spus tu.
Asculta-mai, da.
Lasa-ma sa iti explic.
Eu nu am spus să nu te atasezi de obiective.
Că eu am obiective de care sunt foarte legat.
Eu am spus să nu te atasezi de rezultatele pe care acele ob
iective indeplinite ți le vor aduce.
Pentru că în momentul în care te atasezi de un rezultat
clar, pe care doar pe ăla îl vrei tu, nu vrei altul, doar
pe ăla,
te limitezi la rezultate mai mari pe care acum ne anticepe
zi.
Ai rezultat? Stai un pic. Ai patit vreodata sa iti pui un
obiectiv si sa obtini mai mult decat te-ai propus?
Da, eu da.
Daca te-ai fiat asa foarte mult de datul tau initial, ai fi
plunt, ba cum adica, am castigat mai mult...
Si pleci acasa. Ca ba, dar stai un pic, de ce ma poti sa-ti
obiectivul meu? Are asta ce spun?
Da, se combat.
De flexibilitatea asta vorbesc. De asteptarile de la rezult
ate. Obiectivele sper.
Și o să-ți explic la modul 3, vreo 14, 12, 14 bife pe rând,
două zile în continui, d-o să îmi dai cu scaunul în cap că
nu mai suport.
Psihologic, corect cum să setez obiectivele, îți promit.
Însă acum, în momentul ăsta, eu nu vorbesc de atasamentul
de obiective, ci de rezultate.
Când mă atasez de rezultat și obțin minim sub, adică vreau
10 și obțin 8, voi începe să plâng.
E cazul copilor care vor 10 la școală, iau 8 și intre în
depresie.
Am zis, am luat 10, mama vrea sa iau 10, nu 8.
Ba, 8 e parfum, esti nebun?
Esti ok, esti peste medie.
Nu, ca nu.
Si zdez amagit, spune parintele, de tine, copilul, pentru
ca ne-am la 10 ca sa ma depreste mi-e aseptare personala.
In directia aia vorbesc, Lie.
Tu imi spui mie antreprenorial.
Cum?
Nu se copara cu nimic pe lumea asta, cu parerea mea.
Aici e scălin?
Pe harta ta sunt de acord...
Dar tot spun asta de 5 minute, nu mă lasi.
Pe harta ta are sens perfect.
Am părți din harta mentală foarte asemănătoare cu a ta și
cu al lui Iacob.
Foarte asemănătoare.
Însă nu identice.
Înțelegi?
Și eu nu spun că harta ta are un sentiment de sentiment.
Asta e o sentimentă de sentiment.
Asta e o sentimentă de sentiment.
însă nu-i identice.
Înțelegi? Și eu nu spun că harta ta are o problemă în orice
fel.
Ci este doar ușor diferită, iar îți ofer o altă variantă.
Nu înseamnă că e cea corectă pentru tine.
Corect?
Este greu să acceptăm că celălalt nu are aceeași anumit.
Exact. Și vă promit că o să antrenăm chestia asta.
Vă va intra în sânge la modul propriu, în ADN,
vă va intra exersând, cu mine și cu celălalti colegi,
Atitudinea de celălalt are dreptate, eu nu am cum să jude
pentru că nu sunt deloc mai bun sau mai prost, doar diferit
. Vă promit că vă intră în ADN.
Pe parcurs.
Dacă pleci cu asta de aici în prima partea zilei, eu mi-am
făcut treaba și îți mulțumesc. Bravo! Deci ești genial.
Și îți mulțumesc că îmi ridici la fileu. Bravo! Perfect! Î
ți mulțumesc că îți ridici la fileu.
Pentru că dacă nu mi-ai rizica la filet, nu mai contradece,
nu mi-ai dat un exemplu personal la ce te referi, n-as put
ea să te sprijini.
Și bravo că face asta.
Din discuții de genul ăsta, aș fi de acord că voi toți câșt
igați?
Da.
Continuați să o faceți. Dați-mi de la voi, de pe harta vo
astră, ce înțelegeți, ce ajunge la voi, pentru că altfel nu
vă pot sprijini.
Ceea cum cer scuze, eu am perceput când ai explicat.
În momentul în care îți cer scuze, presupui că ai greșit.
Păi pentru că nu am greșit, vizatria fi va scuia.
Da, da.
Când îți cerzi cu... asta e alta, da?
Dacă cerzi scuze unei persoane îi spui, de fapt, ba, am gre
șit, dar poate nu-ți-ai dat seama încă.
Știți ce zic eu în loc de cerzi scuze?
Îți mulțumesc că mai...
Zic mai tare, Iulia.
Îți mulțumesc că mai așteptat, mai înțeles.
În momentul în care schimbim cerzi scuze cu îți mulțumesc,
nu-i mai dai lui pe hartă,
Bă, am greșit, dă-mi-mi mine, dă-mi, ceartă-mă, sunt dator,
nu-i mai eri nici becu că ai greșit.
Că ai greșit.
Și doar îi mulțumești pentru ceva ce-a făcut.
Cui nu îl place să îi se mulțumească?
E manuie, nu cuștiu pe unul să spună.
Ai, nu mai mulțumit, te rog, că m-am săturat.
Hai, continuă.
Tuturor ne-l place să ne mulțumească cineva.
Dacă încep cu un cer scuze, pam, stai un pic, ăsta a greșit
cu ceva.
Sinc ră, greșit cu ceva.
Din start, din start apare, știi?
Da.
Când mă duc acasă la Cristian, și zic, vezi că ajung la șo
arță, și ajun la opt,
Și zic, Cristian, îți mulțumesc că m-ai așteptat, știi?
Că dacă îi zic în ciascuzit, pe unde-ai un plan?
Are sens ce vă zic?
Ajunge la tine, Elie.
Ok, mă simt.
Și eu îți mulțumesc.
Bravo, bravo, bravo, bravo, bravo, bravo, bravo.

View File

@@ -0,0 +1,152 @@
Unde rămasesem înainte de pauza? Că nu mai știu.
Ce făceam? Despre ce era vorba? Ce am făcut?
A trecut jumătate de zi? Ce am făcut?
Am aflat că suntem diferiți.
În primul rând am aflat că avem o hartă mentală.
Avem o hartă mentală.
Am aflat cât de important este să-l asculpă celălalt.
Cât de important este să-l asculpă celălalt. De unde am af
lat asta ora?
Mi se pare fundamental pentru comunitate.
Mărturisesc că nu am făcut până de la trei ani.
Mi se părea că știu tot.
Da, nu mi se mai face.
cum structurezi ceea ce-mi spui.
Și aia îmi spune mai mult despre tine și gândirea ta decât
ceea ce
comuniști tu prin conținut. Are sens?
Vă promit că vă învăț să faceți asta?
Încă nu îmi despuneai că contează cuvintele.
Contează foarte mult cuvintele, pentru că un cuvânt ales în
detenimentul
aluatui cuvânt îți dă o altă structură psihologică.
Un cuvânt ales problemă în locul unui provocări,
transmite cu totul altceva despre structura ta internă.
Psihologic. Deci contează enorm.
Dar eu cand zic conținut, mă refer la
Să ascult punct și virgule tot ce îmi spui tu,
ce ai făcut azi din ață, ce ai mâncat, ce cu cine ai fost
...
Nu, eu aud cum formulez propozițiile, pentru că felul în
care le
construiești îmi arată cum gândești. Sănătate.
Structura verbală a unei persoane vă dă de gol,
între ghilemele, structura e psihologică.
Felul în care vorbește o persoană, din momentul în care des
chiți gurița
până la final, dacă sunteți atenți și știți ce să urmăriți,
și o să vă învăț ce să urmăriți, vă dați seama de ce gândeș
te persoane, ce e în interiorul acelei persoane.
E asta valoros?
Da.
Pentru că vă dă pe tavă structura ei psihologică.
Din momentul ăla știi la ce să răspunzi, cum să răspunzi, d
acă vrei să apești pe vreun buton, să produc o schimbare în
el.
Eu când am auzit Laura, credeam, eu am auzit timpul trecut,
nici nu mai conta ce îmi spunea după.
Pentru că mi-a zis la timpul trecut înseamnă că acea limită
s-a spart.
Are sens?
Da.
Mulțumesc.
Altcineva, ce am făcut înainte de pauză? Cu ce ați rămas?
Cu ce veniți acum?
La că hărțile noastre mentale sunt străstă corecte.
Hărțile noastre mentale sunt străstă corecte.
Și străstă diferite.
Și diferite.
Și și ale celorlalți.
Și și ale celorlalți.
Cum sună asta?
Harta mentală a tuturor e perfectă, diferită și în regulă
să fie așa.
Toată lumea are redatate.
Toată lumea are redatate. Pe harta?
Ficări.
Lui, bravo.
Mai are rost să existe conflicte între oameni în momentul
în care integrăm conceptul ăsta?
Psihologic nu ar mai fi logic.
Însă vor mai apărea pentru că vom antrena până atunci și
alte abilități în afara de asta.
Doar că anotă este doar în concept. Vom antrena și abilită
ți.
Mersi, Călin?
Altcineva?
Așa ce-i cu aia?
Eu.
Ce încercă Călin să-mi zic? Am înțeles, dar vreau să zic de
la voi.
Ce încercă Călin să-mi spună?
Cine zice asta?
Eu.
Si cine esti tu sa zice asta?
Cel mai important om.
Ma, ajuns la voi chestia asta?
Harta mea.
Daca am reusit sa bag pe harta voastra notiunea asta,
ca tu esti cel mai important om in fiecare secunda,
de-acas dinainte, ai fost si pana acum, dar n-ai stiut,
eu mi-am facut treaba cu notiunea asta.
Deci daca ajuns la tine pe crerasi, pe harta,
notiunea asta de tu esti in fiecare secunda
de cea mai importantă om ever, indiferent că ești în cuplu
sau nu, mama, părinte, nu mă interesează,
mi-am făcut treaba.
Dacă tu nu ești pe...
Nu am ajuns ca o relativ practic.
Deocandată, o antrenăm.
Ok.
Dar ce crezi despre ea?
Adică ce o face să nu fi ajuns încă?
Faptul că în continuare nu sunt eu.
E ok. Când ai aflat de noțini asta?
Când ești și l-am aflat de bucări.
Ok, dar când ai aflat de noțini asta?
Care?
Tu, pe primul loc, uite despre ce e vorba.
Acum cat timp?
Atunci, blandețe.
Pace, răbdare, blandețe.
Nu, nu.
Nu avem biciul și alte de-astea la intrare, vă rog.
Să le răsați, da?
Bici, pumnale, cuțite și mă știu, pe care le dați voi peste
voi, la intrare.
Aici nu aveți voi cu ele.
Nimeni nu dă-n el, aici. Ok?
Răbdare și blandețe.
Și asta trebuie să o învățăm?
Părând. Dacă ți-le dau pe toată dată...
Ok, altcineva.
Fericirea este barometrul la care mă raportez.
Unitatea de măsură pentru orice lucru.
Ce ți-a adus asta, ora?
Ce anume?
Ce ți-a adus conceptul ăsta, ideea asta?
Fericirea.
Fără fericire, wow.
Conceptul ăsta că singurul criteriu, barometrul la care să
te raportezi...
Ce mai bun obiect în viața mea este să fii într-o stare
permanentă de bine, de fericire.
Ghiți ce?
Ne naștem cu el deja îndeplinit.
Și uităm pe parcurs.
Uitați-vă la copii. Starea copilor naturală, fără să depună
vreun efort, fără să aibă vreun obiectiv, fără să facă nim
ic.
Este să fie fericiți.
Asta spune multe despre structura psihologică și resursele
pe care noi le aducem cu noi în lumea asta și pe care ul
terior le uităm că le avem.
Nu dispar. Uităm că le avem.
Copiii sunt fericiți și trec de la o secundă la alta, de la
o emoție la alta, fără să se streseze de trecut și fără să
streseze de viitor.
Și ei trăiesc acum în momentul ăsta fericiți.
Și noi le spunem noi bine, cereți cuze, să-ți fii rușine.
Și dăm până când, omu, hop, adult, n-am voie să fiu ferici
ți, până când îmi deplinez nu știu cât mii de criterii.
De acord?

View File

@@ -0,0 +1,236 @@
Vreau să mergem mai departe, să vorbim despre un concept
care mie mi-a revoluționat relațiile.
Rezultate în relațiile, relațiile de la financiar până la
relații de cuplu. Toate. Mi-a dat peste cap, în sensul bun.
Pentru că în momentul în care am învățat ceea ce urmează să
vă explic vă acum, în momentul în care am exersat și am pus
în practică,
mi s-a dat peste capul lume care
ma limita foarte mult si a aparut o alta de care nici ma c
ar nu stiam ca exista.
M-ati intrebat mai devreme, ba inteleg,
oamenii
nu sunt hartile lor.
Are sens.
Poate unii m-ati intrebat in pauza, oata ii va intreba pe
voi, poate intre voi.
Nu conteaza.
Oamenii au harti mentale diferite, fiecare este expert pe h
arta lui.
De acord?
Sunt si diferite, sunt si intime, sunt cea mai intima lucru
pe care-l au. Cum fac sa ma conectez la o alta harta mental
a?
V-ati pus o intrebarea asta?
Paula, uu, in sfarsit!
V-ai de cand astept la naiba, o tineam in mine de trei ore,
te rog, da-mi zi-mi!
Acum raspundi si la ea!
Creând un pod între hărți mentale diferite printr-un
concept NLP care se numește Rapport.
Rapport este un cuvânt în engleză care vine din franceză.
Cine știe franceză? Spuneți-mi ce înseamnă rapprochement în
franceză.
Apropiere.
Vine de cuvântul francesc din
rapprochement din franceză care înseamnă
apropiere slash asemănare.
Similitudine.
Și este un concept care permite două hârți
diferite, cât de diferite, complet, fără niciun fel de
punct
comun poate sau câteva între ele,
să se conecteze una cu cealaltă
pentru a da nașterea celor relații mișto în care, bă, simt
că te știu de undeva.
Nu știu de unde, dar am o conexiune faina cu tine.
Ați pățit chestia asta vreodată?
Poate ați pățit-o deja cu câțiva colegi din sală.
Cu unii ați avut super contact, instantaneu, carizmă, fun,
chimie, cu alții încă nu,
dar poate o să vină.
Dar ați avut oameni în viața voastră în sala asta sau nu,
în care cu care ați început o relație super mișto din start
?
Ca si cum, ba nu stiu de unde ne stim, mai e brother,
formal, another, mother, dar ne stim bine.
Ati patit-o?
Da.
Rapport.
Ala se numeste rapport din perspectiva NLP.
Si poate fi natural.
100% natural, apare pe pilot automat, fara sa stiti, ma
incarca, faceti asta.
Pentru ca
Anumite elemente de pe hărțile voastre mentale sunt comune.
Poate să fie convingere, atitudini, experiențe anterioare.
Poate să fie obiective.
Poate să fie emoții, poate să fie așteptări.
Poate să fie cărți pe care le-ați citit, nu mă interesează.
Orice lucru comun de pe harta voastră mentală,
cu o altă harta mentală a unei alte persoane, crează raport
.
Natural, fără să faceți nimic.
Te rog.
Și ideea că extremele ți atrac, nu mai e valabilă sau nu
din loc?
E valabilă.
Extremele ți atrac că timp au și lucruri în comun.
Acest raport e dar pozitiv, sau îmbracă și forma antipatiei
, reciproce?
Aia e umbra raportului și se numește proiectie.
Este? Umbra?
Umbra.
De shadow, dacă vrei. Este concept de Master NLP.
Lucrăm pe el îți plămit. Chiar și la Practition, o să dăm
câteva exemple și lucrăm un pic în direcția aia, dar e un
concept destul de avansat.
dar pentru că mi-l ardeca la fileu, presupune că fiecare
persoană pe care o întâlnesc în viața mea și care mă
influențează
emoțional negativ la modul de nu-mi placi, te critic, te j
udec, ești rău, ești urât, ești slab, nu știu cum ești, dar
nu-mi placi.
În momentul ăla, tot ceea ce vorbesc și explic este despre
mine, nu despre el.
Eu vorbesc puși simplu ca feeling la primă întâlnire, ca să
îți facă cuvânt.
Da, da, da, da, e instantaneu.
Umbra este dată la naștere, de când te-ai născut. Și mică,
sau aproape inexistentă, după care crește pe masură ce
experimentezi, trăiești, ai convingere, valori, încep să...
Și asta e oarecum proiectia lucrurilor care nu-ți plac la t
ine, văzită în atunci?
Exact, exact. Și subconștientul are o funcție prin care v
ede că tu nu te cunoști așa cum ești de fapt și te ajută să
te cunoști așa cum ești de fapt, aruncându-ți alți oameni
în față.
nu vreti sa intelesi cum esti tu? Ura si tu-l pe-ala.
Ce mai vrei sa ajungi sa fii prieten?
Ce mai vrei sa fii prieten?
Oamenii de la care eu am invatat cel mai mult in viata mea
sunt oamenii care initial i-am displacut si i-am criticat
instantaneu.
Numai ca afland chestia asta cu proiectia si cu umbra,
acum, stii cum sunt? De momentul in care vad pe cineva care
nu-mi place din orice fel,
i-as acolo. Salut, ce faci? Sunt horia, cum esti?
Deci sa-mi faci probleme cand esti foarte prietenul.
Nu, asta e rolul meu, e regula. Nu ma refer la provocariile
de genul in care intruc in context social care imi displace
din orice punct.
Stiu ca are legatura cu mine, nu cu el. Dar ajungem acolo,
iti promit.
Pana acolo, hai sa iti arat cum crezi legatura cu oamenii
astia fara sa-i critici.
Rapportul...
Avem o marca care se scrie mai bine, uite la acolo.
Rapportul poate fi natural.
V-am spus, este acea chimie pe care o avem cu o alta perso
ana,
instantaneu, fara sa facem niciun fel de efort.
Se creaza
intre oamenii care sunt asemanatori.
Din orice punct de vedere.
Cand subconscientul meu se sizeaza
ca cel de langa mine imi seamana ca este ca mine
imi da voie sa ma apropie de el si il transforma si pe el
apropiatul meu
pentru ca si suconstituiti spun acelasi lucru, uite-l pe
asta, uite-l pe asta, e ca tine, e ca tine, e ca tine
i-a uite sa-l pel ca e de-al tau
si oamenii care se plac sau lucru in comun s-atrag
cine se asemana?
are sens acum? raport
se creaza raport instantaneu cu oamenii
care imi seamana
sau cu oamenii care sunt așa cum aș vrea eu să fiu.
Adică pe care îi admir.
Fie cu cei care îmi plac deja.
E instantaneu, fie că îmi apare unul care spune, bă, așa v
reau să fiu.
Și sub concentru se deschide, spune, hăp, sopâl.
Pentru că este așa cum vrei tu să fii, adică tot ca tine.
Are sens.
Și ăsta e natural.
Cât de suține e linia între acest raport și îndrăgostele la
dragoste?
Proiectia pe harta?
Nu stiu ce e indragostire. Ajungem.
Sunt exercitii in LP. M-a intrebat cineva, o tipa foarte f
aină de bucurești,
m-a intrebat, avea niște probleme, niște relații.
Și m-a intrebat, cred că în primul moduț al anul 2-lea.
Dice, bă, înțeleg, strutură mentală, exerciții sunt dată pe
spate, genial, fantasic, nu poți fi...
Am o problemă în relația, putea să mă aștenele pe o cu asta
.
Și pentru că m-a provocat, eu am vrut să fac o glumă, dar
eu am luat-o în serios.
Și zici, da, sunt exerciții în elpi de dezândregostire.
Știu-ți așa de ce-ai zis?
Și sunt exerciții în elpi de dezândregostire.
Dar e real asta, deci nu am glumit.
Dar eu am luat-o ca un...
Nu m-am... Deci nu am încetat, să-mi aduc aminte,
să o învăț exerciții de dezândregostire până la modulul 7.
N-am învățat-o din motive personale.
Pentru că ea avea de fapt acolo ceva lecții de luat.
Habarnam. Nu vream să mă bag.
Înțelegeți? Exact ce am vorbit anătate din mai devreme.
Dacă îi luam programul ăsta și îl scoteam, îi furam lecția.
Nu-i trauna.
Dar există!
Există exerciții în elpi de dezândrăgostire.
Ca să înțelegi de ce nu cred în cuvântul ăsta, pentru că ce
-i în se poate și în dre.
Exact.
Bun, raportul natural.
Mă plac cu oamenii care sunt ca mine sau cu oamenii care
sunt așa cum așa i-a o să fiu.
Se întâmplă pe pilotul automat, se numește chimie, îndrăg
ostire,
foarte mișto am prieten fin, ok, super mișto.
Mâna sus cine are persoane de vicine în viață?
De ce persoane?
Difficile.
De ce persoane?
Difficile, ciudate, care te îndrevează.
Mulțumesc, mâna jos.
Mâna sus cine are persoane care
Ar vrea să le facă ceva și
Să le dea undeva la glizne câteodată și nu știu.
Mulțumesc, mâna jos.
Mâna sus cine are persoane cu care nu se înțelege orice ar
fi încercat până acum?
Mulțumesc, mâna jos.
Mulțumesc Diana.
Diana am încercat foarte tare.
Da.
Pentru că provocarea reală
Apare nu în momentul în care natura îmi face totul să fie u
șor,
creând raport natural.
În trei minute, dispari!
Vrea raport cu mine astăzi.
Nu în momentul în care natura face ca raportul să fie
natural, facil, ușor și chimic realizabil pentru că suntem
asemnători,
ci provocarea apare
când învăț cum să construiesc acest raport
între două hărți mentale total diferite și cu absolut nimic
în comun.
Acolo e maestria comunicării, când reușesc și ajung la abil
itatea de a construi o relație de comunicare eficientă cu o
persoană cu care aparent în prima etapă n-am nimic în com
une.
De acord? Acolo apare comunicare eficientă. Nu aici în
prima etapă, când totul e frumos și bine și natural se înt
âmplă ca la carte.
În momentul în care devin conștient că o persoană arătă h
arta mentală decât mine și e și diferită și dacă nu fac ceva
,
fie ne despărțim, fie ne certăm, apare opțiunea 2 a raport
ului și anume construit de către o parte, de către cealaltă
parte sau de către ambele.
Vă mulțumesc frumos!

View File

@@ -0,0 +1,673 @@
RAPORT. Ce e raportul?
POSITURA.
Legatura, conexiune care se poate crea intre 2 sau mai mult
i oameni, care imi da senzatia de familiaritate.
Acea chemie pe care o simt, compatibilitate pe care o simt
cu alta persoana, in termeni NLP se numeste raport.
In alte paradigmile, vezi gasi sub alt nume, dar in termeni
NLP se numeste raport cu DDP, vine din franceza de la cuvâ
ntul rapprojma, apropiere sau osemânare.
Poate fi?
NATO.
Sau? Construit.
Hum!
Si daca se poate construi aceasta conectiune faina intre o
ameni, 2 sau mai multi oameni, atenti.
De unde credeti ca pleaca?
Cum?
Comunicare este parte din comunicare, da?
Mai tare?
Era non-verbal.
Non-verbal, genial. Asa este.
Primul lucru pe care il am de facut,
Când vreau să construiesc un raport cu altă persoană, este
să devin conștient de limbajul lui non-verbal.
Bravo!
Până acolo, ca să devin conștient de limbajul lui non-ver
bal, trebuie să parcur două etape ale raportului.
Prima etapa raportului se numește în NLP PASING.
Păacăinăgă. PASING.
În limba română se numește ADAPTARE.
Te rog am a.
Da pot.
Pot.
Mai departe. S-am raspus la intrebarea.
Nu m-am intrebat daca pot.
Si ti-am aratat ca pot, de ce te-ai suparat?
A, vrei sa spui sa aduc flipjetul mai departe?
Am inteles, sigur il aduc.
Tu mai intreba daca poti. Ce am grasit? Ca eu am raspunt
intrebarea.
Ai inteleza ce am facut asta, da?
Cand ai nevoie de ceva, spune-te ce ai nevoie, nu o lua,
pentru ca cuvintele sunt interpretabile.
Bravo, multumesc frumos!
Pacing. Prima etapa raportului se rimeaste pacing si inseam
na adaptarea mea
acelui care intentioase sa contineasca raportul la cine?
La cine? La celălalt, la harta lui mentală. Înseamnă să mă
despart pentru câteva secunde sau minute de propria mea h
arta mentală, pe care sunt deja expert, ca să ajung să o cun
osc curios de ce este o altă harta celuilalt.
Pacing în limba engleză, adaptare în limba română.
Dacă fac pacing suficient de mult timp și corect, tehnic,
se va crea raportul, conexiunea.
Cele două hărți se vor conecta.
Și o să vă arăt cum.
A doua etapa pacingului, după ce raportul s-a creat,
Și este motivul pentru care majoritatea oamenii sunt fasc
inați de etapa asta din NLP.
Se numește leading.
Conduce.
R.
Leading sau A conduce. A conduce unde, dragilor?
Pe cine? Cine conduce, pe cine unde?
Deci nu mi-ai raspuns, mi-ai zis numai raspunsul la intreb
area treia. Hai sa o luam altfel.
Cine conduce? Tu, fiind? Super tare, iti multumesc mai
departe, vreau raspunsul al toia, bravo.
Pe cine conduce? Pe celalalt, perfect. Multumesc altcineva,
unde il conduce?
Intr-un dialog, dar vreau un raspuns si mai exact.
E deja creat raportul, deci nu am cum sa-l conduc la raport
. E foarte evident raspunsul, dar va mai las un pic.
Este ca urmare a ceea ce spun, dar are sens, sa-ti multumes
c. E un raspuns foarte banal.
Ca sa creeze raportul, ce am facut?
Ca sa creeze raportul, ce am facut?
M-am adat la ce? La harta lui.
Când s-a creat raportul, conducă-l înapoi?
Pe harta mea.
Când s-a creat raportul...
De ce n-am zis că îmi devreau eu?
Nu știu...
Când s-a creat raportul
și celălalt a simțit
curiozitate sinceră, ascultare,
răbdare, blândețe, acceptare,
aproape lui hărți mentale,
se crează raportul
care îmi permite
să-l aduc după mine.
Unde?
Pe harta mea mentala.
Pe harta mea mentala.
N-am primit-o pe asta pana acum.
Deci asta e mindfuck.
Stii, poti sa te adaptezi la o alta harta mentala,
sa creezi o conexiune faina cu o alta persoana,
dupa care sa-i explici harta ta mentala
Ce vrei tu ce reprezinti, ce-ti doresc sa obtii din comunic
area cu el, sa-i prezinti punctul tau de vendere?
Dar n-am primit cei o alta intrebarea, de ce sa fac asta?
Pai, Stefi, de ce?
Pentru ca, si spunem daca ma insel, este ceva ce-ti doresti
in viata asta prin care,
intr-o forma sau alta, sa nu depinde de o alta persoana?
Multe?
Multe sau putine?
Reformulez. Sunt lucruri multe in viata asta care intr-un
fel sau altul depind de alte persoane ca tu sa le obtii?
In viata voastra sunt?
Da.
Care se depind de altii?
Da. Nu toate.
O depind de mine.
De acord. Intr-un fel sau altul depind si de relatiile pe
care le ai cu oamenii?
Mama, tata, fică, șef, soră, alți oameni.
Relatia cu ei pleacă tot din ei.
Corect. Însă dacă nu ai ști să comunici cu ei, ai putea să
ajungi la ei din start.
Nu în totalitate.
Cum?
Nu în totalitate.
Despre asta e vorba.
Ca să ajungi la ei, trebuie să te duci tu pe harta lor și
ca să obțin un rezultat în urmă unui comunicări, e nevoie
să-l aduci înapoi pe harta ta.
Are sens?
Dacă tu te duci doar pe harta lui, îi faci un bine lui și e
perfect.
Pasingul nu îi implică în mod automat leading-ul.
Deci se poate doar pacing. Asta crează raport cu alte perso
ane. E perfect.
Leading-ul este etapă în care își băi, și eu am nevoie de
ceva de la tine și pentru că, uite, am creat o cunexionă
între hărțile noastre mentale, învăț acum să-ți prezint luc
rul pe care eu îl doresc de la tine în orice fel.
De tot ce fel, ca poate fi discutii intre o mama si un pust
i care vrea sa il faca sa se legerea pantofi.
Fara raport, nu exista relatie.
Din sens psihologic, nu vei obtine nimic de la nicio perso
ana.
Fizic sau psihologic, abstract, ce vrei tu?
de obiecte, avansare, relații de cuplu, sex, nu mă interese
ază, nu vei obține nimic în relația cu alte persoane,
dacă tu nu faci prima oară pacing ca să creezi un raport.
Are sens?
Ștefi? Mă bucur.
În momentul în care noi ne simțim acceptați de către o altă
persoană, nejudecați, acceptați,
acceptați.
Fără să fie nevoie să facem nimic, doar ascultați.
Ne deschidem către cealaltă persoană și mai mult.
Logic, nu? Pentru că vreau mai mult din ceea ce deja îmi
place.
Făcând asta, devin susceptibil
de a fi influențat de cealaltă persoană?
Care poate să mă conducă
pe harta lui sau într-o direcție în care el vrea
dacă are intenții nepotrivite.
Este explicația psihologică a fetelor seduse
de bărbați în varii direcții,
de la relații pasagire de liceu,
până la trafic de carnevie.
Pacing pe harta ei,
așteptări indeplinite, promisiuni,
validare așteptărilor și lumii ei interioare,
leading pe harta lui si unde are el nevoie sa indiferent pe
ce vorbim.
Este un caz extrem, dar are sens?
E valabil in orice fel de alta situatie.
Si in orice de rati de grup, inclusiv barbati femei, femei,
barbati, barbati,
barbati, femei, femei. Nu judecam.
Rapportul din punct de vedere psihologic este la baza oric
arei comunicari
dintre orice fel de persoane pe planeta asta.
Nu aveti in viata voastra o persoana care sa va intelegeti
bine
sau care sa aveti o relatie faina
Fără să aveți raport, conexiune.
Nu există.
Psychologic, vorbind.
Partea bună, cum v-am spus la începutul acestei concepti,
se poate întâmpla natural cu oameni care sunt foarte asemăn
ători,
cu care am aspirații asemănătoare, pe care îi admir din or
ice fel.
Partea și mai bună este că atunci când am nevoie să creez o
conexiune cu o altă oameni,
cu care nu am această conexiune în mod natural și această
chimie,
NLP-ul spune că am de trecut din două etape.
Pacing pe harta lui, adaptare la harta lui, pana cand se
creaza conexiunea, atentie, sincera si autentica, nu forata
, nu artificiala, nu manipulata.
Vorbesc strict sanatos ecologic, asta e directia din care
predau eu, veeti intamni traineri care predau altfel. Nu ma
intereseaza.
Eu vorbesc de autenticitate, in asculta si curiozitatea int
re directia haritii celuilalt. Eu la asta vorbesc, ca sa fim
clar.
Fac pacing, adica ma adaptez de la harta mea la harta lui.
Si incepem cu non-verbalul, mi-a zis cineva. Am inteles
corect?
Cum ma adaptez non-verbal la celalalt, observand ce? Da-ti
un exemple de lucruri non-verbale pe care le pot adapta la
mine dupa celalalt.
Postură, da?
Mulțumesc, dacă omul stă cu spatele drept
și eu mă duc la el așa
și îmi scot în evidență burtica de atlet, fost.
Atlet.
Cam cât de asemănătoară să fim noi împreună,
când să uită el așa la mine?
Strict non-verbal.
Are sens că va vedea diferențe?
Invers, dacă omul stă așa
și eventual și un pic mai scund decât mie și mă duc la el a
șa,
Sprietenii ce faci cum esti?
Sesiat si eu am nevoie de el in orice direcție sa creez o
conexiune cu el.
Care e primul lucru pe care o să fie nevoie sa-l fac?
Ma relaxez si-mi las un pic umerii scazuți.
Cas real, cunosc un vanzator care si-a schimbat total, luc
reaza in vanzari din Bucuresti
si-a schimbat total relatiile si clientii si rezultatele in
momentul in care a inceput sa schimbe tip foarte inalt
si impunator.
Cam ca mine asa.
Și nu știa de ce constant pierde diluri.
Până le făcea, pe altele nu. Și nu știa ce să întâmplă.
Și până i-am spus, bă, ce înălțime-ai tu, păi 1.90.
Și celea ține înălțime-au, păi 1.70, 1.65, 1.80, maxim.
Ah, ok. Și când stău ei în prezența ta, cam ce să întâmplă?
Și explic asta. Era pe scaună.
Și zice, nu cred.
Și mindfuck, cum ia cineva în pauză acum.
De câte ori mă duceam, să prezint un deal, mă duceam așa de
tamăi semețul ce sunt, pentru că omul era și fosportiv,
era natural să stea în spatele drepte, chiar sănătos.
Dar nu toți suntem educați, avem spatele super drept, așa
rigid, super atletici.
Unii mai stăm relaxați într-o...
Înțelegeți ce spun? Îi intimidăm prin postură.
Le transmitea prin postură, noi suntem diferiți.
Exact. Noi suntem diferiți, noi suntem greu accesibil, nu
suntem la fel.
Când am învățat chestia doar asta, că au mai fost și altele
și-o să urmeze,
și-a schimbat relațiile, pentru că am început să se adapte
ze la postura persoana din secunda în care intra în aria viz
uală,
vedea cum vine către el și să adapta el.
Fie nu să se redica de pe scaun, ca să fie la aproape aceea
și înălțime, fie când se redica să teare zemă de perete,
ca să fie aproape la aceeași înălțime, fie când se redica
și să tea spatele, să tea un pic o coșasa cu picioarele așa
,
Totul ca sa faca cumva, sa aduca cumva inaltimea aproape la
acelasi nivel. Postura. Are sens, ce va zic?
In momentul in care se sizez la nivel subliminal ca postura
celorlaltea seamană cu a mea, ce se declanseaza?
Asemanarea. Creierul meu din spate imi spune, ha, asta e ca
mine. Semanam, suntem la fel.
raport.
E doar un prim pas. Nu înseamnă că doar ăsta trebuie înde
plinit, dar este un prim pas. Are sens de ce?
Altceva din punct de vedere non-verbal.
Mimică.
Dacă o persoană
cu care eu dialoghez în orice context,
are mimica de genul ăsta și vorbește așa serios cum vorbesc
cu voi acum,
te zici că mi-am un pic și mă dau în spăscanul și vin să te
ucid,
pentru că nu zâmbesc absolut deloc.
Și dai de unul care e așa.
Și te întâlnești că-l păstrădești, știi, așa.
Și ele așa.
Știi, așa.
Cam cât de des o să crezi că vă întâlniți voi după aceea
întâlnire?
Never.
Pentru că nu o să-ți...
Bă, ăla a fost... L-ai vrut să-ți spui ce-i serios?
Era așa că îi țihopat, mă omorat.
Asta o să-ți spui, bă, ai vrut să-ți spui, vesele era, ce-a
fuma?
Du-te dracu, nu-i del meu.
În momentul în care unul dintre ei devine conștient,
Bă, non-verbal este primul lucru pe care îl sesizez la tine
.
Primul lucru, nu are rost să-mi spui un cuvânt pentru că
din start, non-verbal,
crede-r-as-mi-a sesizat cine ești.
Și prin antrenament, devin conștient de asta, voi ști să î
mi adaptezi mimica
la ceea pe care tu mi-o arăți.
Are sens?
Dacă o persoană zâmbeste ușor, tu stai așa.
La un moment dat îl pierzi, poți să spui tu ce vrei pe gură
, că îl vei pierde.
Dacă o persoană zâmbescă la timpul și tu ești trist? Mimica
va spune că noi nu suntem la fel, noi nu se mănăm. Mă, are
senzit ce vă zic? Mimică.
Altceva, ce mai era? Luminile, apri luminile? Ok? Ai zică m
âna, nu știam la ce te refer. Spuneți.
Ton.
Dacă o persoană vorbește cu un ton ridicat, cum vorbesc eu
pentru că e defect din meserie ca să mă dă tot azumea,
și cineva vorbește așa încet și abia l-auzi.
Și dă peste unul care vorbește tare, și de asta vorbește în
continuare încet.
Cam cât de asemănă tot o să fie ei dacă ăsta vorbește încet
și ăsta vorbește tare.
Observați extremele.
Și o să aibă părerea unul despre altul că alălaltu este
diferit, ciudat, nașpa.
Nu-mi place.
Tonul adaptat la celălalt.
Gesturi.
Dacă o persoană gesticulează constant și desenează-n fața
ochilor și o stau așa, cam cât de asemănător o să fiu eu cu
el?
De acord?
Altceva.
Ce altceva non-verbal pot să iau de la celălalt?
Sa fac pacing, sa ma adaptez.
Respirație.
Tiparul de respirație.
Aha, stiu, nu v-ati gândit la el.
Fac asta de ceva ani.
Tiparul... mâna suține vreodată s-a gândit să-mi copieze
tiparul de respirație a altui persoană.
Și cadinea oricine mi-a spus despre el.
Ai crezut că e important?
Nu.
Intrărgătorul.
Hint.
Unul din cele mai intime feluri de a crea un raport cu altă
persoană de punct de vedere non-verbal este respirația.
Alternativa?
Urmas să-ți spun, dar îți mulțumesc că mi-a ridicat la file
u. Sunt două variante.
Când respiri în contratimp cu respirația unei alte persoane
, o vei excita.
Challenge accepted!
Cum?
Challenge accepted!
Challenge accepted! Du-te acas in seara asta, luati-va part
enerul de cuplu in brate si testati un lucru.
La inceput, nu asta de care v-am zis, ci acel care o va zic
acum, daca doarme, luati-l in brate, cum probabil dormiti
cu el in brate oricum,
si faceti pacing pe ritmul lui de respiratie, 3 minute sau
5 minute.
Dupa care, modificati ritmul de respirație.
Ce crezi că se va întâmpla?
Te va urma pe tine.
Dacă modificarea este suficient de blândă a tempo-ului de
respirație,
vei ajunge să-i decizi lui tempo-ul de respirație.
Păi da, tu faci pacing-ul, tu te adaptezi la el.
Eu nu am spus ca la duș tu în extrema ta.
Ci doar să testez chestia asta.
Tiparul de respirație este unul din cele mai intime lucruri
pe care le poți folosi ca să creezi o relație cu cineva.
Mai zi o altă, te rog, că n-am auzit gluma.
Nu știu dacă e gluma, dar ziceam că se trezește obosită dup
ă aceea.
E o respir foarte ciudat, îi inspirașă foarte adânc și...
Toni, Toni, n-am zis să faci asta toată noaptea.
Nu stiu cum aștept să mă aștept.
Ca să se trezească busuită, înțelegei?
Nu m-am dus până acolo, dar îmi place cum gândești.
Eu am zis numai să testez timp de 3 minute.
Dar îmi place cum gândești.
Cât poți, evident, ca orice bărbat.
Cât poți.
Ai fost genial.
Genial.
În momentul în care respir în acelăși tempo cu o altă perso
ană,
o persoană în mod subconștient și super impactant îi
transmit că suntem la fel.
Valabil nu numai în cuplu.
Este tehnica de seducția asta apropo.
A respira cu o altă persoană în același tempo timp de 2-35
minute și apoi a modificat-i
părul de respirație, ii transmite ei subconștient.
Sunt ca tine, suntem intim conectați și uite tu mă urmezi
pe mine în direcția în care decid eu la nivel de
Iubesaj subliminal.
Supe de impact.
Are sens de ce?
Nu trebuie să faci o exerciție.
Cum?
Da, da, da. Nu mă crede pe cuvânt, testează.
Varianta a doua ce m-a întrebat Leon, în momentul în care
ai deja un raport cu o persoană,
ai deja raport cu o persoană,
și începi să respiri în același timp, după care, în contrat
imp,
o vei excita.
Pentru că ea e deja în raport cu tine și raportul de contra
timp îi aduce aminte de...
În ce context respiri cu o altă persoană în contra timp?
Când nebuefort.
Mă, ajung la voi. Înțelegeți de ce respirația în contra tip
ar crează excitație?
Pentru ca este exact tiparul de respiratie pe care il ai in
timpul nepartii de de sex.
Cine a urmarit de respiratia?
Cine a urmarit de respiratia?
In timpul nepartii de sex.
Orea.
De ce...
Cu ce te-ar astia raspunziu la intrebarea asta?
Nu ma crede pe cuvânt, testeaza.
Nu ma crede pe cuvânt, testeaza.
Este...
Vine din directia tantrica, tehnica asta.
Cu respirația putem face mai multe lucruri decât suntem cap
abil să ne dăm noi seama acum, dar de l-om părând.
Doar prin respirația.
Pentru că este singurul lucru pe care îl facem pe pilot
automat, indiferent că vrem sau nu vrem, indiferent că dorm
im, suntem conștienti sau nu, respirăm.
Respirația este viață și arată de mare forță.
În cât o momentul în care devenim conștienti de ea și de a
ne antrena respirația conștient,
suntem deja capabili, dar devenim conștienti de potențialul
nostru în multe direcții.
Asta face tantra, asta fac
tehnice orientare de sexualitate, dar
ajungem acolo, va promit, mai vorbim.
Dar are sens, ne intoarcem. Ce v-am spus?
Cum iau tiparul de respirație a unei persoane cu care
n-am o conexiune intimă? N-am cum să mă duc să iau în brață
să văd
ia să văd cum respiri, știi?
Vine șeflatine, am vrut să tai o secundă.
Și îi pun mâna pe piele. Așa, ok, continuă.
Hai să te iau în brață un pic, să-ți explic ceva.
Nu o să face asta. Ghiți la ce te uiți.
La umeri.
Uite-te la umeri.
Și dacă nu îți dai seama ce tipar de respirație ai,
uite-te la umbra umerilor.
În momentul în care o persoană însă în umbră
și tu nu îi observi umerii din vari motive,
vei observa la un moment dat în funcție de lumina din sală,
mai bine umbra decât umerii.
Și observându-i tiparul de mișcare al umerilor,
Vrei putea sa-i preie tiparul de respiratie.
Are sens?
Te rog.
Nu, eu am zis asta ca sa ma aflu in treaba.
Normal ca vreau sa-mi cezuc.
Pa ce mai pot sa fac pacing?
Clipit, e la mimica.
Vă ajut!
Vocabular!
Dacă o persoană folosește în mod frecvent anumite cuvinte
și ei le redau,
ei le oglindesc,
ei le dau înapoi.
În timp ce îmi susțin propriul punct de vedere, ei dau înap
oi cuvintele lui, el ce va înțelege la ziunere subliminal?
Gândim la fel.
Gândim la fel, suntem la fel, avem același vocabular.
Valabil
Argou
Accent
Ajungem
Jargon
Daca vorbesc cu oameni care o recunosc jargonul profesional
si stiu si il stapanesc
Este ideal sa-l reproduc, sa-l dau inapoi
Avocati, medici, specialisti, contabili
Care au termeni specifici
Și eu știu să le folosesc acei termeni fără să par ceva ce
nu sunt, este indicat să o fac.
Le va crea lor senzatia, uite, bă, asta e ca mine.
Suntem la fel. Da, Răzvan.
Asta poate fi...
Pentru că am o experiență cu cineva când discut,
deci doar eu cu el,
face pauze, timp ce folosește ceva, face pauze lungi,
și dacă completez eu frază lui, continuă cu fraza mea și pe
aia continuă cu un călătățiețul,
Care-mi se pare, mie, o tehnica invatata de undeva sau un
mod...
Nu stiu.
Sunt oameni care fac asta automat pe pilot automat.
Nu stiu.
Poate au invatat, poate nu au invatat.
Nu stiu.
E posibil.
Nu stiu.
Nu vreau sa ma hazardez sa spun da sau nu, ca nu cunosc
situatia.
Argo.
Baietii de cartier.
Daca vrei sa creezi o relatie cu cineva care foloseste term
e specifici argou,
de genul...
fratioare, nu stiu cum să explic, bosulică în București,
păi când te urci în taxi în București și încep cu de-alea,
vă rog frumos să-mi permite să mă adresez,
adresa la care dorești să mă adepasez, este strada 50 de
lei șeful, vrei să nu marș în fasole, că
în momentul în care tu vrei să comunici cu o astfel de pers
oană care are altă hartă diferită de tine
și insiți să o faci de pe harta ta, nu ai nicio șanse de re
uște cu el, stăteți de acord cu mine?
În schimb, bosolică frățuier, mâncați-te-aș și gura ta.
Ce faci, cum ești? Și eu m-am adaptat, atenția-ți, din Buză
u, când am ajuns în București, în mod intuitiv, fără să-mi
dau seama cum să mă comport ca ei.
Vorbind, comunicând, comportându-mă ca ei sunt...
De-a lor!
Am ajuns în Maramurești, după patru ani de Academie de Poli
ție.
Mi-a luat trei luni de zile să încep să vorbesc cu... No.
Și vorbeam cu tata la telefon și aveam accent.
Și tata spunea, bă, Orică, tu ieșiți?
Zic, da, tata, care e fază? Ce-i băiucul?
Ce-i băiucul? Auză-l, băiucul!
Pentru că eu preluasem la nivel de argou regionalism
și accent vocabularul zonei în care eram.
Stiam deja elementele astea de pacing si de raport, nu o
faceam la modul de intentionat, erau deja in mine, era pe
pilot automat.
Si am acum prietenii Maramuresi de satul, numai oameni mist
o.
Si am creat conexiune cu ei rapid, fara sa fac efort, doar
pentru ca m-am adaptat la lumea lor, care e perfecta regula
asa cum e.
Nu m-am dus în Maramureș cu vocabularul de argou din Bucure
ști, unde am stat 4 ani. Pentru că mă miroseau imediat.
De acord? Mă, are senșe, vă zic?
Mai e o chestie aici. Foarte importantă.
Realitate personală. Pacing pe realitatea lui personală.
Ce credeți că înseamnă asta?
Adică mă adaptez la realitatea lui. La ce credeți că se
referă?
În ansamblu. Bravo.
În momentul în care el îmi spune, bă, oamenii politici sunt
răi. Sunt toți corupți.
pe ea singura realitatea lui, persoana va fi da,
in tradivar, stiu ce spui, intreleg la ce te referi.
Observati?
Ba, toti barbatii sunt niste porci.
Inteleg ce vrei sa spui, are sens.
Ramanieam sa poate face bani. Da, daca as fi
in situatia ta, probabil ca...Observati ce am facut adineu-
l la ultima fraza?
Nu i-am spus care dreptate.
Ce am spus, daca as fi
in locul tau,
As gandii exact la fel ca tine.
Asta este tehnica Jiu Jitsu
in comunicare. Serios vorbesc?
In momentul in care nu vrei sa fii de acord cu alta perso
ana din motive personala de valoare proprie, nu conteaza.
Insa simti ca esti nevoie cumva sa creezi un raport cu acea
persoana,
ii spui, si asta e tehnica Jiu Jitsu,
inteleg perfect.
Daca as fi in locul tau, sunt absolut convins ca as gandii
si as simti exact la fel.
L-ai mintit cu ceva?
Nu.
Ei spus în traducere, dacă aș avea harta atamentară, aș g
ândi exact ca tine.
Dar ele știi ce aude?
Suntem la fel.
Sunt unii care miros dincolo de chestia asta și se simt of
ensat de faptul că spui că dacă aș fi în locul tău, adică
cum?
Adică cum cum?
Nu înțeleg ce vrei să spui.
Adică, ar putea să te atace cu... Bine, mă, dacă-i fi în
locul meu, adică eu am ceva problemă și numai eu gândesc în
felul ăsta?
Să rog pe superior.
Atenție! Atitudinea cu care spui schimbă rezultatul pe care
îl primește.
Dacă tu îi spui cu un ton al vocii superior, va înțelege că
ești superior.
Dacă tu îi spui cu un ton al vocii blând, de genul, cred că
dacă aș fi în locul tău,
dar aș simți același lucru.
Și stop.
Ați zisat că sunt superior în vreun fel?
Ați observat tonul vocii că a fost unul de submisiv, blând,
calm, molcom, adaptat.
Facem mai multe exiliții mâine pe tema asta.
Tonul vocii vă schimbă rezultatul cuvintele pe care le
transmiteți.
Sută la sută, nu...
Tonul vocii schimbă sută la sută rezultatul pe care îl obț
ineți prin cuvintele pe care le transmiteți.
Și mai sunt.
Concluzia este că am o multitudine de variante la care să f
iu atent, la care să mă adaptez, pe care să fac pacing non-
verbal și verbal, pentru ca eu, nu celălalt, să mă adaptez
la harta lui mentală.
De ce vreau să fac asta?
Spuneți mai tare.
Să ajung să-l aduc pe harta mea.
Va fi el vreodată dispus să cunoască harta mea mentală, mod
ul meu de gândire.
Dacă eu nu sunt la rândul meu primuară dispus să fac asta
pentru el?
Ziceți mai tare.
Nu are cum.
Cine e interesat de mine fără să fiu interesat de-l primuar
ă?
Doar în momentul în care apare raportul automat natural.
Se crează chimia instantaneie și naturală.
Altfel e nevoie să o construiesc.
Măestria în comunicare vine abia în momentul în care devin
conștient că abilitatea mea de comunicare se antrenează,
în special în legătură cu oameni care n-am instantanel rap
ort.
Ce nevoie s-o construiesc?
Ce căză că se întâmplă în cuplurile care e super totu mișto
la început 1-2-3-5 ani după care se despart?
Cum va depune efortul intr-unicare?
Bravo!
Si au asteptarea ca harta lor mentala
sa fie automat inteleasa de catre celalalt, acceptata de
catre celalalt, iar el nu mai depune efortul sa si-o expl
ice sau sa o cunoasca pe al lui partnerului.
Si ce se intampla?
Când se scâmplă, se rupe raportul.
Pentru că raportul, dragilor, are mai multe variante.
raportul poate fi refuzat.
Pot să refuzi să creezi raport cu o altă persoană.
Conștient sau inconștient.
Cunoașteți oameni care orice ați fi făcut cu ei au refuzat
să comunice sau să vorbească despre ei sau să vă sprijne
sau să se sprijne, chiar dacă era interesul lor?
Care orice a-i fi făcut cu ei nu vrea, refuză din toată
punctă de vedere.
Are voie sa refuze raportul.
Chiar daca e in favore a lui o face constient sau nu din
motive pe care tu nu le cunoaste.
Se construieste, cum am spus mai sus, refuzat.
Construit, respectiv, acceptat.
Adică chiar dacă înainte am refuzat să construiesc, până la
rău mă schimb, accept, să construiesc un raport cu tine din
vari motive, parcă, parcă înțeleg la ce mi-ar fi bine și
mie să fiu un raport cu tine.
Și lucrurile merg bine până la un punct când?
Raportul se poate?
Ziceți voi?
Care ar fi variantă logică aici? Nu aveți cum să greșiți,
nu uitați asta.
Bravo! Se și întreține, bravo! Răportul se și întreține,
dar nu este una din forme, ai o atitudine de întreținere,
dar ai dreptate. Răportul se întreține și se rupe.
Răportul se rupe.
Oricât de fain ar fi fost, oricât de facil ar fi fost, oric
ât de ușor ar fi fost să-l creez, natural construit de mine
sau întâmplat de la sine, raportul la un moment dat, ne înt
reținut, cum zice Isabela, se poate sau, mai mult ca sigur,
se va rupe. Are sens.

View File

@@ -0,0 +1,168 @@
Când rup raportul cu o persoană, pentru că, atenție, se po
ate rupe intenționat sau neintenționat, din lipsă de atenție
, din neîntreținere, cum a zis Isabela foarte bine mai dev
reme,
îl pot rupe intenționat pentru că știu și vreau să scap să
e din situație din varie motive personale, nu le discut,
sau neintenționat,
nu sunt atent la comunicarea cu omul acela
si las raportul sa se rupe, sa se destrama
si va simti si el si eu
senzatia de abandon si de parasire emotionala
are sens pentru voi asta
si va ce se rupe sa va tai in face
prin aceeasi etape
insa cand se rupe si tu vrei sa il refaci
inaraneaza-te cu rabdare
pentru ca omul odata ce experimenteaza rupearea raportului
va fi ușor mai ireticent la construire din nou?
Totul inconscient.
Adică, când rupe un raport cu o altă persoană,
îndarmează-te cu răbdare pentru că e posibil să dureze
în funcție de câte profund a fost anterior.
Dacă a fost foarte intim și profund,
va dura până când va fi recreat, însă se poate.
Altă întrebare, de orice fel.
Mai tare, Moni?
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
Se poate.
Da, se poate si.
Intrebarea de orice fel?
Daca o bebezi, mama ta ti-a iarapizat raportul.
Da, da, da.
Vrei avea, poti sa ai doua variante.
Fie il vei cauta constant intre alti oameni si vei vei ev
ita genul de victima
care face lucruri constant pentru a primi de la celalți ace
a conexiune
acea conexiune și vei face lucruri la mod inclusiv fizic,
atenție, blândețe, ascultare, ofertă, bani, sex, orice, ca
să primească acea conexiune și acea atenție care mă hrăneș
te atenție.
Este o nevoie viscerală a noastră, nevoia de conexiune cu o
altă persoană, este o nevoie viscerală, nu este decisă
logic, e din noi, e naturală și vine de milenii.
N-a descoperit acum NLPU, n-a inventat NLPU. NLPU numai a v
ăzut ce se întâmplă și a dat un nume.
Sau varianta 2, vei refuza raportul cu orice altă persoană,
știind cât de mult doare.
Sau știind că tu nu ai avunciată, nu ai cum să-ți dorești
să ai ceva ce nu ai avunciată.
Din fericire se poate lucra pe ambele.
Durează, însă se poate lucra.
Da, Miha.
Cu copilul.
Da.
Dacă...
Tu ca mamă îți primești copilul a doua zi,
Da.
A treia zi,
Și între timp altcineva are
nevoie de relația să stabilește,
să restabilește cu mama
sau rămâne cu persoana?
Nu sunt expert în direcția asta,
nu vreau să-ți răspund de pe o hartă
pe care nu o cunosc. Intuiția
îmi spune că
s-ar putea și ar trebui să se
restabilească cu mama pentru că aveți o conexiune
și vă cunoașeți de mult timp, nu vă cunoașeți de când te-ai
născut.
Te cunoști cu persoana și cu
mama de dinainte să te nași pentru că ai stat în politică
la ea timp de 9 luni. Ești tiparul de respirație,
Când ai o respirație, știa atingere, știa vocea.
Și raportul cumva e deja creat, la naștere doar e confirmat
.
Și ai mai zis că raportul poate fi... că ambele persoane so
fează atunci când raportul este rupt.
Dacă o persoană vrea să rupă raportul...
Se poate, e ok și se întâmplă chiar sănătos.
...dacă vrea să rupă.
Pentru că e posibil ca raportul... te rog, Lie?
Dacă o face intențional, normal.
În ce oată lucruri care te-au rănit, dar știe că sunt neces
are?
Poate da.
Atunci să-i răspunți.
Pentru că poate uneori e nevoie să rupi raportul cu o perso
ană care este dependentă de tine,
știind că este în favoarea ei să devină independentă de t
ine.
De acord?
Crezi că unui părinte este confortabil să-și sprijine copil
ul să crească, să-i apropie decizii,
să se lovească uneori, dar să înveță să ridice singur?
Nu e confortabil, dar această rupere de raport uneori la
nivel de conexiune
de conexiune se numeste o cordonă umbilical-psihologic
și dacă unii părins nu rup acest cordon,
le fac mai multe rău copilor pe termen lung.
E tot o rupe de raport.
Și nu e confortabilă. Însă, uneori e necesară.
Pentru că altfel întreține dependența unei alte personale
și se nasc relațiile de codependență.
Are sens?
Ok. Vreau să spună ceva? Vreau cineva să mă întrebă ceva?
Da, Paul.
Cărțiul va construi permanent.
Tatăl.
Dacă? Mai tare, te rog?
Tatăl.
Tatăl?
Da.
Ce-i cu el?
E un frieș nu permanent.
Nu, și cu tatăl are aceeași legătură și aceeași raport cu
copilul, pentru că și pe el îl cunoaște de dinainte, numai
că în alt fel și la alt nivel.
Și tatăl îl cunoaște vocea, îi cunoaște vocabularul, îi c
unoaște atitudinea și, de multe ori, atingerea.
Că tatăl, de multe ori, unii tați mângă e burtica mamei, în
ainte să să nască copilul.
copilul și se creează acel raport. Alți tați vorbesc cu cop
ilul în timp ce încă sub copilul e în cămpurtica mamei.
Se creează raport doar ca altfel de raport. Nu e același și
ar fi imposibil să fie același.
Cunosc tați care au o legătură cu fetrițele lor sau cu băie
ței.
Nu are importanță. Mulți mai puternic decât au cu mamele.
Nu știu de ce nu sunt în direcția specialist însă știu că
este posibil însă raportul cu mama sau cu tatăl nu exclude
reportul cu mama sau tatăl al copilului. Înțelegi? Adică nu
e unul mai important decât altul, pentru că sunt diferite
rodurile.
Bună întrebarea, mulțumesc.
Dacă ești psihopat, da.
Glumesc că nu vorbeam de tine. Sunt oameni, atenție sociopa
ți, nu-i vorba de tine sau de noi, care fac
aceste lucruri pe pilot automat doar ca să se distreze.
Nu vorbesc de tine.
Stiu ca tu nu asa ai intrebat-o.
Eu spun la nivel de ce e posibil.
Sunt oameni care creaza raport, creaza o dependenta de alte
persoane, din directia lor catre ei.
Si la un moment dat, doar ca sa se distreze, incepe sa
ignore, sa mai dispand de la telefon, sa fie distanti, sa f
ie...
Exact. Bravo.
Stii de ce?
Ca sa se distreze.
Si se numesc sociopati-psihopati.
Si e o forma de manipulare.
Nu, ca tu nu direct ti-ai intrebat, doamne Farest, vreau sa
stii ca eu glumeam.

View File

@@ -0,0 +1,284 @@
În cuplu, în serviciu, în prietenii, în colegi, nu contează
, când se formează.
Și din orice fel de motiv se rupe, cu cât e mai puternic
raportul atunci când s-a rupt, cu atât ai mai dureroasă ru
ptura.
Persona respectivă simte la nivel efectiv emoțional o lovit
ură.
Și nu înțelege de ce.
Senzația aia de abandon pe care mi-a descris o mie toni i
eri, care ați văzut de un minut, adică, da?
Înmulțiți-o cu săptămâni, poate luni de când știți o perso
ană, poate ani.
Și duceți-o la scală, să vedeți după aia cam cum se simte.
Poate ați simți și voi ruperile de raport, indiferent că
persoana a știut ce face sau nu.
A fost conștientă sau nu.
Asta e puterea acestui concept al raportului, a conexiunii
într-un an,
pentru că el oricum există între noi, inventată în LPIU, aș
a cum v-am spus.
așa cum v-am spus, Dora Enel Piu l-a observat că există și
l-a destructurat ca să poată fi creat nu numai natural.
Dacă rămâneți cu chestia asta că raportul atunci când se ru
pe al n-ai bine inconfortabil și e posibil să pierzi de tot
persoana
for lifetime sau cine știe pentru câteva luni până când se
calmează și revine un pic, mă bucur.
Ziua de aia a avut sens.
Unul dintre ce v-am spus, chiar când v-am arătat conceptul
ăsta, mie mi-a revoluționat toate relațiile.
Când am devenit conștient de, wow, câte raporturi am rupit
eu fără să-mi dau seama că nu eram suficient de atent, adic
ă nu că aveam e ceva cu persoana.
Nu-mi păsa suficient, sau nu eram conștient, sau nu eram at
ent, sau...
Când ne-am dat seama câte relații am avut, și acum mi se
mai întâmplă, dar îmi dau seama.
Și zic, stai un pic, aici era să o falsez iar. Mie mi-a sch
imbat relația.
Și o remarcă care a făcut-o unul din colegi, nu mai reține
exact care, și chestiunea aia o să aibă...
...Izavide Teleport.
Da, Iulia, da, Iulia ne-a zis ieri și așa este.
...atunci când discurzi cu cineva...
Așa este.
...i, normal că îți se simte inconfortabil discutând cu
mine.
Da.
Și moții vor să fac chestia asta, tot obri, ca da-l în bilă
...
Bravo, bravo.
...silent.
Am testat o chestie, uite, să-mi mai dau un feedback.
Raporat la asta. Am testat tot ceva de aproape un an, o fac
.
Cand stau de vorba cu cineva si imi suna telefonul, il
ignor.
Telefonul.
Dar acelui al lui...
Da, dar la nivel subliminal, cand vede ca eu il ignor sau
eventual ma uit inca la el, il iau si il pun pe silentios
cu mana dreapta, dar eu inca ma uit la el,
primeste in mod subliminal o dovadă de respect si de atent
ie si o apreciaza, iti garantez.
Ca nici nu ma uit cine este, deci doar il pun pe silentios
si il putin in dreapta sau il pun mana telefon cu de bucea
la un buzunar si il dau pe silentios.
apăs pe butonul de găsiți, să oprește, știți, nu?
În momentul ăla, fără să-mi schimb atitudinea față de perso
ana care lucrează,
persoana primește o mostră, o dovadă de respect și accept.
Și spune, bă, puțini oameni fac asta, de uite ce-ți zic, sc
uze-mă un pic.
Și începe să văd asta la telefon, de acord?
Da, da.
Ia faceți invers.
Dați-i silent și rămâneți cuvânt chiar dacă vorbiți voi sau
iar, în momentul ăla nu contează,
continuați și ați început.
Să vedeți cum este să schimbe atitudinea în timp.
Că o să primească, bă, ăsta chiar e aici.
Deci ăsta chiar e cu ochii pe mine, e pentru mine, e aici.
Da, mă ascultă. Și asta contează.
Fantastic.
Mersi mult.
Constatat că funcționează chestia cu ditul vis a vis de
a
prelua
ghețurile, ghețurile.
Mhm, mhm.
O să vede și azi
o să vede și azi,
inconscient, n-am apucat să vă spun ieri,
Inconștient, prelom gestica și limbajul meu verbal al celor
cu care intrăm în raport.
În momentul în care noi suntem cei cu care se construiește
raportul, să spunem că Lie construiește cu mine raportul,
eu nu știu încă noțuni de astea, nu am fost la curs, nu șt
iu.
Și tu știi ce faci.
Conștient sau nu mă urmezi pe mine, faci pacing cu mine. La
un moment dat, când se creează legătură între noi doi, eu f
ără să fiu conștient, voi începe la rândul meu să-l oglind
esc pe el.
Fără să am niciun mai vichid. O să observați prieten, dacă
vă gândiți, poate vă dați seama de prietenii voștri, dacă
nu, veți observa în sală, pe măsură ce trec orele.
În momentul în care discutați unul cu celălalt, vă veți
surprinde dacă nu vă voi arăta eu sau colegii mei facilit
atori, când stați exact în aceeași poziție amândoi.
Eu am poze de la grupele lor, cand faceau exercitii, si ma
duceam atunci, eram singur, nu avem echipa, ca acum acei sm
echeri sunt,
si ma duceam si le faceam poze, si le aratam poze, zic, a,
uitați-vă la voi, si erau identice in aceeasi pozitie, plus
minus o mana in altfel, dar identice, stiau astea.
Si ziceam, uite ba, stiu astea si tot le fac, da, pentru ca
sunt naturale, sunt sa pietrec automat, nu e ca si cum ast
azi refuz sa intru in raport cu oamenii, nu.
orice persoană care te înțelegi bine și care simți că ai o
conexiune, raport.
Și o vei urma din punct de vedere non-verbal și din punct
de vedere al hărții mentale.
Deci să nu facem raportul cu ioghini.
De ce?
A că...
Bă, e posibil să te ajuteți să faci raport cu ioghini că te
destelenești un pic, știi?
Adică...
Te scos din... Eu am prieten care practică, eu căt de mulți
ani și m-am învățat o grămadă chestii faine.
Și mă simt mai bine de că m-am simțit de cu toată sala mea
și cu toată sportul meu.
Pardon, fost sport, da?
Suntem de răsat.
Fost atlet.
Ce tare a fost.
Ok, mersi.
Mersi, Ilie.
Altcineva, cu ce veniți?
Te rog, ama.
Îmi vin cu două aspecte.
O constărbăm și o întrebăm.
Da?
În primul moment am constărat că am început să devin mult
mai atentă și mult mai conștientă de cuvintele pe care le
folosesc.
Perfect.
De modul în care le folosesc.
Perfect.
Exemplu, așa le-a trebuit să merg undeva și m-a întrebat ca
cineva nu vii, nu vii pe a noi și inițial am scris, nu pot,
mă duc acolo și mă duc...
cum adică nu pot, va pot, numai că Alex mă duc acolo și...
Foarte tare, foarte tare!
Hai să... poți să îți dau un feedback la ce ai zis, că mi
se pare...
O să vă mai zic la modul 4, dar vreau acum să țelege ceva.
Cum ai zis că ai zis? Nu?
Nu pot, trebuie să mergă asta.
Nu pot, trebuie să mergă asta.
Nu pot, e că da?
Ce este năuul?
Neg?
Că pot.
Adică neg că de fapt pot.
E doar o negație.
Observați?
Neg ceea ce pot de fapt.
Observi? Structură efectiv semantic.
Când tu ți-ai dat seama de chestia asta,
O să observ că e valabil nu numai în expresiile pe care le
folosești când refuzi o invitație, cum ai făcut-o tu galant
și elegant.
O să vezi în momentul în care tu îți pui ție că nu poți să
faci ceva.
Nu poți să vorbesc în public, nu poți să încep proiectul ă
sta, nu poți să învăți pentru examen, nu poți să nu știu ce
rumărul tip aia faină, habarnam.
Dacă ți-intră în cap chestia asta, tu de fapt îți dai seama
că negi ce poți.
Și în momentul ăla, ăsta devine opțional. Are sens?
Dacă spui pot dar...
Pot dar, ai anulat ce ai zis în... și nu mai are vreo... po
ți să te sprijini dar, n-am chef.
Zic că n-ai chef direct și gata.
Bine, Ama, super. Și?
Și la fel cu da și cu folosită și eu lui în loc de da, și
prin ce pute orice nu face pericizi, permisi mă rog, limite
le legale și...
O să vezi, e o singură limită și o să o discutăm cred că
astăzi, e o singură limită la asta și nu e neapărat legal.
Știu, sună ciudă, nu?
Am observat o diferență de atitudine și la mine când le
spun, dar și de la care spun al oamenilor.
Exact, o să observi, exact.
Doar seară am primit mesaj de la un prieten care...
Suntem într-o situație mai complicată cu grupurile.
Și a spus că nu se simte singur, că nu știe ce să mai facă,
că nu se pare ok și că o încerca.
Și aia e.
Și în mod obișnuit, aș fi spus, ok, uite, asta e contextul,
certilea care încerca să face asta.
Dar în simt am pus întrebările, am pus anumite întrebări și
am funcționat.
Băi, iar n-ai bine combinație.
Când a început să devine extrem de defensiv, și efectiv m-
am uitat pe conversația și am recit-o de o mie de ori.
I-am pus cred că 455 întrebări în total și doar am fost de
acord cu el și am spus, înțeleg și am trecut prin arsăuile,
așa a fost.
Iar conversația s-a terminat cu vreo 6 mesaje de la perso
ana respectivă în care îmi spunea,
bine făce pe ei și nu mai împasă și dute și distrează.
De când eu nu i-am spus absolut nimic decât îi confirmam ce
spunea el.
Și nu mi-am adus opinia deloc în momentul acesta.
Înțeleg perfect. Știi ce-ai făcut?
Unde am acționat greșit, asta nu veți trezesc de răspunsul
ăsta de definit de la el?
Oamenii se limitează sau tu singură voi vă limitați de con
vingeri. O să zic modulul 4 numai despre convingeri.
Ce înseamnă convingerea? De unde vine? Cum se formează? Cum
o anulăm?
Iar aceste 13 seturi de întrebări sunt un fel de anulat con
vingerile.
Tot acolo o să vă explic despre cum să pui întrebările.
Eu ieri v-am spus puneți întrebări în loc să dați faturi.
N-am apucat să intrăm în cum să pui întrebare.
O întrebare pusă, incorect, sau la momentul nepotrivit,
formulată nepotrivit, va agresa harta mentală a celui lalt.
Pentru că harta mentală a celui lalt este cel mai intim luc
ru pe care îl are, de acord?
O întrebare pusă, incorect, nepotrivit, la momentul nepotri
vit, din intenție pozitivă, însă formulată necorespunzător,
va fi agresivă pentru harta celui lalt.
Mai ales, si asta e intuitia mea,
ca celata seara in discutia cu tine, strict subiectiv sunt
acum, deci poate e asa, poate nu e asa, nu stiu,
nu vroia un sfat, vroia doar sa planga.
Si tu brusc l-ai bagat in proces de sa-si gasati o solutie,
a vazut ca se poate si prin urmare nu mai are cum sa se pl
anga,
si s-a inervat ca el vroia doar sa se planga.
Dar te zamaciti.
Se apărindea că o să spunească în un ielău același lucru.
Și tu i-ai dat rezultat.
Nu numai că nu îi dai atenție cum vroia el, că tu i-ai dat
atenție, că ai fost acolo pentru el.
Înțelegi? Dar nu a primit-o cum o vroia el, în sensul sărac
ul de tine.
Ai fi cum te înțeleg.
Știi? De acelea.
Nu a primit asta și atunci fă ce vrei că mă duc în altă
parte unde găsesc.
În mod generic, aceste persoane, mentalități nu persoane,
că e doar o mentalitate, se numesc victime.
Iar victimele nu vor solutii. Victimele vor sa planga.
E o etapa naturala prin care trecem toti. Am trecut si eu,
poate si voi, toti trecem prin ea.
Diferenta este ca unii sa bloqueaza in ea. Pentru ca el n-a
ibii de greu de iesit din ea cat timp primeste inca recomp
ense pentru ceva ce tu te plangi.
Si ca poate o ajuta pentru un chestia asta ca e o dizarmag
ere si o electro-invatar.
Absolut. Absolut. Absolut. Absolut.
Absolut, absolut. In momentul asta, in etapa asta, tu nu ai
vechi cum sa faci altceva, n-ai gresit cu nimic.
Ok? O secunda, o secunda, Carla, n-ai gresit cu nimic,
pentru ca n-ai informatiile, n-ai tehnicele, dar atitudinea
ta a fost foarte buna.
Adica faptul ca ai testat altceva decat ai fi reactionat in
mod normal este genial.
La magic, dupa la interacciune.
La magic, dupa la interacciune.
Cu toate ca la unul a fost cel mai... o rezultat pe strig,
neaparat, daca as fi actionat cum as fi actionat, in modul
dispozitiv,
mai ales persoana la dispozitiva, imi dati seama ca am cont
rat doar intr-un cicl, intr-un cer vicios de conflicte si de
ba nu, ba nu, ba nu...
Exact. Adica...
Adica pana la urma, chiar daca nu a fost cel mai bine, a f
ost putin mai bine, adica pentru ca o sa nu...

View File

@@ -0,0 +1,239 @@
Să facem coaching?
Da, sigur.
Sigur, sigur.
Dar presupune fie un raport anterior între cele două perso
ane,
adică să fie deja o existență preexistentă, fie abilități
foarte rafinate ale tale ca și coach de a crea raport rapid
cu o persoană pe care nu o cunoști.
Mare vrem la relația mea cu filmul meu, care nu locuște cu
mine.
Ok. Atunci clar există un raport.
Raport există, dar sunt situațiile care nu sunt prezent fiz
ic.
Înțeleg, perfect.
Și atunci aș prefera să încerc totuși să îl ridic cumva.
Da, se poate. Se poate.
Se poate prin ascultarea primă oară a lui, a punele lui pe
primul plan.
Bă, uite, indiferent calile lumea ta, despre ce vorbești,
ce e important pentru tine, ce îmi doresc să transmisi, ce
provocarea ei nu contează, eu sunt aici să o ascult, nu să
o judec.
Asta e o atitudine. Am zis-o in multe cuvinte, dar e doar o
atitudine.
De multe ori e doar o privire.
Stii? Sau doar un ton al voci. Cand zici, da.
Mhm. Stiu.
Si daca il spui corect, omul ala intelege, ba, asta a prins
despre ce e vorba si nu ma judeca.
Are sens?
Si da, se poate si de la distanta. Presupune o regatura an
terioara rapor cu persoana respectiva,
sau abilitatii foarte rafinate si exercate ale tale, daca e
rapor cu persoana pe care nu o cunosti.
Am facut asta, la telefon cu cineva.
Mi-a recomandat...a avut o provocare în familie respectivă
a persoană, am fost cursant, m-a sunat, mi-a dat la telefon
o altă persoană care nu mă cunoștea, nu știa cine sunt.
Știau zise de mine, că-s prieten, coleg, cu ceva, dar nu șt
ia cine sunt.
Și am stat la telefon vreo 40 de minute, 40-50 de minute, a
început convoiul ea foarte stresată, aproape plângea din
vari motive personale, a terminat convoiul ea râzând.
Când ce problema banal aveam, acum știu cum să o rezolv, e
fantasic, după aia ne-am și cunoscut după vreo 3-5 ani.
Și mi-am zis că viața ei, persoanei respective, profesional
ă, care erau o provocare persoană de la momentul ăla, s-a
schimbat total după discuția cu mine, dar eu nu cunoșteam.
Deci se poate, pentru că eu am fost, din momentul în care
am luat telefonul la ureche, eu acolo eram pentru persoanea
, nu mai putea să mă însuni oricine.
Adică apel în așteptare, mama, tata, câinele, mă inundam,
eu eram acolo pentru persoana aia.
Asta înseamnă raportul la modul de finețe.
Când creezi un raport cu o persoană, persoana aia e doar
pentru mine acolo, nu mai există altceva.
Nu mai stai să vorbești cu tine, stai că-ți explic și ție,
stai zi...
În momentul ăla nu există raport.
Dar se antrenează. Deci nu e un dar, un cadou, o calitate
cu care te naști.
Da, unii se nasc, dar cei mai mulți pe care-i cunosc eu o
antrenează, nu e născută.
Apropo, cine are impresia despre mine ca sunt introvertit
sau extrovertit?
Cine si a forma deja o parere despre mine?
Introvertit sau extrovertit? Nu analizati, feeling-ul.
Zic!
Cine crede ca sunt extrovertit manasus?
Prefect, multumesc. Sunt introvertit extrem.
Sunt timid extrem.
De ce? Experiența cu oamenii mi-a dovedit că cei care vor
besc foarte mult sunt introvertiți.
Nu știu.
A băiețelului meu și al torapi pe care i-am întâlnit lucrăt
de învânzări și cu oamenii.
Când vorbești mai mult și pari a fi mai deschești și mai
bun, atâta ești mai închis.
Atenți, eu acum nu o fac fals la modul de mă prefac. Eu așa
sunt.
Asta sunt.
Însă sunt exemplu viu cu abilitățile de comunicare, se ant
renează.
Am prieten care când vorbea cu două persoane în același tim
p, avea impresia și avea aproape atac de panică ca și cum
vorbea în public.
Deci pentru el două persoane erau public.
Când vorbea cu una să înțelegea, când vorbea cu două deja
nu mai scutea un cuvânt.
Să albea, să înroșea, totul nu mai putea să vorbească.
Eu nu vorbeam deloc, si cand vorbeam, cand eram copil, apro
ape nu.
Deci, ceream ce vream, daca nu da dai, te bateam.
Deci, nu prea aveam unelte mare, stii?
Cum?
De asta te-ai bateat.
Nu, da, merci.
Nu.
Ulterior am invatat ca daca nu invat sa comunic sa-i sprim
ce simt eu si ce-mi doresc eu
si sa ma adaptez dupa celalalt, eu o sa ramana singur.
Ca am fost mult timp in copilul meu singur si cam singur.
De ce? Eram foarte sincer.
Adica brutal. Eu spunem ce gandeam direct fara filtru la 10
ani.
Nu la 5. Eu intelegi?
Si am invatat sa am... da, nu tot timpul e bine, sa-mi spui
ce gandesti.
A bine sa-mi spui ce gandesti, dar alt fel.
Mai cu ambala cumva.
Sunt exempluvi cu abilitatele de comunicare sa se antrene
aza.
Nu se castiga peste noapte si nici nu te nasi cu ele.
Unii se nas cu ele, da. Reconos.
Dacă vă-i vorbi cu prieteni de-ai mei care mă știu de acum
20-25-30 de ani și le explici cum mă știi tu, o să zică că
nu vorbești aceași persoană.
Pentru că abilitățile de comunicare se antrenează și asta-i
bine, e o veste bună.
Orice direcție în orice direcție vrea să mergeți vreodată,
carizmă, public speaking, coach, vânzător nu mă interesează
în ce direcție de comunicare, abilitățile de comunicare să
se exersează.
Asta poți să vă dau garantat în scris.
Ok, mai vrea cineva aici, Aura, vrei spui ceva?
Doamne, este neaparat vreo sa fie introvertit?
Nu, doamne fereste!
Introversa sau extrovert e doar un tipar de personalitate,
nu este un defect sau o calitate.
Din contra, atatea multe avantaje am ca sunt introvertit,
ca introvertiti sunt foarte buni observatori.
Un introvertit o sa observe mult mai multe chestii, cat un
extrovertit.
Un extrovertit o sa vrea toata atentia pe el, un introvert
it o sa...
Sunt avantajele multe ale extroversiei.
Adaptezi la copilat, cum voi trei ani cu ceva?
Multe ani frumos inainte.
Dar, dupa ca, sa aprem de aceea ce spui, imi dau seama ca
la copil functioneaza foarte bine cand discut cu ei sa te
cobori.
Te gemuiesti, discuti, mult mai repede.
Si ce inseamna acum pentru tine, Adi?
Atitudinea fiind.
Ok. Si ce faci tu atunci cand te cobori la el?
Te adaptez la el.
Crei raport, faci pacing.
O sa ma vedeti de multe ori ca neintentionat si necalculat,
de multe ori cand vorbesc cu voi ma pun pe vine.
Si vorbesc cu voi asa. M-ati observat ca am facut asta ieri
?
Da.
Nu o fac intentionat. Este atitudinea mea deja antrenata de
a crea raport cu voi.
Cand vorbesc cu voi dimineata sau la final sau cand e doar
un sharing, stau jos pe scaun, ati observat?
Da.
În momentul în care te adaptezi la o altă persoană, indifer
ent de vârstă, că-i 3 ani sau 99,
creirașul lui primește senalul, bă, ăsta e dispus să vine d
upă mine.
Și apreciează chestia asta.
Super tare, da? Bravo.
Mai au chestie cu copiii.
Când îi tratezi ca pe niște inapti,
ca și cum ei n-au niciun fel de putere, responsabilitate
potențial,
pentru că sunt handicapați până la 18 ani până că primezi
buletinul, cam asta e atitudinea majoritatei părinților,
le faci un de favor.
Când îi tratezi ca pe niște oameni maturi, doar de o altă v
ârstă,
dar oameni cu un potențial și conțelepciune și o inteligenț
ă proprie, vor simți acest respect.
Și ți-l vor confirma.
Când tu îi tratezi ca pe niște gemuri mici de
e, ce dulcești, n-ai mitri făcut, spală-te pe mâini, pădini
și marș la son, că ești retard.
Dacă te comporti cu el așa, așa se va comporta și el că
este.
Vorbește cu el ca un om mare, ascultă-l ca un om mare,
pentru că provocările pe care el le are pentru el sunt
importante, oricare ar fi, că și-ai pierdut jucăria prefer
ată sau că nu știu cine nu l-a dat un tuc la școală.
Habarnam.
Pentru el sunt provocări mari.
La fel cum pentru tine, provocările tale dacă le dai lui,
ele o să râdă de ele.
O să zică, du-te bă, cum.
Are sens?
Da.
Botați-vă cu copiii ca și cum, pentru că sunt persoane al
sinistratătoarei, dar de o altă vârstă.
Nu-i tratați ca și cum sunt cumva mai slabi, sau mai puțini
, lipsiți de resurse în orice fel, în orice direcție, pentru
că nu este așa.
Că este asta valabilă și la adulti.
Evident! Dar despre adulti a fost ziua de ieri. Eu acum am
ațelus-o pe asta cu copiii, de-aia vă zic de asta. Dar așa
este, evident.
Da, Iulia?
Fie, nu știu, instinctiv natural mi-a venit, cu ce am avut
primul băiețel,
bebeluș fiind când, mă rog, după ce a început să umble și
de cât să mai conștientizeze,
să vorbesc lucrurile normale, naturale, ce veneau înspre
noi zilnic ca și cu un adult, la nivelul lui, bineînțeles.
Și am creat și am crescut un nivel de amiciție între mine
și pe el.
Bravo!
Am fost cu oameni și între următorul copil, nu știam că mă
condamnă, că ne permitem să ne dăm pălmuțe peste fund, de
exemplu.
Să discutăm sau să discut, cum adică discuți cu ei problem
ele tale?
Mi se pare logic să discut cu ei problemele mele, ca să nu
crească ceva.
Pe limba lor, evident.
Cum am fost pe limba lor, evident și la cum felul la care
ei sunt.
Corect, corect.
Să creadă că cea lumea asta...
Cunosc parinți din categoria asta, din care văd că tu nu îl
faci parte.
Cunosc parinți care evită să-și manifeste dragostea față de
partenerilor de cuplu sau orice fel de formă de atajament
în fața copilului.
Nu cumva să îmi iau soția sau soțul în brațe, sau să îl să
ru, sau soțul săru, sau doamne, ferește să mă vadă că o țin
în brațe, sau că îi zic că mie dor, sau ceva.
Că ce, mă, vă copiii? Bă, dacă copiii nu vă de la tine cum
să se manifeste, să arate că au un atașament față de o altă
persoană,
vor considera că orice fel de astfel de formă de exprimare
a dragostei, a iubirii sau atașamentului este nesănatoasă.
Și vor ajunge să fie timurați în orice altă formă în afara
familiei atunci când primesc sau e nevoie să arate o formă
de atașament. Are sens?
Bun. Vreau să vă arăt ceva.

View File

@@ -0,0 +1,457 @@
Când ne-am cunoscut viner seară, din prima secundă în care
ne-am cunoscut, voi v-ați făcut o părere despre mine.
Între 1 și 4 secunde a durat ca voi să vă faceți o părere
despre mine fără ca eu să scot un cuvânt.
Eu, știind chestia asta, v-am influențat părerea pe care v-
ați făcut-o.
Cu alte cuvinte, am făcut în așa fel încât să influențez pă
rerea și să luați exact decizia la nivel inconscient pe care
îmi este favorabilă mie.
Ați vrea să vă arăt ce am făcut?
Da, da.
Ok.
Dar dacă preții, nu i-ar spate.
Nu, pentru că scopul meu este să-ți arăt, să fac ceva, să-
ți arăt cum fac și să te sperzi să faci și tu.
Nu vreau să arăt cât de jmecher sunt eu.
Vreau să te ajut să fii și tu jmecher, știi?
Mersi.
La modul real, că tu doar îți explic, doar îți spun că am f
ăcut ceva și te las așa, să zic, mamă, ce tare e ăsta și nu
pleci cu know-how și cu abilitatea,
tu n-ai plecat cu nimic, de fapt.
Stiu.
Ok.
La nivelul anatomic vorbind acum, vreau sa-mi spuneti, cei
care stiti deja,
Ridica-ti pana doar ca stiti, nu spuneti, va spun cu corect
,
Cate creere are corpul uman?
Toti stiti, da?
Bun, cei care nu stiu, sa-mi spunem, ce intuiesc?
Ești în ceață. Moni, câte creiere crezi că are corpul uman?
Deja, întrebarea pe unii va băgată în ceață pentru că apare
... cum adică, câte?
Că are unu. Din punct de vedere, avem medici în sală?
Ok, deci nu pot să vorbesc prosti, știi? Deci nu pot să vor
besc prosti că mă amendează, vezi? Deci mă execută.
Întrebarea deja a băgată, cum adică, mă amintat, în el și
are unu.
O să vezi la ce mă refer.
Din punct de vedere artistic, nu sunt cel mai bun de
senator.
Deci o să presupunem că ceea ce fac eu acum are sens pentru
voi pentru că o să vă zic ce reprezintă.
Nu vă luăz după ce arată de fapt, da?
Asta este coloana vertebrală a persoanelor.
Deci asta e coloana vertebrală anatomic, da? Suntem de
acord până aici.
Din punct de vedere evoluționar, fiecare persoană are o rem
iniștență a evoluției de milioane și milioane de ani
de anii în corpul nostru. Toți avem.
Și se numește creier reptilian.
Este cât o nucă, mică, mică, mică de tot.
Și este responsabil cu instinctul
de luptă, lovește, fugi.
Adică supraviețuire.
Nu-mi interesează
integralele.
Nu-mi interesează vremea meteo și nu-mi interesează moda
Creirașul ăsta ia decizii rapid, în mai puțin de 4 secunde,
care să îl sprijine pe el să te ține pe tine siguranță.
Singurul lui rol este ca tu să supraviețuești.
El este cel care îți crează ție o trăsărie atunci când auzi
un zgomot foarte puternic.
Bă!
Cei care ați clipit, reptilianul vostru a prăla controlul
și nu a fost de ceva de genul, bă, ăsta țipat.
Ia, hai să clipesc.
Oare cum ar fi potrivit să reacționez.
Nu, reptilianul vostru s-a apărat instantaneu fără să vă
întrebe dacă stăți de acord sau nu. De acord?
Da.
Următorul creier din punct de vedere evoluționar, atentie,
dacă ies să discutăm despre chestia asta, luăm ca un dat ș
tiințific evoluția umană.
Deci nu vorbim de ne-a adus extratereștrii, ne-a făcut cine
va din plastilnă și ne-a pus aici pe o bărcuță, noi ne-a sal
vat, ne-a adus nu știu unde și noi acum am ajuns la...
Deci nu vorbim de perspectiva aia, nu că n-ar exista, e o
altă paradigmă. Noi acum vorbim strict de evoluția speciei
umane, de acord?
Bun. Următorul creier, acesta e al doilea creier dacă nu v-
ați prins, da? V-am spus că nu sunt artist.
Din perspectivă evoluționară, sau evoluționistă, nu știu
care este corect cuvântul, evolutiv, whatever.
este reptilian, iar acesta este limbic, sistemul limbic pe
care fiecare persoană o are.
Acest centru, acest creier este responsabil cu emoțiile. Pe
lângă multe altele, este centrul emoțional din creier.
El interpretează lumea din jurul tău sub formă de emoții.
Datorită lui începi să simți că ceva nu-i bine.
Datorită lui începi să simți că ai o compatibilitate cu
cineva.
Datorită lui începi să-ți dai seama că cineva nu spune tot
ce știe.
Ați pățit asta vreodată? Bun.
Și mai e un creieraj care este cel mai nou din punct de
vedere al evoluției, neocortex.
Adică creierul nou la modul propriu, asta înseamnă.
Creierul nou e cel mai mic ca vârstă, cel mai proaspăt, cel
mai mare ca volum, cu un foarte mare potențial și cel mai
puțin cunoscut.
pentru că nu a fost timp să-l fie investigat, nu am avut te
hnologia necesară să fie cu adevărat investigat,
și abia acum de câteva zeci de ani, care înseamnă de fapt o
fracțiune secundă, câteva milioane, am ajuns să ne dăm se
ama de potențialul lui.
Este cel care ia decizii pe bază de logică, de rațiune, de
sens, de argumente.
Care e faza cu asta?
În momentul în care noi suntem expuși la o altă persoană,
din punct de vedere strict visual la început,
și apare în fața noastră o persoană, că în aria noastră
visuală apropiată sau îndepărtată,
creerul nostru reptilian o sesizează pe pilotul automat,
pentru că el asta face.
El n-are altă treabă.
Lupte, fugi, lovește, încremenește și mai are un rol, dar
ala e secundar, o să-l aflăm imediat.
În momentul în care reptilianul nostru sesizează pericol,
preia controlul.
Dacă e foarte mare pericolul, prea ia controlul.
Și te vei trezi că ești blocat și ar trebui să fugi și nu
poți.
Ați pățit asta când erai mici, probabil, dintr-o sperietură
sau ceva în care știai că trebuie să fuse de la parte și nu
puteai, că erai blocat, ai încremenit.
Reptilianul tău sau un vis, exact, a preluat controlul.
El a decis că acțiunea de încremenire este cea mai potrivit
ă în momentul ăla ca tu să scapi cu viață.
pentru ca in milioane si milioane de ani cand venea mamutul
dupa tine si n-aveai timp sa fugi, cea mai buna solutie era
sa incremenesti.
Sa te camuflezi, sa ramai pe loc, sa nu te misti si sa sper
i ca nu te vede.
O alta varianta era sa lovesti pentru ca n-aveai timp sa f
ugi.
Si te trezesti uneori, asa cum a fost si a din ea oricand
am dedicat eu vocea, ca clipeesti, tresari, lovesti sau imp
ingi pe pilotul automat fara sa vrei.
Ați pățit vreodată ca, în dintr-o sperietură, să treți sări
ți atât de puternic cât să loviți pe cine afără să vreți,
sau să dați peste cafea, sau să...
reptilianul vostru a prăla controlul și a spus, nu știu de
ce ești în pericol, dă tu primul.
Ați văzut videoclipul cu polițistul și cu... cum îl cheamă,
pe deputatul ăla?
Din țilă.
Din țilă, cum îi zicem?
Băureanu.
Băureanu, de acum un an și ceva?
Da.
A fost un videoclip foarte celebru, nu discut la nivel de a
fost corect sau n-a fost corect, ca sunt si subiectiv ca
sunt din sistem, am fost.
Inseamnul din perspectiva creierul reptilian, ati observat
daca ati vazut filmuletul cand deputatul al in starea de i
brebeat mort cumva l-a atins, l-a provocat, l-a agresat pe
acel politist, l-ati vazut pe ala ca a luat, hmmm, sa-l lo
vesc, sa nu lovesc.
A avut timp să reacționeze?
L-a lovit direct.
Când l-a atins în zona inghinală, a stăit dacă o pumnă nu a
mai stat să-l întrebe,
bă, nu trebuia să faci asta.
De ce ai făcut? Ai avut motiv bun să știu dacă îți dau sau
nu?
Din perspectivă reptiliană, a preluat controlul și a lovit.
Bine, s-aștepta.
Adică a fost și o măsură de provocare acolo, da? Nu vreau
să intru în asta, da?
Însă, creer reptilian a preluat controlul și a spus, peric
ol, m-ai atins, te-am lovit.
A intrat antrenamentul.
aprela controlul reflexul. Reptilianul este reflex și
instinct.
Nu pune întrebări și nu te întreabă pe tine dacă ești de
acord. Preia controlul.
Limbicul, în schimb, dacă ai timp și nu ești în foarte mare
pericol, o să discute cu reptilianul sub formă de emoții.
Și ăsta o să spună, bă, ăsta nu e regulă. Tu ce simți?
Și ăsta o să evalueze la nivel de emoție cum se simte în
perspectiva aia.
Procesul e altfel, o să îi explic imediat, ăsta e doar baza
.
După care ajunge la neocortex și încep să apară întrebări,
bă, ce nu-mi place la ăsta?
Ce face ăsta? Că zice ce trebuie să zică, dar nu ceva nu se
așează.
Și apare dialogul la interior. L-ați avut vreodată?
Da.
Sau, bă, nu știu de ce, dar îmi place de ăsta.
Nu știu ce face, ce zice, dar mie drag de el, parcă zici că
, uite, n-are nicio să zice, zice, dar e mișto.
Ați pățit-o pe o dată ca dialog interior?
Asta e conflictul care se creează în momentul în care cele
trei creirașe nu sunt aliniate.
În care unul vrea într-o parte și elul a vrea într-o parte.
Simt că sunt în pericol, dar mă simt atrasă de.
Sau atras de.
Ați pățit-o pe asta?
Simt că mă minte, dar mă minte frumos.
Simt că mă minte, simt că îmi dau seama că ceva nu-i bine,
dar eeeh.
Bine a fi.
Ați pățit-o? Sau nu voi?
Alții.
De ce vă zic chestiile astea?
În momentul în care, că asta e partea esențială, reptilian
ul iau decizii într-o fracțiune secundă despre o altă perso
ană din aria noastră vizuală,
Neocortexul va primi un mesaj și va începe să caute toate
detaliile, concluziile și argumentele logice care să confir
me decizea pe care asta l-a luat-o.
Deci nu o să o pună la îndoială. Când ăsta decide agresor,
ăsta o să caute motivele pentru care tu ești agresor.
Dacă ăsta decide, hîm, prieten, băiat, fain, ăsta o să ca
ute motivele pentru care, non-verbal, logic, dacă nu există
aici un mare skepsis, dacă nu există aceste motive, le va
inventa.
Pentru că ei nu suportă conflictul între ele, ăsta, fiind
mai rapid decât ăsta, a luat deja decizia, ii transmite-l ă
sta ce să caute, și neocortexul va face asta.
Va face asta.
Simt că-i băiat fain, a uite vorbește frumos, zice sticule
ază, fain, deschis.
Da, maică, cred că o treabă mișto, o să ne înțelegem, o să
fie mișto.
Ăsta e neocortexul, pentru că ăsta deja a decis care va fi
relația voastră.
Practic ajungem să ne conducem relațiile noastre, atenție,
în primă instanță, că după care se schimbă.
Dar în primă instanță, în primele 50-15 minute, pe baza un
ui ucăer care are câteva miliarde de ani vechime.
Și lăsăm ca asta să se întâmple.
Și putem controla pe alea?
Da. În momentul în care devii conștient cum funcționează.
Există tehnici de antrenament ale instinctului anti-reflex.
Există tehnici. Nu o să le facem aici, dar există, de
exemplu, boxeorii.
În momentul în care suntem loviți, boxeorii vorbesc, sau ce
i care ați făcut lupte de orice fel, în momentul în care ai
aici lovit, există reflexul de închid de ochii.
Dacă îți apropie o lovitură, că ați făcut bărbații, poate
sport, nu știu, habernam, de contact,
când ești lovit, sau ți-a dreapt o lovitură către capul tău
, ai reflexul de a închide ochii.
În sport și în box, este periculos să închizi ochii, că nu
știi de unde vine următoarea lovitură.
Boxerii profesioniști se antrenează să lupte împotriva ac
estui reflex reptilian.
Uitați-vă la Muhammad Ali, o să-i văd pe facebook, sau pe
grup, o să avem un grup de facebook.
Dacă mă țin să aminte, e o poză cu Muhammad Ali când primeș
te un pum în plină figură și are ochii de schiși.
Muhammad Ali, fostul mare megaboxări american, camion mond
ial, eticân.
Primește un pum în plină figură, într-un mește de categorie
grea și el are ochii de schiși.
Pentru că este antrenat prin varii exerciții în timp să lu
pte împotriva acestui reflex.
Deci da, se poate antrena. Dar nu despre asta este vorba.
Ce vreau să rețineți este că în momentul în care Creerea
Reptilian iau o decizie despre mediul vostru în conjurător,
neocortexul caută să o confirme.
Va lua și va extrage bucle mici de informații care vor
confirma decizia lui ăsta.
Când va găsi informații care contrazic decizia lui ăsta, le
va ignora.
Le va ignora. Oricât de reale sunt, le va ignora.
Da, de asta funcționează escrocrerilie, de aia funcționează
seducția, de aia funcționează traficul de persoane, de aia
funcționează tot felul de lucruri nașpa care se întâmplă,
pentru că noi la nivel de neocortex nu suntem suficient de
puternici încât să contra scriem ce decizie a dat asta.
Dacă ăsta a decis, m-am amămut cu el, nu mă interesează ce-
mi spui tu.
ca e vagabond, ca e goland, ca e... nu ma intereseaza, eu
ma munci.
Peste 2 ani e divorzata cu 3 copii.
Are sens?
Da, da.
Nu a decis neocort, trebuie sa o adeciti aici, limbic si
reptilian.
Sau nu te duci acolo, ca e periculos, nu vezi ca, nu stiu,
ce habarnam,
un om verbal are.
Nu, fata, ca nu iti spun eu ca e baiat fain.
Si te trezesti cu poate ca...
barca n-a fost asa baiat fain.
Sau ca barbat.
Poti fi la fel de usor sedus, se intampla mai rar, dar...
Poți fi la fel de ușor sedus și neocortexul tău va fi zero.
Pentru că tu vei gândi limbic și reptilian.
Ca bărbat suntem mai predispuși la reptilian și limbic. Ne
ocortexul deja...
SOM!
Mai ales în seducții.
Mă areți să-i zic ce vă zic până acum?
Voi, ca să mă întorc, în secunda care m-ați cunoscut pentru
prima oară,
gămitată în aria voastră vizuală, eu știam astea.
și m-am folosit de informațiile astea ca să comunic în ac
elași timp cu toți
și să vă influențeți decizia pe care ăsta micul al vostru a
luat-o despre mine.
Vreți să vă arăt cum am făcut?
Reptilianul în momentul în care vede o altă persoană și
intră în aria noastră vizuală
Are patru categorie în care automat clasează acele persoane
și le luăm pe rând.
Prima categorie în care reptilianul pune persoanele din faț
a noastră.
Sunt cea de agresor.
Adică inamic, dușman, primejdie, moarte.
Pericol. E prima categorie pentru care el e setat.
Să reacționeze.
Dacă tu nu-i declanșezi tu,
prin non-verbalul tău,
această categorie,
el să relaxează.
Dacă îi declanșezi
eticheta de agresor,
prin non-verbalul tău, și o să vă rău cum se poate face,
și mulți o facem desfără să ne dăm seama,
ăsta va începe să caută motive pentru care nu te place.
Pentru că acum societatea a evoluat.
Nu mai suntem în primejdii de moarte la fiecare pas din zi.
De acord? Cum era acum câteva mii ani de ani.
Simți ai primejdie, scotai cuțitul că ori era atacat, ori
veni a mamutul.
Una din două.
Ei, aici nu mai e așa. Acum, când ești în primejdie, simți
doar că nu-ți place persoana.
Simți că ești în pericol, simți că ceva nu pușcă, simți că
ești mințit.
Nu știu, simți la nivel de, bă, nu-mi place de el.
Și încep în mod constant logic să...
Cauti motive pentru că are așa.
Nu te întreb de ce e așa, ci cauti motive ca să confirme că
este așa.
Are sens?
Da, da.
Urmatoarea categorie in care punem persoanele si in care
noi suntem pusi de catre altii, ca aici e important ca e cu
doua taiisuri,
nu numai noi analizam pe altii, ci si altii ne analizeaza
pe noi,
daca nu sunt agresori, va cauta sa confirme ca sunt prieten
i din acela strib,
Familii, asemănare, siguranță, haită, trib.
Cum? Nație.
Nație, exact, orice înseamnă camine.
În momentul în care ăsta consideră că tu ești prietenul meu
,
Neon Cortex nu va cauta sa confirme prin motive logice de
ce este asa.
Uite ce bine vorbeste, ai ca e simpatic, are sens ce spune,
o sa intelege bine, desi n-are nicio legatura.
Pentru ca asta e doar logic. Decisa e deja lua la nivel
reptilian si limbic.
De asta radem la glumele amuzante?
Cum?
De asta radem la glumele amuzante.
Deci, dacă te gândești, după aceea spuneți treaba, de ce am
râs, de fapt?
Ați pățit-o vreodată?
Băi, amuzant, dar nu atât încă să râd, de ce am râs?
Pentru că ești prietenul lui.
Și între prieteni, confiri, cauți să confini că ți-e pri
eten și de multe ori faci gesturi care să-ți confirme că eș
ti prieten, deși nu e cazul.
Are sens.
Dacă sunt prieten, în sensul că din tribul meu, dar nu
chiar prieten, următoarea etapă pe care reptilianul meu o
caută sau al vostru o caută, agresor, bă, e periculos nu,
mi-e prieten, dar e simpatic, sunt safe în perspectiva lui,
dar nu e chiar sută la 100 prieten, ia să văd eu.
Partener sexual.
A treia categorie pe pilotul automat pe care o caută creira
șul nostru, dacă nu-i prieten agresor.
Ia să vedem ce este de aici.
Posibil partener sexual.
Este instinctiv.
Și acum bărbatul se zică, a, gata mă, vezi tu, nu-i o să
devină.
Nu eu. Vezi, bă, că am avut un cuplu la generația trecută
care zică, bă, nu am avut devese, am zis că nu îți devină.
Eu doar constat neocortexul ce face reptilianul meu când
admir.
Nu.
Posibil partenerul sexual. Dacă nu am avea această etichetă
automat predefinită în creărașul nostru, specia asta nu ar
fi supraviețuit.
Partenerul sexual caută, dacă îi se declanșează eticheta
asta, toate motivele pentru care chiar se simte atract de t
ine și să vadă să o confirme.
Va fi atent la nom verbal, daca femeile sunt cele care
observa posibil partner sexual, vor cauta linia fetei a bar
batului, daca e patrata, daca e tuns scurt, daca este lovit,
daca are cicatrici, daca este slab, daca este masiv, daca
are vocea groasa sau vocea subtire.
de astia arata senale subtile de senatate si de testosteron
la nivel subliminal.
Din perspectiva barbatilor, barbatii vor cauta sa confirme
partenerul sexual la nivel reptilian si limbic,
privind parul femeilor cat de lung este, cat de sanatos
este.
Pentru ca un par lung sanatos al unei femei spune barbatul
ui, femeia poate sa aiba copii sanatosi, adica e mei.
și e potrivită ca partener sexual. La nivel limbic, evoluț
ionist, atentie, nu-s decizii logice.
Ambii, parteneri și bărbat și femei, vor fi foarte atenti
și influențați de miros, de feromon.
În momentul în care sunt lângă o persoană care, la nivel de
miros, îmi displace și nu din cauza parfumului,
Atenți, este subliminal și este la nivel subconștientă asta
.
Reptilianul recunoaște că acea persoană este cumva dintr-o
clasă îndepătată a tribului meu.
Ne potrivire de altă.
De gene.
În momentul în care o persoană,
nu vreau să face strețul ăsta, vă zic numai,
constatați poate că în familia voastră alergită,
unele persoane care stau lângă voi, fratsurilor care vin de
la sport sau nu știu, ce au lucit sau ceva,
vă oripilează ca miroz, nu ca parfum, și nu vă place să sta
ți lângă ei.
Pă lângă vaptul că e perfect normal să fie așa.
Demonstrează că sunt urâtul de tare.
Nu ai cum să fii partener sexual cu cineva din tribul tău
la nivel de evoluție.
Pentru că evoluția în sensul acesta nu ar câștiga, nu s-ar
îmbogăți planeta, specia nu ar evolua.
Și atunci suntem presetați să recunoasem după miros într-o
față anului secundă când o persoană este mult diferită de
noi.
Cu cât mai diferită de noi este o persoană, cu atât mai at
ragătoare va fi la nivel reptilian.
Mai e o categorie. Daca la nivel reptilian voi nu ma ati
bagat nici in agresor, nici in prieten, nici in partner
sexual, mai e o variant.
Înseamnă că în momentul în care eu aș fi picat în această
categorie și se întâmplă desîntâmpla des pînă să învăț ac
est sistem, eu vă eram vouă indiferent.
Adică nu contam.
Creierul vostru, la puțin de 4-5 secunde, mă evalua rapid,
nu sunt pericol, nu sunt prieten, nu sunt posibil patrănii
sexuali din varie motive, nu contează.
Dintr-o momentă la încep să devin invisibil pentru voi. Înt
r-o planetă cu 7 miliarde de oameni, care credeți că este
categoria etichetă reflex în care reptilianul nostru pune
automat oamenii? Indiferent.
Evalueaza foarte rapid agresorul, sa vad daca este in peric
ol, dupa care pe pilota automat e exercata in zis de mii de
ani, indiferent.

View File

@@ -0,0 +1,380 @@
Vreau sa va intreb daca ati auzit acel dicton de postat pe
Facebook
Fie autentic! Ati auzit-o pe asta?
Ba, stiti de acord ca e important sa fie autentic?
In viata asta e important sa fie autentic, nu?
Mâna sau cine considera ca e important sa fie autentic?
Perfect, multumesc, azi am un curs in care eu va contrazic
Este perfect important sa fie inautentic
pentru ca daca respecti dictonul, fii autentic, vei ajunge
sa fii suclasat, etichetat pe pilotul automat de reptilian
ul celor alte persoane cu care tu interaccionez indiferent
de context, ca fiind indiferent pentru ei.
Tu comportandu-te exact așa cum te comporti și fiind cine e
ști tu, autentic.
Vei pierde o grămadă de oportunități, de relații, de perso
ane, de informații, de contexte în care tu și celălalt ați
putut să creșteți împreună.
Însă pentru că unul dintre voi sau ambii aveți această
informație de fie autentic, ai ajuns să fii indiferent
pentru celălalt sau celălalt să fie indiferent pentru tine.
pentru tine, în sensul că nici nu mă stresez să leg vreo
relație cu tine.
Are sens?
Eu de vreo patru zile muncesc în continuu, vreo 12 ore pe z
i aproape, la diverse proiecte.
Dorm noaptea undeva la 5-6 ore, mă odihnesc una, cred că,
sau două, dorm foarte agitat și de vreo două zile sunt
foarte răcit.
Nu pot să zic că aveam la nivel de energie și de prezență
scenică în sală, maxim de chef să fiu aici, vineri seara,
sămbătă seara sau azi.
Însă, dacă aș veni la voisutul ăsta autentic, asta ați fi v
ăzut. În schimb?
Pentru că sunt aici pentru voi, și pentru că sunt aici să-
mi fac o treabă, și o fac cu mare drag, am învățat să-mi dau
overwrite la orice fel de instinct autentic al veni din
partea mea, pentru că dacă nu fac asta, vă pierd.
De fapt, în acest caz nu mai rămă aici câțiva.
Garantat.
Dacă aș fi fost 100% autentic, câțiva ați fi zis, du-te-mă
cu urciosul ăla, te-ai văzut cum să uită.
Tu te bă, arogantu, cum credezi, nu ai vrut ce figure are,
ce răspunde la întrebări, ce agresive și cum răspunde la mi
șto, du-te cu cursul tău.
În schimb,
am știut să dau toate senalele pe care voi să nu mă etich
etați ca fiind indiferent pentru voi.
Dacă eu vă lăsam creașul vostru reptilian să mă eticheteze
ca fiind indiferent, vă mai captam interesul.
Mai puteam să vă arăt cum vă pot eu sprijini prin aceste no
țiuni și cursuri?
Mai reușeam eu să vă răspund la întrebări pe provocările vo
astre personale?
Mai mult ca sigur, nici mi-le-ați fi dat.
Nici m-ați fi întrebat.
V-ați fii de la ceați constant, bă, mai e mult că mâine ple
c acasa, încerc banii înapoi și du-te în fasole cu cursul tă
u.
În schimb, ați venit câțiva și mi-a spus, mama, abia așa se
înceapă ziua de domenică.
Și în capul meu era, ok, am reușit.
Suntem unde trebuie.
Are sens.
Da, da.
Și de aici, de aia se naște diferența cred și osim,
De ce suntem autentici acasa, si zicem ca ne reversam nerv
ii, pe ei acolo suntem cum treaba, si cand iesim autentici,
ma ducam...
Eu vreau sa va invat sa fiti inautentici, intr-un mod aut
entic.
Pentru ca nu vorbesc despre a fi inautentic la modul de mas
ca, rol, forțat.
Vreau să vorbesc despre a fi inautentic la nivel de abilită
ți de comunicare exersate, astfel încât să transmită autent
icitate, pentru că dacă nu faci asta pierzi și tu și omul de
lângă tine.
Nu mai știu pe cine am întrebat ieri. Într-o lume de 7 mili
arde de persoane,
câte lucruri crezi că există pe lume pe care le vei putea v
reodată obține singur?
Te asigur că sunt multe, multe lucruri în direcția cărora
ca să le obții,
vei avea nevoie de sprijină unei alte persoane, de acord?
Mai importante, mai puțin importante, vei avea nevoie de
altu oameni.
Ca să lucrezi și să obții lucruri, rezultate, indiferent că
sunt abstracte ca prietenie, iubire, fidelitate sau fizice
ca bani, mașini, rezultate la job, grafice și mai știu eu
ce,
vei avea nevoie de persoane să-ți fie prieteni.
Iar ei, oamenii, să-ți fie prieteni nu sunt setați în mod
automat, trebuie să-i faci să-ți fie prieteni, trebuie să-i
câștigi să-ți fie prieteni.
Are esenţe. Despre asta e modul de astăzi şi multe din tehn
icile pe care le vom face de azi înainte.
Ce părere aveţi?
Căude că linişte. Nu ştiu dacă v-am convins sau v-am pierd
ut. Nu ştiu unde sunteţi acum.
La faza asta mi se pare că nu pare că ești natural.
Andică?
Când ştii ce faci, când nu te mai comporti, când nu ești
tot timpul natural.
Trebuie să fii atent la convolvirea că trebuie să analizezi
.
Acum știi că de la un tip o să vin la plot automat și nu o
să te mai chinui.
Sa stiti din ce categorie va baga?
La nivel de agresor, in momentul in care o persoana
se sizeaza, reptilianul persoane se sizeaza un semnal incom
plet,
non-verbal, va prefera sa te puna in categoria de agresor
decat sa te caute inca un pic sa te confirme ca esti pri
eten.
De ce?
Decat sariste sa te puna prieten sa te confirme ca esti d
upa aia agresor, mai bine te baga agresor din start.
Senali incomplet mă refer la zâmbet fals.
În momentul în care reptilianul unei persoane se sezează la
noi un zâmbet fals de genul
fără să fie ochii
implicați
în momentul ăla reptilianul zicea, opa, avem o problemă.
Nu știu ce e și începe, nu-mi place, nu știu. Și primește ă
sta, nu știu ce nu-mi place la el.
Persoana e posibil să nu aibă niciun fel de motiv de agresi
une, însă să nu fie conștientă de senalele pe care-l transm
ite pe pilot non-verbal.
Tonul vocii.
Dacă nu este potrivit corelat cu mesajul pe care-l transm
ite prin cuvinte, va fi practic o...
Cum îi zice în...
Divergența între mesajul verbal și cel paraverbal, adică
tonul vocii.
Dacă eu prin cuvinte îți spun, te rog frumos, dar prin ton
ul vocii îți spun, îți rup capul,
Tu pe care îl vei auzi prima oară? Îți rup capul, fii atent
că-i pericol.
Exemplu, te rog frumos, două o dată gunoiul.
Contează că mi-ai zis, te rog frumos, să auzi, te am rogat
de trei ori, te mai rog o dată.
Te rog, te rog, te rog, e politicos, nu?
Tonul vocii, vai spune ca vezi ca e pericol.
De acord?
Prieten!
Prima lucru pe care l-am facut si il voi face constant,
dar e pe pilot automat, nu mai imi dau seama,
din momentul in care ne-am cunoscut,
a fost sa va arat ca nu am nimic in maini.
Credeti ca e un suflet cu manecile degeaba?
Credeti ca imi dau ceasul jos
de la mana degeaba?
Este un comportament invatat
prin care ii transmit constant si il reasiguri
Asigur pe reptilianul vostru care este in permanenta activ
ata asta nu doarme
Ca eu nu am nimic in maini
Ca am mainile goale, n-am arme, n-am unelte
In momentul in care pe directia evolutiei noi ne-am ridicat
de la sol din patru labe in doua membre
Brust ca am devenit mai bogati cu doua umani pe care acum
puteam sa le folosim intr-o directie
construim unelte, să facem foc, să ne luptăm, whatever,
care pentru atunci nu putem să le folosim.
De acord?
Am câștigat două mâini, dar am devenit vulnerabil.
Pentru că partea cea mai vulnerabilă a noastră, stomacul,
care are cele mai vitale organe, brusc, nu mai este apărată
de pământ.
Înainte nu trebuia numai să ne culcăm la pământ și eram cât
de cât apărați de pământ.
Corect?
Acum nu mai e.
Asta înseamnă că noi cu mâinile instinctiv ne vom apăra
zona stomacului și pectoral.
Cunoaște oameni care stau așa?
Sau care stau așa constant?
O fac pentru că nu se simt în siguranță.
Mă refer la cei care fac constant, asta nu doar pentru că
le este frig,
sau că nu știu, au o poție confortabilă de moment.
Sunt oameni care așa sunt constant.
Asta înseamnă că dacă asta e zona mea cea mai vulnerabilă,
și o știu și eu și o știi și tu,
pentru că venim din aceeași direcție de evoluție,
în momentul în care eu mă deschid intenționat,
și ți-o și arăt constant că zona mea este liberă, vulner
abilă, deschisă,
nu apărc cu nimic și nu am nici nimic în mâini,
căirașul tău reptilienul să spună,
ba, ăsta dacă ar fi agresor, nu ar face asta.
Nu s-ar arăta la mine că e deschis, pentru că aș putea să-l
atac oricând.
Deci, prin urmare, e prieten.
Logică primitivă.
Dar are sens pentru el?
Ca că nu am nimic în mâini, nu am cum să te atac și ți arăt
că sunt și deschizi la nivel abdominal,
înseamnă că sunt vulnerabil,
Deci, prin urmare, ai toate motivele sa ma consideri safe,
pentru ca un agresor nu vine la tine vulnerabil.
Atunci.
Acuma, nu stiu. Dar atunci nu vine asa.
Zona gatului, a mea, cu cat este mai deschisa,
cu cat port a voastra si a mea, cu cat portati tricouri mai
evazive si va ratati gatul in specie al femeile,
transmitezi vulnerabilitate si, prin urmare, prieten n-ai
cum sa fie agresor.
Este zona gatului vulnerabila?
În momentul în care eu îmi proteger cu haine, eșarfe, bluze
pe gât, paltoane și mai știu eu ce, arăt că sunt defensiv.
La nivel de logică primitivă.
Tu o să spui cu neocortexul, bă, dar mi-e frig.
Și o să spun, da, ai dreptate.
Ăsta înțelege altceva. Eu înțeleg ce-mi spui tu.
Corect? Tot prieten.
Am făcut constant un gest de câte ori cineva mă întrerupea
sau de câte ori ascultam pe cineva.
Și îl face și voi chiar acum în timp ce eu vorbesc. Puteți
să vă dați seama care e?
Și tocmai l-am făcut din nou.
Gestul universal al recunoașterei între prietenii este ăsta
.
În momentul în care cineva vorbește și o fac doar atât,
i-am arătat două lucruri. Unu, că îl recunosc. Poți să te
recunosc cu o persoană cu care nu te-ai întâlnit înainte?
Când te întâlnești cu cine-am păstat-o care nu te-ai văzut
de mult, care e primul gest pe care le faci?
Oh, salut, ce faci prietene?
Ți se retică spântcene?
Da.
Este semnul universal al recunoașterii între oameni din ac
elași trib.
Primitiv.
Dar ți-l faci pe pilot automat.
Eu știind asta, în momentul în care am dat în contact cu
voi, cineva mă întreabă,
Hurea vrea să spun ceva, da, te rog, Ramona, spune.
Da, te rog, Aura, spune.
Da, te rog, Aura.
Și făceam asta pe pilot automat, flash-ul din spântcene îi
transmită la nivel subliminal,
bă, suntem prieteni, suntem ok, suntem safe, suntem între
noi, întrib.
Are sens?
Da.
Pe lângă că îi transmit, suntem între noi, suntem prieteni,
ne recunoaștem, pentru că nu...
Și când eu fac asta, de obicei de ce am întors și cea lor,
persoana face exact acest ajut.
Când eu ridic spântcene, și eu...
Și logica este, dacă eu fac asta către el, înseamnă că el î
mi e prieten.
și începem să cautem cu neocurtextul motivului pentru care
mă place deja.
Uite-o, Pauara!
Mai manipulat.
Da!
Mă, are să vă azută ce vă spun.
Da.
Un alt gest pe care îl fac constant și ajută enorm la nivel
de prietenie
este zâmbetul complet autentic.
În momentul în care eu nu știu să zâmbesc și o fac pentru
că mi s-a spus să zâmbesc,
dar nu știu cum să zâmbesc, am o problemă.
Mă uit pe Facebook de multe ori la oameni care își postează
selfie-uri.
Și sunt al naibii de mândri de selfie-uri alea.
Nu contează vârsta, oamenii își pun selfie-uri.
Da, bărbați, femei, copii nu mă interesează.
Bă, dacă îmi vad o poză de genul...
în oraș cu iubii.
Și își pun o poză de aia de zâmbet pe care, dacă eu îmi iau
strict,
analizând o reptilian, eu văd agresori, bă.
Eu văd numai propriu de tine, adică...
Zâmbet incomplet îmi arăt și dinții, care înseamnă să-mi
periculoasă fugi.
Știți că zâmbetul la nivel de evoluție nu este un semn de
prietenie, este un semn de agresivitate.
Murești.
Arăt dinții.
A evoluat social-cultural să fie, te simpatizez, dar la
nivel evoluție nu vine din direcția,
vine din direcția pleci, pleacă acum că te mușc.
Are sens vertilian vorbind pentru el?
Daca eu nu sunt constient de cum va zambesc voa
si cum sa-mi folosesc zambetul si nu sunt sincer in zambet,
la un moment dat ma va-ti zisza ca ba asta nu...
ceva nu-i bine.
Pentru ca va voi arata un semnal incomplet.
Ce face un semnal incomplet? Declanseaza?
Agresorul.
Pentru ca daca eu incerc sa-i arat un semnal de prieten
incomplet,
asta nu recunoaste, va prefera sa ma bagi direct in agresor
ca sa nu riste.
De acord?
Parteneri sexuali, v-am spus deja.
In primul rand, miroase.
Se sizele la nivel subliminal si subconscient daca o perso
anea asta este din tribul meu, genetic.
Cu cat o persoanea asta e diferita mult mai mult de mine,
cu atat sunt saniile mai mari sa fiu atrase de el.
Voi fi atent ca barbat la parul persoanei, la parul femei,
la culoarea pielei ei, la forma bazinului.
Pentru ca la nivel primitiv, imi transmite mie ca poate sa
duca o sarcina cap coada pentru copiii mei viitori.
Voi fi atent la cat de vulnerabila este.
Daca femeia imi transmite prin tot felul de gesturi, inclus
iv acest al gatului sau al mainii expuse,
Sene de vulnerabilitate va declansa reptilianul din mine ca
fiind agresor
si voi simti ca sunt maxim de atras de ea si nu iti trec de
ce.
Pentru ca la nivel de evolutie, barbatii sunt vanatori.
Stiu, nu va place sa auditi asta, dar de acolo venim.
Suntem ciobani cu...
Ani vechi de reptile vanate, ca sa zic asa.
Ne-am cizelat, dar de acolo venim.
În momentul în care ne declanșați ca femei categoria de
vulnerabilitate și vă simțim ca fiind vulnerabile, major
itatea bărbaților reptilian vorbind nu neocortex, ca suntem
mulți evoluați.
Majoritatea vorbe strict basic.
Se vor simți maxim de atraj de femeie și nu vor înțelege de
ce.
Are sens?
Și categoria indiferent pe care de-aia v-am explicat. Dacă
nu declanșez una din astea trei și nu sunt atent ce vreau
să transmit, indiferent și nu mai iesi de acolo.
Va trebui să muncesc ca să ies din categoria de indiferent
din perspectiva altor oameni. Va trebui să depun efort.
Pentru că de aia am pus o etichetă. Și de aici vine dicton
ul la părerea, prima impresie contează. De aia contează.
Vă ajută informațile astea?
Da, maxim.
De asta vin și vă spun, nu fiți autentici.
Pentru că a fii autentici, în într-o zi în care tu ai o zi
proastă, vei transmite mesajul greșit de agresor
și este foarte posibil să fie greu să-l schimb după aia.
Deși intenția ta nu a fost să transmise asta, scopul tău nu
a fost să transmise asta, beneficiul tău și a lui nu a fost
să transmise asta.
Și totuși ai transmisă asta pentru că ai avut o zi proastă.
Sau ai avut niște provocare personale, sau ai avut niște
emoții.
Dacă nu ești aten la ce transmisi și la ce comuniști cu
alte personale, riști să-i pierzi pe termen lung și riști
să pierzi oportunitățile pe care le puteai construi de ac
olo.
Asta este din punctul meu de vedere importanța abilităților
de comunicare exersate conștient.
Pentru că în momentul în care vii și îmi spui, băi, am în
cercat tot, oamenii sunt defecti, sunt împiți, sunt cretini.
Eu nu am încercat suficient.
Nu există om rigid și nu există om prost, între ghilimele
la a comunica. Există doar om neantrenat.
Ci din fericirea, întrenamentul nostru ține doar de noi.
Iar asta este o veste bună.
Vestea mai puțin bună este că la început este inconfortabil
.
Pentru că a lăsat de la mine, de la harta mai mentală,
ca să construiesc și să mă adaptez pentru harta acelilalt
și să declanșez o categorie de comunicare care să fie utilă
pentru amândoi,
este un efort la început.
Și uneori nu vreau să fac asta, fie că din ego, fie că din
programare,
fie că din convingeri, fie că din principii, nu mă interese
ază.
dar responsabilitatea comunicării a fiecării dintre voi cu
persoană din viața voastră,
chiar dacă sunteți deja apropiați de ei, este doar a voastr
ă.
Nu alor.
Da, ei pot să răspundă pe nivelul hărții voastre sau nu,
însă voi, când luați contact cu astfel de informații, răsp
underea deja nu mai e la ei, e la voi.
De acord?

View File

@@ -0,0 +1,226 @@
Vreau să introducem un nou termen pe care noi îl vom folosi
constant în NLP și care este obligatoriu dacă vrem să deven
im comunicatori buni.
Acest termen se numește acuitate senzorială.
Ce credeți că înseamnă asta?
Capacitatea de a recepționa stimul prin toți analizatorii.
Super tare! Și dacă ar fi să o dăm și mai limbaj, mai...
Cu ochii, cu zaterari, cu auzuri...
Capacitatea de a sesiza schimbări foarte rapide de la o sec
undă la alta care vin pe mai multe canale de comunicare.
Cu alte cuvinte, în timp ce mă uit acum la Adi, o văd pe
Santa în stânga cum scrie a plecată și abia acum poate p
este 2 secunde a ridicat ochii către mine.
Toma s-a uit acum la mine si Isabela, colegul care filmeaza
si-am mutat mana pentru ca ma uit in cunilor la Adi.
Pentru ca am o acuitate senzoriala ridicata, observ schimb
ari care apar in aria mea vizuala chiar daca ma uit direct
la ele.
Asta inseamna ca sunt deschis si mi-am antrenat
abilitatea, acuitatea senzoriala sa se sizeze,
adica sa observe,
sa constate si sa interpreteze rapid
semnale și indici care vin din mai multe direcții.
Ca și practitioner NLP, constant pe parcursul modulor ne
vom antrena acuitatea senzorială.
Pentru că în momentul în care eu sunt setat doar pe ce zice
un om
și nu observ deloc ce face un om sau cum îmi spune un om c
eea ce îmi spune,
ratez mai mult de jumătate din mesaj.
Se spune ca mesajul într-o comunicare este de aproximativ
80-90% non-verbal.
Si asa este.
Asta nu inseamna ca cuvintele nu au importanta lor, pentru
ca nu ai cum sa spui non-verbal, auzi, papus si amersi la
un film,
nu ai cum sa faci asta.
Dar ca cheie de BMW nu conteaza filmul.
Da, e o presupunere intr-un alt context.
Convingere.
Da, e o convingere. Am vrut sa zic convingere, dar inca nu
v-am explicat ce este.
Ai nevoie de cuvinte ca sa vorbesti cu oamenii,
insa degeaba ai cuvintele aleste la tine daca nu stii cum
sa le pronunti, cand sa le pronunti
si daca nu esti atent la ce produc cuvintele tale.
Pentru ca oamenii...va intreb ceva, am aflat-o pe asta de
la Richard Bender, l-am cunoscut acum putin la o curs in
Londra
si intr-o runa din pauza, staim cu el de vorba pe hol si il
intreb, nu stiu ce zic, pe ce vorbeam
La un moment dat el zice, oamenii au impresia ca opusul vor
bitului este tacerea,
insa este fals.
Daca atunci cand nu vorbesc tac, inseamna ca nu ascult.
Sau, atunci cand nu vorbesc tac, inseamna ca atunci cand
vorbesc, nu ascult.
Oricât de inapt să fii ca un comunicator excelent ce vrei
să fii să nu asculti ce zici tu.
Pentru că oamenii au impresia că atunci când ei vorbesc nu
trebuie să ascultă, trebuie să ascultă l-altul. Corect?
Trăim cu educația asta că dacă eu vorbesc, l-altul trebuie
să asculte și când ăla vorbește, eu tac. Sau ascult.
Dar puțin sunt oamenii care ascultă când ei vorbesc. Are
sențe, vă zic?
Acuitate senzorială se referă inclusiv la mine, la ceea ce
eu spun, cum spun, cum transmit, când transmit, cum îmi fol
osesc limbajul nonverbal.
Când sunt educat în școlă doar să pronunț cuvinte pentru că
am fost învățat doar să vorbesc, pentru că dacă știu să vor
besc înseamnă că comunic bine, o să am surprize, o să fiu
greșit înțeles.
Lumea nu o să înțeleagă ce spun, o să fie nevoie să repet,
sau efectiv nu o să fie auzit.
Una din variantele pe care le pot folosi să mi-antreneze ac
uitatea senzorială este să sesizez,
Și acum vom introduce un alt termen, ceea ce se numește în
psihologia comunicării non-verbale semnale sau semne gest
uri de calmare.
Telefoanele vor rog frumos pe silențios, este în avantajul
vostru.
Gesturi de calmare. Gesturile de calmare sunt gesturile pe
care creierul reptilian le inițiază și le declanșează at
unci când simte orice fel de schimbare a stării lui de bază.
Toți avem o stare de bază. Starea noastră de bază este de
obicei starea de neutru. Sunt ok, sunt safe, sunt sănătos,
sunt în siguranță, sunt neutru.
Orice schimbare a acestei stări, în orice direcție, va fi
de fapt o schimbare pe care reptilianul meu poate interpre
ta ca fiind periculos, pentru cei diferite periculos.
Dacă simt primejdie, este o schimbare a stării mele de bază
, dacă simt emoții, anxietate, teamă, frică, entuziasm, dă-l
la debăt, doar ce se întâmplă acum?
sau atracție sexuală, adrenalină, bucurie, ecstază, entuzia
zm foarte ridicat, manifestarea acestei bucurii
și așa mai departe este tot un pericol pentru creierul meu
reptilian, de acord?
Pentru că el nu știe ce se întâmplă, el știe doar că s-a
schimbat starea de neutru.
Mă urmăriți până aici? În momentul în care mi se schimbă
starea de neutru, reptilianul meu va lua măsura recreierii
stării de stabilitate.
pentru ca lui ii place echilibru.
Cum va face asta?
Ca sa va explic asta, va da un exemplu pe care probabil st
iti majoritatea.
Ce fac parintii atunci cand copiii mici plang?
Ia un brate si-i mangai.
Hai la mama, hai la tata, esti bine, esti ok, te pupa, te
mangai, te tine in brate.
Copilul la un moment dat, intrevall timp, se calmeaza.
se calmează? Intră din nou în starea de stabilitate. Nu ș
tim care e aia, ajungem să discutăm și despre asta.
Dar se calmează. Când creștem, societatea nu mai ne permite
să nu uite la mămica să plângem.
Sau la 35 de ani să-l sun pe mama, băi, am avut o zi în aș
pa, hai până la mine un pic,
avem de îmbrățit și-at vreo oră. Nu îți mai permite cultura
să face asta, nu că nu ar fi sănătos uneori,
dar nu îți mai permite cultura să face asta.
Și atunci, evoluând, reptilianul nostru a găsit variante de
a ne auto regla starea interioară.
Asta înseamnă că atunci când starea noastră de bază, inter
ioară, de stabilitate, se schimbă în orice direcție,
de stres, de disconfort, îi zic eu, sau de confort, rept
ilianul va prela controlul și ne va arăta asta la nivel
exterior.
Cum?
prin gesturi de autocalmare.
Azi vreau toate oameni care atunci când vorbesc brusc au un
ii ori gesturi de ceva
și vreau să spun ceva în legătură cu raportul ăla și face
gestul ăsta, ți-ați observat?
Sau stai un pic că vreau să spun ceva, știi despre ce e vor
ba și face gesturi de genul ăsta?
Sau prin pări, sau femeile să lăacă cu lănțicu, sau alea
sunt gesturi, sută la sută gesturi de calmare
pe care vouă de azi înainte vă vor comunica că ceva la
nivel interior emoțional la ei s-a schimbat.
Nu stiu inca in ce directie, dar stiu ca el in momentul ac
ela nu mai e stabil.
Orici e stresat, ori e entuziasmat si intr-o stare maxima
de confort, pentru ca atent sa se intampla inclusiv in
stare de confort.
In momentul in care eu pun reflectorul pe oricare dintre
voi din orice fel de motiv, va pun intrebare, va contrazic,
va dau un exemplu si vorbesc cu unul dintre voi,
Veti observa de acum inainte, pana acum n-am vrut ca v-a r
ar, decat daca o dau pe camera, ca va schimbati starea non-
verbala.
Incepeti cu asta. Da ma, hai sa-ti explic despre ce e vorba
si sa faci gesturi astea mici.
Atentie, sunt gesturi exclusiv la fel de infime si de subt
ile ca astea.
Ma vedeti ce fac?
Da.
E foarte subtil, sa daca am manile la spate sau am manile
in buzunar, nu-ti dai seama cand eu fac inclusiv in buzunar
asta.
Este un gest prin care recriez felul în care mă mică a mea
când era mic mă calma.
Și mi-a ducea starea mea emoționată de bază înapoi în ech
ilibru. Are sens?
Când știți, când observați că o persoană manifestă gesturi
de calmare, singura problemă pe care aveți provocare între
ghilimee este să vă gândiți, oare acum este ea în confort?
sau un disconfort?
Adică ceea ce eu spun, exclam, comunic, o duce în confort
sau în disconfort?
Deja acolo știți că voi ceea ce face și comunicați influenț
ează cealaltă persoană. Vă ajută asta?
Cel mai întâlnit gest de autocalmare la femei de obicei
este joc cu culățicul.
Ama deja, hop, stai că nu.
Jocul cu lănții cu ama deja și-a luat mână, dar e regulă.
Jocul cu șuvița de păr.
Sau cu o brățară.
O brățarică sau cu inel.
Dar asta deja e foarte comun și la bărbați pentru că și ei
poartă ceas.
Cunosc un tip trainer care înainte să înceapă cursul, în
timpul când începe cursul fix, în primile 5, să joacă în
continuu cu ceasul.
Eu de el dau jos ca să nu am cum să mă joc cu el.
Cunosc barbati si femei care, cand sunt stressati in orice
fel, sa joaca cu verigheta.
La barbati, un gest foarte antrenind de carmale este crav
ata.
Isi elibereaza cravata, chiar daca n-au cravata.
Isi trac cam asa.
Isi redica tricou si fac asa de doua ori.
Ca si cum brusc sau incalzit, desi in camera e aer cond
icionat.
Acuma ca va vorbesc despre asta, suna cunoscut?
Mai sunt gesturi de genul gâtului la bărbați.
E preferat de bărbați.
Își mângâie ceafa atunci când de obicei au greșit cu ceva.
Deci de obicei, serios, este un gest de submissivitate.
În momentul în care ai greșit cu ceva sau știi că ești vină
vată, între ghime,
sau ești într-o situație de inferioritate de orice natură
inclusiv emoțională,
va fi un gest prin care tu recunoști și asta pentru că te
autocalmezi
și este și foarte vulnerabil pentru că ți-ai scris toată
partea abdominală.
observ cum ești deschis total pe aici, asta faci când ești
defensiv, ești victimă întregii mele,
ești de acord că am greșit, nu e conștient.
Vă mai zic, legat de nouă limba, așa nu vorbea.
În momentul în care o persoană își schimbă starea emoțional
ă în orice direcție,
își va schimba limbajul nonverbal.
Legea aici în comunicare este
nu am cum să am aceeași emoție
cu aceeași exprimare limbajului nonverbal.
Când voi de pe scaun luați cuvânt în orice fel
și stați, nu știu, să nu mă pun pe telefon,
stați așa până să vorbeți cu voi,
Când am pus lăfectorul pe voi brusc, te-ai sucit, te schimb
, te schimb piciorul, te deschizi, faci ceva.
În momentul ăla, eu știu că la nivel emoțional ceva s-a sch
imbat la tine acolo, nu mă interesează, pentru că știu că e
normal.
Însă eu așa îmi dau seama că ceea ce eu fac și spun ajunge
la tine.

View File

@@ -0,0 +1,46 @@
O să vă dau un sistem foarte complicat, însă o să-l repeta
ți suficient de mult până când o să înțelegeți.
Este foarte, foarte complicat, foarte profund, prin care vă
dați seama cum să vă folosiți delimbajul vostru în verbal
ca să schimbați emoțiile și gândurile oamenilor.
Vreți să vă îl dau? Da.
Vreau atenție, pentru că e foarte complicat.
Se numește sistemul Jack.
Și arată cam așa.
Și am terminat.
L-ați prins?
L-ați prins?
Da.
Gânduri, emoții, comportament.
Oamenii vin și îmi spun, Horia, vreau să învăț să citesc g
ândurile.
Ca să învăț să citesc gândurile unei persoane,
primă oare nevoie să învăț să citesc emoțiile.
Ca să învăț să citez chemoții unei persoane, trebuie să înv
ăț să observ cum se comportă, ce îmi arată din punct de
vedere nonverbal, când este în prezența mea.
Eu adaptându-mă la nonverbalul lui, făcând pacing pe lumea
lui, ajung să creez raport, de acord?
Un lucru pe care nu vi-l am spus despre raportul este că at
unci când creezi raport cu o persoană,
se crează un flux de informații atât din spre tine cât și
în spre tine.
Ajunci să simți ce simte ceară altă persoană, iar el ajunge
să simte ce simți tu.
E atât de profund și atât de intens încât odată creat core
ct acest raport îți da acces la lumea omului interioară.
La lumea lui interioară, din punct de vedere emoțional.
De-aia atunci cand esti foarte profund conectat la o perso
ana, ajungi sa simti lucrul care nu-ti apar tinție.
Ajungi sa simți anxietate, teamă, frică, panică, neliniște
și nu știi de ce pentru că tu nu ai motiv logic să simți
asta,
dar pentru că ești conectat la o altă persoană, s-a creat
fluxul de informații.
Prin raport, prin pacing pe non-verbalul unei persoane, pe
structura lui verbală, pe realitatea lui interioară,
ajungi să treci de la exterior la interiorul lui.
Ajungând la interiorul lui, din punct de vedere emoțional,
poți să-ți face o idee destul de clară, nu cu punct și virg
ule și cu propoziție, despre ceea ce gândește.
Pentru că nu am cum să gândesc ceva și să simt altceva.

View File

@@ -0,0 +1,308 @@
Legen comunicare. Mintea si corpul se influenseaza reciproc
. Vrei sa nu mai simti ceva? Foarte simplu. Schimbati post
ura in un verbal.
Vini oameni cu care lucrez la cursuri sau in diverse conj
unturi, intalnim la diverse ocazii,
si vin la mine ploați asa si tris, sa uit in jos, si ce put
eam, am vrea sa fiu si eu mai vesel.
Si zic foarte tare, stii sa zambesti?
De ce stiu, dar n-am motiv.
Si cum ar fi sa zambesti fara motiv? Da, da, trebuie sa fii
nebun sa zambesti fara motiv.
Nu. Pentru ca conform acestui principiu,
Eu încep să zâmbesc fără motiv, o perioadă.
Ce se va întâmpla?
Îmi schimbe emoția.
Și creierul meu reptilian va spune, bă, ăsta zâmbeste.
Idilău? Ce-a pățit? A fumat ceva? Nu.
Înseamnă coavelu, motiv pe care eu încă nu l-am perceput.
Ia mă, să-i mai dau, deci.
Ia oxitocină, ia serotonină, ia să-ți fie.
Și îți schimbe emoția.
Zâmbind, forțat, la început.
Te rog.
Studiu pe tema asta au făcut Amy Cady.
Da, Amy Cady, da. Așa este. Dă-mi detalii. Dacă vrei, dacă
nu îți dau eu, că-l știu.
Nu, poți să-mi spui despre ce-i vorba, dacă le-ai aduc. E
exemplu foarte bun.
Da, am citit cartea ei și am urmărit și filmulețile pe care
le are pe YouTube.
O să te rog să-l pui pe grupul de Facebook. Bine?
Spune despre ce-i vorba, dar o să te rog să-l pui tu, că eu
uit.
Și de aia.
Așa cum a fost studiu.
Da, studiu s-a facut pe câțiva subiecti și dintr-o anumită
stare,
deasupra scuza care a reprezentuit cu rogul să simte poziț
ia corporală,
din două minute, în un an, la un an ieri, la un an ieri.
În sensul că cei care erau supărați aveau o stare, a zis că
trebuia o pozitie de o ce?
Aveam o stare ticică...
Mi se pare că e ala de care zici tu a fost cu jocurile de
noroc, nu?
Da, cu jocurile de noroc și cu jocurile de noroc și cu stud
enții...
Da, ala, ala, ala, ala, e același, e același, e același.
Li s-a luat, ai zis, nu știu dacă am auzit că beam apă, li
s-a luat mostră de salivă,
au fost două grupuri împărțite, unul într-un grup într-un
grup,
s-a mostră de salivă înainte de experiment și după.
Am fost pusi sa stea timp de 2 minute, am o verbale de tr
istete, de slabiciune, de submisivitate cu umerii cazuti,
privirea in pamant, corpul facut mic, cealalt pe birou,
relaxati cu maniile la spate, foarte zambind, timp de 2
minute.
Dupa care au fost pusi submisive, de simptom, de simptom,
de simptom, de simptom, de simptom, de simptom, de simptom,
de simptom, de simptom, de simptom, de simptom, de simptom,
de simptom, de simptom, de simptom, de simptom, de simptom,
de simptom, de simptom, de simptom, de simptom, de simptom,
de simptom, de simptom, de
Au fost pusi să stea timp de 2 minute, anul verbal de trist
ete, de slăbiciune, de submisivitate cu umerii căzuți, priv
irea în pământ, corpul făcut mic, cea le pă birou, relaxați
cu mâinile la spate, foarte zâmbind,
timp de 2 minute, după care au fost pusi submisive, de slăb
iciune, cum le zic ei în limba engleză, au riscat mai puțin
la jocul de noroc, ca statistică, nu toți, da? Statistic,
și au câștigat mai puțin.
Cei care au stat în pozitie non-verbală de putere, de înc
redere în ei, deschiși, zâmbitori, chiar dacă nu simțeau
asta în acel moment, au riscat mai mult la Blackjack, la j
ocul din ori, și au câștigat mai mult.
Pentru că emoția lor interioară era diferită. Și asta le-a
schimbat comportamentul.
Mai mult decât atât la finalul acestui experiment, li s-a m
ăsurat din nou cortisolul și testosteronul.
a observat că cei care au stat în postură non-verbală, de
slăbicini, de submisivitate,
aveau nivelul de cortisol foarte crescut, adică de stres,
iar cei care au stat în postură non-verbală de putere și de
încredere ei,
au avut nivelul de testosteră foarte ridicat și stres
foarte scăzut.
Din coia ce testosteron era foarte scăzut.
Doar din limbaj non-verbal, doar din comunicarea non-verbal
ă,
doar prin felul în care eu îmi folosesc propriul trup,
pot să-mi influențez inclusiv chimia
corpului.
Mă are să-mi știu ce vă zic.
Practic,
în momentul în care vreau să-mi schimb emoția, că vin oam
eni și îmi spun, bă, nu mai vreau să simt ce simt, din vari
motive.
Asta e la nivel de modul 1, o să vă dau și alte variante,
dar nivel de modul 1, acum, în prima parte a zilei,
îmi schimb emoția
schimbând în
comportamentul non-verbal.
Lege în comunicare. Nu am cum să simt același lucru dacă î
mi schimb limbajul nonverbal.
Limbajul trupului.
Dacă îmi schimb postura, voi schimba automat și emoția.
Asta e valabilă când vine vorba de mine.
Dar mă ajută cu ceva asta când vorbesc cu alte persoane și
comunic cu alte persoane?
Evident. Când ei își schimbă postura nonverbală în timp ce
eu comunic cu ei, știu că la nivel interior și-au schimbat
emoția.
Asta nu e un feedback fain ca stiu ca ajung la el cumva, nu
stiu inca in ce directie.
Confort, desconfort, dar vad ca am un impact.
Corect?
Da.
Intrebari, de orice fel.
Te rog.
Bine, foarte greu de multe ori sa-ti defineesti trairea.
Da mai tare.
Ea.
E foarte greu sa defineesti trairea si emotia, da, da stii
de ce?
pentru că trăirea și emoția definită ajunge să fie doar o
etichetă, adică un cuvânt.
Iar cuvintele sunt subiective pentru că vinte pe harta fiec
ărui în funcție de vocabularul și experiența lui personală.
Ceea ce pentru mine înseamnă tristete pentru că e posibil
să înseamnă doar nostalgia. Corect?
Am de unde să știu că trăim aceeași emoție vreodată? Nu,
niciodată.
De aia nu sunt de acord cu diagnosticiile sau cu etichetele
de genul nevroza, ADHD, bă, astea sunt doar cuvinte.
Nu sunt aplicabile tuturor, e exclus. E aplicabil doar stic
ui aluia care a inventat cuvântul.
Că pentru el e valabil. Pentru mine nu mai e valabil.
Când vine un parinte și se pune, bă, copilul meu a fost
diagnosticat cu ADHD.
Felticite, e doar agitat și copil. E bine, e normal, lasă-l
în pace.
Cum adică, nu-i bolnav? Nu!
Bine, sunt trepte și cazuri, și înțelegi, extreme.
Dar un copil care doar ne-a stâmpărat și nu stă locul lui
și nu te ascultă și varse,
și măcămăi și băiețel face mizerie și mai aștept cei și nu-
i atent,
băi, perfect în regulă. Așa am fost eu.
Dacă vrei să spun că eu am fost defect, nu o să spun asta
niciodată. Eu sunt perfect ok.
Cuvintele și definirea emoților monii sunt doar cuvinte,
sunt etichete.
Și vom discuta despre asta. De ce atunci când primim o et
ichetă din exteriorul nostru, e bine să o punem în senul înt
rebării pentru că nu e a noastră.
Cum pot eu să îmi dătific? Cum pot eu să îmi dătific?
Ce anume trebuie? Și să facă garcă îi emoția mea?
La ce te ajută?
Să-mi ajută eminime, să-mi identific ce emoție am.
Și să-i ajut și pe ceilalți din fața mea.
Nu mi-ai răspuns, mi-ai răspuns filozofic-oșoistic.
La ce te ajută să dai un nume la ceea ce simți, în loc să
simți?
Ca să verba și să faci cu ceea ce simți.
De ce trebuie să dau un nume la ceea ce simt ca să știu ce
să fac cu ceea ce simt?
Poate pot gestiona de multe ori și întrebat.
Așa. Da?
Da.
De că traiesc cu care ai...
Deci vorbim din nou de exterior, observ, da?
Da.
Ok, ea m-a întrebat de interior.
De interior?
Are să-mi știu ce spui.
Da.
Dar eu vorbesc de interior.
Ceea ce nu s-te-a învățat Moni să facem cu emoțiile noastre
, și nu e o vină din nou,
E doar o lipsă de informație în nivelul de societate global
ă, nu România.
Suntem învățați să facem multe lucruri cu emoția noastră,
mai puțin să le simțim.
Ni se spune, nu fi trist, nu fi furios, calmează-te.
Nu e bine ce simți, ia un Xanax.
Băi nu, e perfect în regulă orice. Simți cât timp îi dai vo
ie să simți.
Modul 2 doar asta facem. Vorbim despre emotii ce sunt, de
unde vin, care e rolul lor, care e scopul lor, cum fac cu
alea care nu-mi plac, care e mesajul al lor care nu-mi plac
,
de ce unul de emotii ma bag in stari de ala de simt ca nu
mai pot sa ies, care e mesajul lor,
dar nu suntem invatati sa ne traim. Baza acestor noptiuni
pe care le vom face si exercitii pe care le facem in modul
2 este simte-ti emotiile, nu conteaza numele lor.
Simtele. La nivel general, vai putea sa intuiesti, Moni, ca
este confort sau discomfort?
Ca e basic, nu? Mai departe este strict subiectiv. Nostal
gie la tine va fi tristete la mine.
Va trebui sa stam, cred ca, multe ore la bere la 5 dimine
ata impreuna, ca sa ne dam seama ce simtim.
Si cam cum fac barbari, stii?
Vrei să-ți așa se ateră.
Să mă înțelegi ce?
Pentru că prin creiere de raport voi ajunge să simți ce sim
ți tu, nu mă va interesa numele.
De acord?
Tii am răspuns?
Da, dar.
Eu înțeleg ce vreau să zic.
Ia zi-te-o, Sanda.
Dar tu înțelegi ce vrei să zic pentru că ai harta ei, nu?
Pentru că sunt emetici.
Am înțeles.
Aceasta punere de întrebare, când ne trebuie un nume.
Pentru că noi suntem așa, suntem educați învățați să defin
im o patologie cu un titru, cu un nume.
Și de foarte multe ori în ultimii ani am făcut și întreb
area, și m-am și distrat în sinea mea,
sunt niște cuvinte ce îi spun pacientul care...
Așa este.
Și când schimbă, traduc limbașul acesta medical,
În cuvinte simple, de care îl încep să le folosesc cu pac
ienții, de asemenea, cât de dez-anxia...
Fără anxietate este cuvântul pe care-l spuneam să folosesc
în locul definiției bolii.
Așa este.
Pentru că și bolile astea sunt artificial numite.
Dacord.
Dar noi începem în terapie punând titlu.
Așa este.
Deci, îl știm despre ce discursul.
Științific este nevoie de asta.
Poate că oamenii medicali, nu știu dacă ești în asentiment
ul meu, încearcă să adună într-un tipar și să pun în căsuțe
multe lucruri ferite.
Avem nevoia de a băga în căsuța X și să o numerotăm cu titl
ul general cu Tatăl.
Bravo!
Poate să facem studii și să comparăm căsuța asta cu Tatăl.
Așa este, așa este.
așa este.
Și ne dă un rezultat statistic o medie.
De acord.
Și e bine că e așa.
Pe care le-am scos și să tratăm pe toată lumea cu media.
Corect.
Nu se potrivește.
De acord.
Și practic ce spune Sanda este că noi prin aceste definiții
și etichete, care atenție în anumite medicumi medical,
e nevoie de ele ca să poasă funcționeze niște oameni,
general vorbind cu niște unelte.
Însă dacă nu ies din ele îmi creez de fapt acel potrat cu
care am început acest curs.
Tineți în tine pătratul? Pătratul sunt etichetele și cuv
intele din care nu vreau să ies pentru că nu sunt curios de
ce alte cuvinte pot să folosesc ca să explic unui pacient.
Ceva ce în termen medical sună propăstios, în termen de bun
simț de vocabular bogat care poți să-l ai să explice omului
, pentru el sună mai basic. Am înțeles cu Alexander? Super-
coare.
Altă întrebări, de orice fel. Daudra.
Cum pot să fac să mă focalizez în același timp rapid, să
constientizez și pe mine și pe el? Pentru că eu trebuie să
fiu atentă și la mine?
Foarte simplu.
Că de reprezent sunt atentă la mine. Și nu e ok pentru rez
ultatul care îi se va păruge.
Este ok că mă carești atentă.
Că?
Este ok că mă carești atentă. Eu cunosc oameni care nu se
atrezi nici la ei, nici la alții.
Se poate mai rău.
Serios?
Se poate mai rău.
Se poate mai puțin bine.
Da.
La nivel de cuvinte, când zic rău, e diferit de atât decât
atunci când zic mai puțin bine.
Mă suna nește faci, cum ești? Și unii zic, bă, rău, frate,
azi am o zi de tot. Și eu zic, cum ești? Mai puțin bine ca
ieri, dar e ok.
Sună altfel. Cuvintele împrogrammează harta metală. Vă dau
cu asta până la finalul modulilor.
Deci, să știu ce fac, să știu ce vorbesc, să văd ce face și
ce vorbește să fiu atent de să-i dau și...
Da. Înainte să vă spun, vreau să-mi spui cum ai făcut că at
unci când ai învățat să mergi, ai ajuns la stade de a purta
tocuri, probabil porți tocuri, nu?
Dansezi pe tocuri, înțeleg? Ai făcut spor la viața ta? Ok.
Și totuși la început când ai început să mergi picai. Des.
Am perseverat.
Am perseverat.
Până la luna așaptia?
Vei reuși?
Da, cel puțin până la așaptia vei reuși.
În Italia.
și că voi cumva suntți scopleșiți și va trebui să le aplica
ți pe toate în același timp și nu o să vă descurcați pentru
că nu știți cum o să faceți, că renunțați.
Și să și ratăm, să ascultăm, să și exercăm și nu în verbal,
dar asta vine și cu emoțiile imediat, după aia vrea să mă
înveți, eu să fac linia timpul și aaaa, unde am ajuns?
E în regulă, renunțați la această presiune, nu există, nu
are sens.

View File

@@ -0,0 +1,332 @@
De fiecare când ați învățat vreodată ceva în viața voastră,
ați trecut prin patru mare etape.
Indiferent că ați știut că să numesc așa cum o să vă spun
eu sau nu,
sunt patru mare etape prin care voi toți ați trecut, ind
iferent de ce abilitatea ați dobândit pe parcursul vieții vo
astre.
Veți să vă spun?
Da.
Prima etapă a învățării, astea sunt etapele învățării, ap
ropo.
Valabile oriunde în lume, cu orice abilitate, cu orice pers
oană, orice glob, orice...
Unde vreți voi?
Să spunem că ai învățat să mergi pe bicicletă.
Primă oară, ca să înveți să mergi pe bicicletă, trebuie să
știi că există bicicleta.
Poștentizare?
Da, dar în ce etapă ești când nici măcar nu ești conștient
că există bicicleta?
Ai cum să vrei să mergi pe bicicletă când tu nici măcar nu
știi că există așa ceva?
Nu.
Nu?
Incompetență,
inconstientă.
Habar n-am că există așa ceva posibil.
Nici nu știu că există conceptul, nici măcar nu știu că
există posibilitatea ca să pot să mi-o doresc și eu.
Corect?
Pe scurt, sunt în etapa
nu știu
că nu știu.
Ignoranță completă. Noapte, zic eu.
Habar n-am că există ceva de genul ăsta posibil.
Veste bună.
Ați ieșit din etapa asta voi.
Cu privire la tot ce am deschis-o anul ieri, al alter si a
zi, voi ati iesit din etapa asta.
Pentru ca ati aflat concepte, notiuni, abilitati, cuvinte,
abordari, pe care pana acum, pana mai ieri, pana mai alter
nu stia-ti poate ca exista.
Ati iesit din etapa asta? Felicitari! Are motiv sa scada
presiunea de pe voi? Bun, continuam.
Când aflu că există bicicletă, mă lovesc de ea pe stradă, m
ă calcă unul cu bicicletă,
și zic, hmm, ce-i avionul ăsta care a trecut pe lună de
mine?
Încep să-mi pun întrebarea despre ce este o bicicletă,
nu știu că nu știu,
însă sunt în etapa de bravo,
incompetență, conștientă,
cu alte cuvinte, știu că habarnam.
Stiu ca stiu. Stiu ca nu stiu. Pardon.
Exact. Stiu ca nu stiu. Devin constient de niste limite, de
niste abilitati pe care inca nu le-am exercat, de niste not
iuni pe care inca nu le-am integrat, dar stiu ca exist acolo
si incep sa-mi le doresc.
Cum pot sa-mi doresc iluminarea spirituala daca nu stiu ca
asa ceva este posibil? Cum pot sa-mi doresc sa merg pe bic
icleta daca nu stiu ca exista bicicleta?
Când devin conștient de aceste concepte, nu este logică.
Pot să-mi doresc să le obțin sau nu.
Dar în momentul ăla sunt în etapa de știu că nu știu. Incom
petență conștientă. Și e perfect naturală.
Este etapa unde încep să exercez. Este etapa când e nevoie
de atitudinea de...
Bă, tot ce e nevoie acum e să să testez și să iau feedback,
să văd ce se întâmplă, care-i rezultatul.
Ce variante există?
Și încep să îi exersez.
Se va întâmpla uneori, și e perfect natural, să pic dă pe
bicicletă.
Să mă lovesc când încep să merg, când sunt mic.
Preseam să nu fii atent la toate semnații.
Exact.
Uiți să fii atent.
Exact.
Pentru că e perfect normal să nu le știi pe toate în acelaș
i timp din start.
Nu ai cum.
Când accepti asta, presiunea de pe tine de a face 7000 de
lucruri în același timp, e perfect natural să scadă.
Te rog, Iulia.
Un exemplu cu învățatul șofatului.
De exact.
Mulți doamne, în specie, că doamne probabil mai nativ, în
cercă să se concentreze în ce etabă.
Credem că și domnii sunt la fel, numai că fac asta la 14
ani, la 18 ca voi sau la 20.
Noi facem la 13, 12.
În ce ordine și în ce moment trebuie să apese pedala ca să
schime viteza?
Da, exact. Si dupa 5 ani incepi sa conduci cu piciorul st
and, cu umorul, stii iPhone-ul, cu unul, schimbi vitezele si
cu una, te machiez.
Stiu ca radeti ca ati facut-o deja de zambiti.
Voi va machiazi, noi mancam shawarma sau stiu ce facem in
timp ce conducem cu genunchiu.
Asta pentru ca am depasit etapele astea.
Am exercat suficient de mult etapa 2a in care am stiut ca
nu stiu, am fost constient de limitele mele si am trecut in
a 3a etapa.
competență conștientă, adică știu că știu.
Devin conștient de ceea ce pot să fac, știu că fac, știu că
fac, uite am rezultate.
Este etapă în care încep să-mi cadă încăască încrederea
mine.
Și este etapa în care se instalează aroganța.
Și pot foarte ușor să o dau înapoi.
Când sunt prea arogant în etapa asta, devin rapid, conșt
ient, de ceea ce nu știu tot.
Statistic să știți, și nu glumez, cele mai multe accidente
de motocicletă au loc după primul an de începător.
Am permis de motocicletă, după primul an de motocicletă am
început să devin încrezător, slash arogant,
Figuri, comana, de elef, l-am numai din sholt.
Am alinecat la un moment dat intr-o curba,
n-am picat, dar am devinat...
Hop! Stai, nu-ti atat de esmecher cum ma credeam.
Si brusc am inceput sa fiu mai atent.
Statistic, cele mai multe accidente de masina si de motocic
let
au loc dupa ce trece perioada de primul an de proba,
pentru ca devin brusc, increzator si arogant.
Si se poate sa revin apoi in a doua etapa.
Pentru ca viata sau situatii in care te bagi singur
Vă urătă limitele tale dacă devii prea arrogant.
Însă când ajung aici, deja este etapa în care nu mai îmi
pun problema cum fac.
Ci știu că o să o fac. Am ușoare anxietate.
Nu sunt încă sigur dacă o să iasă cum vreau eu 100% dar șt
iu că am trecut prin etape de câteva ori.
E în regulă. Mor pe bicicletă și pornesc.
Făcând suficient de multe ori chestia asta ajung într-o et
apă în care am ajuns toți, vă garantez, într-una de la abil
itatele pe care le avem,
care se numeste nu știu că știu.
Adică competență inconstientă.
Nu sunt conștient decât de competenț sunt.
Fac lucruri pe pilot automat îmi ies bine și dacă cineva mă
treabă cum le-ai făcut,
habar n-am să răspund.
Conduc masina timp de 30 de km, si ma trebui sa ca a trecut
timpul si habar nu am cum ma ma o sa acolo.
M-am trezit in parcare cu masina parcata, a-ti patit vreod
ata?
Competenta inconstienta, nici macar n-ati stiut cum ma o sa
am sa acolo.
A devenit atat de mult un program care ruleaza pe pilot
automat incat habar nu ai cum o faci, dar o faci si la un
an n-ai bine de bine.
Sau conduci masina timp indelungat si la un moment dat esti
in filmul tau pe treaba ta cu ce ai de facut in ziua aia,
unde te duci, ce faci sau vorbesti cu cineva din dreapta,
și la un moment dat s-ar un cain în fața mașinii și tu tra
gi brus de volan, îl ocolești și pești mai departe.
Ai o decizie conștient?
Nu, subconștient, pe bază abilității teare de... nu știu că
știu.
A devint o abilitate atât de bine băgată în antrenamentul
și în fibra ta ca om, încât a prăla control automat reflex
ul.
Adică reptilian.
Care te protejează.
Danelul.
Ai un stil de la conduce dacă faci ceva?
Da, așa este, dar nu înseamnă că e și bun, e și mai puțin
bun. Înseamnă doar că ai o abilitate bună de a conduce, îns
ă dacă o duci la extrem,
ca și în etapă anterioră, îți poți aduce aminte foarte
rapid ce încă nu știi.
Ziduri, chestii...
Poți să fim și o cunosc mult șoferi extralunari care au fă
cut accident și și-au dat seama,
bă, stai un pic, că nu chiar tot știu despre șofat, mai am
limite.
Eu am avut trei accidente pe locul din dreapta.
Frustrarea a fost ca, înainte să se întâmple acel accident,
l-am anticipat.
Adică i-am spus să opre, nu mai opri, lasă-te.
Suntem în regulă.
Nu, nu, nu, eram pe locul din dreapte, eram pasager, odată
de două ori pe locul din dreapte și o altă în spate.
Și înainte să se întâmple respectiv un incident, l-am
anticipat.
Și zic, vezi? Nu mai vedea, lasă-te.
E ok, ești bine? Da, ok. A sărit herbegu, suntem în regulă.
Dar eu eram la.
Știu că știu și eram atent.
Era mai atent decât ăsta care conducea din reflex.
Are sens. Era mult mai atent decât el vedea mai repede sem
nalele pentru că le băgam înseamnă pentru
că pentru mine oarecum începător le anticipam le vedeam le
observam contau când devin atât de bun pe ceea ce faci
încep să ignor lucruri care sunt utile și folositoare dar p
ână atunci.
De atunci încolo mai tu ești bun.
Hai, ce-mi spui tu mie cum e.
Te-ai cobrut de că timpul ești un gen ce pot lăsa pe un
motor?
Mintea repiliană te ține pernici?
Da, pentru că scopul ei este să te protejeze.
Încă deja ei, după an de zi de iară, încerci figuri, dar e
mintea care...
Absolut, absolut. Și e valabilă atenție în orice abilitate.
Mulțumesc. Aura.
Reveritor la abilitate. Că tu de aici a plecat de la discuț
ia cu tine.
Voi acum sunteti raportat la abilitățile de comunicare, de
limbaj nu verbal, de limbaj o trupuri, de citirea gânduril
or și emoțiul, de influențarea celor, de creare de raport,
de pacing, de cuvinte,
sunteti ieșiți din nu știu că nu știu.
Proaspăt ieșiți.
E în regulă.
Am fost acolo.
E o etapă naturală, nu e un defect.
Exersând în timp cu răbdare, blândețe, calm și perseverență
, ajungeți să știți că știți.
și încet încet, pe cursul celor 7 luni, și sper eu, pe zeci
de ani de viața voastră de acum încolo,
ajunge să nu știți cum faceți lucruri bune.
Mă întâlnesc cu foși cursanți de acum câțiva ani care,
când iau contact cu colegi noi, se pun la masă, încep să
vorbească și în 15 secunde sunt în sincron instantană un
raport.
Și când mă duci și întrebă, dar tu știi...
A, nu, cursantul nou, colegul nou, îi zice lui ăsta vechi,
bă, dar ce faci, măi, nici?
Și ăsta, așa, măcar nu-i conștient că o face.
Pentru că ai exersat atât de mult timp încât acum ai desch
is și e curios de alți oameni, pe pilot automat a devenit
starea lui naturală.
E valabilă cu orice fel de abilitate din viața voastră.
De asta vă rog, nu încercați să aplicați tot ce aflați de
la acest curs în același timp de azi înainte.
Și luați-le pe rând.
După un astfel de curs, după un astfel de modul de obicei,
și o să vă dezamăgesc un pic,
abilitățile voastre naturale pe care le aveați deja când er
aiți în sala de curs,
cad cu aproape 70%.
Știi de ce?
Adică, bravo!
Ceea ce voi deja făceați bine nu mai faceți.
Am găsit să mai ier la exerciță.
M-am blocat.
Ceea ce voi deja făceați bine nu mai faceți bine durează do
ar o perioadă,
pentru ca voi incercati conștient să faceți tot ce-ați af
lat în același timp, inclusiv ce faceți înainte.
Și este imposibil.
Are sens?
Luați-le părând, dragilor. Răbdare, blândețe, atitudine de
hai să testez, e în regulă să greșesc, îmi iau feedback-ul
și merg mai departe.
Nu toate în același timp.
Veți avea momente când ajungeți la modul 4 sau 5 și veți sp
une,
ui, eu am uitat ceva la modul 1, s-a aplicat, am uitat de
pacingul pe, nu știu ce, pe respirație.
Și abia atunci îți aduce aminte de el și e în regulă.
Atunci începi să-l testezi.
Are sens?
Întrebări, de orice fel.
Da, Sanda.
Nu ar trebui să facă o culmă, dar poate să sună, că, de
exemplu, după ce înveți, înveți, înveți, mă gândesc să ast
uteți în sesiunea,
Ai înainte de examen starea aia că nu mai știu nimic.
Aia unde e?
La...
Nu știu că nu știu.
Nu mai știu nimic.
După ce ai învățat-o și așa.
Am înțeles că nu ai fost testat pentru a primi un examen.
E starea naturală de nu știu că știu.
Pentru că dacă îl lași în pic să se relaxeze...
Întrage subiectul imediat.
Și îl vede, zici, a, să mori ușor.
Încerc să scrii.
Și bruscă ți-ar duce în tine.
Ești în starea de nu știu că știu.
Nu mai ai acces, conștient, la ceea ce tu ai deja în subcon
știent băgat.
Am trecut prin ea de multe ori. Și voi, probabil, de zeci
de ori.
Nu? Da.
Acest o apariință am făcut student, de ce se întâmplă în
momentul în care trage studiectul să se uită la el?
Și se gândească, mă, ești tu la un moment în care nu ai văz
ut niciunul din el?
Probleme.
Asta e întrebarea de modul 2.
Pentru că în momentul în care am ajuns la concluzia toți,
suntem pe aceeași partă că avem un conștient și un subconșt
ient.
Conștientul este neocortexul logic, argumentat, rațional,
critic și subconștientul este reptilian și limbic.
tot ce avem în subconștient este tot bagajul și cu ăsta luc
răm noi de-a cursul celor 7 module.
Voi deja lucrați cu asta, dar nu știți, dar o să vă zi la
modul 2 cum ați făcut-o deja.
Toată bogăția noastră, tot potențialul nostru, toate resur
sele noastre,
tot ceea ce avem util în favoarea noastră, tot ceea ce am
învățat să facem, toate amintirile noastre,
vreodată este în subconștient. Există deja acolo, le avem
deja la noi. Singura provocare pe care o avem este că nu ș
tim să le accesăm în mod conștient.
Iar asta de bicei se întâmplă în cele mai multe cazuri
pentru că dăm o foarte mare importanță rolului conștientul
ui.
Cu alte cuvinte, pun pe primul loc, rațiunea, logica,
critică, argumentele.
Dacă nu are sens, nu mă interesează.
Însă vin și vă dau un contraexemplu din experiența mea, po
ate vă regăsiți.
În momentul în care mă relaxez în fața unui provocări, exam
en, mă detașez de rezultat.
Zic, bă, ce-o fi, o fi, am făcut o ceținea de mine, a, e.
și mă relaxez conștient și renunț la control și la încord
are, conștiente și la ține,
fix atunci m-am descurcat mai bine și am obținut rezultate
mai faine decât dacă rămâneam încordat și stresat pe examen
.
Ați pățit tot asta? De ce?
Relaxând conștientul, critică, lațiunea, logică și argum
entele,
i-ai dat voie sub conștientului să îți dea drumul la resur
sele pe care tu deja le ai.

View File

@@ -0,0 +1,377 @@
Bun. Vreau să mai întâlnim un termen care o să fie foarte
important și pe care o să îmi auzis constant că îl spun.
Cred că l-am spus de câteva ori, dar nu l-ați sesiza sau
cel puțin nu l-am sesizat, eu că l-am spus.
Și aceasta se numește congruență sau in congruență.
Ce credeți că înseamnă?
Suna complicat, Leon, da? Nu-i? Ia-ți promit.
Ceea ce spui reflectă ceea ce simți?
Ceea ce spun reflectă ceea ce simți? Ești foarte aproape,
da?
Foarte aproape, îmi place, dar vreau și mai concret.
Cum?
Fac o aliniere.
Bravo! Alinierea între ceea ce spun pe cale verbală cu ceea
ce transmit pe cale non-verbală.
În momentul în care eu spun ceva și arăt altceva înseamnă
că sunt incongruent,
iar creierul reptilian al celui care mă observă va sesizea
incongruența.
Când celălalt sesizează incongruența mea din limbajul meu
nou verbal, va lua decizie agresor.
Orice incongruență, că este un zâmbet incomplet, că este un
ton al vocii nepotrivit cu ceea ce îi spun, calmează-te!
Sunt foarte congruent, nu?
Sau cum esti?
Sunt foarte bucura sa fiu aici.
Transmit printr-un canal ceva,
prin alt canal alt ceva.
Incongruenta.
Cheia interpretarii limbajul
trupului sau limbajului non-verbale
este sesizarea congruentei sau incongruentei
pe care o manifesta celalaltul oameni.
E atat de simplu.
Banal?
Nime nu o ia în calcul.
Toți caută să memoreze 7 milioare de poziții ale mâinii pic
iorului, capului, din cartea aceea cu 700 000 de pagini,
ca să înțeleagă ce gândește alălalt.
Iar eu viște spun, dă-le foc cărților ale lor, n-au niciun
fel de importanță, aruncă-le, sau dacă nu ai cărții igienic
, nu știu,
DONEAZELE
Pentru ca tot ce ai de facuta este sa se sizezi gesturile
de calmare
Sa creezi un rapport cu el ca sa-i fie lui greu sa te minta
Ca daca e in rapport cu tine e greu sa te minta
Pentru ca intru in fel se minte pe el
In rapport se creaza conectiune de la emotii la emotii
Cand celalalt simte ce simti tu, cand incearca sa te minta
Se va minti pe logic
Si fie atent la congruentele si incongruentele pe care el
ne manifesta
atât din verbal, cât și din non-verbal. Și atât.
Dacă vrei tu să fii complicat în viață,
memorează cartea de 700.000 de page și de poziții. Pot să
faci asta.
Însă e falsă.
De ce?
Fiecare hartă mentală este unică,
irepetabilă,
personală și suntul asta adevărat.
Cum poate cineva
să-mi dea mie un manual care îmi spune mie
Ce simt toti cei 7 miliarde de amandate pe planeta că împum
ă la ceafă?
Dacă fiecare are altă harta mentală, nu e logică vără aț
iona altfel la aceeași emoție?
E logic, nu?
Și atunci cum poți să-mi spui tu mie că toate gesturile din
cartea aia toți le manifestă la fel.
Bagă-l-ie.
Sunt câteva chestii...
Care se potrivez la nivel de tipar.
... la urmă care nici măcar nu cred că diferă de la ție la
ție...
Dacă îmi dai un exemplu...
Dacă te-l îți dau la un ciocar peste picior...
Cum? Cum?
Dacă îți dau la un ciocar peste degetul de la picior...
M-amenin sau nu îmi dau seama cum?
Te-am supărat sau ce-am făcut?
Te maniferi la fel ca japonese.
Da, urlu sau te scuip, nu știu. Găsesc eu ceva să fug.
Însă ai dreptate. Atenție, mă refer la specificitate, că nu
este valabilă.
Adică interpretarea gândului sau comportamentului specific
de tu, acum mă mint, sigur că ai făcut cu mâna la nas.
Aia e fals.
Ca tipar, contextual general, da, sunt tipare.
Cum a zis foarte bine Isabela, microexpresiile.
Microexpresiile sunt valabile sau nu?
Da.
Microexpresiile sunt valabile pentru că vin din reptilian,
care reptilian la toți se reacționează aproximativ la fel.
Adică la toți este fie luptă, fie lobește, fie încremenește
.
Microexpressiile sunt flashuri foarte rapide al echipului
uman, într-o subo fracțiune secundă, care manifestă undeva,
dacă nu ma știu, 7 emoții universale.
Bucurie, frică, furie, dezgust, fericire...
Minciunea nu e o...
Nu, nu minciunea. Minciunea nu e o...
Mai era ceva, îmi scapă.
Dar astea ca tipar.
Ca specificitate, nu pot să spun că toți fac același lucru.
Microexpressile sunt cele mai apropiate de acest lucru. Așa
este.
Dacă vreau să studiez pe cineva care reacționează mai mult
sau mai puțin, ca oricine altcineva, voi studia microex
pressiile, da. Însă el nu aibă de dificil.
Pentru că trebuie să fii atât de antrenat ca acuitate senz
orială, încât într-o fraționă de secundă să se zizezi când î
i s-a dus buza în ce direcție și să știi și ce înseamnă.
și să-l și asculti, și să-l și interpreteze, și să creește
și el la post.
Și sunt... eeeh, de ce să fac asta?
Numai bine sunt eu atent să fiu un comunicator bun, pentru
mine.
Numai bine să pierdătă-na gesturile de decalmare.
Și dacă trăiesc într-o lume în care...
am impresia că toți mă mint, am o problemă mai mare decât
din bajul trupului.
Părerea mea personală.
Și indiferent cât te credeți prin bajul trupului, aș citi
ca să-i citesc pe ceilalți,
nu o să ajung la adevărată anarezolvare, care e din alte
motive...
Dacă lumea în care trăiești tu e atât de periculoasă încât
să ai în pensia că toti te urmăresc să te mită, să te bată,
să te manipuleze,
ai o problemă mai mare decât limbajul trupului.
Da? Asta e părerea mea pe harta mea.
Congurență, incongurență.
În momentul în care tipa de care vă spuneam mai devreme, că
mi-a dat exemplu că ea nu știe de ce primește abordării de
la bărbați,
că oricum totul o invită la un suc sau, mă rog, tot felul
de conjuncturi,
Ea suferea între chilimele de un caz clasic de incongruenta
.
Păi tu când zâmbesti așa...
Și temiri că ești înțeleasă greșit,
ești incongruentă, caz clasic de manual, ca să zic așa.
Congruent, când nu vrei să transmizi invitații de niciun
fel, este ceva de genul.
Neutru.
Vrei să spun că ea într-un fel își doriasă că e invitată?
Nu, transmitea că este invitată prin non-verbal, pentru că
este exemplu clasic de atunci când eu vorbesc, nu ascult.
Adică nu era atentă de aceea ce transmitea atunci când ea
vorbea.
Asta e inconștient.
E evident că e inconștient, că în momentul în care și-a dat
seama de asta, a schimbat și mi-a schis după o săptămână ce
nu pot să cred.
Acum nu mai bagă nimeni în seamă.
Unii ori vreau sa ma bagi in seama si acum nu mai imi ies.
Si am lucrat cu ea si a ajuns sa fie pe echilibru.
Dar atentie, de foarte multe ori cand suntem gresite int
elesi este datorita faptului ca suntem incongruenti cu mesaj
ul pe care noi il spunem de fapt verbal.
Ma are sens? Bun. Alte intrebari. De orice fel.
Mi-e plăcut să spun apropo de chestia asta cu congruența
Mi-e plăcut, când încerc să explic chestia cu congruența,
apropo de vinclu
Adică se cadă toate pe același...
Nici voi, atunci nu.
Când în cuplu vorbiți despre ceva și după trei zile, bă, st
ai, pii, dar tu ce-ai înțeles atunci când vorbeam?
Păi nu ți-am zis, nu am crezut că îmi spui. Ați avut discuț
ii de genul ăsta?
Incongruență!
Nu ați confirmat că celălalt a înțeles ce ai vrut tu de f
apt să trăziți.
De asta eu de foarte mult timp, câțiva ani de când am învăț
at tehnica și noținea asta, confirm să văd ce ajunge la tine
.
Exprim cat pot de congruent, dupa care confirm.
Asta inseamna ca te ascult, te intreb si sunt atent la
feedback, in orice sens si pe orice canal mi-l dai tu, ca
sa vad daca cea asuna tine este in line cu ce am transmis
eu.
Insa oamenii nu fac asta, pentru ca ne este lene.
Daca eu am zis ce am avut de spus si tu nu ai inteles, tu
esti prost.
Tu ai o problema? Eu am spus ce am avut de spus. A ti-a ut
ut o replica asta?
Eu am spus, și am avut de spus treaba ta mai departe.
Prietenii, asta e expresia regidității clasice.
Dacă tu ai spus ce ai avut de spus și vezi că nu a ajuns la
acela,
tot tu trebuie să spui ce ai de spus altfel.
Pentru că dacă tu nu schimb formularea mesajului tău,
nu o să-l schimbă el, el o să-l schimbe în capul lui și o
să spună tu asta, mi-ai zis.
Și tu nu o să poți să duvedești contrariul.
Mai bine iați timp pe fort și antreneazăți abilitățile să
exprimi din start congruent ce ai de spus
și iați încă un minut să confirmi că a ajuns la el același
lucru.
Și te scutești de un milion de probleme ulterioare, îți gar
antez.
Are sens? Da.
Alte întrebări înainte de masă. Da, te rog, Lie.
Atunci când luăm, nu de fapt, când trebuie să alegem de un
partea non-verbală...
Întotdeauna.
Întotdeauna. Întotdeauna să iei non-verbalul. Întotdeauna,
în orice context.
Ia non-verbalul, dar ia non-verbalul. Atenți, și aici este
o regulă de aur, mulțumesc că a ridicat-o.
Nu interpretați niciodată limbajul non-verbal al unei alte
persoane bazat pe un singur stingur.
Deci nu pe o singură sursă de informație. Nu pe o singură
bucată de informație.
Dacă și-a dus mă-n la ce-a făcat aminte. Ha, te-am prins.
Poți să zici tu, dispari.
Ai făcut la neceriucară.
Exact. Poate ți-e fric, te-ai lovit, ai dormit prost, nu șt
iu, ha-bar-nam.
Nu vă luați niciodată după un singur stimul dintr-un singur
răsursă.
Întotdeauna găsiți minim 3 stimuri care vin către voi non-
verbal și transmită același lucru.
Minim 3.
Tonul vocii, gesturile de carmare, faptul că repetă același
lucru, gesturile de limbajul trupului, microexpresiile,
găsiți minim 3, oricare ar fi ele, care să vă transmită că
persoana respectivă chiar are un mesaj nonverbal clar.
Dacă voi luați unul singur și îl interpretați, faceți o gaf
ă majoră.
Cu alte cuvinte, etichetați o persoană bazată pe o singură
informație și este o eroare.
Contează într-adevăr tot timpul mai mult non-verbalul.
Însă e atât de subiectiv și atât de greu de a-l întrena la
început,
abilitatea de a decide corect ce vine către tine și ce sens
are,
încât riști să pici în etapa aceea,
a, eu știu despre ce vorbam și a tins nasul, minte.
S-am zis, de ce te o carte? Spune eu.
Salut! Și l-ai băgat într-o cutiuță pătrată și omul la pat
ru nu are nicio vină.
Și se destramă relații din punctul ăsta de vedere.
Să sparc prietenii doar pe presupuneri și pe analize de gen
ul ăsta total subiective și false.
D'aura.
Care sunt cei mai frecvânti? Ce e frecvântii între care tu
ești?
Gesturile de calmare, microexpresile și tonul vocii la mine
.
Din punct de vedere non-verbal și din punct de vedere
verbal sunt atent la cuvintele pe care le repetă sau le ev
ită.
De exemplu, ați auzit cineva care spune, bă, uite, sincer,
vreau să spun ceva, că...
Eu m-am oprit.
Poftim, sincer, de ce?
Păi, că nu poți să fii atent la ce spui tu.
Da, este de multe ori un tic.
Că vă întreb pe voi uneori și spune cineva la București, un
tip, mereu spune asta,
Băi, Uria, uite, sincer să spun despre ce e voros, și zic,
nu, bo, sminte-mă.
De ce mă întreb dacă sincer din momentul în care logică
sincer vorbim?
Nu? N-are sens?
În momentul în care îmi dă cuvântul ăsta, eu sunt mai atent
la ce rumează să-mi spună.
Pentru că înseamnă că e posibil să nu fie chiar sotul ăsta
adevărat.
Poate adevărat, dar nu tot.
Poate e adevărat, dar nu tot.
Pentru că, atenții, adevărul poate să fie fals sau falsific
at.
Oamenii caută numai falsul, imediat lie. Oamenii caută num
ai falsul, caută numai minciună.
Dar nu suntem învățați să observăm și adevărul denaturat
sau adevărul omis.
Eu de aia sunt atent la cuvintele care nu mi se spun și le
dau prin cuvinte, le pridic eu și văd cum reacționează.
Dar, sincer, nu prea m-am ocupat cu asta. Am primit cerele,
ba, hai la firma sa-ti...
Training-uri, comportamenti, disimulaci...
Neeee!
Nu! Am prieteni, ii recomand, stiu pe cine, am un amic
foarte bun,
fost ofiser SLI, 15 ani, sa ocupa fix contralamentul
personalului in directia asta.
Acum e in privata, iesi din sistem, tine cursuri fix pe
directia disimularii, ia-i tu, ma, du-te!
Ii trimit la el, e foarte bun pe ce face, dar nu-i pasiunea
mea.
Eu prefer decât să te învăț să descoperi pe alții care te
mint,
prefer să te învăț să te sprijini să nu ai nevoie să afli
asta.
Adică prefer să te antrenezi să te sprijini să-ți dau
concepte și exemple personale
ca să devin comunicator atât de bun încât să nu fi mințit.
Pentru că eu cred că am mult decăștigat.
Dacă vrei să trăiești cu teama că da, da, unii mă vor minț
it, da, și pe mine.
Da, am deja resurse și abilități să mă adaptez foarte rapid
încât nu mai-mi pas.
Are sens?
Da.
Da, Liet, te rog.
Părerea mea că...
Am spus, a bea...
Da, da, da.
Părerea mea că...
Ce am postatat eu?
Așa?
De eu de...
Niții sunt degeaba.
Bravo.
Fix cu asta vream să închei.
Fix cu asta vream să închei.
Ușor...
Uite, uiți la ăla, că sunt bun.
Asta vream să fac acum.
Bravo! Cu asta vream sa inchid si iti multumesc ca mi-ai ad
us-o la fileu.
Cu asta vream sa inchid partea asta.
Cea mai sincera parte a corpului uman nu este cea pe care o
credeti voi, ce sunt picioarele.
Cea mai sincera parte a corpului uman intotdeauna vor fi
picioarele si imi vor arata mult mai sincer si mai clar dec
at orice alt indice.
Ce gandeste, ce simte si care sunt intentile persoane din f
ata mea? De ce?
Pentru ca sunt cel mai departe de creierii
M-am lovit pe o scoică. Mama ta de scoică, ia să iau picior
ul să îl mută aici, să te înjuri fițar scoică să-ți fie.
Nu faci asta. Calci pe o scoică și încep să urli, trăiască
faminea și neamul și primul lucru pe care l-ai făcut, ai
butat piciorul, de acord?
Înainte ca tu să stii că te doare ceva, piciorul tău a reac
ționat.
Din punct de vedere evoluționist, când te alergai mamutul,
când îl vedea de distanță, și vedeai că vine mamutul după t
ine sau că fuge altul de un mamut,
tu începeai să fugi, după aia îl trebuie de ce fuge.
Pentru că picioarele tale preluau controlul, te ducea inst
intul de înspăviețuire la fugă, tai-o, și după aia, ba, uite
, dar ce bai, fugim, ta-i fug.
E mare, e mare de morsu. Și te duci mai departe.
Din punct de vedere la creiul reptilian, picioarele întotde
auna vor arata sincer ce gândeste și simte persoana. Cum?
Vârful piciorului director, adică dacă e dreptaci piciorul
drept, dacă e stângaci piciorul stâng, sau genunchiu dacă
este așezat, va indica direcția în care atenția persoanei
este concentrată.
Cum spune la mine, am reanajat biroul la acolo, de să preau
comente.
În așa felă cât persoanele care vin pentru chestiun de gen
ul, se stea cu spatele la ușă.
Atunci când mine stau în formă de el, dacă cineva vine la
mine la birou,
Dacă se apata în față cu mine, dacă se pune ceva de genul,
vreau să plec, încerc, dar nu știu dacă mai duci.
cu spatele la o usă, pe care poate intra oricine, oricând,
fără să-l văd când vine, două uși, mai bine,
eu voi simți eu ușoară stare de încordare și nu voi ști de
ce când intru atât în birou.
Bine, depinde acum, contează mult.
Maturitatea emoțională, cât de bine te cunosc, ce relație
avem, care este scopul acolo, care e contextul acolo, și aș
a mai departe.
Cuntează o grămadă de factori.
Însă dacă vrei cu adevărat să influențezi în bine în favore
a ta, pune cumva birou că el să stea cu spatele la perete și
cu fața la ușă.
Sau ușa să fie undeva în diagonal.
Are sens?

View File

@@ -0,0 +1,370 @@
Valabil în seducție și atracție și flirt.
Știi că o persoană este atrasă de tine dacă de la distanță
sau apropiere piciorul ei, director, este îndreptat către t
ine.
Vârful piciorului, dacă stă în picioare, genunchiul picior
ului dacă stă pe scaun.
Am făcut teste în direcția asta de doamne feriște, mă mutam
în sală.
Mă mutam constant în sală, simțeam el oamă, dacă e ceva
categorie 3 acolo.
Și știam informația și eram în curș, și am început să mă
mut în sală.
Să dădeam acolo unde stă Albert și am început să mă mut ac
olo unde stă Leon.
Și apoi am venit în partea laltă.
Și să confirma același lucru prin direcția picioarelui.
Nu pot să vă dau nume, că era înainte să fiu căsărit.
Și după aia divorțez, dacă am altă...
Dar e experiență personală.
Nu mă credeți pe cuvânt, testați-o.
Piciolul persoanei va indica nu faptul că e supărată pe voi
, ci va indica direcția în care mintea ei se concentrează.
Poate să fie o ieșire din încăpere.
Poate se grăbește, nu are legătură cu voi.
Poate are nevoie la toaletă, nu are legătură cu voi.
Poate trebuie să dea un telefon, nu are legătură cu voi.
Arată doar că atenția ei din momentul ăla nu este 100% la
voi.
Nu este 100% la voi.
Cum imi dau seama ca eu va pierd pe voi intre ghile mele ca
grup sau sunteti alaturi de mine ca grup?
Si va las in pauza cu informatia asta.
Nu va scot la pizza.
Nu va scot la pizza?
Nu va miscati la pozitia picioarelor voastre.
In momentul in care voi ca grup aveti mai mult de 3 pozitii
ale picioarelor diferite, nu va miscati,
eu stiu ca fie nu sunteti in raport cu mine, fie aveti nevo
ie de pauza.
Nevoie de pauza.
Și acum fără să vă mișcați, uitați-vă unii la alții
statistic câți aveți aceeași poziție asemănătoare în grup.
Interes și captarea de atenție către mine.
Ți-am captat atenția.
Nu știu ce exprimă, este asemănătoare ca poziție.
Uitați-vă la voi statistică, aveți mai mulți sau mai puțini
picioarele unul peste celălalt.
De acord?
Uitați-vă statistic.
Alții aveți, uitați-vă la Albert și la Iacob.
Aveți picioarele aliniate cumulare și câlin.
Asta e a doua poziție.
Nu contează.
Eu nu mă uit la ce înseamnă fiecare poziție, ci sunt atent
la următorul aspect.
Dacă în sală sunt mai mult de 3 variații de poziția ale pic
ioarelor, mai mult de 3, eu știu că două lucruri.
Grupul nu este în raport între voi, voi între voi.
2. Grupul nu este în raport cu mine, și atunci am eu de luc
ru.
3. Aveți nevoie de pauză că se sobosiți.
M-am ales, uite ce pot să testam.
L-am văzut, de 5 minute e foame.
Dar e să te demăra.
De 5 minute e foame. Și e în regulă, da-i normal.
Am o problemă de războară.
Știu, și e în regulă. Am văzut, e în regulă.
Observați confirmarea.
În momentul în care devii atent de picioarele persoane, ac
cesa multe informații pe care până acum le omiteai.
De la el nu dar pigioarele inclusiv corpul.
Deci, asa stau in acest moment, decat altfel ca cineva are
problema cu gatoa.
Si uite-te ca chiar asa e.
Stiu, stiu, stiu. In 1 minuta. Da, Stefan, te rog.
Indiferent unde. Trebuie sa pleci.
Nu putem sa ne dam seama unde lucra asta va avea cam captat
atintia sau nu, daca cei in grupul stau de pigioare.
Acelaasi lucru.
Acelaasi lucru.
Oamenii vor fi indreptati catre tine ca si centru de atent
ie.
Dar la fel trebuie sa vedem 3 pozitii diferite ca sa ne dam
seama ca nu e un...
Da, s-a aplicat acelaasi lucru.
La nivel de grup, pozitia picioarele iti spune care este
atmosfera in grupul respectiv si atmosfera grupului din
spre el spre mine.
Intotdeauna. Te rog, Grazan.
In o sala de sedit, nu vezi picioarele lor?
Dar dacă ai să-mi dai seama de orientarea corpului, practic
?
E ușor înspre tine.
Dar atentie, nu lua chestiile astea ca și motiv să te simți
debusolat, stresat și auluiu, fac ceva în regulă.
E doar un feedback.
Se schimbă pe parcursul prezentării în funcție de ce faci
tu.
Și pentru asta există tehnici.
E doar un feedback, adică de aici plec.
Știu, ok, îi am, sunt cu mine, continuăm și mă duc mai
departe.
Înțelegi? Nu mă stresez.
Iii, auluiu, s-a patru păziții.
Ce fac acum?
Vasar.
Da.
Ardei ca cineva... Da, te rog, Miha.
La ambide f3, care e piciorul domnului?
Nu mă interesează.
Că nu stau să mă uit la fiecare care e piciorul lui.
Deasupra.
Ca idee.
De obicei piciorul deasupra.
Și mai am o persoană care-i incongruente,
care transmite verbal un lucru, non-verbal altul.
Și face chestia asta de an și an și an.
Și se contrazice singur constant.
Ce e cu percănața tăpiva?
E neurotică, nu știu ce vrei să spun.
Cam ce vrea să spun? Se contrazice constant și e indecisă
și nu vrea să fie sinceră nici cu ea, nici cu alții,
probabil. Abarnam din vari motive.
Ok, da. Și cum o vorbești? A la aia mă gândeam, cum o abord
ez?
Trebuie să o abordez?
Da, pentru că intrind în relații fie profesională, fie n-
profesională.
O să vorbim despre asta începând cu diseară, după pauză de
masă, și de la modul 2, pentru că deja mergem mai profund
de comunicare.
Mergem din motivă, mergem înspre motivă din spatele comunic
ării, la programele mentale.
Ce le provoacă, de unde vin, care sunt emoții, cum le
influențezi.
Și e tâcă. Astea sunt strict de comunicare.
Ok?
Bun.
Bine ziua.
Vreau să vă mai zic o chestie legată de raport, pe care mi-
a...
a dus o aminte...
o colegă de-a mea din sală.
Unde am pus markerul? Aici.
V-am spus ieri că pacing-ul și leading-ul sunt cele două
etape ale raportului.
Le mai țineți minte?
Ce înseamnă pacing-ul?
Adaptare la harta mentală, celuilalt începând de efectiv in
cipient cu nom verbalul,
după care inclusiv cu lumea lui interior.
Doar că nu v-am spus atunci din viteză că pacing-ul are dou
ă, chiar trei forme.
Poți să fac pacing.
Prin aliniere la celălalt pot să fac pacing, prin oglindire
și pot să fac pacing și asta e varianta cea mai subtilă,
prin încrucișare.
Toate cu acelasi efect.
Vreau sa va mai zic o chestie, v-am spus de care e cea mai
sincera parte a corpului.
Nu v-am spus de care este prima parte a corpului pe care
creierul uman a celorlalti o sa se seaza prima oara.
Sau poate v-am zis, dar nu v-ati prins ca e ea.
Ochii?
Deci care este prima parte a corpului pe care creierasul
celui lalt o sa se seaza, reptilian vorbind,
intr-o fraction secunda pentru prima data ca prioritate, d
upa care si pe celalalt.
Mirosul, ochii, sprâncenele.
Prima parte a corpului se sezate de reptilianul celuilalt,
în ordinea priorității pentru el, ca reptilian.
Umerii, picioarele, fața, mâinile.
Mâinile!
Ce zice asta, Paula?
Dacă erai sigură și s-a întâmplat, s-a dovedit că ai avut
și dreptate, ce-nveți tu de aici?
Să vorbesc!
Bravo! Atât! Mama ei! Așa!
Mâinile sunt prima parte a creilor, e observată dreptelian
ul celilalt pentru că sunt cele mai periculoase din punct de
vedere al unui atac presupus.
Mâinile poate să ascundă unelte, arme ascunse.
Poate să lovească dacă e în apropierea corpului meu la
nivel de distanță de un braț.
Poate să mâia, prin surprindere, poate să aibă o armă la sp
ate.
De-aia nu recomand ca atunci cand cunosc o persoana pentru
prima oara sa stai cu mainile ascunse in orice fel, la sp
ate sau in buzunare.
Vei transmite-o si intre prieteni, dar intre prieteni fiind
deja un rapport nu mai se pune problema,
daca stai intr-un grup de persoane pe care bea l-ai intaln
it si tu stai comod cu mainile la spate,
vei transmite subliminal, eu sunt un potential pericol, nu
te relaxam prea asa mea.
Desi nu asta e intentia ta. Are sens?
Tot mâinile sunt cele care pot să schimbe mesajul pe care o
persoană-l transmite din punct de vedere verbal.
Adică îi schimbă efectiv sensul.
Zicând același lucru cu gesticulări diferite ale mâinilor,
se va înțelege lucrul diferite.
Nu mă credeți?
Vreți să vă arăt?
Bun. Vreau să mă ascultați cei ce spun, la ce spun și la ce
fac fără să faceți nimic.
Bun. O să vă rog pe cei din spate să vinți în față, pe cei
din dreapta să mergeți în stânga,
și pe cei din stânga să mergeți în dreapta. Stop, stop,
stop, stop, stop, stop, stop.
Loasă loc.
V-am spus să ascultați-mă ce fac și ce spun fără să faceți
nimic. Ați auzit că n-am zis asta?
Ați auzit că n-am zis asta?
Indubitabila, fiecare curs se întâmplă același lucru.
Zic, nu mă ascultați, nu faceți, și cineva mă ia în serio,
știți de ce?
Și o să vă zic la final de ce. Foarte bine, Pauze, mulțumes
c.
O să vă rog acum pe cei din dreapta să veți în stânga, pe
cei din stânga să veți în dreapta, și pe cei din spate să
veți în față.
Stop.
Și acum o să vă rog pe cei din dreapta să veți în stânga,
pe cei din stânga să veți în dreapta, și pe cei din spate
să veți în față.
Care este mesajul pe care v-a plăcut cel mai mult?
Ultimul.
Pentru că nu v-am arătat decât deschidere,
V-am rugat frumos, si nu v-am amenintat.
Prima oara, de ce s-a ridica PAUR si inca 2 colegi de acolo
?
Ai dat-o.
Nu, nu am fost cu derita voastra, dar a fost al doilea.
Prima oara a fost asa.
Voi de acolo veniti aici, voi din dreapta in stanga, si cei
din stanga sa nearg in dreapta.
Palma in jos, autoritate,
rigiditate,
hotarire si determinare.
A schimbat mesajul,
desi continutul verbal a fost acela si a subzirbat ca am sp
us acelaasi lucru?
Când v-am spus același lucru cu degetul către voi, mâna sus
, cine s-a simțit ușor, du-te în fasole că nu mă duc nică
ieri.
Cine a simțit că sunt ușor agresiv de un fel de cine-și tu
să-mi spui să mă duc undeva?
Bravo, perfect, pentru că gestul ăsta este annaibii de ag
resiv.
În momentul în care redici degetul la o persoană, îi aduci
aminte în primul rând de copilăria lui când era certat de
cineva superior.
Dacă nu mănânci toate brocolii din farfurie, nu ieși la jo
acă.
Nu aveam brocolii.
Poftim?
Nu aveam brocolii.
Aveam cartofi scăzuți.
Abar nu am ce mânca noi atunci.
Și îi aduci aminte de un părinte care îl ceartă.
Spanac.
Pâine cu zahăt.
Mama, cât am băgat?
Doamnei!
Doamnei!
Nu știu cum ne-am dat în diabet.
Desertul meu preferat era.
Atenție!
Felul în care gesticulați schimbă sensul cuvintelor pe care
le transmiteți.
Cei doi colegi de acolo s-au ridicat pentru că eu am fost
atât de congruent cu atitudinea mea de autoritate și cu nom
verbalul meu,
că nici n-au percutat că bă, ăsta glumește și nici n-au așt
ept și am spus înainte cu o secundă.
Când v-am zis, nu vă ridicați, ați observat?
S-a suprascris.
S-a suprascris. În momentul în care gesticulești și sunt
conștient de mesajul pe care vreau să-l transmite,
să devin conștient, ci de cum să-mi folosesc mâinile ca să
trăzi mesajul corect.
Dacă eu vin la curs în fața voastră și vă spun, da, Codruța
, spune tu despre ce-i vorba sau da, tu, Moni, spune tu,
sau da, tu, și tu, și tu, și tu, și tu.
În jumate de zi plecați toți acasă, pentru că vă simțiți j
udecați, acuzați și agresați.
Nu o să știți de ce.
Pentru că este ca și cum gândiți-vă așa, când puneți deget
ul în fața unei persoane, prelungiți-l cu 2 metri de băță.
Și ca și cum ai scoate ochii la modul fizic.
Și îți spui, da, Andreea, zi-mi tu de ce e vorba.
Asta-i și autoritar și judicativ.
Te judec, te agresez, ești slab.
Eu sunt peste tine. Îți scot ochii.
Ok? Are sens?
Vă ajută exemple de genul ăsta?
Vă ajută și nu vrea.
Acum, deja știți, vă vedem cu video-ul ăla, așa, că face...
Explica-i, auzi? Nu poți să schimb degetul înaltu.
Acum o să-l schimbe în ăsta, probabil, știi?
Nu, nu asta, altul, fă altfel, nu știu cum.
Sau dacă faci el așa, făi tu așa, știi?
Și să calmează imediat, îți garantez.
Că eu le fac la unii așa, vin și îmi spun, și îmi scot och
ii, știi, și îmi permit cu ei.
Și zic, auzi, dar mă gesticulez cu dreptul meu, a, dar nu
pot să mă abțin.
Bine, ok, știi ce spuneai?
Și fac acest...
Văd, dar ești nesintinul, nu pot să mă abțin, știi? Și se
calmează imediat.
Imediat să se simzează, știi?
Sau-și bagă unii la spate, o să-l mai gesticuleze. Serios
vorbesc, duceți-l la extrem, cu ce vă permiteți.
Bun.
Întrebări de orice fel. Acum ai cazul.
Bagă.
Ceea ce discutam mai devreme, eu vin așa din urmă.
Așa.
Cum faci atunci când ai un interlocutor în fața ta?
Da.
Possibil colaborator, spre exemplu?
Da.
Nu ai posibilitatea să știi cum reacționează atunci când sp
une adevărul sau când minte.
Corect.
Cum îmi dau seama că este adevărat ceea ce el îmi spune sau
nu?
adevărul simte lucruri diferite.
Gând emoții, comportament.
N-am cum să am aceeași comportament cu aceeași emoție.
Dacă am emoția de, nu știu, minciună, știu că mint, sunt at
ent,
voi avea alt comportament și de acolo pleacă.
Și te poți educa foarte mult în direcția structurii verbale
a oamenilor,
pentru că vei vedea că cei care mint în mod normal au
structură verbală asemănătoare.
Sunt niște cărți în direcția asta, vă recomand.
Joe Navarro, Joe Navarro,
Secretele comunicării non-verbale.
Navarro este un fost agent FBI care a scris o carte Secret
ele Comunicării Non-Verbale.
Din cartea lui v-am dat eu acum și o să primiți în scurt
timp suportul de curs legat de gesturile de calmare.
De la el le știu și sunt foarte bune, de aia vi l-am luat
de acolo.
Și eu am precezat și sursa ca să știți de unde să luați.
Vă recomand cărțile lui Alan Pease, desi nu mai sunt super
adaptate pentru vremurile moderne, sunt foarte bune pentru
bază.
Alan Pease, limbajul trupului.
Alan Pease.
Și mai este unu care este guru în domeniul microexpressiil
or pentru că el le-a descoperit și este foarte bun în asta d
acă ai nevoie să documentezi în cursuri efective de câteva
luni cu licențe, cu exerciții practice în direcția microex
pressiilor.
Și el se numește Paul Ekman.
Cursurile se pot face și online. Cred că sunt în limba...
Paul Ekman.
Sunt presi în limba română minciunile adulților,
limbajul, nu știu cum, al politicienilor,
mi se pare ceva de genul ăsta și...
Expresii date pe față.
Expresii date pe față, în limba română.
Este foarte bun, vi-l recomand.
Cine vrea să se specializeze în direcția asta,
la nivel de microexpresii, atenție,
vi-l recomand pe Paul Lecman.

View File

@@ -0,0 +1,613 @@
... mai bine decât nimic, nu?
Bravo, merci frumos de importasire.
Da Carla, te rog.
Atunci cu persoane de gen public, cum te raportesti la ele?
Ce cum vorbești cu ele?
Mă provoci, foarte bună întrebarea.
Sunt mai multe variante.
Ai varianta să nu ne asculti.
De obicei funcționează maxim.
Când cineva începe să plângă, eu nu o ascult.
Eu îi schimb subiectul, distrag atentia, pun o întrebare pe
lângă, întreb câtecea, surub raport.
Funcționează, pentru că se enervează, și când o persoană se
enervează și acumulează furie, nu mai e victimă în războiun
ii.
De acord? Unde duce combustibilul ăsta ca energie, nu e tre
aba mea.
Dar îi schimb starea, neconfirmându-i statutul de victimă,
o ajut sa-l si-l schimbe. Evident nu-i confortabil.
Mai e o varianta, dar nu o faceti acum, va spun doar cum
functioneaza,
ii apas pe rana.
Ii apas pe durere. Si pe rana, pe durere, pe ce sa va aita
el.
Ba, sunt singur, stiu.
Nu o sa-mi schimb niciodata, nu ma iubeste nimeni.
Da, stiu, daca as fi in acutoar finansol.
N-am bani, sunt vaii de stea la mea, România nu se poate.
Păi eu, sunt mor de fame, știu.
Unii au noroc, alții nu.
Și eu confirm, dar la modul atenției, eu dau și ironic.
Deci nu eu dau la modul sadic.
Bă, ha-ha, sufără prostule.
Eu dau ironic.
Eu dau în coaching, în procesul de coaching, în formarea de
coaching, să ne-aște avocato diavolului.
Nu pot să vorbesc în public, știu că nu poți, nici nu încer
ca.
Și să uită la mine așa...
Păi da, tu știi, mă ajuți, mă... Nu.
Nu fac asta.
Își schimbă mindset-ul.
Își schimbă părerea, stai un pic, bă, dar nu mă ajută, nu m
ă salvează,
nu mă ascultă, nu mă confirmă că sunt victimă, mă mai și ei
nervează.
Hum, ori pleacă la altul, ori schimbă ceva.
Are sens?
Nu vă recomand acum să le faceți.
Doar sunt opțiuni.
Eu le fac pentru că le-am învățat în timp ca formari pe
unde am fost și prin cursuri. O să le învățăm și aici.
Dar în etapă asta am vrut rămas să știți că există alte
variante.
Cea mai bună variantă prin care eu am reușit vreodată să
influențez o persoană cu mentalitate de victimă.
Atenție, nu cred în victime ca persoane.
Deci să nu luăm eticheta asta, ci în mentalitate de victimă
care poate fi schimbat.
Persoana nu are o problemă, mentalitatea este greșteă.
Ok?
Cum am reușit eu cel mai des să-mi
influențez o hartă de victimă,
poate intenționa, poate nu, conștient, poate nu,
nu are importanță, a fost pe un propriu exemplu.
Deci, în momentul, asta e a treia variantă că m-a întrebat
Carla el
sau Ama, nu mai știu care m-ați întrebat, cum faci
cu o persoană cărea nu poți să-i dai în sfat, pentru că v-
am spus
că, de fapt, vine din alt plan, să o ajuti totuși.
Și m-am spus prima variantă, ascultarea, prezența
și blândețea, a doua era coaching întrebările și ajutatul
persoanei să găsească proprile răspunsuri,
mai e a treia, propriul exemplu.
Dar nu nervos.
Cum adică nervos?
Adică să nu, propriu exemplu, iar o ar popor la activitatea
mea.
Ok.
De multe ori fac ce fac alții.
Ok.
Când îl pun să facă ceva...
Îl pui sau îl inviți?
E perfect.
Mi se pare normal sa fie asa.
Deacord total.
Eu nu sunt aici sa te invat.
Dar e potram sa pare.
Tu te uitati la masina respectiva.
Perfect in regula.
Cat timp functioneaza?
Am ina chestiunea.
Uite-te la masina respectiva.
Nu te faci asa.
Nu te faci asa.
Nu te faci asa.
Nu te faci asa.
Am înălă chestiunea cu dapul la cea mai bună oră, ori, trei
, la care de foarte multe ori, când am făcut capușa male, am
luat un test în brațe,
și am înfăgat în măfă și am început să lucrez, la care fără
să expun eu nimic.
Exact, exact, bravo, da, înțeleg. Ai dreptate, așa este,
exact.
Exact la asta mă refer. În momentul în care ești agresiv îl
și-nhib.
Pănângă faptul că îi aduce amintire că a greșit cu ceva, a
uitat să întâmplă, îl mai și-nhib cu autoritate și...
Da, bravo, e super ok atitudinea. Bravo.
Un secund dacă vreau să-i răspund cu lucar la până la capăt
, când am terminat.
Prima ascultarea, a doua coaching, a treia propriul exemplu
, la modul de fie nu-i dai soluții, dar tu știi că ai rezol
vat deja situația și el,
Dacă ar avea ochi, ar observa la tine ceva și ar modela,
sunt oameni care te întreabă,
bă, ce-ai schimbat la tine?
Că văd că ești altfel, ești mai bine, ești mai, nu știu, un
păcat fericit, calm, abarnam.
O să vedeți oameni pe parcursul acestor luni sau ați văzut
poate și la alte cursuri, la un moment dat se prind ei din
jurul vostru,
că bă, voi facea ceva diferit de ei, nu știu ce, dar e ceva
diferit.
De acord? Ați pățit sau? Ok.
În momentul alat, tu ești fără să vrei un exemplu pentru el
.
Te-ai terminat treaba. El vede ca se poate altfel, din
momentul ala nu mai e treaba ta, ce face el?
A, daca te intreaba ce faci tu, ii spui, ba uite am invatat
ceva, am fost la incitul o carte, am fost la un curs, asta
nu e sfat.
Ii spui concret despre ce e vorba. Dar prin exemplul propri
u, schimbi oamenii mult mai rapid decat prin orice alta vari
anta posibile.
Părinții dacă vor să schimbe copiii, prima variantă la care
eu le recomand să apelez, este propriu exemplu.
Spunea cineva, bă, dar vreau să zic, copiii mei nu citesc.
Și câți ani au? Păi, șapte, opt ani și noul ani, nu știu ce
va de gen, să avea trei copii.
Ok, și ce ai vrea? Am scriea pe Facebook. Și ce ai vrea? Pă
i, aș vrea să cească și măcar o carte, nu știu, pe lună, că
n-am, de ce vă...
Băi, bravul, ai de toate. Perfect, tu câte cărți citești?
A păi n-am timp, măi, am servicii, am de ce...
Și e casnică, Gospodin, toată ziua, te face treaba, alea,
când să citească.
Zic, bă, înțeleg, nici copiii te n-o să citească.
Pentru că ei nu o să te vadă, nu o să aibă de unde să ia
ideea de, bă, există activitatea asta.
Eu, eu, Horia, citeam cu maică mea, patru-cinci ore pe o să
ptămână.
Fără să îmi spună mama, hai să citim. O vedeam, păi, că să
citește.
Și m-am băgat în seamă, ce e asta, colțal, ia de-și mie.
Și încet încet am luat obiceiul fără să mi se împună
sau să mi se află, bă, n-ai citit pentru școală sau pentru
...
Doar prin exemplul personal. Atât atât.
Este fantastic cât de rapid funcționează.
Funcționează inclusiv nu numai în familie sau în cuplu,
că și în cuplu e vreo fel de valabil, ci în societate.
Interediși ei o hârtie de pe jopuri la coși
fără să înjuri pe unul care a lăsat-o acolo și a fost nesim
țit sau needucat.
Cel puțin încă unul te vede din spate că tu ai făcut asta.
și va avea două opțiuni.
Unu, uite, prostul face după altul.
Sau, doi, uite ce bun simțare.
Data viitoare, i s-a implantat o sămânță acolo,
că poate sunt șanse să o facă și el pentru altcineva, core
ct?
Poate nu, tu nu ai pierdut nimic.
Dar este exemplul personal prin care oamenii se schimbă
rapid,
este și cel mai greu de implementat pentru că nimeni nu v
rea să înceapă.
Să zică, da, de ce eu primul la să înceapă, ăla primul, ce
eu sunt mai prost?
Deja, aici intrăm într-un cerc vicios și nimeni nu o să în
ceapă.
Dar exemplul personal schimbă oamenii mai repede ca orice.
Ramona, scuze-mă.
Ce-ai via la un moment dat că le-a dat sub ordinaților ord
ine?
Da.
În momentul în care primește un ordine, își trece...
Depinde de context. Sunt de acord cu ce spui tu.
Eu am lucrat în poliție 8 ani și ceva plus 4 academie, 12.
Înțeleg ce înseamnă un ordine.
Eu am avut și un conflic cu autoritatea, din moment ce nu
mai sunt în poliție.
Nu mi-a placut si acum, daca imi spune cineva fă, asta, am
uit un pic ca ce am eu de castigat ca sa o fac si sa nu com
entez.
Deci depinde, bine, acum nu mi se mai intampla sa imi spune
nimeni ce am de facut, in afara de soti.
Bun.
Abhidarite.
Depinde mult de context. Sunt contexte si medii unde daca
stai sa pui la andoiala in ordine, iti pierzi iasa.
Pe principiu asta functioneaza armata si poliția.
În armată, în anumite contexte de război,
sau mai știu eu ce, dacă ai primit un ordin la cineva care
e pus acolo pentru a da ordine și tu...
Dar cine ești tu, mă, să-mi dai mie ordine!
Ai călcat pe obuz.
Fizic îți pierzi viața.
Sunt contexte unde ordinele și execuțiile nu au timp să fie
puse la îndoială.
Sunt contexte unde nu sunt potrivite.
Aici intervine flexibilitatea de care v-am vorbit ieri, a h
ărții mentale.
harta mentala fiind flexibilă, atitudinea voastră vă recom
and să fie flexibilă.
Cu alte cuvinte, uneori e perfect în regulă să am ordine și
executanți, pentru că așa funcționează o entitate,
alteori aceeași persoană care dă și primește ordine, eu
recomand să fie flexibilă să acționeze altfel.
adică să se adapteze.
Nu există doar așa.
Există, dacă asta funcționează, o folosesc în continuare,
dacă ceva nu mai funcționează, schimb.
Dar dacă asta funcționează aici, nu o să funcționeze și în
altă parte.
Are sens? Flexibilitate și context.
Mă referiam în cazul lui Ivie, de exemplu, cum era mai
benefic,
exemplul personal sau ordine? Că la ordinea a fost reticent
.
A funcționat exemplul personal.
Și exemplu?
Dacă nu îi spunea să-l facă, n-avea de unde să știe că tre
buie să mă urmeze ca exemplu personal.
Corect. Nu, ce zici, Ramu?
Este o scară eratrică, în firmă, adică cercare epic, de al
tăiei.
Concret, la mine ia niște deciții.
Da.
Se face aia, aia, aia sau aia.
De acord.
Atunci când eu îi spun, tu treci și te uită la acea mașină,
nu-i o spun răstit sau...
Suntem efectiv o familie, o prietenă acolo.
Eu o spun pentru că trebuie să se uite pentru că fașina ace
ea urmează singură repărația.
Când ai explicat așa ai zis, ordin. Și eu am vrut să reacț
ionez, dar n-am vrut să te întrerup.
Poate să nu fie ordin, poate să... Mi sper că i-am și zis.
Îi dai un ordin sau îl inviți. Ți-am zis ce zici.
Un eu riscul. Tu te-ști de uită la cea mașină.
Aramul ăsta se zizea, nu a zis că tu ai greșit cu ceva.
A zis numai că e posibil că o alta...
Că de exemplu, poliția în armată este un mediu privat, core
ct?
Însă, în mediu privat, la fel, am dat exemplu de poliția și
armată pentru că sunt clasice.
Și în mediu privat sunt zone unde, uite, spitalul privat,
medicul rezident cu medicul specialist,
când medicul specialist i-a spus fă ceva, ăla nu întreabă
de ce.
De acord?
Da.
pentru că e life and death.
Nu e armată, dar e foarte important.
Nu e același caz, însă sunt contexti unde se potrivește
și ce sublinează la mona, pentru că eu văd și punctul ei de
vedere,
este că tu ai fi putut, nu ai greșit cu nimic,
ai fi putut testa varianta de, în loc de, du-te și fă aia,
te rog frumos, poți să te duci să faci aia.
Nu te duci să te ui.
Nu așa, atenție, nu așa, numai așa.
Mă refer la atitudine de...
deschis, collegial, civilizat.
Nu că ai greșit cu ceva, că tu ai făcut bine.
Ordine politicoase.
Un fel de... da, tu știi ce...
Eu când eram în poliție, că nu suportam autoritatea mie să
mi se aplice,
evitam să o aplic altora.
Și am ajuns la un moment dat într-un... a durat mai mult,
dar am ajuns la un moment dat într-un punct în care oamenil
or le era rușine să-mi greșească.
Mă, le era rușine să-mi greșească și eu nu țipam la ei,
nu știu dacă am țipat vreodată în viața mea sau să dau eu
cineva vreodată,
de când sunt eu pe lumea asta, pentru că am învățat puterea
cuvintelor.
Și când îi dau un terog înainte de atenție, un terog autent
ic,
nu terog la modul, terog că-ți rup ochii, să auzi pieri
serviciu.
Nu, nu, chiar de ce mă conectez cu omul când zic terog, mă
uit în ochii lui și chiar îl rog, adică nu...
știi? Autentic. Adora mai mult. La un moment dat, eu nu era
suficient să spun,
Suntem să spun auzi, nu știu cum facem, trebuie să facem nu
știu ce schemă.
Săreau cinci, să ducă s-o facă.
Și când își asumau că o fac, o făceau, pentru că le era ruș
ină să o greșească, nu de repercursiuni.
E o metodă de rușine, întregili mele, de a cumva să își pi
ardă relația cu mine.
Pentru că eu îi respectam, chiar că îngreșeau, chiar că nu
îngreșeau.
Dar e o alternativă... cum?
O să zic 5 din 10 sau din 20?
Din 39 aveam.
Din 39.
Sunt și colegi cărora tu te și fără aia sau...
Aici vreau să ajung și o să aflați la Master.
Și colegi cărora tu te și fără aia.
Așa este. Așa este. Asta vreau să spun.
Că să îți dă ordine.
Pentru că e harta lui.
Exact. Nu, ce zice foarte bine, eu în programa de Master o
să atingem și practic înără o parte,
de motivații ale persoanelor.
Ce e cheful lui de odate?
Cheful cu ei?
El Eli, el e cheful.
El e cheful.
Înfine, e altă discuție. Ideea este că oamenii au mai multe
tipare de motivație.
Sunt păi spercii undeva.
La felul în care poți capta atenția și motiva o persoană,
psihologic vorbind.
Unii nu vor răspunde la te rog,
dar vor răspunde la fă asta acum.
Și nu e nici în regulă cu cel care face asta.
și dacă ăsta-i tiparul de motivație al persoanei, te adapte
zi.
Dacă omul ăla nu știe, sunt unii care îți motivează de băț
sau de morcov.
Nu o să-i rogi pe toți.
Înțeleșteți ce spun?
Aici zic flexibilitate și adaptare după hartă.
Vezi cu cine lucrezi.
Și eu am persoane care lucream înainte,
unde nu țipam, dar eram autoritar.
Și spuneam, te rog frumos, să faci aia azi,
pentru că altfel nu mai putem să lucrăm împreună.
Dar eram foarte autoritar, politicos.
Sau când am avea de face cu infractori și tot felul de
chestii.
Eram foarte politicos, dar autoritar.
Adica nu lasam deloc de intelez ca avem optiune.
Va rog frumos coboru-ti din masina.
Ala nu m-a intrebat de ce.
Cand m-a intrebat de ce, aveam deja un conflict.
Dar intelegea din atitudinea mea, non-verbala, ca nu e o
optiune.
Dar eram politicos.
Il am mandat unu faz reala.
Am oprit o masina, stiam ca aveam noi ceva informatii de
masina respectiva.
Si mi s-a dat pinta sa o opresc.
Era eu pe traseu, cu colegul meu.
Eu in dreapta, cu colegul meu la volan.
Dăm girofarul, dăm sirena, oprește mașina, deschidă, mă duc
eu, de obicei asta e ce șoferul meu, că eu sunt șef, dar m-
am dat eu, jos, că n-am probleme de-astea.
Mă duc eu, îmbrăcat un uniform, mă să vedea că sunt o fițer
cu grade, îmbrăcat un uniform, mă să vedea că sunt în serv
iciu, deci nu?
Deschide mașina, n-apuc să zic un cuvânt și scoate camera.
Ia un apărat de asta, foto, și îl pune așa în față, știi?
Și îl dă click și aud click-ul.
Și ce am făcut?
Bună ziua, vorbă frumos, că eu vreau să coboră zi mașină, m
âinile după volan și permit documentele la control, vorbă fr
umos, dar foarte politicos.
La care el, da de ce, da cum? Și mă uit așa, am continuat a
ia.
Și am stat așa vreo 30 secunde. Deci am stat liniștit. Nu
am reacționat, nu da de ce, da tu nu ai auzit, da...
Bună ziua, vorbă frumos, deși încoate că am un robotel așa,
știi? El era șocat.
Adică nu mă pleznești, nu mă bați, nu mă scuip, nu mă îngi
uri, nu te ataci că te filmezi.
Și am chis camera și am sus mașina.
Și gata, chis closed.
Dar doar prin atitudinea mea, autoritar, politicos, civiliz
at.
Știi? Asta zic.
Uneori e nevoie de asta, altăori e nevoie de alălaltă.
Unul în funcție de context și două în funcție de cu cine
lucrezi.
Pentru că sunt oameni care nu vor răspunde la aceiași stim
uri.
Harta mentală diferită înseamnă că voi reacționa diferit la
același stimuri.
Dacă pentru mine înseamnă ceva o atitudine, pentru altul va
înseamna cu totul altceva.
Flexibilitatea pe care eu vă recomand și o să o tot scot la
suprafață pe parcursul celor 7 luni, este tocmai asta,
adaptarea la context și la persoană, indiferent de experien
ța mea anterioră.
Că ceea ce cred eu că e adevărat, nu e tot timpul adevărat.
Deci ați avut învețătoatea amândoiului, de aia am făcut b
aleierea asta pentru că are sens și înțeleg că am trecut
prin abia le situații.
Mersi frumos.
Și o să-i mai dau în exemplu banal curățenia.
Da.
Sunt care trebuie împinși de la spate, la final, să-și facă
.
Așa este.
Sau să-și pună la locul...
Așa este, așa este.
... cu ele cu care lucrează.
Indivăr tu de lucrez, până la urmă la final îți face oriul
tine, după părerea mea.
Am făcut caz acolo foarte mult ca și meseliaș ca și chibure
le de reprozisionare.
Dar la locul de muncă nu puteai să înțelegi nimic.
Înțeleg, înțeleg, înțeleg.
Efectiv am încercat să-ți puneți la loc, spuneți.
Se pare normal să le pui la loc.
Fiecare.
Cu datul 2, 3, 4.
Și cum a funcționat?
Și răstit.
Cum a funcționat?
Și sub formă de...
Bă, tu nu înțelegi, dar tu te n-ai văzut curat.
Da, da, da.
Vile luni după vinerul.
De aia.
Pujăreală, tot.
Jel.
Am mandus sâmbătă.
Și efectiv am făcut eu.
Da, înțeleg.
Despectivă, curat.
...facul de la spune, cu le cap pe-aia.
Pata ta.
Lui, când a venit la lucru, cineva l-a scurit.
La care e bine, ce ziceai cu...
Era acolo la cafea de gânață al stător...
...m-am văzut că nu merge niciun lucru.
Bravo, bravo, bravo, bravo, bravo.
Și cum a reacționat?
A, că nu trebuia, lasă, că făceam eu.
Și după aceea?
A următoarei sărări.
Da, înțeleg.
Am văzut bine, la ora 6 închidem.
Ora 5. Nu mai aveam ceva de următoare special ca să nu aibă
tii.
Iar...
plecat sămbăta, iar...
în următoarea luni nu m-am mai întrebat cine.
Și de atunci în următoarea mine, singur.
Exact asta zic. Adaptarea la modul în care funcționează. Ok
, mersi.
Cum poți proceda cu un copil în acest caz?
Îi dai exemplul tău, pentru că ești pe harta ta, vrei să-i
fi ordonat, să-i fi explicat, să-i fi ordonat.
Celălalt copil mai mare, el, la fel că tine, s-a adaptat, î
i place, îi va următa.
Când ai fost cel mai mic, zici că a fost o bombă în cameră,
și-a îmfrăștea toate jucăriile.
Îl ajuți odată, îl ajuți de două, de trei ori, și el după a
ia zice, mi-ar fi ușor dacă ai venit și-am face împreună.
Cum îl corectezi?
Îl motivezi să facă singur. Găsești metoda prin care îl
motivezi să facă singur.
Ceea ce înseamnă...
...și motivație, să fie de chestia că la vârsta asta, sub ș
apte ani, inspre șapte ani, îmi motivează jucăriile.
Secundă, cum?
Jucăriile. Îmi motivează jucăriile.
Exact, exact.
Timpul cu mine nu îmi motivează pentru că-l are...
Corect.
Și atunci îmi motivează încă o jucărie în plus. Încă o jucă
rie în plus.
Exact.
Și atunci am spus că eu, când facere o jucărie, cu drag o
să iau cum văd, să avem loc unde să o pune.
Super tare.
Pentru că multitudine ajungește, nu avem loc.
Super tare.
Nu am motivat. Din pacate.
Nu.
Ai facut o economie.
Exista morso, post-echelor, bineziua mea, sarceluitata.
Ceea ce inseamna ca te-a batut are 1-0.
Deci, cum trebuie sa-i gasesc valinta?
Si eu incerc sa-ti explic ca e foarte bine.
Deci, cei care aveti copii, mai ales la varsta asta, aveti
cel mai bun partener de test a psihologiei, abilitatelor de
comunicare.
Nu exista parte de mai buni.
copiii nu va iarta, copiii nu pun botul usor, copiii sunt
foarte sinceri. Deci nu vrejeala ca stii ca nu te...
te o da direct, nu... exact, si foarte bine. Ce poti sa fac
i, o sa inveti si aici, mai sunt variante, nu am terminat
comunicarea,
weekendul asta, mai sunt unelte, o sa ajungi la modul 5 si
se numeste limba si hipnotic. Adica,
de asfel în care vorbești, să-i transmită direct o comandă
indirectă sub conștientului lui,
astfel încât s-o execute fără să știe că a primit de fapt o
comandă.
Exemplul cu copiii.
Sunteti de acord că copiii uneori refuză să încalțe?
Că n-au chef. Că cum îi rugați să încalțe?
Spuneți-m voi. Cum îi face să încalțe?
Dacă tu știi, nu spui. Vă andăte exempluat timișoara.
Asta e o întrebare legată de cum învați un copil să îl gina
ți și repuri.
Asta e altă întrebare, să le chăm de aici.
Cum rogi, cum convingi un copil?
Am bățit tot cu băițelul meu mic.
I-am comandat de pe internet două perechi de păpuci, că în
cepea și eu una mari de adică.
Da, da, înțeleg, înțeleg.
I-l am arătat în poză, au zis din mai multe ca să se ajute
și a ales culoarea, că e cu becur, că e cu...
Da.
Au ajuns păpucii care i-au scos primul din cutie și i-au în
călțat doar cu aceea vreau să se încalțe.
Am încercat să explică la școală, este o obicei, având co
bor și mochete, să-și schimbe pătăcii, pentru că i-am luat
două perechi.
Da, înțeleg.
nu am rupt o capă, nici măcar să bagi piciorul în cealaltă
corectie de-a doua.
Am încercat să-i arăt căsăia cu Becur cum își doria.
Am încercat, are obsese și îi plac dinozaurii.
Zic structura verbală a rugăminții, spunem cum le-ai rugat.
Am zis că pentru că celele a venit de la el, de multe ori î
mi spui să fac unile de lucruri,
dar îmi arăți cum, să-l găsești variante.
Și m-a provocat. Și am zis, ok. Și atunci o să încerc să te
provoc, zicându-ți că acești păputi sunt de fapt gheruțele
de la dinozau
și tu încălțându-i, o să semeni cu el și o să... Așa? A zâ
mbit și n-a făcut-o. Atunci, pe moment...
Pentru că tu ei ciru permisiunea. Ezi să spun asta? Spune
asta. Nu e o întreba.
Nu trebuie să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
fie de-așa
Și îți dau un exemplu.
Vrei să te încalți primul orăl la piciorul stâng, la picior
ul drept?
Dar să-o știam că alegeri.
Să-i dai două alegeri false.
Și când îi dai două alegeri false, tu de fapt ai spus să-i
încalță la pantofi, dar e dat de ales cu care începe.
Vrei să senez contractul acum sau după ce discutăm detali
ile?
Să-știam din vânzăle.
I-am spus să seneze contractul.
Achiți factura acum sau după ce-ți trimit proforma?
Observi? Limba și hipnotic, falsă alegere.
Și e folosit pe scară largă, și inclusiv reclame.
La modul 5 vă arăt să-l recunoașteți. Cum să-l recunoașteți
?
Pentru că este bombardat societatea la momentul ăsta.
Și cum să-l folosiți ecologic, sănătos, non manipulativ.
De ce numai la modul 5? Pentru că până atunci avem de pus o
bază.
Niște principii, niște tehnici, o fundație.
Că dacă le dau acum, o să pară magie.
Și nu vreau să pară magie, vreau să pară, ok, are sens și
pot să le folosesc.
Nu vreau să fie wow-ul la modul de nu o să pot să fac în ce
ata asta. Sunt foarte subtile.
Dar are să-mi știe zic?
Da.
Am folosit variată, probabil acum mă gândeam că am formulat
-o greșit.
Chiar d-ată alternativa să aleagă, se poarte până la grădin
ință sau se poarte...
Nu.
Probabil...
Cum aș fi făcut eu, dar n-ai greșit.
Îți dau numai un exemplu cum am făcut eu.
Vrei să-i porți prima oară pe ăștia sau pe îi la însă?
Eu i-am zis că dorești că se porți afară și...
Sau pe care? Nu, nu, nu.
Dar dupa aia, coia va incepe. Daca ne zic cu care vrei sa
incep, cu oasii sau cu oaila altii, din start-ul ii arat ca
el incepe doar, nu termina cu unii.
Si sa ducem in subconscient informatia ca ea are si pe oala
de spoitie. Sau pe care ii vrei la joaca, pe care ii vrei
la scoala.
Pai ceva de genul asta, ma incerc, asa nu-i vreau niciodata
.
Mhm, ok.
A si potut intra, pot sa intri un pic, am cunostit pe cine
va care a facut cursuri de NLP si a inceput acasa sa faca
coaching cu copilul.
Pai si eu cu el voi face cu...
Oamne, tu știți ce iese din copii când ești acolo pentru ei
, cu atitudine de ascultare și cu întrebări de coaching puse
corect, tu știți ce scos din ei?
Toamne, mânca domnul, ce chestii faine ies din copii 4-5-6
ani.
Sunt mega sinceri, de schiș, autentici și au un potențial
fantastic cât timp nu este sugrumat.
Doar prin întrebări.
Te rog, Toni.

View File

@@ -0,0 +1,113 @@
Da, Iacob.
Să fii prieten chiar în deschizi, da?
Da.
Să fii partener sexual tot deschizi.
Da.
Care e diferența?
Diferența că cu prieten nu vrei să te culgi.
Atenție! Pot să transmit mesaje specifice sexuale, deși nu
am nici cea mai mică intenție să fac asta.
Și să îți dau un exemplu. Am lucrat la București cu o tipă
super faină și inteligentă, lucrează în corporație la Buc
urești,
nu dau nume din motiv evidente, la un moment dat îmi spune,
bă, înțeleg ce spui, are sens, ok.
Dar de ce eu tot tipul primesc avansuri sexuale când nu vre
au să fac asta? Femeile ați fațit asta vreodată, dragilor?
Ok.
Barbatii mari arata, sigur, dar
mai patim si noi din cand ne gandim.
Sa zicem.
Sa zicem, da? Ok.
Si o intreb...
Pai si de unde stii tu ca nu inviti
prin om verbalul tau?
A, pai n-am cum sa fac asta face, ca eu nu am cum.
Eu nu vreau si nu vreau.
Ca nu-mi trebuie, ca nu vreau, ca...
Bine, si ce se intampla?
Pai vin barbati, ma apeleaza,
imi propun, imi discut, sa o ofera toti.
Bine, bine, si cum facea?
Nu stiu. Deci hai sa facem un exercițiu.
Era toată sala acolo.
Și zic, uite, să spunem că eu sunt un bărbat nu te cunosc,
da?
Cum aș face eu? Arată-mi cum te comporți tu în prezența un
ui alt bărbat.
Indiferent că la lucru, acasă, la bar, la club unde mergi
tu.
Că asta, cu lumea, era frustrată că pățea chestia asta la
business, în serviciu. Deci profesional.
Și zic, ok, hai să luăm situația aia.
Arată-mi cum te comporți tu, zic să spunem că îți faci o
cafea, da?
La bucătăria, la insula aia, acolo unde suntem toți colegii
, îți face o cafea și vreau să te comporți exact asta.
A durat un minut sau două până să se calmeze că eram fața
grupului și la un moment dat își ridică cafea și face așa.
Știi? Și eu eram...
Toți colegii erau...
Și zic o chestie, stop, îți mulțumesc frumos. Vreau să-ți
spunăți bărbații ce ați înțeles, știi?
Și la care toți au ridicat mâna, aș invita-o la o cafea.
Direc, nu...
De ce? Pentru că ea prin zâmbet transmitea invitații.
Și arăta vecii?
Nu.
Zâmbea cu subînțeles.
Poți să zâmbesti așa?
Sau poți să zâmbesti așa?
Dacă mai faci și...
Nu trebuie să zic multe, nu?
De acord?
La nivel științific s-a demonstrat că în relațiile sexuale,
rar de tot, nu că niciodată bărbatul face primul pas, ci
femeia.
S-a făcut un test, s-a pus o domnișoară într-un campus de
studenți, într-o bibliotecă, ca să fie cât mai non-sexual,
să nu fie legătură cu asta,
într-o bibliotecă a pus o domnișoară care citea. Și pe rând
au început să bage subiectii, studenții care nu știau de ce
stă acolo.
De ce stai acolo? Lui s-a spus ca e cu totul alt fel de
experimentul ca sa nu se prinda, sa fie foarte obiectiv.
Si erau bagati ca parand in biblioteca, in locul unde citeș
te domnisoara.
Si s-a constatat ca in peste 90% din cazuri, pana cand domn
isoara nu ridica ochii din foaie sa se uite la barbat sau la
tip si dupa aia sa uita inapoi...
Deci nu face nimic altceva, doar sa uitat citea, ridica och
ii sa uita si punea ochii inapoi in foaie.
Abia dupa aia era abordata de celălalt.
Ce faci? Cum te cheamă? Câtă ceasul? Cât să stai pe aici?
Despre ce citești?
Până să facă chestia asta, nu o băga nimeni în seama.
Femeile inițiază prima oară prin faptul că invită
sau aprobă interesul deja manifestat al celorlalți.
Stabilez tinta.
Da.
Deci, la fel, științific și o să vă pun chestiuțe pe
Facebook, dacă miroasă să aminte,
sunt experimente care au constatat că atunci când un bărbat
întră într-un bar, într-un context, da,
Să spunem de relaxare, unde sunt și femei și bărbați.
Rar, foarte rar, bărbatul se va duce la o altă femeie care
fie nu n-a invitat prin privire sau zâmbet,
fie nu i-a confirmat interesul deja manifestat de el.
Rar se va duce bărbatul la acea femeie. De ce?
De teamă de a fi respins.
Însă la nivel subtilian...
Subtilian, auzi, subtil!
Am inventat încă unul.
Reptilian, când primește OK-ul,
În fel de hai, să te văd.
Abia atunci începe jocul seducției.
Rar de tot bărbații vor aborda sexual o femeie pe care în
ainte nu au confirmat-o prin aprobarea ei non-verbală sau
prin găsirea unor indici care se arate că și ea e interesat
ă.
Rar!
Sună cunoscut?
Are sens, da?
Ți-am răspuns, Iacob.

View File

@@ -0,0 +1,91 @@
Bun! Ce am facut inainte de pauza cu ce ati ramas? Ce int
rebari v-au venit?
Ce ati discutat la masa legat de curs, evident nu ma inter
eseaza alt ceva deocamdat.
Baga!
Ai amisul, un pic cand mai vorbesc cu lumea, desi sa relaxe
aza, da-o din picior.
Da, si eu aveam asta intr-un timp.
Ii transmiti la ceva ca esti agitat?
Da, ii transmiti nerabdare de a pleca de acolo mai repede.
Asta e mesajul pe care il transmiteam constant atunci cand
vorbeam cu cineva.
Băteam tot timpul ceva de genul așa dacă eram în picioare,
sau dacă eram jos dădeam din picior, sau dădeam din genunch
i.
La nivel subliminal, transmit mesajul, da, sau din pix.
Dacă vorbești cu cineva, transmit mesajul, abia aștept să
scapi de tine.
Dacă poți să devii conștient de acel lucru, e perfect ca să
poți să-l schimbi.
Apropo de asta, care credeți că este primul lucru pe care e
nevoie să-l faci
ca să schimbi un lucru în viața ta?
Să-l conștientizezi.
Nu să te cerți, nu să te critici, nu să te biciuiți, nu să
te acuzi, nu să te vinuiți că de ce n-ai făcut asta până
acum.
Nu să... mama, dacă știam asta la cum 5 ani, ce departe
eram, nu.
Ci doar să devii conștient de acel lucru, o secundă călin,
pentru că doar observând un lucru, poți să ajungi să-l sch
imb.
Dacă eu mă duc direct și îl mă cer, mă critic, mă autoflage
lez că de ce n-am făcut asta acum 5, 10, 15 ani,
din start am auzit la vina.
Din vina, nu ma duc repede sa evoluez.
Daca doar constat, observ fara sa ma critic, voi ajunge at
at viitoare sa-l si schimb.
Asa ca, daca ai observat, asta este perfect si foarte bine.
Da, Călin?
Fara canoane, nu?
Fara canoane, da. Fara canoane, zice Călin. Corect, asa e,
fara canoane.
Orice defect, ati constatat ca ati avea vreodata in viata
voastra din orice punct de vedere,
Singura etapa pe care o cunosc si duce clar la evolutia
este observarea.
E prima. Nu ai cum sa schimbi ceva de care tu nu esti const
ient.
Are sens? Daca eu devin constient de ceva si incep sa ma si
acuz, data viitoare e posibil sa nu mai imi permit sa
observ acel defect.
Pentru ca subconscientul meu va spune, a, da, nu-ti place
cand constati ca ai acest defect, ii zic calitate in alta
directie.
Ok, hai sa te fac sa nu mai fii constient de el, pentru ca
va ca iti faci singur rau si te biciuiesti.
Si vei ramane cu acel defect fara sa mai poti sa il schimbi
pentru ca acum nu il mai observi. Are logica.
Prima etapa, n-a schimbat orice in viata ta, devine o const
ient de el fara sa te cerzi. Bland, calm, cu rabdare.
Da, stiu, indirect s-a opus aceea ce spune societatea mediu
si scoala, dar testeaza cum iti spune si vezi daca function
eaza dupa care ma cerzi. Bine?
Bine?
Ok, altcineva, ce intrebari v-au venit? Iacob, ridica sa-si
mana la un moment dat.
Baga.
Există exerciții de dezvoltare acuității sezoriali.
Ce mișto este că fix asta urmează să faci-se acum.
Nu?
Da, există exerciții de genul ăsta. Există exerciții de gen
ul ăsta.
Vom face unul chiar acum, început după ce vă mai dau un
hint legat de raport.
Și vor exista exerciții care, deși vă voi transmite că au
un scop,
Pe langa scopul in sine al exercițului vor avea efecte ad
verse în dezvoltarea cuitatii senzoriale.
Pentru că fiecare exercit din NLP are la bază raportul și a
cuit...
N-ai cum să fii un ghid bun dacă n-ai a cuitatea senzorială
bună, corect?
N-ai cum să știi că exploratorul face procesul, este în
proces, are nevoie de tine sau nu, ca ghid, să intervii cu
un cuvânt, cu o întrebare,
dacă tu nu ești atent la el. Dacă tu nu ești atent la el,
nu ai a cuitatea dezvoltată.
Avem peste câteva, nu știu, zeci de exerciții, până la
finalul celor 7 luni, în care doar asta faci.
Așa că este un efect advers.

View File

@@ -0,0 +1,202 @@
Vreau sa mai dau o chestie interesanta legata de sistem de
reprezentare.
Super misto atunci cand vreau sa aflu daca persoana care
este in fata mea se gandeste la ceea ce spune ca se gand
este,
face ceea ce spune ca face, ma refer in mintea lui, poate
fi folosit atunci cand vreau sa aflu adevarul,
insa nu este infailibil, o sa vedeti de ce, dar este foarte
bun ca sursa de informatie,
și pe care îl pot folosi și ca să aflu strategia mentală a
unei persoane doar după felul în care vorbește.
A?
Și după ochi?
După ochi.
Exact.
După ochi.
Dați-le vă rog frumos.
Nu alea, numai prima. Aia, aia, aia.
O să ajungă la voi acum un suport.
Și o să discutăm câteva minute despre un concept sezizat
prima oară de către terapeuti care au observat că clienții
lor care veneau în terapie
accesau anumite sisteme de reprezentare internă în funcție
de felul cum priveau.
Și au început să-și dea seama dacă un client face ceea ce
spune că face în mintea lui doar observându-i ochii.
Coroborând cu structura verbală și cu tot limbajul non-ver
bal, s-a ajuns la concluzia că putem să descoperim structura
mentală a unei persoane în funcție de tiparul pe care îl ur
mează ochilor.
V-ar ajuta chestia asta.
Da, Răzvan.
Stânga pe care o vreți voi, eu pot să le folosesc pe amând
ouă, dar vă propun
ca stânga să fie aici
și dreapta să fie aici, stăți de acord?
Adică ăsta să fie cu fața către voi.
E ok așa?
Bun.
Aveți foița asta deja pe foaie, în mână teoretic. S-a ajuns
la concluzia că oamenii, să-l facem complet pe tip,
Da, sunt un magician al artei, eu și Rembrandt. Atunci când
accesează un sistem de reprezentare specific, amintit sau
inventat, vor privi în direcția numele cu ochii.
În stânga sus va fi vizual amintit.
Adică va accesa o imagine vizuală de care el chiar își ad
uce aminte.
Cum? Nu te aud? Lunar.
Nu știu.
Nu-i spune adevarat.
chiar dacă trăiți experiența și încearcă să-și aduc aminte
privind în dreapta sus.
Sistemul ăsta nu este infailibil, însă poate oferi informaț
ii în momentul în care se confirmă cu alt stimul.
Aduceți-vă minte modul 1.
Inceodată nu iau decizie din punct de reu non-verbal bazând
u-mă doar pe interpretarea unui singur stim,
ci iau minim 3 în calcul.
Ăsta e doar 1.
Dacă ți se confirmă și prin predicate, gesturi de calmare,
poziția corpului,
repetarea cuvintelor și direcția picioarelor, da.
și gesturi de carma are.
Dar dacă tu ești doar după această decizie,
e posibil să...
unii ori să te înșeli și o să vezi de ce.
Stânga lateral,
auditiv,
amintit.
Îmi aduc aminte de un sunet
pe care chiar l-am auzit.
Păi, și mișteam.
Păi, simult.
Îmi aduc aminte de un sunet pe care chiar l-am auzit.
Dreapta lateral,
auditiv,
Construit.
Construesc un sunet în căpșorul meu.
Ne-ar trebui să te construiești aceste simpturi pe care nu
îți mai aduceam minte de ele și să încercăți să le reprez
inti pe stilul tău, prea domniat.
Da, de asta nu este infailibil.
De asta nu este infailibil și vreau să-ți mai zic ceva ap
ropo de asta, dar vreau să termin întâi.
Stânga lateral
Dialog intern.
Adică omul se întreabă ceva.
Se uită în stânga jos și se întreabă, își repetă fie întreb
area pe care a primit-o de la tine, fie se întreabă el pe el
ceva.
Și poată să se ducă stânga jos, bă, oare ce vrea să spună?
A, da, mi-a ducut aminte, am fost acolo.
Și se duce mi-a dat în stânga sus cu ochii.
Când zic se duce cu ochii, nu vă gândiți la modul că sta aș
a.
Va face o mișcare milimetrică de multe ori în direcțile
respective, după care revină apoi pe centru.
Și nu îți dai seama când a făcut mișcarea.
Dacă nu ești un foarte bun analizator cu acuitate senzorial
ă ridicată.
Ce era acuitate senzorială? Mai țineți minte? Modul 1?
Abilitatea de a sesiza diferențe de la o secundă la alta și
de a putea să le interpreteze.
Mai țineți minte că am făcut jocul acuitate senzorială?
Ziceți dacă asta nu... da?
Dreapta jos, kinestezic, persoana acceseaza o emotie.
Cand se duce cu ochii in dreapta jos, acceseaza sistem senz
orial.
Acest sistem pe care tu m-am aratat este valabil, in
general, 100% oamenilor care sunt dreptaci.
Când vorbesc cu oameni care sunt stângaci, sistemul se
inversează.
N-are nicio importanță, nici dacă stângaci, nici dacă detaș
ti.
Știți de ce? Pentru că este suficient să știu că mintea um
ană are acestii par de gândire.
Și indiferent că e stângaci dreptaci, ambidextru, sau nu se
regăsește deloc,
Dacă știu ce întrebări să pun și observ mișcările ochilor,
pot să-i scot linia de bază.
Are sens.
Dacă știu să pun întrebările și-i urmăresc în ce direcție
se duc ochii,
corelez faptul că am pus o întrebare vizuală amintită, gen
ce culoare are ușa de la casa ta.
Nu are cum să o construiască, că a văzut-o.
Și indiferent în ce direcție se duce, voi ști că în direcț
ia este vizuală amintită la el.
pe harta lui. Nici nu ma intereseaza ca e stangari sau dre
ptaci.
Dupa care, nu fac decat sa le confirm
si dupa care sa le folosesc in directie in care chiar am ne
voie sa stiu daca..
A?
Prima oara calibrez. Intotdeauna calibrez.
Daca n-am timp, ma bazez pe faptul ca e dreptari sau stang
aci.
Il observ.
Ce fac cand nu stiu daca e dreptari sau stangaci?
Il intreb.
Insa atentie, sunt persoane care sunt dreptaci sau stangaci
, educați sa fie invers.
Sunt oameni care sunt stangaci prin genetica, educați sa f
ie dreptaci.
Ii pui un pic sa-mi s-fata sau calivi un pic.
Daca iti permiti cu el si ai o relatie faina.
Stai cu spatele tau la el un pic. Nu, cu spatele la el, a
el, a el.
Asa? Stai, stai calm un pic.
Piciorul stang la pus in spate.
Am un feeling ca e posibil undeva in interiorul lui...
Esti in dreptaci sau stangaci?
Dreptaci.
Dreptaci.
Sa fie la modul genetic stangaci.
Mai facem un terzi, zina-mai ca un pic.
Ma duci mai tare?
Nu, nu, nu, nu, a fost...
A doua oara ma dau ca esti mare, adica prima oara a fost
defenta.
De calibrare.
Vreau toti in acelasi timp, toti, toti, toti...
Stai sa ma vad si ei aici.
Toti in acelasi timp cand zic si...
2, 3 si inclusiv tu calin, 2, 3 si...
Pune-ti bunele asa.
Bravo! Ce mana ai deasupra?
Drapta.
Drapta, dreapta, dreapta. Ce mana ai deasupra?
Drapta. Aici-ti confuzi un pic.
Asa se.
Poate in loc, in reguluie.
Bravo!
Si mai este o metoda de a-mi vedea, inainte daca e femezi.
Ce mana intinde?
Nu, cum ar tine un copil in brate.
Da, si asta e adevarat.
Si asta e adevarat.
Sunt mai multe variante. Evident ca nu pot sa-mi auzi.
De tot astanga as nu stiu. Ia veni cu acest pic.
Nu poti sa faci chestia asta cu el.
îți permiti că ești amic, e caterin, că-i glumă.
Dar dacă îl dezechilibrezi cumva fără să vrei tu
și o faci centrat, e posibil să te simti pițul din dreapta
mai mult.
Acuma, da, e doar presupunere.
Primul picior pe care îl spune în spate, este piciorul lui
preferat.
Are sens?
Dar nu mă interesează asta, asta e doar bonus.
Ce mă interesează este să știu că mintea umană,
ochii, îmi vor da direcția în care gândește mintea.
Dacă am răbdare și timp la dispoziție,
să-i pun întrebările necesare
care să-l forțeze pe el întreghi limene, să acceseze aceste
sisteme, nu contează ce-mi va revela
cât timp eu am rădare să-mi renotez, mental, evident, că nu
zic,
stai un pic, că n-am văzut mai puțin atât, tu mă uită atât
în stânga, să văd dacă era stânga, dreapta, nu mai știu.
Dacă am timp și, evident, exercițiu,
îmi voi da seama instantană în ce direcția să duce cu ochi.

File diff suppressed because it is too large Load Diff