atm-curs-dl/summaries/17_STRATEGII/05_atmi.md

5. ATMI (Strategia 2 de investiții)

Citește asta înainte de restul capitolului. ATMI nu e trading, e investiție. O verifici vreo zece minute o dată la trei luni, nu stai în fața ecranului, iar o poziție se ține luni, până spre un an. Nu are stop-loss — ordinul care te scoate automat în pierdere — și asta nu e o omisiune, e regula ei. Pe un cont de prop (cont finanțat de o firmă) nu are ce căuta: firma calculează limita zilnică de pierdere și pe pozițiile deschise, deci o poziție rămasă luni în pierdere flotantă poate atinge limita fără ca tu să fi vândut nimic. În material e relatat cazul unui participant căruia i s-au închis tranzacții aflate în profit, pentru că pierderea flotantă de pe altă poziție atinsese limita. Detaliile, la nivelul 3.

Etichete: long (doar long, nu se shortează) · investiție / position, luni până la ~1 an · indici US ETF de indice · dificultate 1/5 (judecata mea) · merge pe prop: nu · merge pe BVB: nu ca ATMI, cel mult degradat

Cum citești capitolul: textul e explicația mea a materialului de curs și nu adaugă reguli peste el; acolo unde materialul nu spune, completez, iar bucata aceea începe cu Completare proprie. Diagramele sunt exemple construite: din curs vin regulile (corecție de minim 4 %, zona trimestrială, BIM înainte de candela verde, ținta +10 %, fără stop) și cifrele exemplului SPY 2005 (117.43 → 129.17); valorile pivoților (PPQ 95.80, SQ 90.80) sunt calculate de mine, pentru că materialul spune explicit că nu le dă. Trimiterile la lecțiile din care vine fiecare pas stau separat, în fise/05_atmi_surse.md.

Notă de nume. Acronimul „ATMI" nu e extins nicăieri în material — nu știm ce înseamnă literele. În tot capitolul îl folosesc ca nume propriu.

---

Nivelul 1 — Din avion

Ce face strategia

ATMI cumpără frica de pe un indice larg, nu de pe o companie. Un indice larg e un coș din sute de firme — S&P 500, NASDAQ, Dow — iar tu îl cumperi printr-un ETF de indice, un fond listat la bursă care urmărește coșul și se tranzacționează ca o acțiune (SPY urmărește S&P 500). Falimentul unei singure firme nu mișcă un asemenea coș cu 4 %; deci, când indicele cade atât, cauza e panică pe toată piața, nu o problemă a unui emitent. Premisa cursului e că economia crește pe termen lung, indicii au fost în urcare pe orizonturi de 50-100 de ani, și fiecare panică de până acum s-a corectat. Cumperi exact în frică — „lacom când ceilalți sunt îngroziți" — în loc să încerci să prinzi o firmă care poate să nu-și mai revină niciodată.

Mecanic: aștepți ca indicele să scadă cu cel puțin 4 % de la maximul lui recent, să ajungă într-un nivel calculat pe trimestru, să apară acolo semnalul indicatorului BIM și apoi prima candelă verde zilnică. Cumperi la închiderea ei, nu pui stop, și vinzi toată poziția când ai +10 %. Banii stau în cash până la următoarea ocazie, unde intră înapoi integral, plus o contribuție nouă.

Tot trade-ul, pe structura exemplului din curs:

De la stânga la dreapta: prețul urcă până la un maxim de 100.00, cade 4,0 % până la 96.00 și intră astfel în zona pivotului trimestrial PPQ 95.80; acolo apare BIM, iar prima candelă verde de după el închide la 96.00 — acolo cumperi. Ținta e 105.60, adică +10 %. Sub intrare nu e desenată nicio linie de stop, pentru că nu există.

Frecvență: cam două tranzacții pe trimestru, verificate la începutul fiecărui trimestru calendaristic (ianuarie, aprilie, iulie, octombrie).

Fraza de decizie

Cumpăr un indice larg (SPY, QQQ, DIA, IWM) după o corecție de minim 4 %, când prețul a ajuns în zona PPQ sau, mai jos, SQ, și a apărut primul BIM urmat de o candelă verde pe grafic zilnic; nu pun stop; ies cu toată poziția la +10 %, stau în cash până la următorul semnal valid și atunci reinvestesc tot, plus o contribuție nouă.

Nu există variantă de short. Strategia pariază pe revenirea indicelui, iar revenirea are o singură direcție; oglinda pe scădere ar fi un pariu pe prăbușirea permanentă a economiei, exact opusul premisei.

Mini-glosar

• Long — ai cumpărat și câștigi dacă prețul urcă. ATMI e doar long.
• Candelă, open/close/high/low — o candelă acoperă o perioadă (aici, o zi) și arată patru prețuri: cu cât a deschis, cu cât a închis, cât de sus și cât de jos a ajuns. Verde = a închis peste deschidere, roșie = sub.
• Timeframe (TF) — cât timp acoperă o candelă. ATMI decide pe daily (o candelă = o zi), dar nivelul se calculează pe trimestru; în diagrama exemplului real folosesc monthly (o candelă = o lună), ca să încapă un an întreg pe ecran.
• Indice larg — un coș de sute de acțiuni (S&P 500, NASDAQ 100, Dow, Russell 2000). ETF de indice — fondul listat prin care îl cumperi: SPY, QQQ, DIA, IWM.
• ETF cu levier — face de 2 sau 3 ori mișcarea zilnică a indicelui. SPXL e 3x S&P 500: indicele scade 20 %, poziția pierde ~60 %.
• CFD — contract prin care pariezi pe preț fără să deții instrumentul. Are cost de finanțare zilnic, deci e făcut pentru zile, nu pentru luni.
• Swing high — cel mai recent maxim clar de pe grafic, vârful din care a pornit căderea. De acolo se măsoară corecția.
• Corecție — scăderea de la swing high la minimul de acum, exprimată în procente din swing high: de la 100.00 la 96.00 înseamnă 4,0 %.
• Pivot point — un nivel calculat, nu desenat cu ochiul, din maximul, minimul și închiderea perioadei precedente: PP = (H + L + C) / 3. PPQ e pivotul calculat pe trimestrul precedent („quarterly"), SQ e primul suport de sub el (S1 = 2 x PP − H). În exemplul capitolului: PPQ 95.80, SQ 90.80.
• Zona de cumpărare — PPQ e prima zonă, cea în care cazi după o corecție obișnuită; SQ e mai jos și se atinge doar când panica merge mai departe. Intrarea sub SQ e rară, „una la nu știu câte ori", și apare doar în crize reale (COVID 2020, sfârșitul lui 2018).
• BIM (Buy/Sell Momentum Trigger) — indicatorul propriu al cursului, cod jbv2: două medii mobile plus săgeți de semnal (cyan pentru cumpărare, crimson pentru vânzare) care marchează momentul în care trendul se schimbă. Nu e un indicator public; vine cu platforma autorului. Lecția de ATMI îl folosește ca referință, fără să-l definească acolo.
• Trigger — evenimentul care îți dă voie să intri, distinct de context. Aici: prima candelă verde daily de după BIM.
• Stop-loss (SL) — ordinul care te scoate automat în pierdere la un preț ales dinainte. ATMI nu îl folosește.
• Pierdere flotantă (drawdown pe poziție) — cât ești pe minus fără să fi vândut. Fără stop, o suporți până la capăt; pe indice, fără levier, materialul dă 20-30 %, în vreo trei momente din douăzeci de ani.
• Take-profit (+10 %) — ținta; aici un procent fix pe poziție, nu ceva calculat din risc, cum se face la strategiile cu stop.
• Break even — poziția din nou pe zero. În diagrama pasului 5 se vede cât de târziu vine.
• Reinvestire și dobândă compusă — la ieșire scoți capitalul și profitul, iar la următorul semnal pui înapoi tot, plus contribuția nouă. Profitul lucrează în ciclul următor; dacă îl lași deoparte, nu lucrează.
• Cont de prop — cont finanțat de o firmă, cu reguli proprii: limită zilnică de pierdere, drawdown total, uneori interdicție de a ține peste noapte.

Când NU o folosești

• Pe acțiuni individuale. O firmă poate să nu-și mai revină niciodată; premisa de revenire e a coșului, nu a unui emitent.
• Când ai nevoie de bani în mai puțin de un an, sau când nu poți rămâne în poziție după ce o vezi pe minus 20-30 % fără nimic care să te scoată.
• Pe cont de prop. Fără stop, plus poziții ținute luni, plus limita zilnică socotită pe pozițiile deschise — combinația închide contul.
• Cu CFD. Costul lor zilnic le face bune pentru una-trei zile, adică exact opusul orizontului de aici.
• Cu ETF cu levier, dacă nu accepți să pierzi toată poziția. Un levier nu e aceeași strategie „mai rapidă", e altă strategie de risc.

Cei 6 pași

1. Pivoții trimestrului · 2. Corecția de 4 % · 3. Zona · 4. Trigger-ul · 5. Fără stop, cât pui · 6. Ieșirea și reinvestirea · apoi rafinările și checklist-ul.

---

Nivelul 2 — Procedura mecanică, în 6 pași

Aici nu alegi nimic. Pașii se fac în ordine, pe graficul zilnic al unui ETF de indice larg, la începutul fiecărui trimestru. Dacă un pas nu trece, nu e trade — și e perfect normal să nu fie: strategia dă cam două semnale pe trimestru.

Pasul 1 — Instrumentul și pivoții trimestrului nou

Alegi un ETF de indice larg și, la începutul trimestrului, calculezi PPQ și SQ din maximul, minimul și închiderea trimestrului care tocmai s-a terminat.

Instrumentul: SPY e cel pe care e testată strategia; merg la fel NASDAQ, Dow și Russell prin ETF-urile lor. Acțiuni individuale, niciodată. Materialul nu dă un prag de volum sau de preț pentru ATMI; singura grijă de lichiditate apare mai târziu, la ETF-urile cu levier.

Nivelurile se calculează o dată la trei luni și rămân fixe pe tot trimestrul.

Din trimestrul precedent iei maximul 100.80, minimul 90.40 și închiderea 96.20. Pivotul e media lor: (100.80 + 90.40 + 96.20) / 3 = 95.80 — ăsta e PPQ. Primul suport de sub el e 2 × 95.80 − 100.80 = 90.80 — ăsta e SQ. Le tragi ca două linii orizontale peste trimestrul nou; acolo lucrezi.

Completare proprie: cifrele PPQ și SQ din tot capitolul sunt calculate de mine cu formula standard. Materialul spune explicit că nu dă valorile pivoților pentru exemplele lui, dar confirmă în altă parte că pivoții clasici se potrivesc „1 la 1". În TradeStation nivelurile vin precalculate; în alte platforme le pui în Excel, dintr-o formulă de trei linii.

Treci mai departe doar dacă ai un ETF de indice larg pe ecran și două linii orizontale desenate, PPQ și SQ, calculate din trimestrul încheiat.

Pasul 2 — Corecția de minim 4 %, măsurată pe procent

Găsești swing high-ul recent, măsori scăderea de la el până la minimul de acum și verifici că e cel puțin 4 %. Cu calculatorul, nu din ochi.

Ăsta e filtrul care separă „o cădere care arată mare pe ecran" de o cădere care chiar e mare. Pragul e al cursului și e dur: în material există cazul unei corecții de 3,93 % (graficul lecției scrie 3,9 %) care nu se marchează, oricât de abruptă pare linia.

Ambele trasee pornesc din același swing high, 100.00. Calea desenată cu candele coboară la 96.00: (100.00 − 96.00) / 100.00 = 4,0 %, deci trece pragul, intră în zona PPQ și primește BIM plus candelă verde — acolo se intră, cu ținta la 105.60. Calea punctată se oprește la 96.10, adică 3,9 %: e cu zece cenți mai sus, arată la fel de dramatic, dar nu e setup. Nu aștepți niciun trigger pe ea.

Zece cenți pe un desen nu se văd. De aceea regula se aplică pe procentul calculat, nu pe impresia de pe ecran — iar asta e și antrenamentul cel mai util al strategiei: refuzul de a marca ceva ce e „aproape".

Treci mai departe doar dacă ai scris undeva swing high-ul, minimul de acum și procentul dintre ele, iar procentul e ≥ 4 %.

Pasul 3 — Zona: nivelul se vede pe săptămânal, declanșatorul pe zilnic

Verifici că scăderea a ajuns efectiv în zona PPQ (sau mai jos, în SQ) și cobori pe graficul zilnic ca să vezi unde s-a oprit.

Corecția se măsoară pe graficul mare — acolo se vede de unde a plecat mișcarea și unde e nivelul. Dar pe graficul mare nu poți vedea ziua în care vânzarea s-a oprit: o singură candelă înghite o săptămână întreagă. De asta pasul ăsta are două panouri.

În stânga, săptămânalul: swing high-ul 100.00, scăderea de 4,0 % și cele două niveluri, PPQ 95.80 și SQ 90.80. Caseta punctată marchează ultimele trei candele săptămânale. În dreapta, exact acele trei candele, desfăcute în cele cincisprezece zile care le compun — aceleași deschideri, aceleași închideri, același maxim și același minim. Nivelul PPQ apare pe ambele panouri cu același număr, legat printr-un conector; cade la înălțimi diferite pentru că e o lupă, nu o eroare de desen.

Ce se vede doar în dreapta: fundul căderii e la 0,26 % sub PPQ, iar după el apare BIM. Pe stânga, aceeași informație e o singură candelă cu fitil lung.

PPQ e zona obișnuită, cea în care ajungi după o corecție normală. SQ e mai jos și se atinge doar când panica merge mai departe. Sub SQ intri foarte rar, în crize adevărate.

Treci mai departe doar dacă minimul corecției a atins zona PPQ sau SQ și ai graficul zilnic deschis pe zona aia.

Pasul 4 — Trigger-ul: BIM, apoi prima candelă verde

Aștepți săgeata BIM în zonă și cumperi la închiderea primei candele verzi de după ea. Ordinea contează: verde înainte de BIM nu înseamnă nimic.

Corecția și zona spun doar că prețul e ieftin față de unde era. Nu spun că vânzarea s-a terminat. BIM e ce adaugă informația care lipsește — momentul în care presiunea de vânzare se oprește — iar candela verde de după el e dovada că cineva chiar cumpără.

Ambele panouri pornesc din exact aceleași patru bare de corecție. Sus, cazul bun: prețul intră în zona PPQ, apare săgeata lui BIM pe bara care mai coboară o dată sub pivot, iar candela următoare închide în creștere, la 96.00 — acolo intri. Închide și peste pivot, ceea ce e situația ideală: cumpărătorii au ținut nivelul, nu doar l-au atins. Jos, capcana: candela de creștere vine înainte de orice BIM, nimic nu confirmă că vânzarea s-a oprit, iar prețul continuă să cadă încă 4 % de la ea. Asta e imaginea din curs pentru intrarea fără confirmare: prinzi cu mâna goală un cuțit care cade de la etaj.

Dacă intrarea închide sub pivot în loc să închidă peste el, trade-ul rămâne valid, dar e mai riscant.

Treci mai departe doar dacă ai văzut BIM întâi și candela verde după el, iar candela verde s-a închis (nu te uiți la ea în timp ce se formează).

Pasul 5 — Fără stop: ce suporți și cât pui

Nu pui stop-loss. În schimb, dimensionezi poziția din start ca și cum ai putea să nu vezi banii ăia câteva luni — iar pe ETF cu levier, ca și cum i-ai putea pierde de tot.

Absența stopului e o regulă, nu o scăpare. Logica: nu există un preț care să invalideze ideea, pentru că ideea nu e despre un nivel, e despre revenirea indicelui. Un stop ar transforma o teză de un an într-o ieșire pe zgomot de două săptămâni.

Prețul îl plătești în drum:

Același trade: intrare 96.00, țintă 105.60. Între ele, poziția coboară până la 76.80, adică −20 % pe poziție, și stă 24 de bare sub prețul de intrare fără ca nimic să te scoată; abia după ele ești din nou pe zero. Cifra de 20-30 % pe poziție fără levier e a cursului, măsurată pe episoade reale — COVID 2020, 2018 — rare, cam trei momente în douăzeci de ani; drumul dintre bare e construit de mine, ca să se vadă cât durează.

Coloana din dreapta arată ce face levierul din aceeași cădere de 20 % a indicelui: ETF simplu −20 %, ETF 2x −40 %, ETF 3x (SPXL) −60 %. Pe o cădere ca cea din COVID, de 34 % pe indice, un ETF 3x depășește −100 % pe poziție, adică bani trași din restul contului. Singura protecție discutată în material e un stop la −100 % pe poziția respectivă: accepți să pierzi tot ce ai pus acolo, dar nu mai mult. Și verifică volumul ETF-ului cu levier înainte să-l cumperi — multe au volum mic, iar diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare te costă mai mult decât aduce levierul.

Mărimea poziției nu se calculează din risc, pentru că nu există stop. Se calculează dintr-un plan de contribuție: o unitate SPY la fiecare trimestru, care la prețul din curs înseamnă vreo 600 $, ajustabilă în jos la 0,2-0,5 unități după buget. Materialul nu dă o mărime minimă de cont și nu dă un procent de risc per tranzacție.

Treci mai departe doar dacă suma pe care o pui e o sumă la care te poți uita pe minus 30 % fără să vinzi, iar dacă instrumentul are levier, o sumă pe care ai putea s-o pierzi integral.

Pasul 6 — Ieșirea la +10 % și reinvestirea integrală

Vinzi toată poziția la +10 %, ții banii în cash până la următorul semnal valid, și atunci îi pui înapoi pe toți, plus contribuția nouă.

„Toată poziția" e literal: capital și profit. Nu există tranșe, nu există stop mutat după preț, nu există ieșire anticipată — materialul nu descrie niciuna și nu e cazul să inventezi una și să-i spui ATMI. Singura complicație permisă e că poți avea mai multe poziții deschise în paralel, intrate la date diferite, care ajung la +10 % cam în aceeași perioadă. Autorul le compară cu mai multe depozite cu scadențe diferite.

Partea care produce rezultatul nu e ținta, e ce faci cu banii după:

Trei cicluri, cu aceeași contribuție de 600 $ la fiecare semnal valid. Cu reinvestire integrală: intri cu 600, ieși cu 660; intri cu 660 + 600 = 1.260, ieși cu 1.386; intri cu 1.386 + 600 = 1.986, ieși cu 2.184,60. Dacă lași profitul deoparte și reinvestești doar contribuțiile, aceiași 1.800 $ puși produc 1.980 — cu 204,60 $ mai puțin, după numai trei cicluri. Diferența crește cu fiecare ciclu; asta e tot mecanismul. Cifrele din diagramă sunt calculul meu pe trei cicluri, nu backtestul cursului.

Treci la ciclul următor doar după ce poziția a ieșit întreagă la +10 %, iar banii sunt în cash și marcați pentru următorul semnal, nu cheltuiți.

---

Nivelul 3 — Rafinări

Astea se citesc după ce ai marcat zece corecții mecanic, nu înainte.

Ce dă avantajul, în ordinea în care apare în material

Criteriu	De ce contează	Cât e confirmat
Cumperi frica pe un indice larg, nu pe o firmă	o cădere de 4 % pe un coș de sute de firme e panică sistemică, care istoric s-a corectat; pe un emitent poate fi definitivă	1 sursă directă, plus 2 loturi de triaj
Nivelul trimestrial (PPQ / SQ) ca punct de intrare	concentrează cumpărarea acolo unde istoric apar cumpărători, nu „undeva în cădere"	4 surse distincte
BIM înainte de candela verde	fără confirmare, o candelă verde izolată poate fi urmată de o cădere mai mare	1 sursă pentru ATMI; BIM e definit într-o altă lecție
Corecția de minim 4 %, pe procent	separă setup-ul de o cădere care doar pare mare; cazul de 3,93 % e refuzat explicit	1 sursă, cu exemplu
Absența stopului plus revenirea indicelui	elimină ieșirile pe zgomot; costul e pierderea flotantă, pe care o vezi la pasul 5	1 sursă
Reinvestirea integrală	profitul lucrează în ciclul următor; fără el, randamentul compus dispare	2 surse distincte

„Cât e confirmat" numără surse distincte din fișa capitolului.

Setup A+ față de setup mediocru

Criteriu	A+	Mediocru sau NU
Instrumentul	ETF de indice larg	acțiune individuală: premisa cade
Corecția	≥ 4 %, calculată	„pare o cădere mare"; 3,9 % nu se marchează
Zona	minimul atinge PPQ, sau SQ în panică	nivel atins din ochi, fără pivoți calculați
Ordinea	BIM, apoi prima candelă verde	verde înainte de BIM, sau nicio confirmare
Închiderea de intrare	peste pivot: cumpărătorii au ținut zona	sub pivot: valid, dar mai riscant

Gotchas

1. Nu intra fără BIM. Fără confirmare, o candelă verde în mijlocul căderii e cuțitul prins în cădere — panoul de jos de la pasul 4 arată exact cum prețul mai coboară 4 % de la ea.
2. „Pare o corecție mare" nu e 4 %. Calculează. Cazul de 3,93 % din curs nu se marchează, oricât de abrupt arată graficul.
3. Levierul e altă strategie de risc, nu aceeași mai rapidă. Fără stop, un ETF 3x poate depăși −100 % pe poziție. Dimensionează-l ca pe bani pe care îi poți pierde integral, și verifică-i volumul înainte.
4. Riscul e emoțional, nu matematic. Cum spune materialul: întrebarea nu e dacă suporți 20 % pe hârtie, e dacă rămâi în poziție după ce o vezi. Pasul 5 e desenat exact ca să vezi dinainte ce ai de suportat.
5. Reinvestirea nu e opțională. Dacă profitul nu reintră la semnalul următor, mecanismul din pasul 6 nu se mai aplică, indiferent cât de bine execuți restul.

Exemplul real din material: SPY, 2005

Singurul trade cu cifre din curs: intrare pe 27 ianuarie 2005 la 117.43, țintă +10 % = 129.17, atinsă „aproximativ un an mai târziu".

Graficul e lunar, ca să încapă tot orizontul poziției: o candelă e o lună. Trigger-ul fin — BIM plus candela verde zilnică — se petrece în interiorul lunii de intrare, deci nu se vede aici; el e la pasul 4. Corecția de context, de la swing high-ul de ~123.00 până la 117.43, e de 4,5 %, peste prag. Nu există linie de stop. Ținta a fost atinsă la 13 luni după intrare, ceea ce materialul rezumă drept „aproximativ un an"; ziua exactă nu se poate citi din transcriere. După TP, capitalul și profitul au stat în cash până la următorul semnal valid.

Swing high-ul de ~123.00 e construit de mine ca să conțină corecția; intrarea și ținta sunt cifrele materialului.

Cifrele de backtest, pentru scară: contribuții totale de ~16.300 $ pe douăzeci de ani duc la ~52-53.000 $ finali, fără comisioane și fără taxe. Aceeași cifră apare într-o sesiune de întrebări ca „~16.000 → 53.000 după prima reinvestire", cu estimarea autorului că a doua reinvestire ar putea duce spre 100.000. În Excel e modelată o singură reinvestire completă, deci cifra de 100.000 e o estimare, nu un rezultat măsurat.

Unde se contrazice materialul

1. Orizontul de ținere — contradicția centrală. Lecția principală descrie ATMI ca investiție pe luni-ani, cu ținta atinsă după circa un an. O sesiune de întrebări descrie aceeași strategie ca swing de două săptămâni, ca mijloc de a te califica pe un cont de prop.

Cele două descrieri, pe aceeași axă de timp. Nu le rezolv aici: varianta de două săptămâni cere implicit un stop și o țintă mai mică, deci nu mai e ATMI; varianta de luni-ani e strategia din lecția principală, dar nu trece de limita zilnică a unui cont de prop, calculată și pe pozițiile deschise. Care dintre ele poartă numele „ATMI" rămâne de clarificat cu autorul.

2. Aritmetica contribuției. Lecția recomandă o unitate SPY pe trimestru, adică vreo 600 , și spune în același loc „~1.200 pe an" — dar patru trimestre a 600 fac 2.400. Iar backtestul, cu 16.300 $ în douăzeci de ani, iese la ~815 $ pe an. Practic: folosește suma pe care o poți susține efectiv și nu aștepta ca randamentul din backtest să scaleze liniar cu ea.

3. Formula PPQ/SQ nu e dată cifric. Materialul explică ce sunt pivoții, dar spune explicit că nu dă valorile pentru exemplul din lecție. Practic: îi calculezi singur, cu formula standard, acceptând că nu reproduci exact nivelul autorului.

4. Trailing, tranșe, ieșire anticipată — neacoperite. Nicio ieșire înainte de +10 % nu e descrisă. Practic: nu improviza o regulă de trail și să-i spui ATMI.

5. Data exactă a atingerii țintei în 2005 nu se poate stabili din transcriere. Reține structura, nu ziua.

6. Ce înseamnă acronimul „ATMI" nu apare nicăieri în material.

Contradicțiile din tot materialul, la un loc: A2_contradictii.md.

Transfer pe cont de prop (judecata mea, nu a cursului)

Regula de prop	Ce strică	Ajustarea
limită zilnică de pierdere, calculată și pe pozițiile deschise	fără stop, o poziție ținută luni atinge limita din pierdere flotantă; în material, unui participant i s-au închis tranzacții aflate în profit din cauza asta	niciuna care să păstreze strategia: ori pui stop și nu mai e ATMI, ori sizezi atât de mic încât nu produce nimic
drawdown total	poziția poate continua să cadă 20-30 % fără levier, peste 100 % cu levier	nu se poate limita fără stop
interdicție de overnight sau de weekend	ATMI ține poziția luni, prin construcție	dacă firma o interzice, strategia nu poate fi rulată deloc
blocaj pe știri	poate cădea exact pe ziua candelei verzi	ratezi semnalul; nu-l forța înainte sau după fereastră

Sizing calculat înapoi din limită (cifrele sunt ale mele; materialul nu dă niciun risc per tranzacție). Cont de 100.000 , limită zilnică 5 % = 5.000 , cu o zi proastă planificată la cel mult jumătate din ea. Dacă o zi de panică ia 10 % din poziție, ies maximum 25.000 $ de poziție — un sfert din cont într-un singur instrument; cu levier 3x, 8.333 $. Ambele sunt incompatibile cu ritmul strategiei, care pune ~600 $ pe trimestru: fie ai un singur pariu mare, care nu mai e ATMI, fie ai contribuția firească pe un cont care se evaluează în câteva luni.

Verdict: nu merge. Trei motive independente, fiecare suficient: pierderea flotantă atinge limita zilnică; pozițiile trec peste ciclul de evaluare al firmei; iar sizing-ul care ar respecta limita transformă strategia în altceva. Sfatul de „swing, două săptămâni" din sesiunea de întrebări e o strategie diferită, nu ATMI — vezi contradicția 1.

Transfer pe BVB (judecata mea)

Ce cere strategia	Există la BVB	Înlocuitorul
indice larg lichid (SPY, QQQ, IWM, DIA)	nu	BET există ca indice, dar nu se tranzacționează direct; cel mai apropiat e un ETF pe BET, cu lichiditatea de verificat la zi
BIM (jbv2)	nu	niciunul — trigger-ul cade, iar orice candelă verde din zonă devine „semnal", exact cuțitul în cădere
pivoți trimestriali (PPQ / SQ)	da	se calculează în Excel din maximul, minimul și închiderea trimestrului; autorul confirmă că pivoții clasici sunt „1 la 1"
ETF cu levier 3x pe indice	nu	nu există pe BET; rămâne doar varianta fără levier
short	nu e nevoie, strategia e long-only	—

Pivoții se calculează cu aceeași formulă ca la pasul 1, din trimestrul precedent. Ce se rupe, concret:

• Fără BIM, trigger-ul dispare. Pe un instrument subțire, o candelă de creștere poate fi desenată de câteva ordine, iar corecția poate continua.
• Costul de tranzacționare mănâncă ținta. La un spread de 0,5-1 %, intrarea plus ieșirea costă 10-20 % din ținta de +10 %. Pe SPY, același cost e de ordinul zecimilor de procent.
• +10 % pe BET poate lua ani, nu luni — un indice mic are perioade lungi de mers pe loc.
• Randamentul compus din backtest nu are echivalent local, pentru că nu există ETF cu levier pe indicele românesc.

Pragurile de lichiditate din material sunt americane și nu se traduc; pe BVB reperul util e valoarea tranzacționată zilnic, iar estimarea mea e cel puțin 1-2 milioane de lei pe zi.

Verdict: nu merge ca ATMI. Ce supraviețuiește e logica de a cumpăra o scădere de peste 4 % la un nivel trimestrial, cu ținta de +10 % și cu reinvestirea — cam 40 % din strategie, estimarea mea, și fără confirmarea care o face să funcționeze. Dacă înlocuiești ETF-ul cu un coș de acțiuni BET, ai altceva: dip-buying pe emitent individual, unde premisa de revenire nu există.

Ce trebuie să exersezi

1. Marchează retroactiv zece corecții de peste 4 % pe SPY sau QQQ, pe ultimii cinci ani: swing high, procentul căderii, dacă minimul a atins zona trimestrială, și ce s-a întâmplat în următoarele 3-6 luni.
2. Calculează pivoții trimestriali în Excel pentru patru trimestre și verifică unde cade intrarea din 2005, la 117.43. Scopul e să vezi cât de aproape ajungi de nivelul autorului cu formula standard.
3. Numără refuzurile. Ia cinci corecții care „par mari" și verifică pe procent că sunt sub 4 %. Antrenamentul e să nu marchezi pe impresie.
4. Urmărește pe hârtie două trimestre, fără bani, și simulează în paralel contribuția reală (0,2 / 0,5 / 1 unitate) pe cinci ani, ca să vezi ce înseamnă diferența dintre cifrele care nu se închid în material.

Legături

• 02_mp2.md — autorul recomandă explicit combinarea ATMI cu MP² la un suport sau pivot important: MP² dă unde, ATMI dă ce și pe ce orizont. MP² e și singura strategie a cursului care se poate calcula pe BVB.
• 01_buy_doji.md — tot o cumpărare la un nivel, dar cu stop și cu orizont de zile, deci opusul regimului de aici.
• 04_selectia.md — selecția simbolului, pentru varianta pe coș de nume BET.
• A1_risc.md — risc și execuție.

---

Checklist de tipărit

• (1) Instrumentul e un ETF de indice larg (SPY, QQQ, DIA, IWM), nu o acțiune.
• (1) Am calculat PPQ și SQ din trimestrul încheiat și le-am desenat.
• (2) Am swing high-ul recent și procentul corecției, calculat: ≥ 4 %.
• (3) Minimul a atins zona PPQ (sau SQ, în panică reală).
• (4) A apărut întâi BIM, apoi prima candelă verde daily, închisă.
• (4) Intru la close-ul acelei candele; ideal, peste pivot.
• (5) Nu pun stop. Suma pusă e una pe care o suport pe minus 30 %.
• (5) Dacă e ETF cu levier: sumă pe care o pot pierde integral, volum verificat.
• (6) Ies cu toată poziția la +10 %, apoi cash.
• (6) La semnalul următor reinvestesc tot, plus contribuția nouă.