- Remove obsolete documentation files (DEPLOYMENT.md, PLAN_IMPLEMENTARE_S8_DETALIAT.md, README.md) - Add comprehensive extraction pipeline with multiple format support (PDF, HTML, text) - Implement Claude-based activity extraction with structured templates - Update dependencies and Docker configuration - Reorganize scripts directory with modular extraction components - Move example documentation to appropriate location 🤖 Generated with [Claude Code](https://claude.ai/code) Co-Authored-By: Claude <noreply@anthropic.com>
405 lines
21 KiB
Plaintext
405 lines
21 KiB
Plaintext
SOURCE: /mnt/d/GoogleDrive/Cercetasi/carti-camp-jocuri/Orientare turistica-fisa tehnica.pdf
|
||
CONVERTED: 2025-01-11
|
||
==================================================
|
||
|
||
|
||
--- PAGE 1 ---
|
||
ORGANIZATIA NATIONALA “CERCETASII ROMANIEI”
|
||
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
|
||
RIENTAREA TURISTICA - FISA TEHNICA
|
||
Definitie:
|
||
Orientarea turistică se prezintă ca un sport relativ nou, importat din Scandinavia. El poate fi
|
||
definit ca o mixtură de citire a hărţilor şi “cross – country running”.
|
||
Obiectivul competitorilor este parcurgerea unui traseu, “jalonat” cu o serie de puncte de control,
|
||
a căror poziţie nu o cunoaşte, intr-un timp cât mai scurt.
|
||
Busola
|
||
Originile busolei, ca instrument de aflare a poziţiei, se pierd undeva în mileniul III î.C., când un
|
||
chinez mic şi isteţ a descoperit că o bucăţică dintr-un anumit minereu (ulterior denumit magnetit
|
||
– Fe O ), lăsat să plutească pe o plăcuţă de lemn în apă, are tendinţa de a se roti până când un
|
||
3 4
|
||
capăt al său va fi orientat către direcţia în care Soarele străluceşte la amiază, la jumătatea
|
||
drumului intre răsărit şi apus.
|
||
Cu timpul, extraordinarul popor chinez a învăţat să aprecieze binefacerile acestei proprietăţi a
|
||
magnetitului, în primul rând în navigaţie, dar şi în expediţii, războaie etc.
|
||
Din această descoperire a evoluat acul busolei, confecţionat din otel magnetizat, aflat în echilibru
|
||
pe un ax şi care, lăsat să se rotească liber, se va opri poziţionat pe direcţia Nord – Sud.
|
||
Au trecut de atunci peste 5000 de ani şi busola a rămas, în principiu, aceeaşi.
|
||
Busola sportivă, cea mai recentă creaţie destinată amatorilor, se compune din trei elemente de
|
||
bază:
|
||
a. Un ac magnetic suspendat pe un ax şi colorat (de obicei) în alb şi roşu la cele două
|
||
capete – partea roşie reprezintă direcţia Nord (4)
|
||
b. O structură circulară mobilă, compusă din două elemente:
|
||
- O ramă pe care sunt marcate cele patru puncte cardinale (N (1), E, S, W) şi care
|
||
este subdivizată din două în două grade geometrice (plecând de la N - 0° spre E).
|
||
Fiecare spaţiu de 20° este marcat cu numere intre 20 şi 360 (10)
|
||
- O bază pe care sunt gravate o săgeată (9) şi câteva linii de ghidare (6), paralele cu
|
||
săgeata.
|
||
c. Un cadru rectangular (11), transparent, prevăzut cu o lupă (3 - folosită în diverse
|
||
scopuri) şi pe care este gravată săgeata “unghiului de marş” (5). Valoarea de pe rama
|
||
mobilă pe care o indică baza săgeţii (2) reprezintă unghiul la care este reglată busola
|
||
în momentul respectiv.
|
||
Baza şi o parte a cadrului fix (7) sunt divizate în centimetri şi inch-i şi se folosesc la măsurarea
|
||
unor distanţe pe hartă. Cadrul este prevăzut cu un orificiu (8) pentru ataşarea cordelinei.
|
||
- 1 -
|
||
|
||
--- PAGE 2 ---
|
||
ORGANIZATIA NATIONALA “CERCETASII ROMANIEI”
|
||
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
|
||
1 3
|
||
2
|
||
4
|
||
5
|
||
6
|
||
7
|
||
8 9
|
||
10
|
||
11
|
||
Organizare
|
||
Traseul de orientare poate fi organizat în mai multe variante, dintre care cele mai răspândite sunt:
|
||
1. Orientarea cu harta.
|
||
2. Orientarea cu busola.
|
||
3. Orientarea cu harta şi busola.
|
||
1. Orientarea cu harta – participantul primeşte o hartă specială (in general colorată în 4 sau 5
|
||
culori) a unei zone bine delimitate, pe care sunt marcate toate punctele de control. Uneori,
|
||
poate exista şi o scurtă descriere a lor (de ex.: “lângă un pin singuratic”, “la baza gardului
|
||
viu” s.a.m.d.).
|
||
Cercetaşii trebuie să identifice, pe hartă, poziţia punctelor de control şi să găsească cea mai
|
||
rapida cale de a le atinge pe toate, în cel mai scurt timp.
|
||
Lungimea traseului variază, în funcţie de pregătirea şi vârsta participanţilor, intre 2 şi 10 km,
|
||
iar distanţa dintre posturi poate ajunge pana la 1 km.
|
||
Pentru a preveni “urmăririle”, competitorii sunt eşalonaţi, la start, în intervale de 5 – 10 min.,
|
||
iar terenul de acţiune va fi împădurit, limitând vizibilitatea.
|
||
De cea mai mare importanţă este acurateţea hărţii în ceea ce priveşte reprezentarea şi
|
||
localizarea punctelor de reper (vârfuri, vai, zone despădurite, construcţii, drumuri etc.). De
|
||
aceea, se va lucra numai cu hărţi de dată recentă iar posturile de control vor fi astfel alese
|
||
încât să poată fi identificate după repere verificate în teren.
|
||
2. Orientarea cu busola – organizatorii vor pregăti, intr-o zona (preferabil împădurita şi cu
|
||
diferenţe de nivel apreciabile) un traseu cu ajutorul busolei, astfel încât, la fiecare punct de
|
||
control să fie clar marcate unghiul şi distanţa pana la punctul următor. Prima indicaţie de
|
||
acest gen se va primi în momentul şi la locul startului.
|
||
Punctele de control vor fi numerotate, iar participanţii vor trebui să găsească, cu ajutorul
|
||
busolei şi a indicaţiilor din posturi, direcţia din teren care le permite atingerea lor în ordinea
|
||
stabilită.
|
||
- 2 -
|
||
|
||
--- PAGE 3 ---
|
||
ORGANIZATIA NATIONALA “CERCETASII ROMANIEI”
|
||
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
|
||
Datorită erorilor apărute în aflarea unghiurilor şi a imposibilităţii orientării pe baza punctelor
|
||
de reper lungimea unor astfel de trasee nu trebuie să depăşească 5 km, iar distanţa dintre
|
||
posturi – 500 m.
|
||
Organizatorii trebuie să se asigure, prin vizare inversă (de la postul cu număr mai mare către
|
||
cel imediat inferior) de corectitudinea datelor înscrise în punctele de control.
|
||
Exemplu: daca intre posturile 2 şi 3 s-a determinat un unghi de 98°, de la postul 3 către
|
||
postul 2 viza va trebui să arate 360 – 98 = 262°.
|
||
3. Orientarea cu harta şi busola – este cea mai complexă şi mai atractivă formă a orientării
|
||
turistice. Participantul (sau echipa) primeşte o hartă asemănătoare cu cea folosită la
|
||
orientarea cu harta, cu deosebirea ca posturile de control vor fi situate la o distanţă suficient
|
||
de mare fata de punctele de control pentru a nu permite identificarea lor exclusiv cu ajutorul
|
||
hărţii. Descrierea localizării lor lipseşte cu desăvârşire.
|
||
De asemeni, fiecare echipă va fi dotată cu o busolă.
|
||
Găsirea traseului se realizează în doua etape:
|
||
• se va calcula, pe hartă, distanţa şi unghiul dintre punctul de start şi primul punct de control
|
||
avut în vedere.
|
||
• odată aflată “viza” se identifică, în teren, “unghiul de marş” în mod identic cu orientarea cu
|
||
busola.
|
||
Procedeul se repetă pentru toate etapele “inter - posturi”. Deoarece acest sistem asigură, prin
|
||
complexitatea lui, cea mai exactă metoda de lucru, lungimea traseului poate ajunge la 16 km – un
|
||
adevărat hike !
|
||
Securitate
|
||
(cid:57) înainte de eveniment, organizatorii verifică acurateţea hărţilor şi a indicaţiilor din posturi.
|
||
(cid:57) aria de desfăşurare trebuie să fie cât mai clar delimitata (drumuri, văi mari, înălţimi) astfel
|
||
încât participanţii să realizeze momentul în care sunt în pericol de a ieşi din suprafaţa de
|
||
concurs.
|
||
(cid:57) interzicerea folosirii (mai ales în zonele des împădurite) a şorturilor şi a tricourilor cu mânecă
|
||
scurtă. De asemeni, în caz de vreme nefavorabilă, se vor verifica îmbrăcămintea de protecţie
|
||
şi încălţămintea folosită.
|
||
(cid:57) sunt indicate folosirea unei mape de protecţie pentru hartă şi dotarea fiecărei patrule cu un
|
||
fluier.
|
||
Un post de control poate arăta în multe moduri, în funcţie de
|
||
calitatea şi importanţa concursului, materialele disponibile,
|
||
pregătirea participanţilor, caracteristicile zonei de desfăşurare
|
||
etc. În principal, însă, ele se compun din doua elemente:
|
||
• un steguleţ sau panou viu colorat, vizibil de la mare
|
||
distanţă, plasat pe trunchiul unui copac sau direct pe sol.
|
||
• un element de identificare, care să certifice atingerea lui de
|
||
către participanţi. Acesta poate fi un cod, care trebuie
|
||
copiat pe fisa de concurs, sau un compostor – altul pentru
|
||
fiecare post în parte – cu care se perforează fişa în locul
|
||
destinat respectivului post.
|
||
- 3 -
|
||
|
||
--- PAGE 4 ---
|
||
ORGANIZATIA NATIONALA “CERCETASII ROMANIEI”
|
||
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
|
||
Fişa de concurs are şi ea nenumărate forme însă, în general, ea trebuie să cuprindă:
|
||
• numele patrulei şi / sau al cercetaşilor participanţi.
|
||
• timpii de plecare şi respectiv sosire.
|
||
• locuri pentru fiecare post (pentru compostare sau scrierea codurilor).
|
||
10 sfaturi pentru orientaristul incepator
|
||
1. Înainte de a pleca, studiază cu atenţie harta şi legenda
|
||
Familiarizează-te cu forma generală a terenului şi cu dispunerea principalelor puncte de reper.
|
||
Mai târziu s-ar putea să nu mai dispui de timp pentru a te întreba care-i dealul şi care-i valea,
|
||
care-i mlaştina şi care-i păşunea etc.
|
||
2. Gândeşte logic şi alege cea mai eficienta opţiune
|
||
Tehnica orientării se bazează pe planificarea corectă a traseului prin toate punctele de control.
|
||
Deseori, este mai uşor să urmăm un drum sau o potecă şi apoi să cotim spre un post, decât să
|
||
străbatem un desiş sau o mlaştină urmând viza directă.
|
||
3. Nu te gândi la orientarea în teren ca la un concurs
|
||
Nu este o competiţie împotriva timpului, ci cu tine însuti, alături de alţii. Echipa (sau persoana)
|
||
pe care doreşti s-o depăşeşti poate pierde zeci de minute în lupta cu dificultăţile terenului si, deşi
|
||
foarte bine pregătit fizic, poate să sfârşească la o ora după tine. Orientarea nu este atletism.
|
||
4. Nu alerga cu viteza maxima
|
||
Un parcurs de orientare turistica trebuie încheiat ca şi o masă bună: cu convingerea ca ţi-ar mai
|
||
face plăcere încă o îmbucătură. Nu trebuie să te simţi epuizat nici un moment.
|
||
5. Nu te opri
|
||
Asigura-ţi pauze pentru respiraţie ori de cate ori simţi nevoia, însă continua să te deplasezi, chiar
|
||
daca o faci “la pas”.
|
||
6. Nu te opri daca simţi ca te-ai rătăcit
|
||
Întoarce-te la ultima poziţie cunoscută şi încearcă să te re-orientezi de acolo.
|
||
7. Nu alerga “la inspiraţie”
|
||
Utilizează harta în permanenţă, chiar şi pe poteci. În pădure, foloseşte cât se poate de des busola.
|
||
8. Nu te grăbi
|
||
Nu te precipita să părăseşti un post de control. Plănuieşte-ţi cu grija şi calm traseul către
|
||
următoarea locaţie.
|
||
9. Nu alerga fără sa-ţi numeri paşii
|
||
Încearcă să afli care îţi este viteza normală de deplasare şi de câţi paşi ai nevoie pentru a acoperi
|
||
o anumita distanţă. Odată stăpânite aceste deprinderi, îţi va fi mai uşor sa-ţi determini poziţia în
|
||
teren sau când înaintezi pe o poteca.
|
||
10. Nu considera niciodată ca tu ai dreptate, în timp ce harta şi busola se înşeală amândouă
|
||
O atenţie constanta acordata hărţii şi punctelor de reper pe care le întâlneşti va evita ajungerea la
|
||
această concluzie.
|
||
Harta
|
||
Harta este reprezentarea unei suprafeţe de teren ca şi cum ar fi privită de la mare înălţime.
|
||
- 4 -
|
||
|
||
--- PAGE 5 ---
|
||
ORGANIZATIA NATIONALA “CERCETASII ROMANIEI”
|
||
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
|
||
Exista patru componente care fac ca o hartă să devină utilă:
|
||
- scara
|
||
- reprezentarea Nordului
|
||
- semnele convenţionale
|
||
- o metodă pentru a marca înălţimile
|
||
1. SCARA harţii reprezintă raportul dintre o
|
||
distanţă măsurata intre doua puncte pe hartă
|
||
şi distanta reală, măsurată intre aceleaşi
|
||
puncte, în teren.
|
||
La scara de 1:10.000, un centimetru măsurat
|
||
pe harta va reprezenta 10.000 cm (100m)
|
||
distanta în teren. Scara se găseşte notată pe
|
||
marginea hărţii, într-unul dintre cele trei
|
||
moduri descrise mai jos:
|
||
- “relaţie” – ex. 1 km = 10 cm.
|
||
- “raport reprezentativ” – ex. 1: 10.000
|
||
- “scara lineară” divizata în kilometri,
|
||
dintre care unul este subdivizat în
|
||
sute de metri
|
||
N magnetic N geografic
|
||
2. REPREZENTAREA NORDULUI
|
||
Hărţile se bazează întotdeauna pe
|
||
Nordul Geografic, adică linia
|
||
Nordului este considerată ca fiind
|
||
dreapta care uneşte un anumit punct
|
||
de pe suprafaţa globului terestru cu
|
||
Polul Nord Geografic.
|
||
Pe de altă parte, acul magnetic al
|
||
busolei este atras de Centrul
|
||
Magnetic al Pământului, aşa numitul
|
||
Pol Nord Magnetic, aflat undeva în
|
||
Golful Hudson şi care se deplasează
|
||
lent în fiecare an. Unghiul format
|
||
intre direcţia Polului Nord Geografic
|
||
şi cea a Polului Nord Magnetic se
|
||
numeşte “declinaţie magnetică” şi
|
||
măsoară, în prezent, cca. 8° vest.
|
||
Declinaţia se micşorează cu aproape
|
||
1°, la fiecare 7 ani.
|
||
In spaţii relativ mici, acest unghi nu prezintă importanţă, însă pentru distanţe considerabile
|
||
sau în cazurile în care se impune o acurateţe deosebită, el trebuie luat în calcul iar
|
||
măsurătorile trebuie corectate cu valoarea declinaţiei magnetice “la zi”.
|
||
- 5 -
|
||
|
||
--- PAGE 6 ---
|
||
ORGANIZATIA NATIONALA “CERCETASII ROMANIEI”
|
||
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
|
||
Nordul Geografic este reprezentat pe hartă printr-o săgeata plasată undeva pe cadrul ei. Ea
|
||
este, uneori, secondată de o linie întreruptă, care reprezintă direcţia Nordului Magnetic, între
|
||
ele fiind marcat unghiul declinaţiei magnetice. Dacă săgeata indicatoare lipseşte, se
|
||
presupune ca marginea harţii este orientata de la Sudul Geografic (partea de jos) către Nordul
|
||
Geografic (partea de sus).
|
||
3. SEMNELE CONVENTIONALE sunt folosite pentru a indica anumite repere din teren care
|
||
pot sau nu pot fi reprezentate la scara hărţii (păduri, mlaştini, construcţii, drumuri, lacuri
|
||
etc.). Ele diferă de la hartă la hartă însă sensul lor este, de regula, uşor de identificat. În orice
|
||
caz, explicaţia fiecăruia o putem găsi intr-o “legendă” aflată undeva la marginea hărţii.
|
||
4. REPREZENTAREA
|
||
INALTIMILOR
|
||
Harta pe care o privim este plană,
|
||
însă terenul pe care ea îl reprezintă,
|
||
nu.
|
||
De aceea, pentru a ne putea forma o
|
||
imagine cât mai corectă asupra
|
||
reliefului din realitate este necesară o
|
||
oarecare reprezentare a înălţimilor.
|
||
Cea mai utila şi mai des folosită
|
||
metodă este cea a contururilor sau a
|
||
curbelor de nivel.
|
||
Curba de nivel este o linie care
|
||
uneşte toate punctele aflate la aceeaşi
|
||
înălţime faţă de nivelul marii
|
||
(considerat ca altitudine 0). De
|
||
regulă, curbele de nivel sunt marcate
|
||
pentru fiecare 100m, astfel încât un
|
||
punct reprezentat intre liniile de 500
|
||
şi 600 înseamnă că are o altitudine
|
||
absolută intre 500m şi 600m.
|
||
Exista şi hărţi cu linii de contur
|
||
pentru fiecare 20m, sau cu linii de
|
||
contur de 100m iar având pentru
|
||
anumite porţiuni, cu un relief special,
|
||
curbe de nivel ajutătoare, de 50m.
|
||
Metoda contururilor permite o
|
||
apreciere exactă a reliefului
|
||
reprezentat pe hartă.
|
||
- 6 -
|
||
|
||
--- PAGE 7 ---
|
||
ORGANIZATIA NATIONALA “CERCETASII ROMANIEI”
|
||
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
|
||
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
|
||
19 20 21 22 23 24 25 26 27
|
||
1 – platou, 2 – rapa, 3 – versant, 4 – piciorul pantei, 5 – gatul seii, 6 – creasta, 7 – vale, 8 – originea
|
||
vaii, 9 – depresiune, 10 – sa, 11 – schimbare de panta, 12 – stanca, 13 – pisc, 14 – linie de creatsa, 15
|
||
– firul vaii (talveg), 16 – ravena, 17 – pinten, 18 – varf, 19 – caldare, 20 – groapa, 21 – palnie, 22 –
|
||
ses, 23 – gura vaii, 24 – colina, 25 – movila, 26 – alunecare de teren, 27 – mamelon,
|
||
- 7 -
|
||
|
||
--- PAGE 8 ---
|
||
ORGANIZATIA NATIONALA “CERCETASII ROMANIEI”
|
||
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
|
||
Evident, există multe alte moduri de a
|
||
reprezenta înălţimile, uneori utilizate ca
|
||
atare, iar alteori în combinaţie cu metoda
|
||
curbelor de nivel.
|
||
Un astfel de exemplu este “sistemul de
|
||
culori”, care indică altitudinea printr-o
|
||
coloraţie pornind de verde deschis,
|
||
continuând cu nuanţe din ce în ce mai
|
||
închise, trecând la maro deschis şi apoi din
|
||
ce în ce mai închis (reprezentând înălţimi
|
||
mici şi respectiv, altitudini din ce în ce mai
|
||
mari).
|
||
Pentru altitudinile negative – adâncimile marilor şi oceanelor – se porneşte de la albastru închis
|
||
către bleu. “Codul” culorilor şi corespondenţa lor în cifre absolute se găsesc descrise undeva, pe
|
||
rama hărţii. Aceasta metodă nu este foarte exactă în determinarea înălţimilor, însă poate oferi o
|
||
imagine plastică asupra conformaţiei terenului.
|
||
Utilizarea busolei
|
||
Orientarea harţii cu ajutorul
|
||
busolei
|
||
Se foloseşte pentru cazurile în care
|
||
se ia în calcul valoarea declinaţiei
|
||
magnetice:
|
||
1. Se roteşte rama mobilă pana când
|
||
gradaţia corespunzătoare valorii
|
||
declinaţiei magnetice întâlneşte
|
||
săgeata unghiului de marş.
|
||
2. Se aşează busola pe hartă, astfel
|
||
încât marginea ei să fie paralelă
|
||
cu linia Nordului Geografic
|
||
reprezentat pe harta, iar săgeata
|
||
unghiului de marş să fie orientată
|
||
către Nordul harţii.
|
||
3. Se rotesc harta şi busola împreună, pana când jumătatea roşie a acului magnetic se suprapune
|
||
cu săgeata Nordului reprezentată pe baza circulară şi indica Nordul de pe rama mobilă.
|
||
In acest moment harta este, practic, corect orientată.
|
||
- 8 -
|
||
|
||
--- PAGE 9 ---
|
||
ORGANIZATIA NATIONALA “CERCETASII ROMANIEI”
|
||
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
|
||
Găsirea unghiului dintre o direcţie de pe harta (de la punctul A la B) şi direcţia Nord sau
|
||
calcularea “azimutului” punctului B
|
||
1. Cu ajutorul unui creion bine
|
||
B ascuţit, trasăm uşor o linie
|
||
care să unească punctele “de
|
||
plecare” (A) şi respectiv “de
|
||
sosire” (B).
|
||
A 2. Se plasează busola pe hartă,
|
||
astfel încât marginea ei să se
|
||
suprapună cu linia care
|
||
uneşte cele doua puncte, iar
|
||
Linii de săgeata unghiului de marş să
|
||
ghidare fie orientata spre punctul pe
|
||
care îl consideram “de sosire”.
|
||
3. Se roteşte rama mobilă pana când liniile paralele ale bazei circulare sunt paralele cu direcţia
|
||
Sud-Nord a hărţii, iar săgeata Nordului din bază este orientată către Nordul harţii.
|
||
4. Valoarea, în grade, indicată de săgeata unghiului de marş pe rama mobilă reprezintă azimutul
|
||
punctului B (de sosire) - mărimea unghiului realizat de dreapta AB cu direcţia Nord.
|
||
Găsirea unei direcţii pe harta (sau a poziţiei unui punct X fata de un punct A), daca se
|
||
cunoaşte azimutul (si distanta AX)
|
||
Se face, în principiu, inversând algoritmul prezentat mai sus.
|
||
1. Se roteşte rama mobilă a busolei până când baza săgeţii unghiului de marş indică valoarea
|
||
azimutului.
|
||
2. Se fixează busola pe hartă, cu una dintre laturile lungi atingând punctul de plecare (A) în
|
||
punctul 0 de pe riglă şi se roteşte până când liniile paralele ale bazei circulare devin paralele
|
||
cu direcţia Sud-Nord a hărţii iar săgeata Nordului din ramă este orientată către Nordul harţii.
|
||
3. Se trasează o linie în lungul riglei şi, dacă se cunoaşte distanţa, folosindu-se scara harţii, se
|
||
poate determina exact poziţia punctului de sosire (X).
|
||
Găsirea azimutului unui punct de reper din teren
|
||
1. Cu faţa către reper, se roteşte busola
|
||
până când săgeata unghiului de marş
|
||
este orientată exact către punctul
|
||
vizat.
|
||
2. Fără a mişca busola, se roteşte rama
|
||
mobilă pana când jumătatea roşie a
|
||
acului magnetic se suprapune exact
|
||
peste săgeata Nordului din bază.
|
||
3. Se citeşte valoarea unghiului indicat
|
||
de baza săgeţii unghiului de marş =
|
||
azimutul reperului ales.
|
||
- 9 -
|
||
|
||
--- PAGE 10 ---
|
||
ORGANIZATIA NATIONALA “CERCETASII ROMANIEI”
|
||
ECHIPA NATIONALA DE PROGRAME
|
||
Găsirea unui reper în teren, cunoscând azimutul
|
||
Este, din nou, o inversare a algoritmului prezentat anterior.
|
||
1. Se roteşte rama mobilă pana când baza săgeţii unghiului de marş indică valoarea azimutului.
|
||
2. Cu busola poziţionată la înălţimea taliei, ne rotim până când jumătatea roşie a acului
|
||
magnetic se suprapune exact peste linia Nordului din bază.
|
||
3. Se caută, la o distanţa convenabila, un punct de reper situat exact pe linia imaginară pornită
|
||
de-a lungul săgeţii unghiului de marş.
|
||
In cazul orientării turistice, dacă distanta intre posturi este prea mare pentru a ne putea lua un
|
||
singur punct de reper, operaţia se repetă odată ajunşi la reperul intermediar ales (evident, cu
|
||
aceeaşi valoare a azimutului).
|
||
Pentru busolele prevăzute cu oglindă sau pentru orientariştii avansaţi, poziţia busolei în timpul
|
||
alegerii reperului poate fi la înălţimea ochilor. Vizarea se face, în acest caz, fie prin cătarea
|
||
specială (la busolele militare cu oglindă) fie printre firele paralele ale şnurului busolei (pentru
|
||
busolele sportive).
|
||
Un exercitiu cu busola
|
||
1. Plasaţi un punct de reper (ţăruş) înfipt
|
||
intre picioare.
|
||
2. Vizaţi un azimut de, să zicem 40° şi
|
||
urmaţi aceasta direcţie pentru 100 de
|
||
paşi.
|
||
3. Opriţi-vă şi adăugaţi 120° la cele deja
|
||
vizate. Fixaţi, deci, busola la 160° şi
|
||
mergeţi alţi 100 de paşi.
|
||
4. Opriţi-vă şi adăugaţi, din nou, 120°
|
||
vizând, deci, 280°. Fixaţi busola şi
|
||
urmaţi viza pentru 100 de paşi.
|
||
Dacă aţi folosit corect busola şi aţi estimat
|
||
perfect distantele, ar trebui să aveţi ţăruşul
|
||
între picioare.
|
||
S-ar putea să nu reuşiţi de la prima încercare, aşa că puteţi relua exerciţiul, considerând un alt
|
||
unghi iniţial, însă adăugând întotdeauna 120° la fiecare schimbare de direcţie şi efectuând acelaşi
|
||
număr de paşi după fiecare vizare.
|
||
Nu uitati:
|
||
(cid:153) Busola este foarte sensibilă la orice forma de magnetism. Feriţi-vă s-o utilizaţi lângă şinele
|
||
de cale ferata, depozitele de fier vechi sau chiar lângă inelul de la eşarfa.
|
||
(cid:153) Ori de cate ori este necesar şi posibil, trebuie luată în calcul valoarea unghiului declinaţiei
|
||
magnetice.
|
||
(cid:153) Se va evita lucrul cu busola pe timp de furtună cu descărcări electrice sau în apropierea
|
||
liniilor electrice de înaltă tensiune.
|
||
- 10 -
|