game-library/data/sources/Ebook-52-de-exercitii-de-team-building-la-birou-min.txt

SOURCE: /mnt/d/GoogleDrive/Cercetasi/carti-camp-jocuri/Ebook-52-de-exercitii-de-team-building-la-birou-min.pdf
CONVERTED: 2025-01-11
==================================================


--- PAGE 1 ---
52 de exerciţii de team building la birou
pentru fiecare săptămână a anului

--- PAGE 2 ---
CUPRINS:
INTRODUCERE ....................................................................................................................... 4
I. Comunicare: ascultare şi influenţare ................................................................................... 7
1. Negocierea celor 2 lei ..................................................................................................... 7
2. Triunghiurile din cărţi ................................................................................................... 10
3. Ascultă! ......................................................................................................................... 12
4. Eu, eu însumi şi cu mine ............................................................................................... 14
5. Origami ......................................................................................................................... 17
6. Valori împărtăşite.......................................................................................................... 19
7. Maşini de spălat ............................................................................................................ 21
8. Cine va trece linia?........................................................................................................ 24
9. Cât de mult veţi licita? .................................................................................................. 26
II. Conectare: Cunoaştere reciprocă ...................................................................................... 28
10. O zi din viaţa... ............................................................................................................ 28
11. Vremea pentru bârfă ................................................................................................... 30
12. Panouri umane ............................................................................................................ 32
13. N.U.M.E.L.E. meu ...................................................................................................... 34
14. Un ban pentru gândurile tale ....................................................................................... 36
15. Îmi place...................................................................................................................... 38
16. Pe locuri, fiţi gata, recunoşteţi! ................................................................................... 41
17. Asemănări şi diferenţe ................................................................................................ 43
18. Poveşti dulci ................................................................................................................ 45
19. Bingo Uman ................................................................................................................ 47
III. Cooperare: lucrul ca o echipă ......................................................................................... 50
20. Prinde! ......................................................................................................................... 50
21. Dă mai departe cartea .................................................................................................. 52
22. Popcorn ....................................................................................................................... 55
23. Derutat......................................................................................................................... 57
24. Tăcerea este de aur ...................................................................................................... 60
25. Puterea stelelor ............................................................................................................ 62
2

--- PAGE 3 ---
26. Legat! .......................................................................................................................... 64
27. Inimi unite ................................................................................................................... 66
IV. Adaptare: abordarea schimbărilor ................................................................................... 70
28. Schimbările de-a lungul timpului................................................................................ 70
29. Ghiceşte şi schimbă..................................................................................................... 72
30. Construcţia turnurilor .................................................................................................. 74
31. Maşinăria umană ......................................................................................................... 77
32. Redesign ...................................................................................................................... 79
33. Numere ........................................................................................................................ 81
34. Degete derutate ........................................................................................................... 83
35. Imaginea inversă ......................................................................................................... 86
V. Creativitate: rezolvarea problemelor împreună ................................................................ 88
36. Şapte mâini.................................................................................................................. 88
37. Sculpturi în balon ........................................................................................................ 90
38. Stiva de cărţi ............................................................................................................... 92
39. Consultanţi .................................................................................................................. 95
40. Îmbunătăţeşte asta ....................................................................................................... 97
41. Poveşti cu un singur cuvânt ...................................................................................... 100
42. Amestecarea foilor .................................................................................................... 102
VI. Lucrul în echipă: aprecierea şi susţinerea reciprocă ..................................................... 104
43. Daţi vina pe cineva.................................................................................................... 104
44. Nici un dar! (feedback) ............................................................................................. 106
45. Nici un dar! (idei)...................................................................................................... 108
46. Primele impresii ........................................................................................................ 111
47. Din gunoi în nestemate ............................................................................................. 113
48. Felicitări! ................................................................................................................... 116
49. Etichete ..................................................................................................................... 119
50. Curcubeul diversităţii ................................................................................................ 121
51. Ce-mi place la mine .................................................................................................. 123
52. ZYX .......................................................................................................................... 126
3

--- PAGE 4 ---
INTRODUCERE
Aceste activităţi au fost create pentru a se putea adăuga scurte exerciţii de team
building la orice întâlnire săptămânală a angajaţilor unei companii. Iată la ce vă puteţi aştepta
din partea activităţilor prezentate:
Fiecare activitate durează mai puţin de 15 minute. Înţelegem faptul că în timpul unei
săptămâni de lucru nu se poate lucra ore întregi la îmbunătăţirea echipei unei companii.
Prin urmare, ştim că este nevoie de exerciţii rapide şi la obiect. Fiecare activitate din
această carte va dura mai puţin de 15 minute, incluzând în acest timp pânăşi discuţiile de
după. Vă veţi întreba probabil dacă pot fi într-adevăr obţinute rezultate în 15 minute.
Răspunsul este: da, atâta timp cât aveţi aşteptări realiste. Problemele de lungă durată nu
vor fi rezolvate. Personalităţile antagonice nu vor deveni brusc foarte bune prietene.
Obstacolele majore nu vor dispărea. Cu toate acestea, aspecte importante legate de echipă
vor ieşi la iveală. Străinii vor deveni oameni cunoscuţi. Vor fi stabilite normele grupului.
Sentimentele vor fi validate. Camaraderia va fi îmbunătăţită. La final, va fi încurajat un
spirit de echipă mai puternic.
Toate activităţile pot fi duse la îndeplinire cu foarte puţine materiale, sau chiar fără
nici unul. Nu va fi nevoie să mergeţi la magazin cerând tot felul de materiale ciudate
pentru a duce la îndeplinire aceste activităţi. Dealtfel, mai mult de jumătate dintre
exerciţii nu cer nimic mai mult decât o hârtie şi un pix! Materialele de care este nevoie
pentru restul exerciţiilor sunt lucruri simple deseori găsite la locul de muncă, cum ar fi
agrafe de birou, markere, hârtii de notiţe, monede, reviste vechi şi aşa mai departe. Doar
foarte puţine dintre exerciţii necesită materiale speciale cum ar fi un pachet de cărţi,
baloane sau puzzle-uri.
Fiecare activitate are unul sau mai multe obiective specifice, concentrate pe un
anumit aspect. Activităţile de team building sunt deseori distractive, iar cele din această
4

--- PAGE 5 ---
carte sunt cu siguranţă astfel. Cu toate acestea, distracţia nu este scopul principal al nici
uneia dintre activităţi. Fiecare activitate este destinată să vă ajute grupul să devină o
echipă într-un fel sau altul. Vă puteţi distra în timp ce învăţaţi şi creşteţi împreună!
O persoană ca dumneavoastră poate organiza cu uşurinţă oricare dintre activităţile
din această carte. Exerciţiile sunt uşor de înţeles şi uşor de pregătit. Unele dintre ele pot
fi duse la îndeplinire cu succes la câteva momente după ce au fost citite pentru prima
oară. Puteţi citi un exerciţiu din această carte pe drum spre o şedinţăşi îl puteţi aplica
chiar atunci!
Paşii fiecărei activităţi sunt uşor de urmărit.Fiecare activitate este prezentatã în acelaşi
format uşor de citit
 Aceasta este... explică pe scurt ce este activitatea respectivă.
 Scopul este... spune care este scopul sau obiectivul activităţii.
 Utilizaţi acest exerciţiu când... dă indicii legate de lucrurile ce trebuie
urmărite pentru a hotărî dacă aceasta este activitatea potrivită pentru scopul pe
care doriţi să îl îndepliniţi alături de echipă.
 Materialele de care veţi avea nevoie... vă spune toate lucrurile de care veţi
avea nevoie pentru activitate. Deseori nu este nevoie de nimic!
 Iată cum se face... schiţarea, pas cu pas, a modului în care trebuie realizat
exerciţiul.
 De exemplu... ilustrează modul în care activitatea s-ar putea desfăşura, pentru
a înţelege la ce să vă aşteptaţi.
 Puneţi aceste întrebări...înşiră cele mai bune întrebări pentru fiecare
activitate. Aceste întrebări sunt folosite pentru discuţia de după finalizarea
exerciţiului, aceasta fiind cea mai importantă parte a oricărei activităţi de
team-building. În timpul acestei sesiuni, participanţii discută despre lucrurile
învăţate în urma exerciţiuluişi le leagă pe acestea de comportamentul lor la
locul de muncă.
 Ponturi pentru ca activitatea să fie un succes...include lucruri ce vă vor
ajuta să desfăşuraţi activitatea cât mai eficient.
5

--- PAGE 6 ---
Relaxaţi-vă, nu veţi găsi nici unul dintre aceste tipuri de activităţi aici:
Nici o activitate tip ,,acvariu de peşti”, în care doar câţiva participanţi sunt implicaţi
activ în timp ce toţi ceilalţi îi privesc şi îi critică.
Nici o activitate cu jocuri de rol, în care participanţilor li se dau roluri fictive pe care
trebuie să le joace.
Nici o demonstraţie în care liderul echipei arată o concluzie prin intermediul
demonstraţiei, în timp ce toţi ceilalţi participanţi doar privesc şi discută.
Nici o activitate în aer liber, la care este nevoie de arii largi, vreme frumoasă şi
participanţi apţi din punct de vedere fizic.
Nici un pliant sau fluturaş de preparat, copiat sau distribuit.
Nici o activitate ,,intimă”, în care participanţii trebuie să se atingă reciproc deseori sau
să-şi împărtăşească gânduri şi sentimente intime, activităţi ce împing coordonatorul în
rolul de psiholog mai degrabă decât în cel de lider al activităţii.
6

--- PAGE 7 ---
I. COMUNICARE: ASCULTARE ŞI
INFLUENŢARE
1. Negocierea celor 2 lei
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii negociază unii cu alţii pentru 2 lei.
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să găsească soluţii creative la probleme
simple; ei vor vedea faptul că un vot majoritar nu este mereu cel mai
eficient mod de a decide
Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult asupra propriilor nevoi.
exerciţiu când...  Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze creativitatea (în rezolvarea
problemelor).
 Grupul se bazează de prea multe ori pe ,,regula majorităţii” în luarea
deciziilor
Materialele de care  Două bancnote de câte 1 leu pentru fiecare echipă de câte 3 participanţi.
veţi avea nevoie...
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de câte 3.
 Daţi fiecărei echipe 2 bancnote de câte 1 leu.
7

--- PAGE 8 ---
 Au la dispoziţie 5 minute pentru a decide cine va păstra bancnotele
dintre cei 3.
 Dacă nu reuşesc să decidă în nici un fel, se poate merge pur şi simplu pe
votul majorităţii.
 După 5 minute, toate echipele care nu au luat încă o hotărâre vor trebui
să înapoieze bancnotele.
De exemplu... ,,Am hotărât că Olivia va primi cei 2 lei. Avem încredere că îi va dona
echipei de fotbal abăiatului său”.
,,Am căzut de acord că Robert va lua un leu iar Maria îl va lua pe celălalt.
Asta deoarece mă vor lăsa să fiu primul care încheie registrul pentru restul
săptămânii”.
,,Am hotărât că Mihai va lua ambele bancnote. El ne-a oferit fiecăruia în
schimb câte un masaj la spate timp de 1 minut”.
Puneţi aceste  Ce strategii aţi folosit în timpul negocierii? Care dintre ele au fost cele
întrebări... mai utile?
 V-aţi bazat cu toţii pe ,,regula majorităţii”? De ce sau de ce nu?
 Cum a influenţat limita de timp felul în care aţi negociat? (M-am simţit
grăbit; Ne-a făcut să lucrăm sub presiune; M-a făcut să cedez mai uşor;
Am fost mai agresiv; etc.)
 Cum ai aflat ce reprezintă pentru ceilalţi o valoare? (I-am întrebat pur şi
simplu ce şi-ar dori; Am ascultat ce-mi ofereau ei mie şi am presupus că
acele lucruri aveau o anumită valoare în ochii lor; etc.)
 Ce implicaţii are acest exerciţiu pentru noi la locul de muncă?
8

--- PAGE 9 ---
Ponturi pentru ca  Subliniaţi faptul că acesta nu este un simplu exerciţiu. Persoanele care
activitatea să fie un rămân cu banii îi pot păstra.
succes...  Doi participanţi pot primi fiecare câte o bancnotă sau unul dintre ei le
poate primi pe amândouă.
 Anunţaţi participanţii cu 2 minute înainte de sfârşitul jocului.
 Majoritatea echipelor nu vor găsi soluţia care este evident cea mai
simplă: doi participanţi comploteazăşi votează pentru ca fiecare dintre ei
să primească câte o bancnotă. În timpul discuţiilor de după încheierea
exerciţiului cercetaţi motivul pentru care acest lucru s-a întâmplat sau
nu şi comparaţi concluziile cu modul în care lucrurile se petrec la locul
de muncă.
 Dacă nu reuşiţi să împărţiţi grupul în echipe de câte trei, participantul
sau cei doi participanţi rămaşi în afara echipelor pot participa ca
observatori. Rolul observatorului este acela de a urmări în linişte ceilalţi
participanţi. În timpul discuţiilor de după finalizarea exerciţiului,
observatorul va împărtşi părerile pe care şi le-a făcut de-a lungul
jocului. SAU puteţi crea una sau două echipe de câte 4 persoane astfel
încât toată lumea să participe activ la exerciţiu. Dinamica grupului se
schimbă considerabil atunci când este un număr par de participanţi ce
doresc să folosească ,,regula majorităţii”.
9

--- PAGE 10 ---
2. Triunghiurile din cărţi
Aceasta este... ... o activitate de negociere în care echipele fac schimb de bucăţi din cărţi
de joc în speranţa de a forma cărţi de joc complete.
Scopul este... ... acela de a învăţa participanţii să vadă perspectiva celorlalţi înainte de a
încerca să-i influenţeze sau să-i convingă de ceva.
Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult pe nevoile proprii.
exerciţiu când...  Indivizii trebuie să-si îmbunătăţească tehnicile de vânzări.
 Indivizii trebuie să-şi dezvolte aptitudinile de negociatori.
Materialele de care  Un pachet de cărţi de joc.
veţi avea nevoie...  Câte un plic pentru fiecare echipă.
 Tăiaţi fiecare carte în jumătate pe diagonală, apoi mai tăiaţi o dată
folosing cealaltă diagonală, astfel încât fiecare carte este acum formată
din patru sferturi în formă de triunghiuri.
 Amestecaţi bine toate bucăţile de cărţi de jocşi puneţi un număr egal de
bucăţi în fiecare plic.
 Mici premii pentru câştigători (opţional).
10

--- PAGE 11 ---
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de câte 3 sau 4.
 Daţi fiecărei echipe un plic ce conţine triunghiuri din cărţile de joc.
 Echipele au 3 minute pentru a-şi examina şi sortabucăţile primite şi
pentru a-şi planifica strategia pentru schimburi.
 Deschideţi runda de negocieri şi schimburi. Această rundă durează 8
minute. Toată lumea participă negociind bucăţile de care are nevoie
echipa lor (pot negocia individual sau în echipă).
 Număraţi câte cărţi complete (toate cele 4 bucăţi) are fiecare echipăşi
anunţaţi echipa câştigătoare.
Puneţi aceste  Cât de dispuse au fost celelalte echipe să facă schimb cu voi?
întrebări...  Care au fost tacticile de negociere care au avut cel mai mare succes în
cazul vostru? (Am urmărit ce cereauşi le-am oferit acel lucru; Am fost
agresivi în negociere; Ne-am purtat frumos de-a lungul negocierii, etc)
 Cum vi s-a schimbat strategia de-a lungul jocului? De ce?
 De ce alte abilităţi a trebuit să vă folosiţi pentru a avea succes în
negociere? (Ascultare; empatie; adăugarea unui element personal;
rezolvarea problemelor în mod creativ, etc.)
 În ce situaţii trebuie să negociem timp, informaţii sau resurse la locul de
muncă?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu pentru noi la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Trebuie să aveţi cel puţin 3 echipe pentru ca această activitate să aibă
activitatea să fie un rezultate bune. Dacă este necesar, puteţi chiar forma echipe de câte doi
succes... participanţi.
 Participanţii pot negocia şi face schimburi individual sau în echipă.
 Anunţaţi participanţii cu 2 minute înainte de finalul jocului.
 Observaţi dacă se unesc cumva două echipe, pentru a lucra împreună.
Discutaţi acest lucru după încheierea exerciţiului.
11

--- PAGE 12 ---
3. Ascultă!
Aceasta este... ... o activitate discursivă în care participanţii ascultă în timp ce alţii îşi
împărtăşesc viziunea asupra unui subiect controversat.
Scopul este... ... acela dea determina participanţii să-şi exerseze abilităţile de ascultare,
chiar şi în momentele în care sunt nerăbdători să-şi exprime acordul sau
insistă în a contesta un argument.
Utilizaţi acest  Indivizii nu se ascultă reciproc.
exerciţiu când...  Indivizii simt că alţii nu se arată deschişi în a le asculta părerile.
 Indivizii doresc să se cunoască mai bine unii pe alţii.
Materialele de care  Un set identic de 10-15 cartonaşe pentru fiecare echipă. Pe fiecare
veţi avea nevoie... cartonaş veţi fi scris câte un subiect controversat.
Iată cum se face...  Rugaţi participanţii să se grupeze pe perechi.
 Oferiţi fiecărei perechi câte un set de cartonaşe dintre cele pregătite în
prealabil.
12

--- PAGE 13 ---
 Unul dintre parteneri extrage o carte şi vorbeşte timp de 3 minute despre
modul în care vede el respectiva problemă.
 În tot acest timp, celălalt partener nu are voie să spună nimic. Trebuie
doar să asculte.
 După 3 minute, celălalt partener are 1 minut pentru a recapitula cele
auzite. Nu este timp pentru a respinge, dezbate sau a fi de acord –
trebuie doar rezumată discuţia.
 Inversaţi rolurile şi repetaţi exerciţiul cu un subiect diferit.
De exemplu... Subiectele controversate pot include mariajul persoanelor de acelaşi sex,
avortul, rugăciunea în şcoli, eutanasia, pedeapsa capitală, reforma sănătăţii,
SIDA, armele nucleare, drepturile animalelor, etc.
Puneţi aceste  Cum au contribuit la mesaj tonul şi limbajul non verbal al celui ce a
întrebări... vorbit?
 Cum v-aţi simţit atunci când aţi fost nevoiţi să ascultaţi fără a avea
dreptul de a vă spune părerea? (Frustrat, neliniştit, m-a făcut să ascult
mai cu atenţie, etc).
 Cum v-aţi simţit atunci când vorbeaţi şi interlocutorul vostru nu spunea
nimic? (Am simţit că sunt ascultat, Frustrat deoarece nu îmi puteam da
seama ce părere are despre acest subiect, etc).
 Cum a fost rezumatul făcut de cel ce asculta?
 Când este extrem de important ca noi săascultăm la fel de atenţi ca în
timpul acestui exerciţiula locul de muncă?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la
locul de muncă?
13

--- PAGE 14 ---
Ponturi pentru ca  Participanţii pot refuza până la două subiecte dacă nu se simt confortabil
activitatea să fie un să le discute.
succes...  Puteţi folosi un singur set mare de cartonaşe pentru întreg grupul. Puteţi
avea chiar dubluri în set. Trebuie să aveţi destule cartonaşe pentru
fiecare participant (şi câteva de rezervă). Daţi câte un cartonaş fiecărei
echipe. După ce a vorbit prima persoană, daţi un alt cartonaş celuilalt
participant. Nu daţi ambele cartonaşe deodată, altfel cel de-al doilea
participant va fi tentat să se concentreze asupra a ceea ce urmează să
spună el însuşi, în loc să se concentreze asupra a ceea ce spune
partenerul său.
 Anunţaţi participanţii cu 30 de secunde înainte de terminarea
discursului.
4. Eu, eu însumi şi cu mine
Aceasta este... ... o activitate în care se spun istorisiri, forţând participanţii să comunice
despre orice altceva decât ei înşişi.
14

--- PAGE 15 ---
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să vadă cât de des îşi centrează
comunicarea în jurul propriei persoane.
Utilizaţi acest  Este nevoie ca indivizii să-şi îmbunătăţească abilităţile de comunicare
exerciţiu când... astfel încât să se concentreze mai puţin pe propria persoanăşi mai mult
pe cei din jur.
 Este nevoie ca indivizii să se concentreze asupra abilităţilor lor de
ascultare.
 Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze creativitatea (în jurul tehnicilor de
comunicare).
 Nu aveţi timp pentru a vă pregăti şi/ sau nu aveţi materiale pentru un alt
exerciţiu mai elaborat.
Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru acest exerciţiu.
veţi avea nevoie...
Iată cum se face...  Rugaţi participanţii să se împartă pe perechi.
 Unul dintre parteneri începe prin a vorbi timp de 3 minute non stop. El
trebuie să vorbească continuu, fără pauze.
 El poate vorbi despre orice subiect sau despre mai multe subiecte.
 Nu are voie să folosească niciodată cuvântul ,,Eu” sau verbe la persoana
I.
 Partenerul care ascultă nu are voie să vorbească deloc, nici măcar pentru
a pune întrebări sau pentru a aproba.
 După cele 3 minute inversaţi rolurile şi repetaţi exerciţiul.
Puneţi aceste  Care rol vi s-a părut mai uşor? Cel al celui ce vorbeşte sau al celui ce
întrebări... ascultă? De ce?
15

--- PAGE 16 ---
 Cum v-aţi simţit când a trebuit să ascultaţi fără a putea pune întrebări
sau contribui prin opinia proprie? (Lăsat pe dinafară; mai puţin
implicat; mai concentrat pe cel ce vorbeşte, etc.)
 Cum v-aţi simţit în momentul în care a trebuit să vorbiţi fără a putea afla
părerea celui care vă ascultă? (Am fost îngrijorat că nu înţelege ce vreau
să spun sau nu-i pasă; Disconfort legat de atenţia care-mi era
acordată; Mi-a plăcut atenţia acordatăşi concentrarea asupra mea;
etc.)
 Cât de dificil sau cât de uşor a fost vorbitul non stop? De ce?
 Ce metode creative aţi găsit pentru a vorbi despre voi înşivă fără a folosi
cuvântul,,Eu” sau verbe la persoana I?
 Cum putem enunţa lucrurile pe care vrem să le exprimăm pentru a ne
concentra într-o mai mare măsură pe cealaltă persoană?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra locului nostru de muncă?
Ponturi pentru ca  Fiţi pregătiţi să demonstraţi un discurs de 2 minute care să nu folosească
activitatea să fie un cuvântul ,,Eu” sau verbe la persoana I, în cazul în care grupul o cere.
succes... Cereţi grupului să încerce să vă prindă folosind vreun ,,Eu” sau vreun
verb la persoana I.
 Anunţaţi participanţii cu 30 de secunde înainte de terminarea
discursului.
16

--- PAGE 17 ---
5. Origami
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii urmează instrucţiunile de îndoire a unei
bucăţi de hârtie în timp ce au ochii închişi.
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să vadă felul în care instrucţiunile pot
fi interpretate în mod diferit, şi prin urmare cât de clar trebuie să
comunicămunii cu alţii.
Utilizaţi acest  Atunci când indivizii nu comunică în mod clar sau în mod specific.
exerciţiu când...  Indivizii fac prea multe presupuneri legate de cei ce îi ascultă.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a pregăti un exerciţiu
mai elaborat.
Materialele de care  O coală de hârtie pentru fiecare participant
veţi avea nevoie...
Iată cum se face...  Daţi fiecărui participant câte o coală de hârtie.
 Anunţaţi-i că le veţi da instrucţiuni legate de cum să îşi îndoaie coala.
 Rugaţi-i să-şi închidă ochii. Trebuie să rămână cu ochii închişi, neavând
17

--- PAGE 18 ---
voie să pună întrebări de-a lungul instrucţiunilor.
 Daţi instrucţiunile legate de ruperea şi îndoirea hârtiei de mai multe ori.
 Rugaţi toţi participanţii să-şi deschidă ochii, să-şi despăturească hârtiile
şi să le compare între ele.
De exemplu...  Îndoiţi-vă hârtia în jumătate.
 Acum, îndoiţi-o din nou în jumătate.
 Apoi, îndoiţi-o din nou în jumătate pentru o ultimă dată.
 Acum, rupeţi colţul din dreapta.
 Întoarceţi-vă acum hârtia şi rupeţi-i colţul de sus.
Puneţi aceste  Are toată lumea acelaşi rezultat final? De ce sau de ce nu?
întrebări...  Cât de diferite ar fi fost rezultatele dacă aţi fi avut ochii deschişi? (Am fi
comparat şi copiat ceeace făceau ceilalţi, etc.)
 Cum v-aţi simţit în timp ce vă dădeam instrucţiunile? (Confuz; vroiam
să pun întrebări; frustrat, etc.)
 Cum ar fi putut fi îmbunătăţite instrucţiunile date de mine?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Spuneţi instrucţiunile rar şi clar. Nu încercaţi să îi pierdeţi pe parcurs
activitatea să fie un sau să-i păcăliţi.Repetaţi de câte ori este nevoie.
succes...  Nu corectaţi pe nimeni în timp ce împătureşte. Nu există un singur
răspuns corect la acest exerciţiu. Instrucţiunile sunt ambigue în mod
intenţionat.
 Urmăriţi să vedeţi dacă cineva îşi deschide ochii. Când este adecvat ca
regulile să fie încălcate?
18

--- PAGE 19 ---
6. Valori împărtăşite
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii cad de acord asupra celor mai importante
valori împărtăşite de către grup.
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să cadă de acord asupra celor mai
importante valori pe care le împărtăşesc.
Utilizaţi acest  Urmează să începeţi un proiect semnificativ sau este nevoie de un efort
exerciţiu când... comun.
 Indivizii simt că ceilalţi nu sunt deschişi spre a-i asculta.
 Este nevoie ca indivizii să creeze o legătură.
Materialele de care  Hârtie şi pix pentru fiecare participant.
veţi avea nevoie...  Câte o coală A3 pentru fiecare echipă.
 Markere colorate.
Iată cum se face...  Rugaţi fiecare participant să scrie în 2 minute care consideră el că sunt
cele mai importante 3 valori ale organizaţiei voastre.
 Împărţiţi grupul în echipe de 4-6 participanţi.
 Rugaţi fiecare participant să spună echipei cele trei valori notate.
19

--- PAGE 20 ---
 Dintre toate valorile împărtăşite în echipă, membrii trebuie să cadă de
acord asupra a trei valori pe care le consideră cele mai importante
pentru organizaţie.
 Daţi fiecărei echipe câte o coală A3 şi markere colorate.
 Fiecare echipă va crea un afiş cu cuvinte, simboluri şi/ sau imagini ce
reflectă respectivele 3 valori.
 După 10 minute, rugaţi fiecare echipă să-şi prezinte afişul grupului.
De exemplu... Valorile includ lucruri precum angajamentul faţă de clienţi, integritatea,
munca în echipă, concentrarea pe calitate, inovaţia, eficienţa, respectul,
creativitatea, şi aşa mai departe.
Puneţi aceste  Care valori apar la mai multe dintre echipe?
întrebări...  Cum aţi rezolvat dezacordurile din cadrul echipei?
 Dacă cineva care e nou în organizaţie ar vedea aceste liste cu valori,
cum credeţi că s-ar aştepta să se poarte membrii organizaţiei?
 Ne purtăm astfel?
 Ce ne poate face să pierdem din vedere valorile? (Termene limită
stresante; faptul că alţii se poartă diferit; schimbările apărute la locul
de muncă, etc). Ce putem face când apar aceste probleme?
 Cum ne-ar ajuta să ne îndeplinim scopurile traiul după aceste valori?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la
birou?
20

--- PAGE 21 ---
Ponturi pentru ca  Încurajaţi echipele să fie creative în momentul în care reprezintă valorile
activitatea să fie un pe afiş;
succes...  În cazul în care organizaţia are deja valori declarate, rugaţi totuşi
echipele să încerce să identifice cele mai importante trei valori pentru
departamentul lor/ filială, etc;
 În cazul în care o echipă nu reuşeşte să termine, întrebaţi ce i-a
împiedicat. Unii vor învăţa din problemele întâlnite. Mai apoi întrebaţi
cum ar fi putut fi evitate acele bariere sau cum ar fi putut fi abordate în
mod eficient.
 În zilele următoare, întrebaţi periodic care dintre valori sunt demonstrate
la locul de muncă.
7. Maşini de spălat
Aceasta este... ... o activitate de vânzare creativă în care participanţii se gândesc la diferite
metode de a vinde 10.000 de maşini de spălat uzate.
21

--- PAGE 22 ---
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să-şi exerseze gândirea creativă pentru
a găsi soluţii şi de a-i face să vadă lucrurile şi din perspectiva altora.
Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult asupra propriilor nevoi.
exerciţiu când...  Gândirea creativă nu are loc foarte des în organizaţie.
 Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze aptitudinile de vânzări.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pregătirii unui exerciţiu mai
elaborat.
Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate, decât în
veţi avea nevoie... cazul în care doriţi să recompensaţi cu un mic premiu echipa
câştigătoare.
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în echipe de 3-6 participanţi.
 Anunţaţi faptul că fiecare echipă a primit gratuit 10.000 de maşini de
spălat vechi uzate.
 Echipele trebuie să se gândească la o metodă de a vinde aceste maşini
de spălat şi trebuie să pregătească un discurs de vânzări (o reclamă de
30 de secunde) pentru restul grupului.
 Acordaţi-le 8 minute pentru a lucra în cadrul echipelor.
 Fiecare echipă îşi prezintă reclama grupului.
 Rugaţi grupul să hotărască prin vot care design de marketing ar fi cel
mai probabil să aibă succes în a produce vânzări.
De exemplu... Unele dintre întrebuinţările maşinilor de spălat vechi ar fi umplerea lor cu
gheaţăşi folosirea lor astfel pentru a păstra berea rece în timpul petrecerilor;
folosirea lor pentru combinarea vopselelor pentru pânză; folosirea lor
22

--- PAGE 23 ---
pentru coşuri de baschet; folosirea lor ca acvarii pentru peştii ce iubesc
apele întunecate; folosirea lor pentru depozitarea jucăriilor, etc.
Puneţi aceste  Cum a ales echipa voastră această strategie de marketing?
întrebări...  Cât de creativi credeţi că aţi fost? De ce?
 De la ce ipoteze aţi pornit pentru a vă crea planul? (Trebuia să aibă
ceva de a face cu hainele; trebuie să le vindem consumatorilor şi nu
altor companii; puteam vopsi sau modifica maşinile de spălat de la
starea lor iniţială, etc). Cum au limitat sau lărgit creativitatea voastră
aceste ipoteze?
 Cum aţi identificat caracteristricile şi beneficiile produselor voastre?
(subliniaţi faptul că acesta este momentul în care trebuie să ne
concentrăm pe nevoile celorlalţi).
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care interacţionăm la
locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Lăsaţi fiecare echipă să determine dacă maşinile de spălat mai
activitatea să fie un funcţionează sau nu.
succes...  Pentru un grup extrem de competitiv, spuneţi că participanţii nu au voie
să-şi voteze propriile soluţii.
 Pregătiţi câteva idei creative înainte de începerea activităţii. În cazul în
care o echipă nu reuşeşte în nici un fel să găsească idei, le puteţi oferi
ideile proprii pentru a le deschide gustul pentru găsirea de soluţii
creative.
 Subliniaţi faptul că reclama are voie să fie doar de maxim 30 de secunde
şi că veţi cronometra timpul.
23

--- PAGE 24 ---
8. Cine va trece linia?
Aceasta este... ... o activitate scurtă în care participanţii încearcă să se convingă reciproc să
treacă o peste linie.
Scopul este... ... ca participanţii să realizeze că vor avea mai mult succes lucrând
împreună decât stând deoparte şi lăsându-şi ego-ul să stea în calea
colaborării.
Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult asupra propriilor nevoi.
exerciţiu când...  Gândirea creativă nu are loc foarte des în organizaţie.
 Este nevoie ca indivizii să-şi exerseze aptitudinile de vânzări.
Materialele de care  Bandă izolatoare
veţi avea nevoie...
Iată cum se face...  Puneţi bandă izolatoare pe podea pentru a împărţi camera în două.
 Împărţiţi grupul în două grupuri egale.
 Rugaţi grupurile să se aşeze faţă în faţă de o parte şi de alta a liniei
trasate cu ajutorul benzii izolatoare.
24

--- PAGE 25 ---
 Spuneţi-le că au la dispoziţie 30 de secunde pentru a convinge persoana
aflată de cealaltă parte a liniei (faţă în faţă) să treacă linia.
 Spuneţi-le că trebuie să negocieze, să mintă, să mituiască, să implore,
sau să păcălească cealaltă persoană să treacă linia.
 Participanţii nu au voie să se atingă între ei.
Puneţi aceste  Câţi dintre voi aţi convins cealaltă persoană să treacă linia? Cum aţi
întrebări... făcut-o?
 Ce aţi încercat şi nu a funcţionat?
 Câţi dintre voi v-aţi oferit să treceţi linia dacăşi celălalt o va face? Cine
câştigă în acest caz? (Amândoi)
 Cum se leagă această activitate de locul de muncă?
 Cum putem lucra împreună pentru a asigura o mai bună colaborare?
 Ce puteţi face la nivel personal pentru a îmbunătăţi colaborarea de la
nivelul echipei?
Ponturi pentru ca  Acest tip de exerciţiu poate stimula o foarte interesantă discuţie despre
activitatea să fie un lucrurile de care este nevoie să le ofere fiecare membru într-o echipă.
succes...
25

--- PAGE 26 ---
9. Cât de mult veţi licita?
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii licitează asupra unor plicuri al căror
conţinut exact nu îl cunosc.
Scopul este... ... acela de a ajuta membrii echipei să recunoască competiţia care este
beneficăşi care nu este benefică echipei, în special atunci când miza este
mare. Ei vor putea vedea cum colaborarea poate duce la mai multe câştiguri
pentru toţi.
Utilizaţi acest  Indivizii se concentrează prea mult asupra propriilor nevoi.
exerciţiu când...  Membrii grupului se află mai degrabă într-o competiţie reciprocă decât
într-o colaborare.
 Indivizii trebuie să înveţe să privească imaginea de ansamblu.
Materialele de care  7 plicuri, dintre care:
veţi avea nevoie...  2 cu câte o bancnotă de 1 leu;
 2 cu câte o bancnotă de 5 lei;
 2 cu câte o bancnotă de 10 lei;
 1 cu o bancnotă de 50 de lei;
 20 de bancnote de câte 1 leu pentru fiecare participant;
 În cazul în care nu folosiţi bani adevăraţi, oferiţi premii pe care oamenii
le pot cumpăra la final cu acei bani (opţional);
Iată cum se face...  Daţi fiecărui participant 20 de bancnote de câte un leu.
26

--- PAGE 27 ---
 Spuneţi participanţilor că pot păstra banii dacă doresc sau pot licita
pentru oricare dintre plicurile cu bani. Plicurile conţin fiecare câte o
bancnotă ce poate fi de 1, 5, 10 sau 50 de lei, iar nici un plic nu are mai
puţin de 1 leu în el.
 Primul plic va fi dat celui care licitează cel mai mult, fiecare putând
licita între 1 şi 20 de lei, folosind bancnotele primite la începutul
jocului.
 Începeţi licitaţia: ,,Cine cât oferă pentru primul plic?”
 După licitaţie daţi plicul câştigătorului.
 Rugaţi câştigătorul să-şi deschidă plicul imediat după ce l-a primit,
arătându-le tuturor cât a câştigat.
 Repetaţi acest proces pentru fiecare plic.
Puneţi aceste  Cum aţi lucrat ca echipă?
întrebări...  Fiecare aţi început cu 20 de lei. Cu câţi bani aţi rămas la final? Cum aţi
fi putut rămâne cu mai mulţi bani?
 Ce s-ar fi întâmplat dacă v-aţi fi pus toţi banii împreună şi nimeni nu ar
fi pariat mai mult de 1 leu?
 Ce legătură găsiţi între acest exerciţiu şi locul de muncă?
 Care e diferenţa între competiţia sănătoasă şi competiţia nesănătoasă?
 Cum putem lucra împreună pentru a ne asigura că există mai multă
competiţie sănătoasă şi mai multe câştiguri la nivelul echipei?
 Ce puteţi face personal pentru a asigura mai multe rezultate de tip
câştig-câştig?
Ponturi pentru ca  Banii folosiţi la această activitate pot fi bani de jucărie, dar exerciţiul are
activitatea să fie un un mai mare impact dacă se folosesc bani reali.
succes...
27

--- PAGE 28 ---
II. CONECTARE: CUNOAŞTERE
RECIPROCĂ
10. O zi din viaţa...
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii îşi împărtăşesc modul în care îşi petrec o
zi tipică.
Scopul este... ... acela de a face participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre
alţiişi de a-i face să creeze legături la un nivel mai personal.
Utilizaţi acest  Indivizii nu se cunosc unii pe alţii bine.
exerciţiu când...  Indivizii nu-şi apreciazii unii altora contribuţiile aduse.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a realiza un exerciţiu
mai elaborat.
Materialele de care  Nu este nevoie de nici un fel de materiale pentru această activitate.
veţi avea nevoie...
28

--- PAGE 29 ---
Iată cum se face...  Rugaţi participanţii să se împartă pe perechi.
 Unul dintre parteneri va povesti în detaliu modul în care se desfăşoară
una dintre zilele sale tipice la birou.
 În timp ce ascultă, celălalt partener poate spune doar ,,Şi pe urmă?” sau
,,Oh, spune-mi mai multe despre asta!”
 După 5 minute, inversaţi rolurile şi repetaţi pentru alte 5 minute.
Puneţi aceste  Cum v-a făcut să vă simţiţi faptul că aţi împărtăşit aceste experienţe
întrebări... unul cu celălalt? (Am simţit că ne-au apropiat; am realizat că avem
multe în comun; am empatizat; etc);
 Ce aţi învăţat despre partenerul vostru şi despre munca lui?
 Ce implicaţii are acest exerciţiu asupra modului în care vom interacţiona
la birou?
Ponturi pentru ca  Cinci minute pot părea foarte mult. Vor fi tentaţi să termine într-un
activitatea să fie un minut- două. Dar dacă este alocat mai puţin timp nu vor avea îndeajuns
succes... de multă vreme încât să împărtăşească detaliile de care are nevoie
ascultătorul pentru a-şi face o idee cât mai clară despre cum arată ziua
partenerului lui. Amintiţi-vă că obiectivul nu este acela de a oferi un
rezumat şi a termina, obiectivul este acela de a înţelege mai bine munca
celuilalt şi viceversa.
 Dacă au probleme în a descrie o zi tipică (deoarece nu este niciodată
,,tipică”), rugaţi-i să descrie ziua de ieri.
 Dacă nu urmează să participaţi, începeţi activitatea prin demonstrarea
felului în care trebuie ea îndeplinită. Împărtăşiţi grupului ziua voastră
tipică!
 Anunţaţi cu 1 minut înainte să se termine timpul de 5 minute alocat
descrierii.
29

--- PAGE 30 ---
11. Vremea pentru bârfă
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii îşi împărtăşesc bârfe amuzante sau
laudative unii despre alţii şi mai apoi încearcă să ghicească cine ce a spus.
Scopul este... ... acela de a face participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre
ceilalţi. Acest lucru poate duce la o mai mare apreciere a celorlalţi şi la
legături personale mai puternice.
Utilizaţi acest  Indivizii se cunosc unii pe alţii destul de bine.
exerciţiu când...  Există un grad confortabil de încredere în cadrul grupului.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru a face o activitate mai
elaborată.
Materialele de care  Hârtie şi creioane pentru fiecare participant.
veţi avea nevoie...
30

--- PAGE 31 ---
Iată cum se face...  O persoană se oferă (sau este propusă!) pentru a fi prima Ţintă.
 Toţi ceilalţi scriu un lucru despre Ţintă pe o foaie de hârtie. Poate fi
ceva laudativ sau ceva surprinzător.
 Adunaţi comentariile, şi alegeţi una la întâmplare pe care să o citiţi cu
voce tare.
 Ţinta are o singurăşansă pentru a ghici cine a scris respectivul
comentariu despre ea.
 DacăŢinta nu ghiceşte, citiţi următorul comentariu. De fiecare datăcând
este citit un comentariu, Ţinta primeşte o singurăşansă pentru a ghici
autorul.
 Activitatea continuă până când Ţinta reuşeşte să identifice în mod corect
sursa unui anumit comentariu.
 Atunci când Ţinta identifică în mod corect autorul, autorul devine
următoarea Ţintă, şi începe o nouă rundă.
 Jucaţi oricât de multe runde vă permite timpul sau până când scade
energia grupului pentru această activitate.
De exemplu... ,,Cineva spune că încă eşti îndrăgostită de Ringo Starr!”
,,Cineva spune că eşti un bun ascultător.”
,,Cineva spune că te descurci minunat la karaoke.”
Puneţi aceste  Cât de multe aţi învăţat unii despre alţii?
întrebări...  Cât de ruşinat(ă) sau mândru/ă ai fost în momentul în care ai fost Ţinta?
 Ce a făcut să fie greu (sau uşor) pentru tine să ghiceşti cine a fost
autorul comentariilor?
Ponturi pentru ca  Păstraţi starea de spirit la un nivel de amuzament. Protejaţi grupul de
31

--- PAGE 32 ---
activitatea să fie un remarci răutăcioase sau nepotrivite.
succes...  Nu lăsaţi ţinta să citească comentariile. El sau ea ar putea identifica
sursa lor după scris.
 Puteţi ruga Ţinta să părăsească încăperea în timp ce ceilalţi scriu.
 Dacă timpul este limitat, nu trebuie să aşteptaţi până când fiecare scrie
ceva. Rugaţi Ţinta să părăsească camera în timp ce cei din încăpere
scriu, astfel încât să nu poată vedea cine nu a dat comentariul.
12. Panouri umane
Aceasta este... ... un exerciţiu de autodezvăluire în care participanţii creează un afiş despre
ei înşişi.
Scopul este... ... acela de a determina participanţii să înveţe mai multe unii despre alţii şi
de a-i face să creeze legături la nivel personal.
Utilizaţi acest  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.
32

--- PAGE 33 ---
exerciţiu când...  Unul sau mai mulţi indivizi sunt noi în echipă.
 Se formează o nouă echipă.
Materialele de care  Câte o coală A3 pentru fiecare participant.
veţi avea nevoie...  Markere colorate.
 Foarfece.
Iată cum se face...  Daţi fiecărui participant câte o coală A3 şi câteva markere colorate.
 Au la dispoziţie 6 minute pentru a folosi pe ,,panou” cuvinte, imagini
sau simboluri care să-i descrie.
 Decupaţi o gaură sau un X aproape de marginea superioară a hârtiei
astfel încât participantul să-şi poată băga capul prin partea decupată
(puteţi folosi şi bandă scotch şi sfoară pentru a lega hârtia de gât fără a
mai fi nevoie să o decupaţi).
 Participanţii ,,îmbracă” panourile astfel încât partea din faţă a corpurilor
să le fie acoperită de ele.
 Încurajaţi-i să se plimbe unii printre alţii timp de 6 minute.
 În timp ce se plimbă au voie să punădoar întrebări legate de panourile
celorlalţi şi au voie să răspundă doar întrebărilor ce le sunt adresate de
către ceilalţi.
Puneţi aceste  De ce consideraţi că este important să vă cunoaşteţi între voi şi în afara
întrebări... unui context strict legat de locul de muncă?
 Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşiţi informaţii despre voi înşivă
cu ceilalţi?
 Cum putem afla mai multe informaţii unii despre alţii la locul de
muncă?
33

--- PAGE 34 ---
Ponturi pentru ca  Asiguraţi-i pe cei reticenţi şi pe cei ce nu ştiu ce să scrie că nu trebuie să
activitatea să fie un împărtăşească decât lucrurile pe care se simt confortabil să le dezvăluie.
succes...  Rugaţi-i să-şi scrie numele pe ,,panouri” şi să le pună în camera de
relaxare, în sala de conferinţe sau în sala de mese astfel încât să poată
reveni la ele de oricâte ori este nevoie şi să continue să înveţe cât mai
multe unii despre alţii.
 Puteţi folosi această activitate pentru a vă cunoaşte mai bine sau pentru
a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de dupăfinalizarea
activităţii)
 Puteţi folosi această activitate de mai multe ori cu acelaşi grup, folosind
subiecte diferite (lucruri preferate, lucruri legate doar de birou, lucruri
legate doar de activităţi din afara biroului, etc.)
13. N.U.M.E.L.E. meu
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii se descriu prin prezentarea prenumelui
sub forma unui acronim.
Scopul este... ... acela de a face fiecare participant să cunoască numele celorlalţi şi de a
face participanţii să afle câteva lucruri interesante unii despre alţii.
Informaţiile aflate pot determina conversaţii mai târziu.
34

--- PAGE 35 ---
Utilizaţi acest  Numele unuia sau a mai multor indivizi nu sunt cunoscute.
exerciţiu când...  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru o activitate mai
elaborată.
Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate.
veţi avea nevoie...
Iată cum se face...  Daţi 5 minute grupului pentru ca fiecare să se gândească la lucruri
interesante despre sine care să corespundă cu literele prenumelui.
 Rugaţi fiecare participant să împărtăşească grupului acronimul creat.
De exemplu... ,,Bună, mă numesc Laura. L vine de la Led Zepellin, una dintre formaţiile
mele preferate. A vine de la Aiud, localitatea în care m-am născut. U vine
de la Umberto Eco, autorul meu preferat. R vine de la respect, lucru cu care
tratez pe toată lumea şi cu care doresc să fiu tratată la rândul meu. Iar
ultimul A vine de la Adriana, numele celei mai bune prietene ale mele ”.
Puneţi aceste  De ce este important să ne cunoaştem între noi şi în afara unui context
întrebări... strict legat de muncă?
 Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu
alţii?
 Cum putem afla mai multe unii despre alţii la locul de muncă?
35

--- PAGE 36 ---
Ponturi pentru ca  Dacă participanţii se împotmolesc, spuneţi-le că nu trebuie să urmeze
activitatea să fie un regulile cu exactitate. De exemplu ,,I” poate fi de la Iubesc ciocolata,
succes... Iubesc şahul, Iubesc zăpada şi aşa mai departe.
 Fiţi pregătiţi să vă împărtăşiţi propriul acronim grupului ca exemplu.
 Puteţi folosi această activitate doar pentru a vă cunoaşte sau o puteţi
folosi pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de după
finalizarea activităţii).
14. Un ban pentru gândurile tale
Aceasta este... ... o activitate foarte uşoară de prezentare ce relevărapid un fapt personal
despre fiecare participant.
Scopul este... ... acela de a face fiecare participant să cunoască numele celorlalţi şi de a
face participanţii să afle câteva lucruri interesante unii despre alţii.
Informaţiile aflate pot determina conversaţii mai târziu.
Utilizaţi acest  Numele unuia sau a mai multor indivizi nu sunt cunoscute.
exerciţiu când...  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru o activitate mai
elaborată.
36

--- PAGE 37 ---
Materialele de care  O monedă de un ban pentru fiecare dintre participanţi. Cele mai bune
veţi avea nevoie... monede sunt cele care sunt cât mai recente, lucioase şi uşor de citit.
Iată cum se face...  Daţi câte o monedă fiecărui participant. (În timp ce faceţi asta, întrebaţi
în glumă dacă s-au gândit cumva că vor primi un „bonus în bani cash”
pentru că participă la întâlnire).
 Rugaţi-i să se prezinte spunându-şi numele şi orice altă informaţie
despre ei pe care doresc să o împărtăşească cu grupul.
 Apoi rugaţi-i să împărtăşească grupului ceva semnificativ sau interesant
legat de ei înşişi, din anul în care a fost bătută moneda pe care o au în
mână.
 Începeţi prima dată cu un exemplu personal (la care v-aţi gândit
dinainte).
De exemplu... ,,Bună, mă numesc Irina. Lucrez la această companie de 14 ani şi în acest
departament de 3. Pe banul meu scrie anul 2008, care este anul în care soţul
meu m-a convins să merg la paraşutism cu el!”
Puneţi aceste  De ce este important să ne cunoaştem între noi şi în afara unui context
întrebări... strict legat de muncă?
 Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu
alţii?
 Cum putem afla mai multe unii despre alţii la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Acordaţi-le un moment pentru a se gândi la ce să spună înainte de a
activitatea să fie un începe activitatea propriu-zisă.
37

--- PAGE 38 ---
succes...  Atunci când vreţi ca ei să împărtăşească mai multe lucruri specifice, în
afară de numele lor şi activitatea făcută în anul în care a fost bătută
moneda, scrieţi celelalte informaţii pe care doriţi să le enunţe pe o tablă
sau un flipchart.
 Dacă cineva spune că nu-şi aminteşte nimic semnificativ din acel an,
rugaţi persoana să descrie ce se întâmpla în viaţa ei în acea vreme (unde
locuia, ce loc de muncă avea, ce hobbiuri avea, etc.).
 Această activitatea poate fi făcută cu acelaşi grup de mai multe ori (din
moment ce este puţin probabil ca participanţii să aibă acelaşi an de două
ori la rând).
 Dacă nu aveţi monede de 1 ban, participanţii pot pur şi simplu să
folosească monedele pe care le au la ei (în buzunare/ poşete, etc).
 Puteţi folosi această activitate doar pentru a vă cunoaşte sau o puteţi
folosi pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de după
finalizarea activităţii).
15. Îmi place
Aceasta este... ... o activitate uşoară de prezentare ce scoate la iveală preferinţele personale
ale fiecărui participant.
38

--- PAGE 39 ---
Scopul este... ... ca fiecare participant să cunoască o preferinţă personală a tuturor
celorlalţi participanţi. Aceste informaţii pot duce la crearea unor conversaţii
mai târziu.
Utilizaţi acest  Numele unuia sau a mai multor indivizi nu sunt cunoscute.
exerciţiu când...  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru o activitate mai
elaborată.
Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate.
veţi avea nevoie...
Iată cum se face...  Aşezaţi-vă, dacă este posibil, în cerc astfel încât fiecare participant să-i
poată vedea pe toţi ceilalţi.
 Începeţi prin a spune ceva personal ce vă place să faceţi.
 Următorul participant spune din nou ceea ce a spus cel dinaintea lui,
spunând ce activitate îi place să facă în locul celei spuse de cel dinaintea
lui.
 Următorul participant spune din nou activitatea enunţată de cel dinaintea
sa şi aminteşte ce altceva îi place să facă în locul respectivei activităţi.
 Continuaţi cu restul participanţilor în jurul camerei.
De exemplu... ,,Îmi place să colecţionez păpuşi din porţelan.”
,,În loc să colecţionez păpuşi din porţelan, îmi place să mănânc îngheţată.”
,,În loc să mănânc îngheţată, îmi place să fac plajă la mare.”
39

--- PAGE 40 ---
,, În loc să fac plajă la mare, îmi place să stau pe internet.”
,, În loc să stau pe internet, îmi place să antrenez echipa de fotbal a fiului
meu.”
Puneţi aceste  De ce este important să ne cunoaştem între noi şi în afara unui context
întrebări... strict legat de muncă?
 Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu
alţii?
 Cum putem afla mai multe unii despre alţii la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Jucaţi-vă, dacă timpul vă permite, atât cât consideraţi că cei prezenţi se
activitatea să fie un amuză.
succes...  Permiteţi grupului să reacţioneze scurt la comentarii dar nu rămâneţi
prea mult la declaraţia cuiva (şi cu siguranţă nu o criticaţi) –oricât de
bizarăşi deloc populară ar fi.
 Puteţi folosi această activitate doar pentru a vă cunoaşte sau o puteţi
folosi pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de după
finalizarea activităţii).
40

--- PAGE 41 ---
16. Pe locuri, fiţi gata, recunoşteţi!
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii se organizează pe baza diferitelor
informaţii pe care le au.
Scopul este... ... de a determina participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre
alţii. Aceste informaţii poate duce la crearea unor conversaţii mai târziu.
Utilizaţi acest  Numele unuia sau a mai multor indivizi nu sunt cunoscute.
exerciţiu când...  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru o activitate mai
elaborată.
Materialele de care  Nu este nevoie de nici un material pentru această activitate.
veţi avea nevoie...
Iată cum se face...  Împărţiţi grupul în două. Aşezaţi echipele pe douăşiruri, faţă în faţă.
 Anunţaţi o categorie (de exemplu, prenumele).
 Ambele echipe se reorganizează alfabetic în funcţie de prenume cât se
poate de repede.
 Anunţaţi o altă categorie (de exemplu, numele străzii pe care locuiţi).
41

--- PAGE 42 ---
 Ambele echipe se reorganizează după această nouă ordine alfabetică cât
se poate de repede.
 Repetaţi pentru oricât de multe categorii doriţi.
De exemplu... Alte categorii de sortare ar putea fi numele, data naşterii (cronologic),
mâncare preferată, numele animalului de casă, durata de timp de la
angajarea în organizaţie (numeric), locul naşterii (alfabetic sau geografic de
la est spre vest), numărul de ţări vizitate, etc.
Puneţi aceste  De ce este important să ne cunoaştem între noi şi în afara unui context
întrebări... strict legat de muncă?
 Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu
alţii?
 Ce surprize aţi avut în momentul în care v-aţi reorganizat?
 Cum putem afla mai multe unii despre alţii la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Gândiţi-vă la mai multe categorii decât credeţi că va fi nevoie. Este mai
activitatea să fie un bine să aveţi prea multe decât prea puţine.
succes...  Opriţi jocul atunci când energia sau entuziasmul încep să dispară.
 Acest joc poate fi jucat de mai multe ori cu categorii diferite sau poate fi
repetat atunci când un nou membru se alătură echipei.
 Puteţi folosi această activitate doar pentru a vă cunoaşte sau o puteţi
folosi pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de după
finalizarea activităţii).
42

--- PAGE 43 ---
17. Asemănări şi diferenţe
Aceasta este... ... o activitate de prezentare în care participanţii sunt provocaţi să descopere
în ce fel se aseamănăşi în ce fel se deosebesc.
Scopul este... ... de a determina participanţii să înveţe lucruri noi şi interesante unii despre
alţii. Aceste informaţii poate duce la crearea unor conversaţii mai târziu.
Utilizaţi acest  Numele unuia sau a mai multor indivizi nu sunt cunoscute.
exerciţiu când...  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru o activitate mai
elaborată.
Materialele de care  O coală de hârtie şi un pix pentru fiecare participant.
veţi avea nevoie...
Iată cum se face...  Daţi fiecărui participant o foaie de hârtie şi un pix.
 Rugaţi-i să-şi împartă foile în 3 coloane cu titlurile de Nume,
Asemănare, Diferenţă.
 Rugaţi-i să se plimbe prin camerăşi să vorbească unii cu alţii, încercând
să completeze cât mai multe nume pe foaie.
 Pentru fiecare nume trebuie să găsească ceva ce au în comun cu
persoana respectivăşi ceva ce-i diferenţiază.
43

--- PAGE 44 ---
De exemplu... Nume Asemănare Diferenţă
1. Mihai Ne place să călătorim. El ascultă muzică country.
2. Sorina Ne place să gătim. Ea vorbeşte spaniolă.
Puneţi aceste  Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu
întrebări... alţii?
 Ce surprize aţi avut în momentul când aţi găsit asemănări şi diferenţe?
 Cum putem afla mai multe unii despre alţii la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Rugaţi participanţii să nu copieze răspunsuri. Dacă găsesc o a doua
activitatea să fie un persoană cu care împărtăşesc faptul că le place ciocolata, trebuie să
succes... încerce să găsească un alt lucru care-i aseamănă.
 Rugaţi-i să aibă asemănări şi diferenţe ce nu au legătură între ele. De
exemplu, dacă la asemănări au scris: ,,amândurora ne place să ascultăm
muzică”, în loc să scrie la diferenţe ,,el ascultă rap iar eu ascult rock” ar
trebui să încerce să găsească o altă diferenţă ce nu are nici o legătură cu
muzica.
 Puteţi folosi această activitate doar pentru a vă cunoaşte sau o puteţi
folosi pentru a începe o şedinţă (fără a mai pune întrebările de după
finalizarea activităţii).
44

--- PAGE 45 ---
18. Poveşti dulci
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii împărtăşesc întâmplări pe baza culorii pe
care o are bomboana ce o ţin în mână.
Scopul este... ... ca participanţii să înveţe mai multe unii despre alţii şi să aibă mai multă
încredere în ceilalţi.
Utilizaţi acest  Numele unuia sau a mai multor indivizi nu sunt cunoscute.
exerciţiu când...  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.
 Nu aveţi timpul sau materialele necesare pentru o activitate mai
elaborată.
Materialele de care  O pungă mare de bomboane M&M, Skittles, sau orice alte bomboane
veţi avea nevoie... colorate.
Iată cum se face...  Rugaţi fiecare participant să ia câte o bomboană.
 Nu o mâncaţi încă!
 Împărtăşiţi pe rând grupului întâmplări în funcţie de următorul cod
45

--- PAGE 46 ---
(dacă nu folosiţi bomboane M&M, schimbaţicodul după culorile
disponibile):
 Bomboană albastră: Un moment când v-aţi simţit foarte mândru la
locul de muncă.
 Bomboană verde: Un şef pe care l-aţi respectat şi de ce.
 Bomboană galbenă: Un motiv pentru care sunteţi mândru că faceţi
parte din această organizaţie.
 Bomboană maro: Un moment jenant la locul de muncă.
 Bomboană portocalie: Un moment când aţi dat greş la locul de
muncă.
 Bomboană mov: Un lucru amuzant ce vi s-a întâmplat la locul de
muncă.
 Bomboană roşie: Un moment când aţi fost speriat la locul de muncă.
 Mâncaţi bomboana.
Puneţi aceste  De ce este important să ne cunoaştem între noi şi în afara unui context
întrebări... strict legat de muncă?
 Cât de dificil (sau uşor) a fost să împărtăşeşti informaţii despre tine cu
alţii?
 Ce surprize aţi avut în momentul în care v-aţi reorganizat?
 Cum putem afla mai multe unii despre alţii la locul de muncă?
Ponturi pentru ca  Se pot folosi alte categorii care să aibă o mai mare legătură cu munca,
activitatea să fie un organizaţia sau cu un anumit proiect.
succes...  Întâmplările nu trebuie să fie ,,cele mai” – cele mai amuzante, cele mai
ruşinoase, etc. Luaţi această presiune de pe umerii participanţilor.
Permiteţi-le să împărtăşească tipul de întâmplare cu care se simt
confortabil.
 Activitatea poate fi repetată, trebuie doar să cereţi alt tip de întâmplări.
46

--- PAGE 47 ---
Sau puteţi începe fiecare şedinţă cu o persoană care spune o întâmplare,
şi în timp veţi auzi întâmplări de la fiecare.
 Limitaţi lungimea povestirii astfel încât nimeni să nu monopolizeze
discuţia.
 Puneţi undeva la vedere codul ce arată culoarea bomboanei şi tipul de
istorisire ce trebuie spusă, astfel încât participanţii să poată vedea ce tip
de întâmplare trebuie să povestească.
19. Bingo Uman
Aceasta este... ... o activitate în care participanţii trebuie să joace bingo căutând
caracteristici pe care cei din grup le au.
Scopul este... ... de a ajuta participanţii să comunice unii cu alţii şi să se cunoască mai
bine în afara locului de muncă.
Utilizaţi acest  Indivizii nu se cunosc prea bine între ei.
exerciţiu când...  Unul sau mai mulţi indivizi sunt noi în echipă.
 Se formează o nouă echipă.
Materialele de care  O foaie de Bingo şi un pix pentru fiecare dintre participanţi.
veţi avea nevoie...  Un mic premiu pentru câştigător (opţional).
47

--- PAGE 48 ---
Iată cum se face...  Oferiţi fiecărui participant o copie a foii pentru BINGO.
 În cazul grupurilor mai mici, BINGO poate fi considerat oricare 5
pătrate ce formează o linie (verticală, orizontală sau diagonală), iar în
cazul grupurilor mari, poate fi considerat BINGO atunci când unul
dintre participanţi completează întreaga foaie de BINGO.
 Spuneţi participanţilor că prin intermediul acestui joc pot ajunge să se
cunoască mai bine între ei.
 Fiecare are o foaie de BINGO şi trebuie să găsească persoanele cărora li
se potrivesc afirmaţiile din căsuţe. Atunci când completează un pătrat
trebuie ca persoana ce corespunde descrierii să-şi scrie numele în el.
 Acordaţi 10- 20 de minute acestui exerciţiu, în funcţie de numărul de
participanţi şi de tipul de BINGO jucat (linie sau întreaga foaie
completată).
 De cum cineva are BINGO trebuie să strige ,,BINGO!”
De exemplu... Puteţi folosi ca exemplu foaia de BINGO de mai jos sau puteţi crea propria
foaie de BINGO.
Puneţi aceste  Ce aţi învăţat unii despre alţii?
întrebări...  Au apărut surprize în timpul jocului?
 Cum ne ajută aceste informaţii să lucrăm împreună?
 Cum influenţează diversitatea echipa?
 Cum ne putem folosi de asemănările şi deosebirile dintre noi pentru a
întări echipa?
Ponturi pentru ca  Acest exerciţiu este eficient în special atunci când este nevoie să fie
48

--- PAGE 49 ---
activitatea să fie un spartă gheaţa. De aceea el se folosi şi la începuturile şedinţelor, fără a
succes... mai purta discuţiade după exerciţiu (fără a mai pune întrebările).
 Participanţii nu au voie să-şi semneze ei înşişi nici una dintre căsuţele
de BINGO.
Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva
care are un hobby care poate fluiera care are degetul care are un care are copii.
interesant. Imnul României. mare de aceeaşi animal de casă.
mărime cu al
vostru.
Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva
care a călătorit într- care locuieşte care mai are cel care vorbeşte o care a mâncat un tip
un loc în care nu mai la nord de puţin un frate. limbăstrăină pe de mâncare pe care
aţi călătorit unde locuiţi în care nu o vorbiţi. nu l-aţi gustat
niciodată. prezent. niciodată.
Găsiţi pe cineva al Găsiţi pe cineva Gasiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva
cărui cântec care a condus o căruia îi place să care poartă care îşi aminteşte
preferat este dintr- motocicletă. gătească. cercei. desenele animate
un alt deceniu preferate în
decât cel prezent. copilărie.
Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva
care a călătorit care a locuit în care îşi bea care practică un căruia îi place
undeva cu cortul. mai mult de 2 cafeaua sau sport. muntele.
localităţi. ceaiul cu lapte.
Gasiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva Găsiţi pe cineva
care este într-o care nu poartă care ştie să care preferă care are o plantă în
relaţie de lungă niciodată haine înoate. vanilia în locul locuinţă.
durată de o anumită ciocolăţii.
culoare.
49

--- PAGE 50 ---
III. COOPERARE: LUCRUL CA O ECHIPĂ
20. Prinde!
Aceasta este... ... un joc cu ritm rapid în care participanţii sunt încurajaţi săîmbunătăţească
timpul pe care îl ia grupului să paseze mingea de la unul la celălalt.
Scopul este... ... de a face grupul să vadă faptul că mereu se pot aduce îmbunătăţiri unui
proces şi de a face membrii acestuia să realizeze că este nevoie de întreaga
echipă pentru a lucra la îmbunătăţirea unui proces.
Utilizaţi acest  Este nevoie ca grupul să caute singur (fără a apela la superiori) metode
exerciţiu când... de a se îmbunătăţi.
 Există un sentiment puternic de aroganţă în cadrul grupului (Nu se poate
să fim mai buni de atât!).
 Membrii grupului nu cooperează unii cu alţii la fel de bine cum ar trebui
să o facă.
Materialele de care  O minge uşoarăşi moale, ce este uşor de aruncat.
veţi avea nevoie...  Un cronometru sau un ceas cu secundar.
Iată cum se face...  Aranjaţi grupul într-un cerc în care cu toţii stau în picioare.
 Daţi mingea oricui din grup.
50