atm-curs-dl/summaries/06_MODUL_5/04_strategia_7_micis.md

Modul 5 / #4 — Strategia 7: MICIS (buy doji weekly și monthly pe acțiuni individuale)

TLDR

MICIS cumpără un buy doji sau un buy hammer apărut pe weekly sau monthly, după un downtrend de 5-8 candele, de preferință dintr-un pivot sau suport quarterly. Intri în trei tranșe cu limit order (una la close-ul candelei de trigger, două mai jos, în pullback), stopul stă la 2/3 din înălțimea doji-ului, prima țintă e la distanța stopului (1R), restul poziției merge pe trail după swing low-uri. E doar long — cursul spune explicit să nu faci short cu ea. Ținta vine în 5-10 perioade: 5-10 săptămâni dacă ai intrat pe weekly, 5-10 luni dacă ai intrat pe monthly.

Numele: „M, în primul rând, că este mecanică, pe cât posibil mecanică […] I, pentru că vine de la […] instituțional […] vine de la corecție […] I-ul ăsta vine de la investiții și S-ul de la swing" — autorul însuși ezită pe litere, și spune „nici mai știu exact de ce am numit-o" așa.

Avertismentul pe care îl repetă toată lecția: nu merg toate. Pe weekly și monthly stopurile sunt uriașe în procente (la NVDA, 56% distanță), iar un semnal ratat urmat de al doilea care merge e situația normală, nu excepția.

Pentru cine e și pentru cine nu

E strategie de swing trading pe perioadă lungă și de investiție în companii individuale. Nu se poate face day trading sau scalping cu ea, și nu merge pe conturi de prop cu reguli de drawdown zilnic: dacă ai intrat pe weekly stai minim 3 săptămâni, iar dacă ai intrat pe monthly „poți să stai și 2 ani, 3 ani în tranzacție". Cursul e categoric: „dacă vrei să dai turnuri în trei zile, strategia asta nu merge".

Ce nu-ți trebuie: analiză fundamentală. „Nu e nevoie să știi o iotă de fundamental […] doar tehnic poți tranzacționa cu strategia asta." Dacă știi fundamental (price to earnings, cash flow) e un bonus, nu o condiție.

Mini-glosar

Fiecare termen apare mai jos cu diagrama lui; aici sunt definițiile scurte, ca să poți citi pașii fără să te oprești.

• Doji — candelă cu corpul de cel mult ~10% din înălțimea totală (high minus low) și fitile în ambele părți: deschiderea și închiderea sunt aproximativ la același preț. Pe weekly sau monthly, o astfel de candelă poate avea 28 de dolari înălțime, cum are cea de la NVDA mai jos.
• Buy doji — nu doji-ul în sine, ci candela următoare, care se închide deasupra high-ului doji-ului. Doji-ul e setup-ul, închiderea peste el e trigger-ul. „Cum să ai buy doji fără doji înainte?"
• Buy hammer — același lucru, dar candela de dedesubt e un hammer: corp mic sus, fitil lung în jos. Funcționează identic în strategia asta.
• Marubozu — candelă cu corp mare și fitile mici sau inexistente. Pe weekly și monthly, candela de trigger e „cam marabuzu", pentru că sunt candele foarte mari — de aceea se măsoară pe ea nivelurile de intrare.
• Pivot / suport quarterly — nivelul calculat pe trimestru (linia galbenă a pivoților quarterly, PPQ, sau suportul quarterly, SQ). Echivalentul monthly e PPM / suport monthly. Quarterly e „mai strong".
• Acumulare de volum — serie de bare de volum tot mai mari în timp ce prețul stă pe loc sau cade: cineva cumpără în bucăți mici fără să miște prețul.
• Divergență bull pe volum — prețul face un minim mai jos, histograma de volum nu. Vezi diagrama din pasul 1.
• Tranșă (1/3) — o treime din poziția pe care ți-ai propus-o. Dacă vrei 99 de acțiuni, o tranșă e 33.
• 1R — distanța în preț dintre intrare și stop. „TP la 1R" înseamnă țintă la aceeași distanță în sus cât e stopul în jos.
• Trail — stop care urcă după preț. Aici urcă la fiecare swing low nou, mai sus decât precedentul; niciodată nu coboară.
• Limit order — ordin de cumpărare la un preț mai bun decât cel curent, care se execută singur dacă prețul coboară până acolo.

Harta tranzacției, dintr-o privire

Tot trade-ul pe un singur desen, cu cifrele exemplului construit pe care îl folosesc și la pașii 1, 2 și 4 (același doji, aceleași niveluri, ca să nu se schimbe cifrele de la o secțiune la alta).

Citirea, de la stânga la dreapta: downtrend de 7 candele weekly, apoi un doji (38.00-42.00), apoi candela de trigger care închide la 45.00, peste high-ul doji-ului. Intri cu prima treime la 45.00, lași două limituri mai jos (43.33 și 42.50), stopul la 39.33, și ieși în două trepte. Deciziile de mai jos sunt exact aceste cinci lucruri, pe rând.

Pasul 1 — Cauți doji-ul pe weekly sau monthly (M)

Deschizi scanner-ul sau radar screen-ul pe weekly și pe monthly și cauți un buy doji sau un buy hammer. Ideal apare după un downtrend de 5-8 candele. Limita de sus nu e estetică: „n-am pus mai mult de 8 candele pentru că dacă stăm pe weekly sau pe monthly, e cam greu să ai 20 de candele monthly" — 20 de candele monthly sunt aproape doi ani.

Numărarea candelelor e discreționară, și cursul o recunoaște: pe ORLY, întrebat că nu erau cinci candele, răspunsul e „depinde de unde te uiți. Pentru că dacă mă uit de aici de sus, high-urile astea sunt în descreștere una, două, trei… opt". Deci numeri după direcția high-urilor, nu după culoarea candelelor.

Poate veni și după o zonă de consolidare în loc de downtrend — se întâmplă des (Johnson & Johnson, Lennar, Forestar pleacă din consolidare), dar e varianta mai slabă: „ideal ar fi să vină după un downtrend sau corecție majoră".

Filtrele care nu sunt obligatorii, dar schimbă șansele

Autorul le ține explicit în afara regulilor obligatorii — „nu e obligatoriu ce vedeți voi aici, dar îți crește aici un pic" probabilitatea — și refuză să le transforme în condiții numerice: „n-am pus filtre suplimentare, pentru că, încă o dată, când ești la PPQ-SQ, poate să fie 3-4-5 ăsta distanță, pentru că vorbim de un pivot foarte mare".

1. Locul: prețul pleacă din pivot sau suport quarterly (ideal, fiind mai puternic) sau monthly. Pe timeframe-urile astea nu se cere lipirea de nivel ca pe intraday — o distanță de câteva procente e acceptată.
2. Volumul, în oricare din trei forme: în acumulare (minim 2-3 bare, „e discreționară treaba, poți să iei câte vrei"), pozitiv (deasupra liniei de zero), sau în divergență bull. În divergență nu contează semnul, „pentru că divergența nu are relevanță" față de zero — dar „ideal este să fie pozitiv al doilea picior din divergență".

Citirea lui pe Ford, cifră cu cifră: la primul picior histograma instituțională arată minus 265 de milioane, la al doilea picior — care în preț e mai jos — arată minus 243 de milioane, deci mai sus. Prețul a cedat, volumul nu: „da, divergență bull. Și s-a dus." Pe Unbalanced Volume, pe același grafic, divergența nu se vedea — „Unbalanced Volume are și limitele lui", din cauza dark pool-urilor, unde instituționalii intră în bucăți mici care nu apar în volumul public.

Cum arată când NU se califică

Aceeași candelă, context greșit. Pe TSCO, cursul respinge explicit un doji weekly cu motivul „este după un uptrend. Nu este buy doji classic", și la altul „din punctul meu de vedere e super extended, pentru că mă uit la volum. Volumul e cam mucificat" — adică fără acumulare și fără divergență.

Treci mai departe doar dacă ai un doji sau un hammer închis pe weekly sau monthly, cu un downtrend sau o corecție majoră în stânga lui — nu un uptrend. Dacă ai și pivotul quarterly și volumul, e setup de calitate; dacă n-ai, setup-ul rămâne valid, dar probabilitatea scade.

Pasul 2 — Intri în trei tranșe, cu limit order (A)

Trigger-ul nu e doji-ul, ci candela care se închide deasupra lui. Pe weekly asta se întâmplă vineri la 23:00; pe monthly, în ultima zi a lunii. Ai două variante de execuție, amândouă din curs: pui trei limit order-uri și le lași, sau intri manual în premarket / after hours.

Împărțirea, cu nivelurile măsurate pe candela de trigger (high minus low):

1. 1/3 la close-ul candelei de trigger. Intri vineri la închidere sau, cel mai târziu, luni la deschidere. Riscul variantei „luni": „s-ar putea ca luni să-ți deschidă cu dita mai gap", adică mult mai sus.
2. 1/3 la 1/3 din marubozu, măsurat de sus în jos.
3. 1/3 la 1/2 din marubozu.

Exemplul numeric e al lui, pe Johnson & Johnson weekly: candela de trigger se închide la 157.47, deci prima treime intră acolo. O treime din înălțimea candelei, în jos, cade la 155.02, „și zic bă mai pun un limit order în situația asta la 155.02 să spunem" — în platformă l-a rotunjit la 155. Al treilea ordin stă la jumătatea aceleiași candele. (Înălțimea candelei nu e rostită; iese din cele două cifre: de trei ori 157.47 minus 155.02, adică 7.35 dolari. E o derivare a mea, de aceea nu apare ca etichetă pe desen.)

De ce în trei bucăți și nu una: ca să mediezi prețul. „Facem un average de preț, o medie de preț. Și de asta […] vine de la această corecție. Pentru că eu aștept o corecție și intru în pullback." Litera C din MICIS e exact asta.

Dacă ai experiență, cursul acceptă și varianta în două bucăți, amândouă mai jos: „1/2 la 1/3 și 1/2 la 1/2, jos. Și puteți să împărțiți în două bucăți poziția." Recomandarea lui rămâne însă trei treimi, și motivul e în secțiunea următoare.

Când ladder-ul nu se umple

Cazul cel mai frecvent de regret: prețul pleacă direct, fără să revină la limituri. Pe AMD monthly, „a plecat de la 108 și s-a dus la 180. Deci s-a dublat în preț aproape" — fără să atingă nici primul nivel de 1/3.

De aici vine argumentul pentru prima treime, luată sus, la close: „mai bine să fiu cu 1/3 într-o tranzacție care decolează, se duce în lună, decât să fiu cu nimic într-o tranzacție care pleacă fără mine."

Efectul secundar e bun: dacă intri doar cu o treime, riști o treime din cât ai planificat. „O să ai, de fapt, o treime de riscul ăsta în tranzacție."

Treci mai departe doar dacă prima treime e executată. Limiturile 2 și 3 sunt opționale prin construcție — nu le forțezi mutându-le mai sus, pentru că atunci pierzi exact medierea pentru care există.

Pasul 3 — Stopul (primul P)

Stopul are trei variante, și alegerea între ele e discreționară, „în funcție de toleranța voastră la risc și de experiență":

1. 2/3 din înălțimea doji-ului sau a hammer-ului, măsurat de sus în jos — adică la o treime deasupra low-ului.
2. Sub low-ul celor 4 candele din spate.
3. Sub ultimul swing low.

Regula practică de alegere, din curs: pornești de la 4 candele în spate, și „dacă distanța e foarte mare, poți să te duci la 2/3".

Exemplul e al lui, pe NVDA monthly. Doji-ul are 28 de dolari înălțime și low-ul la 86. O treime deasupra low-ului e, „aproximativ din ochi, pe la 94. Versus normal trebuia să-l ai la 86" — adică varianta 2/3 taie jumătate din risc față de stopul sub low. (Strict calculat, o treime din 28 deasupra lui 86 dă 95.33; el citește 94 pe grafic. Diferența e a lui, nu o corectez — pe monthly, un dolar nu schimbă decizia.)

Și acum partea pe care o spune direct, fără să o îmbrace: stopul ăsta e uriaș în procente. Cu intrarea la 133 și stopul sub low-ul doji-ului, „ce stop loss trebuie să ai tu aici cu prima poziție 1/3? […] chiloții la 56% asumare pierdere? Bă, 56%." Pe Dell spune „stop loss-ul inițial, 68%", iar pe MLM măsoară „21%" pe varianta cu 4 candele în spate și „în loc de 21 aveai un 17" pe varianta de 2/3. Astea nu sunt stopuri de day trading; sunt stopuri de poziție de investiție, și de-aia pasul 6 (mărimea poziției) nu e opțional.

Treci mai departe doar dacă stopul pe care l-ai ales, convertit în bani pe mărimea totală pe care ți-ai propus-o, încape în 1-3% din cont (pasul 6). Dacă nu încape, scazi mărimea poziției, nu urci stopul.

Pasul 4 — Cele două ținte

Regula e scurtă: TP1 egal cu SL — ținta la aceeași distanță în sus cât e stopul în jos, adică 1R. E aceeași regulă de 1:1 ca la buy doji clasic, vezi 01_buy_doji.

A doua țintă e locul unde transcrierea e cea mai zgâriată: „Iar TP2-ul este bit, bich, TPU normal" [sic]. Explicația de după o lămurește: „când intri inițial, TP1 ăsta este egal cu TP2 inițial. Pentru că dacă tu intri la 1/3, exact când s-a terminat candela, TP1 e TP2. Dar pe măsură ce intri cu poziția a doua și poziția a treia tu vei face un average." Deci TP2 e aceeași regulă de 1R, dar recalculată pe prețul mediu după ce s-au umplut tranșele 2 și 3. La prima tranșă cele două coincid; se despart abia când mediezi.

Pe exemplul construit se vede efectul, și e contraintuitiv: mediind în jos, 1R se scurtează. Prețul mediu al celor trei tranșe e 43.61, stopul 39.33, deci 1R e 4.28 și TP2 cade la 47.89 — sub TP1 de 50.67, care e 1R socotit pe prima tranșă intrată la 45.00. Ținta vine mai repede și cu risc mai mic pe acțiune. Cifrele astea sunt derivările mele pe exemplul construit; cursul dă regula, nu exemplul numeric. Avertismentul lui despre asta: „o să-ți dea un average la un moment dat […] vezi cum calculezi TP-ul și SL-ul, că o să-ți dea o medie" — cu alte cuvinte, recalculează, nu lăsa ordinele vechi.

Cât aștepți: ținta vine „între 5 și 10 perioade. Dacă sunt pe weekly, ar trebui în 10 candele weekly să ating target-ul de profit. Ce înseamnă asta? 10 săptămâni." Pentru cine face același trade pe opțiuni, de aici iese regula de expirare: „pe weekly […] îmi pun peste 12 săptămâni expirarea. Ca să fiu acoperit și ca timp."

Treci mai departe doar dacă ai recalculat TP-ul și SL-ul după fiecare tranșă umplută. Dacă n-ai umplut decât prima, TP1 e singura țintă și nu se mișcă.

Pasul 5 — Trail-ul, pe un timeframe mai mic decât decizia

Prima treime iese la țintă; restul merge pe trail, și regula e explicită despre pe ce timeframe: dacă decizia a fost pe weekly, trail-ul se face pe daily; dacă decizia a fost pe monthly, trail-ul se face pe weekly. Autorul observă chiar în lecție că pe slide lipsea linia asta: „ideal ar fi aici, ar fi trebuit să mai pun un slash."

Trail-ul urcă pe swing low-uri, adică pe higher low-uri succesive.

De ce un timeframe mai mic și nu același: pe weekly, între două swing low-uri pot trece șase săptămâni — „ăsta era ultimul trail și următorul trail s-a format peste […] șase săptămâni de la trail-ul ăsta". Un trail atât de larg te duce foarte departe cu poziția („te duci cu el țeavă"), dar dacă l-ai pune pe monthly, după o decizie luată pe monthly, n-ai muta stopul decât o dată pe trimestru.

Cât stai, în practică, din exemplele lui: 3 săptămâni minim dacă ai intrat pe weekly; pe Johnson & Johnson a trebuit să stai „1, 2, 3 … 12 săptămâni, și abia în a 13-a vedeai profitul"; pe Alibaba, 14 săptămâni. Pe monthly, 2-3 ani.

Pasul 6 — Mărimea poziției (al doilea P)

Maxim 1-2-3% din cont, și „când zic mărimea totală a poziției, mă refer la stop loss-ul pe care ți-l asumi" — adică procentul se aplică la pierderea maximă, nu la valoarea acțiunilor cumpărate.

Partea care se greșește: calculul se face pe mărimea totală planificată, nu pe prima tranșă. „Când calculezi stop loss-ul, să nu reprezinte 2% din total 100 de contracte cu care intru." Dacă apoi nu se umplu tranșele 2 și 3, riscul real rămâne o treime din cel calculat — e în favoarea ta, nu invers. Invers, dacă dimensionezi pe prima treime și se umplu toate, ai de trei ori riscul pe care l-ai aprobat.

Cu un stop de 56% ca la NVDA, aritmetica e brutală și merită scrisă o dată: dacă accepți să pierzi 2% din cont și stopul e la 56% distanță, poziția nu poate depăși ~3,5% din cont. Asta e derivarea mea, nu o cifră din curs — dar e motivul pentru care pasul 6 nu e o formalitate pe timeframe-urile astea.

Rutina: cum le găsești înainte să se închidă candela

Partea cea mai practică a lecției, și cea pe care o repetă la final de două ori. Scanner-ul lucrează doar pe candelă închisă, deci un buy doji weekly l-ai afla vineri după 23:00, iar unul monthly în ultima noapte a lunii. Soluția e să scanezi doar doji-uri (nu buy doji) și să lași lista în radar screen, care citește candela în formare.

„Scanează doji monthly. Pe tot New York Stock Exchange și pe tot […] Nasdaq Exchange. Și o să-ți găsească o listă, nu știu, de 300 de doji […] ia-le copy-paste și pune-le în tabelul tău ăsta. Și așteaptă când clipocesc buy doji."

Lista se ține patru luni, și motivul e o regulă de buy doji, nu o preferință: „doji 1, 2, 3, maximum a patra lună după doji, cu tot cu doji, trebuie breakout, ca să ai buy doji. Și tu trebuie să scanezi patru luni în continuu să-ți faci listă. Poți să le ții într-un excel."

Momentele: vineri seara pentru weekly, cu 2-3 zile înainte de finalul lunii pentru monthly. Filtre opționale în scanner: doji la suport sau la pivot.

Când NU iei trade-ul

• Nu e după downtrend sau corecție, ci după uptrend — „nu este buy doji classic".
• Pe short. Strategia e doar long: „nu să faceți short cu ea […] nu vă recomand să faceți short cu așa ceva, pentru că oricum e pe niște timeframe-uri foarte mari". Oglinda (sell doji) există în curs, dar ca strategie separată, pe timeframe-uri mai mici — vezi 01_buy_doji_si_strategia_mici.
• Dacă stopul nu încape în 1-3% din cont la mărimea pe care ți-o dorești.
• Dacă ai nevoie de bani în câteva zile. „Dacă vrei să dai turnuri în trei zile, strategia asta nu merge."
• Pe cont de prop cu drawdown zilnic. Pozițiile stau săptămâni sau ani, cu stopuri de zeci de procente.

Când nu merge

Asta e jumătatea lecției pe care o repetă cel mai des: „atenție, nu merg toate", „nu merg toate, dar ideal este să vină după un downtrend". Arată explicit eșecuri pe TLT (bonduri), XLRE pe monthly, BRK.B, Alibaba, Microsoft („două consecutive care n-au mers"), DHI („n-a mers, cu tot ce trebuie" — inclusiv cu volum pozitiv).

Exemplul cu cifre e Tesla, și e instructiv pentru că arată exact ce face alegerea stopului:

„Uite, buy hammer-ul ăsta n-a mers, de exemplu. Acum depinde unde aveai stop loss-ul. Dacă low-ul ăsta de aici e 217.02, low-ul ăsta de aici este 214.25, deci se dădea tare în stop loss aici. După care a dat din nou buy-ul." Cele două minime sunt la 2.77 dolari distanță: un stop pus fix pe low-ul hammer-ului a fost luat, iar al doilea semnal, luat după, a urcat șapte săptămâni.

Concluzia operațională, a lui: „voi trebuie să fiți dispuși să luați mai multe, că s-ar putea să nu meargă primul."

Exemplele din lecție, pe scurt

Cifrele de mai jos sunt rostite în transcriere, ca ordine de mărime a mișcărilor pe care le caută strategia. Nu sunt trade-uri complete (n-au stop și țintă rostite), de aceea nu au diagrame proprii.

• AMD monthly: 108 → 180.
• NVDA monthly: intrare 133, plus 48 de dolari, țintă 182.
• Meta weekly: 148 → 800.
• ALAB: 51 → 150, apoi 90 → 180.
• APLS: 19 → 24, „27%, 26%" în patru săptămâni.
• Microsoft: 290 → 500, plecat în 31.03.2023.
• Nike: 57 → 80, plecat în 25.04 după tarife.
• Futu: 88 → 180.
• DHI: 127 → 160 (construcții de case).
• AEP: 105 → 115, ținta în două săptămâni.
• Hasbro: 65 → 77, cu retest la 1/3 și aproape la 1/2.
• Bitcoin futures monthly: 44.000 → 120.000, plecat în 01.04.2023.
• Aur: 2800 → „3000 și ceva", cu buy hammer.
• Dell monthly: 30% în 3 luni, cu stop inițial de 68%.
• MLM: 522 → „600 și ceva".
• Ford weekly: 15% în 3 săptămâni.
• XRT (retail): 68 → 83.

Lecția arată și setup-uri pe EURUSD, crude oil, XLE, IBB, LABU, CLF, SSD, PHM, LEN, Coca-Cola, Boeing, ULTA, ELF, EL, RL, LVMUY, GM, TKO, ZBH și Zoom, fără cifre.

Gotchas

Primele două sunt ale cursului; ultimele două sunt completări ale mele, din mecanica strategiei.

• Înainte să închizi manual în premarket, șterge TP-ul și SL-ul. „Dacă aveți puse target de profit și stop loss, TradeStation nu vă lasă să închideți tranzacțiile manual." Plus: ieșirea în premarket cere ordin DAY+ sau GTC+ și limit order — „nu ține cu stop loss normal. Nu funcționează."
• Monitorizează limiturile, nu le lăsa complet nesupravegheate. „S-ar putea să te trezești că îți intră în premarket, să deschidă cu un gap down și poți să intri în premarket la un preț poate chiar mai bun."
• Completare proprie: nu muta stopul mai sus ca să-l faci suportabil procentual. Stopul de 2/3 din doji există exact pentru cazul în care low-ul e prea departe; dacă nici el nu încape, soluția e poziție mai mică, nu stop mai aproape. Un stop pus la 10% pe un setup monthly e zgomot, nu nivel — exemplul Tesla arată că 2.77 dolari au decis între stop luat și trade câștigător.
• Completare proprie: nu număra o tranșă neumplută ca profit ratat. Dacă intri doar cu prima treime și prețul pleacă, poziția ta e corect dimensionată pentru riscul pe care l-ai aprobat. Tentația de a adăuga „la piață" ce n-a intrat pe limit strică medierea și urcă riscul peste ce ai calculat la pasul 6.

Ce e al cursului și ce e completarea mea

Al cursului, verificat în transcriere: numele și desfacerea lui pe litere; M (buy doji / buy hammer weekly sau monthly, downtrend 5-8 candele, filtrele de pivot quarterly / monthly și de volum); A (limit order în 3 bucăți la close, 1/3 și 1/2 din marubozu, sau intrare manuală în premarket); P1 (cele trei variante de stop, TP1 = SL, TP2 recalculat pe medie, trail pe swing low cu timeframe-ul sub decizie, ținta în 5-10 perioade, 12 săptămâni expirare pe opțiuni); P2 (1-3% din cont, calculat pe poziția totală); rutina de scanare doji plus radar screen, cu lista ținută patru luni; interdicția de short; toate cifrele din secțiunea „Exemplele din lecție"; 157.47 și 155.02 pe JNJ; 86, 94, 133, 182, 28, 48 și 56% pe NVDA; 217.02 și 214.25 pe Tesla; minus 265 și minus 243 de milioane pe Ford; 68% pe Dell; 21% și 17% pe MLM.

Al meu: exemplul construit fără ticker (doji 38.00-42.00, intrări 45.00 / 43.33 / 42.50, preț mediu 43.61, SL 39.33, TP1 50.67, TP2 47.89) și toate R-urile de pe el; observația că TP2 cade sub TP1 când mediezi în jos; structura barelor din jurul nivelurilor rostite pe JNJ, AMD, NVDA și Tesla, reconstruită ca să respecte cifrele lui; înălțimea de 7.35 dolari a candelei JNJ, derivată din 157.47 și 155.02; aritmetica „stop 56% + risc 2% ⇒ poziție sub ~3,5% din cont"; mini-glosarul; cele două gotchas marcate; diagrama de rutină și diagrama de divergență (forma lor; cifrele de volum sunt citirile lui).

Ce rămâne neclar în sursă, fără să inventez o rezolvare: eticheta TP2 e rostită neinteligibil („bit, bich, TPU normal"), iar lămurirea o dă doar indirect, prin explicația cu media; și litera I din MICIS are două justificări în același paragraf (instituțional și investiții), autorul recunoscând că nu mai ține minte.

Referințe

• Investopedia — Doji Candlestick Pattern — definiția formală a doji-ului și a corpului de cel mult ~10% din bară.
• Investopedia — Hammer Candlestick — hammer-ul ca a doua formă acceptată de setup în pasul 1.
• Investopedia — Scaling In and Out — intrarea în tranșe și efectul pe prețul mediu, mecanismul din pasul 2.
• Investopedia — Trailing Stop — trail-ul pe swing low din pasul 5.
• IG — Pivot Points — cum se calculează pivoții pe perioadă (de unde vin PPQ și PPM).