Toate cele 52 de lectii accesibile din curriculum-ul de baza sumarizate

Analiza Fundamentala (9/9), Modul 3 complet (5/5), Modul 4 accesibil
complet (4/4, retranscris MDSRT dupa halucinatie whisper).

Curriculum de baza accesibil: 100% acoperit. Ramase blocate de acces:
Modul 5, Modul 6, Master ATM 1-4, track Optiuni (~29 lectii).

transcripts/16_ANALIZĂ_FUNDAMENTALĂ/01_AF_MODUL_1.txt

@@ -0,0 +1,80 @@
+Salutare, dragă meu, dragă mea. Mai punem încă o piesă la pazălu' acesta al analizei pe piață de capital.
+Și punem ultima parte care vine din analiza fundamentală.
+Majoritatea trader-ul pornesc de la grafic. Și aici nu e nimic greșit, pentru că și noi facem asta.
+Graficele ne ajută să găsim oportunități. Scanerele ne ajută să găsim oportunități.
+Ne arată timingul, ne arată mișcarea prețului. Și facem asta.
+Pornim tehnic și avem un sistem foarte bun pentru asta. Dar nu ne oprim la grafic.
+Mai facem un pas. Validăm ce vedem pe grafice și pe scanere.
+Pentru că orice mișcare este susținută de un business solid.
+Și nu orice set-up bun din punct de vedere tehnic merită investiție, merită capital puz la treabă.
+Aici intervine analiza fundamentală.
+Și nu ca să înlocuiască tehnicul, ci ca să filtreze rezultatele găsite folosind analiza tehnică.
+Pentru că prețul îți arată ce se întâmplă.
+Dar sănătatea business-ului din spatele graficului îți arată dacă merită.
+În acest modul vei învăța exact asta.
+Cum să vezi în interior un business și cum să filtrezi oportunitățile reale de cele care doar arată bine pe grafic.
+Și uneori te trezești că ai investit banii acolo și nu funcționează.
+Și ca să-ți crești avantajul probabilistic, integrăm și analiza fundamentală în combinație cu cea tehnică.
+De ce oameni de ștepți pierd bani la burs?
+Ai cumpărat vreodată o companie doar pentru faptul că arăta bine?
+Probabil te-a furat imaginea unui grafic frumos.
+Higher highs, higher lows.
+Creștere puternică. Toată lumea vorbea despre aceea companie.
+Și totuși ai pierdut bani.
+Și știi de ce?
+Pentru că cel mai probabil ai cumpărat ambalajul și nu conținutul.
+Și ambalajul este analiza tehnică, dar conținutul este dat de analiza fundamentală.
+Gândăște-te la bursă ca la o vitrină.
+Prețul este vitrina, strălucește, atrage atenția, se mișcă.
+Dar business-ul, cu adevărat, business-ul este bucătăria de fapt din spate.
+Și dacă nu intri în bucătărie, nu știi ce mănânci.
+Uns traderi și investitori stau și să uite doar în fața vitrinei.
+Noi intrăm în bucătărie.
+Și hai să-ți mai dau o metaforă.
+Prețul este temperatura de afară.
+Business-ul este sistemul de încălzire din interior.
+Dacă afară se face frig, o casă bine izolată păstrează cât mai mult temperatura interioră.
+Dacă structura este slabă, orice zvânt o zgălție din temelii.
+Pe piața de capitale la fel.
+Volatilitatea este vremea și structura este fundația.
+Problema este că mintea noastră reacționează la ce se mișcă.
+Vedem prețul crescând și simțim că trebuie să facem ceva.
+Și e normal.
+Dar asta înseamnă că începem din exterior.
+Ceea ce e ok pentru a filtra, întâi, tehnic.
+Dar noi ne vom uita și din interior.
+Pentru că mișcare este efectul, structura interioră cel mai probabil este cauza.
+Gândește-te la o mașină.
+Poate să arate impecabil la exterior.
+Vopsea perfectă, jante noi.
+Dar dacă motorul are probleme, nu contează cât de frumoasă e mașina.
+Pe bursă, profitul afișat este vopseaua.
+Cheșul și datoria sunt motorul.
+Și noi vrem să vedem motorul.
+O companie bună nu înseamnă neapărat o investiție bună.
+E ca și cum ai cumpărat o casă superbă, dar la un prez dublu față de valoarea ei.
+Casa e bună, n-am nimic de zis.
+Însă decizia de a o cumpăr la un prez prea evalat e una neinspirată.
+Și asta este diferența pe care noi o vom clarifica în analiza fundamentală.
+Majoritatea traderilor pornesc de aici.
+Și își pun întrebarea ce face prețul.
+Noi vom porni astfel, ce face structura fundamentală aplicată peste cea tehnică.
+Pentru că dacă începi cu prețul și ignori partea fundamentală,
+șansele ca tu să fi profitabil pe termen lung și să ai consistență scad dramatic.
+Dacă pui la pachet analiza tehnică cu cea fundamentală, în realitate alergi și e mai bună.
+Și între reacție și sortare, pe niște criterii obiective,
+e diferența dintre stres, că nu poți să dormi bine noaptea,
+cu pozițiile pe care le ai deschise și șansele crescute de câștigă.
+Și în următoarele module vom face ceva foarte simplu.
+Vom învăța să citim interiorul unui business.
+Așa cum un medic citește analizele.
+Asta ține emoțiile în șac,
+fiindcă avem o combinație între tehnic și fundamental.
+Pentru că atunci când înveți să vezi lucrurile din interior,
+piața nu mai pare așa de haotică.
+Vezi o logică pentru care două companii care par identice la grafic,
+nu mai face o corecție cu toată piața și cealaltă conținu să aprecieze,
+chiar dacă piața e în corecție.
+Și de aici și începe selecția la un alt nivel.
+Nivel de fond, de investiții.
+Ne vedem în modul 2.

transcripts/16_ANALIZĂ_FUNDAMENTALĂ/02_AF_MODUL_2.txt

@@ -0,0 +1,73 @@
+Salutare, drag-o-meu, drag-a-meu!
+Continuam cu modul numărul 2 de analiză fundamentală.
+În modulul trecut am spus că majoritatea investitorilor rămân în fața vitrinei.
+Se uită la preț, la mișcările din piață, la analiza tehnică
+și proaia speculează entuziazmul sau frica din piețe.
+Dar noi intrăm în bucătărie.
+Și astăzi deschidem ușa.
+Un business nu este doar ce produce.
+Este și cum este construit și, în principiu, noi o să plecăm de la 3 componente.
+Contul de profi și pierdere, bilanțul și cash flow-ul.
+Imaginează-ți că vrei să cumperi un restaurant.
+Nu te interesează doar dacă e plin de clienți.
+Vrei să știi cât încasează, cât cheltu-i ca să funcționeze și cu că rămâne la final.
+Și acesta este primul strat.
+Spune-mi contul de profi și pierdere.
+Îți spune povestea pe o perioadă de timp, de obicei trimestrial sau anual.
+Și vezi cât bani au intrat, cât bani au ieșit și cu ce profit a rămas compania.
+Sună simplu.
+Dar aici vine primul lucru care schimbă perspectiva.
+Profitul nu înseamnă bani în cont.
+E ca și cum cineva spune, am vândut de un milion.
+Ok, dar ai în casa milionul?
+Sau ai factori neplătite?
+Profitul este ce scrie pe hârtie.
+Cheșul este ceai în buzunar, în portofel.
+E ca a la o mașină. Poate să meargă bine la exterior.
+Să arate superb. Vopsită, lac frumos.
+Dar adevărul este sub capotă.
+Al doilea strat este bilanțul.
+Aici vedem ce are compania, ce datorează, ce rămâne pentru acționari.
+Este o fotografie la finalul ultimului trimestru.
+Este ca fundația unei case.
+Poate arăta perfect la exterior, dar dacă fundația e slabă, orice șoc devine periculos.
+Datorie nu sunt o problemă imediată, dar sunt un risc.
+Și acum ajungem la cel mai importat strat, cash flow-ul.
+Aici vezi dacă banii chiar intră pe bune în acest business,
+pentru că poți avea profit în rapoarte, dar să nu ai banii în cont.
+Și poate te întreb, dar cum e posibil?
+Pentru că ai vândut, dar n-ai încasat?
+Pentru că ai cheltuit înainte sau pentru că ai investit agresiv?
+De aceea, când cash flow-ul confirmă profitul, business-ul este unul sănătos.
+Iar atunci când un confirmă, încep să apară întrebări.
+Și acum vine o parte importantă.
+Nu ne uităm la aceste straturi separat. Noi le punem împreună.
+Contul de profit și pierdere spune povestea, bilanțul îți arată poziția,
+dar cash flow-ul spune dacă povestea este reală, dacă este susținută.
+Așa că dacă povestea arată bine și cash-ul confirmă, începem să avem încredere în acel business.
+Dacă povestea arată bine, dar cash-ul nu confirmă, încep întrebările.
+Pentru că, în final, nu contează doar ce ne spune business-ul.
+Contează ce face cu banii respectivul business și aici apare diferența reală.
+Unii se uită la cifre, alții verifică dacă sunt legate între ele aceste componente.
+Dacă profitul crește, dar cash-ul nu confirmă, apare un semn de întrebare.
+Dacă veniturile crez, dar datoria explodează, structura începe să se clatină.
+Dacă totul arată bine și cash-ul confirmă, atunci avem de a face cu un business sănătos.
+Asta înseamnă să vezi în interior, să te uiți în bucătărie.
+Și acum vine partea unde mulți trader greșesc.
+Să uite doar la creștere. Să spunem că văd o creștere de 20%. Perfect.
+Dar omiți să întrebe, creșterea asta de unde vine?
+Pentru că nu toate creșterile sunt la fel.
+Poate să vină din eficiență, poate să vină din datorie, sau poate să vină din diluție.
+Din exterior toate arată la fel.
+Dar din interior sunt complete diferite.
+Una dintre ele întărește business-ul, una îndatorează, cealaltă îl diluează.
+De aceea nu ne uităm doar la creștere, ne uităm și la calitatea creșterii și aici apare primul mindfuck.
+O companie poate să arate din ce în ce mai mare și în același timp să devină mai fragilă.
+Mărimea nu înseamnă forță, ci structura înseamnă forță.
+Ține minte, vitrina atrage, dar adevărul este în bucătărie.
+Și în următorul modul facem pasul următor.
+Nu doar să privim, ci să-și măsurăm practic.
+Și apare întrebarea importantă. Cum faci asta constant?
+Pentru o companie, e simplu. Pentru două la fel, dar ce faci când ai în față zeci, sute sau mii de companii?
+Nu poți analiza manual totul. Ai nevoie de un mod simplu, un mod de a verifica rapid, dacă lucrurile se leagă sau nu între ele.
+Așa că ne vedem în modul următor.

transcripts/16_ANALIZĂ_FUNDAMENTALĂ/03_AF_MODUL_3.txt

@@ -0,0 +1,55 @@
+Bine, te regăsesc în modul numărul 3 de analiză fundamentală, până acum poate ai analizat acțiuni uitându-te doar pe grafic, adică făcând analiză tehnică, poate unui oriunc te-ai mai uitat și la indicatorul Price to earnings, despre care m-ai mai auzit vorbind,
+te-ai mai uitat la ce se vorbește în piață sau poate la ce spun diverși analiști pe YouTube și e absolut normal, majoritatea investitorilor încep de acolo.
+Dar investitorii care își construiesc averea pe termen lung fac ceva diferit. Înainte să cumpere o companie, învață să citească business-ul din spate, pentru că în spatele fiecărui ticker de pe bursă există o companie reală.
+Cu produse, cu clienți, cu datorii, cu cheși, cu profit sau uneori doar cu promisiu-i. Iar ca să înțelegi dacă ai în față un business puternic sau doar o conveste binevândută, ai nevoie să stăpânești cele 3 situații financiare fundamentale.
+Imagineazăți că intrăm acum în culițele unui restaurant de succes. Din sala de mese totu' pare perfect. E lume multă, brand puternic, muzică de calitate. Totu' pare să funcționeze, dar adevărul nu e în sala de mese, adevărul este în bucătărie și exact acolo intrăm noi.
+În următoarele 3 module vom construi această imagine completă, piesă cu piesă. Și în modul 3 vorbim despre income statement sau contul de profit și pierdere. Aici răspundem la întrebarea compania chiar știe să producă profit?
+Vom învăța să vedem cât vin de compania, cât o costă produsele sau servicile, cât o costă operarea business-ului și cât profit rămâne la final. În modul 4 vom vorbi despre balance sheet sau despre bilanț.
+Aici răspundem la întrebarea compania este cu adevărat solidă sau doar pare profitabilă? Vom analiza cât cash are, cât datorează, ce active detine și ce valoare reală rămâne acționarilor.
+Iar în modul 5 vorbim despre cash flow sau fluxurile de numerar. Aici răspundem la întrebarea care separă investitorii experimentați de restul. Profitul chiar intră pe bună în cont sau există doar pe hârtie.
+Vom descoperi cash-ul real general de business, investițiile companiei, free cash flow și modul în care management-ul folosește capitalul. La finalul acestui training nu vei mai privi un ticker ca pe un simplu simbol pe grafic.
+Vei începe să vezi business-ul real din spatele prețului și exact acolo începe investiția adevărat. Când analizez o companie, primul document la care mă uit este income statement-ul.
+De ce? Pentru că aici răspund la prima întrebare importantă. Compania știe să transforme vânzările în profit și hai să luăm Coca-Cola. Cum facem concret?
+Intru pe un browser, scriu Yahoo Finance și aici scriu simbolul companiei. Noi o să analizăm Coca-Cola, o să scriăm K-O și mă duce pe Coca-Cola. Și acum mă duc la financials, date financiare și mă duc pe income statement.
+În analiza de astăzi, voi folosi coloana TTM care înseamnă Trail 12 Month, adică ultimele 12 luni raportate. Practic nu ne uităm doar la ce a făcut compania anul trecut și la cum arată business-ul acum.
+Și primul lucru la care mă uit este acest total revenue, care înseamnă venitul total. Câți banii intră în business? Și văd că vorbim de 49,284 miliarde dolari.
+Asta înseamnă toți banii generați din vânzarea produselor Coca-Cola. Aici intră toate brand-urile din ecosistem. Coca-Cola, Fanta, Sprite, Powerade, Minute Maid și multe altele.
+Prima întrebare este următoarea oamenii încă cumpără produsele companii. În cazul Coca-Cola răspunsul este clar da. Businessul generează aproape 50 de miliarde dolari în vânzări.
+Dar revenue sau veniturile luate așa singular nu mă impresionează. Pentru că o companie poate vinde mult și totuși să nu genereze profit.
+Și atunci mă uit la cost of revenue, care răspunde la întrebarea cât o costă pe Coca-Cola să producă și să livreze produsul. Și acesta este cost of revenue.
+18,854. Ce intra aici concret? Materii prime? Apă procesată, zahări, îndulcitori, concentrate arome, dioxide carbon, după aia partea de ambalare, doze de aluminiu, peturi, capace, etichete, carton.
+Zona de producție, energie, utilaje, mentenanță, munca directă implicată în producerea Coca-Cola, salarile oamenilor din producție. Așa pe scurt, cost of revenue înseamnă cât costă Coca-Cola să pună produsul pe raft.
+Următorul lucru la care mă uit este ce rămâne după costul produsului. Și atunci este acest gross profit și facem prima scădere.
+Din 49,284 scădem 18,854 și obținem 30,430. Asta înseamnă profit brut. La Coca-Cola înseamnă 30,430.
+Asta îmi spune că după ce produce și livrează produsul, Coca-Cola păstrează peste 30 de miliarde. Aici mă uit la, are compania marjă bună, are brand puternic, are un pricing power, iar în cazul Coca-Cola răspunsul este, da, poți să vei și tu cu ochii tăi.
+Apoi mergem mai departe către următoarea categorie. Pentru că dar compania nu înseamnă doar produs, mai există costuri de operare. La Coca-Cola vedem operating expense sau costuri cu operarea biznisului.
+Care înseamnă 14,865. Ce intre aici? Marketing, care înseamnă reclame la televizor, digital marketing sponsorizări promoții sau zona de vânzări.
+Echipe comerciale, distribuitori, trade marketing, zona de corporate, management, resurse umane, zona legală, departamentul de contabilitate, departamentul de IT și alte costuri, cum ar fi birouri, software, amortizare.
+Și pe scurt, operating expenses înseamnă cât costă să rulezi întreg biznisul. Care sunt skill-tueile pentru a rula biznisul.
+Apoi mergem mai departe către următoarea categorie care se numește operating income. Cât produce motorul biznisului? Ar fi întrebăra aici.
+Și acum mergem către a doua scădere. Din gross profit, scad operating expenses, skill-tueilile și obțin operating income. Care înseamnă 15,565.
+Aceasta este una dintre cele mai importante cifre. Pentru că îmi spune, dacă ignor taxe, dobânzi și alte elemente financiare, cât produce biznisul de bază?
+Cu alte cuvinte, cât de puternic este motorul companiei? Acum mergem mai departe către EBIT, care înseamnă earnings before interest and taxes. Câștigurile înainte de taxe și dobânzi.
+Și e un concept important. Înspeță, de fapt, înseamnă profit înainte de dobânzi și taxe. În multe cazuri, inclusiv pentru zona de scanare pe scenere, uneori acest EBIT este egal cu operating income.
+Adică, în mod normal, operating income este foarte aproape. Aveți 15,565 de acest EBIT. Aici vorbim de 18,194. Aici sunt niște diferențe.
+Asta îmi spune, de fapt, cât produce biznisul înainte să intre banca și statul pe felie. Și acum mergem mai departe către o altă categoria, șaptea categorie.
+Care, avem aici, other income expenses. O să o și deschid. Și aici aș pune întrebarea ce alte lucruri influențează profit-ul.
+Pentru că profit-ul final poate fi influențat și de alte surse. La Coca-Cola vedem other income expense plus 1,801.
+Ce poate intra aici? Dobând din casate. Să spunem că Coca-Cola are cash și poate în casa dobând. Vânzare de active. Poate vinde o fabrică, un teren, un depozit.
+Sau zona de investiții. Poate avea participații în alte biznisuri. Sau efecte valutare. Pentru că să nu uităm, Coca-Cola operează global și atunci sunt diferențe de schimb valutare.
+Evenimente speciale. Procese împotriva companii. Oameni care nu știu s-au înbolnăvit că au băut Coca-Cola și atunci fac procese.
+Zonă de despegubiri. Restructurări de personal. Sau restructurări de departamente. Asta îmi spune că profit-ul poate fi influențat și de alte evenimente, nu doar de vânzarea de băuturi.
+Apoi mergem la categoria 8, care o vezi tu aici, pre-tax income, care reprezintă 16,552. Asta înseamnă profit-ul companiei înainte să plătească taxele.
+Și ca formulă simplificată, avem operating income plus minus other items înseamnă pre-tax income. La Coca-Cola avem 15,565 plus 18,01, care înseamnă 16,552.
+Apoi avem taxele. Tax provision. Asta aici este întrebarea cât merge către stat. La Coca-Cola vedem 2,784. Asta e partea care o ia statul.
+Apoi mergem mai departe către net income, care înseamnă profit-ul final. Și aici vorbim de 13,701, iar formula de calcul este pre-tax income minus taxes înseamnă net income.
+Adică 16,552 minus 2,784 obținem 13,7 miliarde profit net. Acesta este profit-ul final care rămână pentru acționari. Cifra asta se folosește pentru calculul price to earnings, earnings per share sau EPS-ul, earnings greut și net margin.
+Și am putea să vorbim puțin și despre ABTDA, despre cifra de aici, care înseamnă profit înainte de dobânți, taxe de precire și amortizare. Adică profit-ul business-ului înainte de costurile contabile.
+De ce mă interesează? Pentru că mi arată cât cash generating power are business-ul înainte de structura financiară. Și mai avem aici, după cum vezi, în income statement EPS-ul, earnings per share, pentru că în categoria asta profit-ul trebuie împărțit la acționari.
+Aici apare basic, acest basic EPS, adică profit per acțiune folosind acțiunile existente acum și mai există și ceea ce se numește diluted EPS, earnings per share, adică profit per acțiune luând în calcul și acțiunile care pot aparea în viitor.
+De unde pot aparea? Stock options, reseus, employee compensation, adică compensații către angajați și bonduri convertibile. Ca investitor, eu mă uit mai ales la acest diluted EPS, pentru că este mai conservator și mai realist.
+Și ca o concluzie, pe income statement, drumul banilor conform în income statement sau contului de profi și pierdere, acestui document financiar, arată în felul următor.
+Revenue, 49,284, cifra de aici. Cost of revenue, 18,854. Apoi ajung la gross profit, 34,30. Am operating expenses, 14,865. Am operating income, 15,565, 18,01 sau 18,01.
+Am pre-tax income, 16,552. Taxele, 27,84 și net income-ul care este 13,701.
+Și ca o concluzie, de investitor în zona asta, este așa Coca-Cola nu doar vinde mult. Coca-Cola are un brand puternic, are marge excelente, operează eficient, transformă aproape 50 miliard de vânzări în aproape 14 miliard de profit net.
+Și exact asta este ce vreau să văd într-un business de calitate.

transcripts/16_ANALIZĂ_FUNDAMENTALĂ/04_AF_MODUL_4.txt

@@ -0,0 +1,58 @@
+După ce în trei linguri anterioare am văzut în Camp Statement-ul sau contul de profi și pierdele și am observat că virgulă Coca-Cola generează profit,
+următoarea întrebare este, ok, văd companie este profitabilă dar este și solidă financiar și acum ne vom uita la următoarea situație financiară,
+dacă contul de profi și pierdele sau în Camp Statement-ul era un film, adică ce s-a întâmplat pe parcursul anului, balance sheet este opoz,
+o fotografie făcută la final de an sau poate final de trimestru, noi o să analizăm finalul de an și această imagine îmi răspunde la trei întrebări,
+ce active deține compania sau assets în limba engleză, ce datorează sau liabilities și cu ce rămân proprietarii afacerii sau echitii și pentru că suntem pe Coca-Cola hai să ne uităm la total assets,
+primul lucru la care mă uit, văd cifra asta, 104,816, adică aproape 105 miliarde de dolari, asta reprezintă tot ce controlează Coca-Cola, imaginează-ți că intri în casa Coca-Cola,
+ce găsești, bani în conturi, stockuri, adică marfă, bani de încasat, pabrici, utilaje, branduri, investiții, totul la un loc reprezintă suma de 104,8 miliarde de dolari.
+Și o întrebare aici ar fi business-ul are substanță sau există doar pe hârtie, iar în cazul Coca-Cola, vedem cu ochii noștri că este un business global cu active serioase.
+Și acum o să deschid categoria asta de total assets și o să văd aici curant assets, care înseamnă 31 de miliarde, asta reprezintă activele care pot deveni cash relativ repede.
+În zona asta de cash, ce găsim aici? Cash and cash equivalents, adică categoria asta de aici și o să deschid următoarea pentru că aici este și cu investițiile pe termen scurt și pe noi ne interesează cash and cash equivalents, adică 10,270 miliarde.
+Asta înseamnă banii pe care Coca-Cola i-are acum în conturi și ca investitor împun următoare întrebare dacă mâine vine o provocare, are cu ce s-o acopere?
+În cazul Coca-Cola răspunsul este da pentru că are 10,3 miliard de cash și este o poziție puternică.
+Ce mai intră în curant assets? Receivables, adică bani pe care clienții încă trebuie să-i plătească.
+Și în cazul ăsta, dacă ar fi să dăm un exemplu, vorbim despre retaileri sau distribuitori care au primit Marfa și încă nu au achitat facturile, probabil că sunt cu plata la termen, apoi avem inventory, adică stockuri, doze, sticle, concentrate, zahăr, ambalaje.
+Aici văd informația că virgula Coca-Cola are liquiditate și flexibilitate. Non-current assets, o să închid aici și am total non-current assets, care sunt 73,7 miliarde.
+Aici intră activele pe termen lung. Și câteva exemple ar fi, cum vezi, netpupuiul ăsta, care înseamnă net property plant and equipment, adică fabrici, echipamente, linii de producție, depozite, utilaje, clădiri.
+Apoi avem brand assets intangibles, adică Coca-Cola, brandurile Coca-Cola. Avem Coca-Cola, Fanta, Sprite, alte branduri și avem și Goodwill and other intangible assets.
+De fapt, asta este zona în care văd informația că virgula Coca-Cola nu are doar cash, are infrastructură globală și active strategice. Ce este Goodwill-ul?
+Și o să-ți dau câteva exemple. În 2018 Coca-Cola a cumpărat costa coffee pentru aproximativ 5,1 miliarde de dolari, dar costa nu înseamnă doar cafenele, expresoare, mobilier.
+Coca-Cola a plătit pentru brand, clienți, poziție globală, rețeaua costa, potențial de creștere și toată parte asta intangibil a mers în zona de Goodwill.
+Da, unde vezi această secțiune? Goodwill. Și atunci, în zona asta de Goodwill ce putem să spunem? Că nu a cumpărat doar niște cafenele, a cumpărat brand, clienți, poziție în piață și potențial business.
+Apoi, Body Armor. A cumpărat și Body Armor brand-ul de băuturi sportive. Aici Goodwill-ul apare pentru brand awareness, distribuție, poziționare, premiu în bază de clienți.
+A mai cumpărat Honest Tea, Vitamin Water și alte brand-uri. Coca-Cola a crescut elor prin achiziții de brand-uri și de fiecare dată, dacă plătește peste valoarea contabilă activilor, diferența apare în acest Goodwill.
+Se vede în citația contabilă în Goodwill. Și acum, dacă ne uităm la Coca-Cola, Goodwill-ul mare nu este automat rău. De ce? Pentru că modelul lor de business se bazează mult pe brand, distribuție, marketing, poziție globală în piață.
+Adică active intangibile. Ce ar trebui să verific în zona asta că investitor, dacă Goodwill-ul exploedează prea mult și dacă achizițiile chiar produc profit ulterior.
+Pentru că uneori companiile și sunt cazuri în care plătesc prea mult pentru achiziți. La Coca-Cola Goodwill-ul vine în mare parte din achiziția unor brand-uri și business-uri cumpărate peste valoarea lor contabilă.
+Practic, Coca-Cola nu cumpără doar active. Cumpără brand, clienți, distribuție și poziție în piață. Acum, o să închid zona de assets și o să merg pe Total Liabilities și o să dau un refresh pentru că văd că nu s-au încărcat Whittle.
+Trebuie să apară săgeat asta aici. Total Liabilities. Asta înseamnă datorii totale. Ce datorează Coca-Cola? Și vedem că Total Liabilities sunt 70,5 miliarde de dolari.
+Asta reprezintă tot ce datorează compania către bunci de ținătorului de bonduri emise de Coca-Cola. Pentru că știți că există și bonduri corporatiste sau private, nu doar bonduri de stat.
+Apoi, ce datorează către furnizori? Taxe, leasing, alte obligații. Însă nu mă opresc aici. Vreau să înțeleg datoria financiară reală. Și atunci mă duc și deschid Total Liabilities și văd Current Liabilities.
+Care acest Current Liabilities reprezintă datorii care trebuie achitate pe termen scurt. Și vorbim de 21,3 miliarde, aproape. 21 de miliarde. Rotund.
+Aici îmi dă obligațiile pentru următoarele 12,1, așa cum spuneam pe termen scurt. Furnizori, taxe, salarii, datori scadente. Și aici e bine să-ți spui întrebarea dacă mâine trebuie să plătească toate facturile astea, are capacitatea să o facă?
+Și aici caut două linii importante. Current Debt and Capital Lease Obligation, adică linia de aici, care este 3,373 miliarde.
+Asta este datoria care bate la ușe, care vine curând. Și avem și în zona de Total Non-Current Liabilities, Long Term Debt, care este datoria pe termen lung și care este 42,192 miliarde.
+Acum ce fac? Adun datoriile pe termen scurt cu cele pe termen lung, adică 3,373 cu 42,19 de aici și obțin Total Debtul, care este 45,492. Și îl observ aici pe acest rând.
+Asta este leverage-ul real al companiei sau leviierul financiar, mai potrivit ar fi să-i spunem grad de îndatorare. În explicații voi folosi, o să vezi în cele ce urmează, termenul de leverage.
+Adică cât am promutat Coca-Cola de la bănci și investitori. Leverage-ul înseamnă, de fapt, cât de mult folosește compania datoria pentru a-și finanța business, sau foarte simplu, cât de împromutat este business.
+Și hai să-ți dau un exemplu ca să fie mai ușor de înțeles să-ți dau o metaforă, o comparație. Imaginează-ți două persoane. Persoana A are casă plătită cash, adică nu a folosit credit.
+Persoana B are casă, 3 credit, leasing, carduri. A doua persoan are leverage mai mare, pentru că funcționează mai mult pe bani împromutați. La companie la fel.
+Când spunem Coca-Cola are 45 miliarde total debt sau datorie total, asta înseamnă Coca-Cola folosește bani împromutați de la bănci, investitori, obligațiuni corporatiste, asta ca să ruleze business-ul.
+De ce folosesc companiile leverage, poate te întrebi? Pentru o expansiune, pentru achiziții, pentru operațiunile de buybacks, fabrici, distribuție și uneor optimizare fiscală.
+Acum poate spui întrebarea dacă e rău sau bine. Nu este automat de rău. Problema apare când datoria crește și business-ul nu mai produce suficient cash.
+Și acum venim momentul să aflăm care este datoria netă. Și atunci au total debt-ul, datoria totală 45,492 din care scad cash-ul.
+Ți-au ți-aminte că era cash-ul, la total asset aici 10,270 și obțin 35,222 miliarde. Asta înseamnă că dacă Coca-Cola și ar folosi tot cash-ul mâine, ar mai rămâne cu 35 de miliarde datorii.
+Și aici începe analiza reală. Oare mă speri această datorie? Nu încă. Pentru că eu știu deja din contul de profișii pierde din Camp Statement și cash-flow despre care urmează să vorbim,
+că virgulă Coca-Cola produce un venim net de 13,7 miliarde și are un operating cash-flow de 7,4 miliarde. Vezi că sunt pe cash-flow acum.
+Acum o să vorbim în materialul următor despre situația financiară numită cash-flow. Asta îmi spune, da, Coca-Cola are leverage, dar are și un motor puternic care produce cash.
+Aceasta este diferența între o datorie care e scăpată de control și un leverage sănătos. Și acum, mergem mai departe. O să închid categorile astea și mergem către zona de equities,
+care răsună la întrebarea ce rămâne proprietarilor. Și o să deschid de aici total equities și o să vezi că am stockholders' equity, ce rămâne acționarilor după ce scădem datorile din active.
+Și, formula este în felul următor. Din active, din total active, scad liabilities, adică datoriile și mai scad și minority interest. Acest minority interest care îl vezi aici și obțin 32169.
+Da? De suma de aici 32169. Asta e valoarea contabilă a biznisului pentru proprietarii. Și acum, poate te întreb ce este total equity gross minority interest.
+Adică partea altor investitori din subsidiarile controlate de Coca-Cola. Și o să-ți dau un exemplu. Imaginează-ți că Coca-Cola deține 80% dintr-o companie din Brazilia, iar altcineva deține 20%.
+Acei 20% nu apățin acționarilor Coca-Cola, dar contabil apar în net minority. Dar contabil apar în minority interest. Adică ce vezi tu aici este partea pe care tocmai ți-am explicat-o.
+Și dacă ar fi să concluzionăm în zona asta și dacă ar fi să concluzionăm, activele totale sunt 104,8 miliarde, activele lichide 31 miliarde, cheșe-n-cheșe equivalent 10,3 și datoria totală este 45492. Am văzut-o aici jos.
+Iar datoria netă este 35222, știi cam că am calculat-o mai devreme. Și atunci acționarii rămân cu 32169. Este business global Coca-Cola, așa cum știi, cu infrastructură puternică, brand dominant și capacitate mare de generare cheșe.
+Așa că afacerea Coca-Cola produce suficient cheșe pentru a susține leverage-ul. Și ca să concluzionăm cu zona asta de balance sheet sau de bilanț, când mă uit în bilanț văd 5 lucruri.
+Activele, adică ce deține? Cheșu poate face față datorilor pe termen scurt în special și bineînțeles și datorieri pe termen lung, dar mă interesează dacă pot să facă față datorilor pe termen scurt.
+Mă uit la zona de datoria, adică cât leverage financiar folosește, ce datorie reală are și acela este net debt-ul, care l-am calculat mai devreme și equity, ce rămâne proprietarilor. Iar în cazul Coca-Cola, observ că nu e o companie fără datorie, este o companie care știe să folosească datoria fără să-și pună business-ul pericol. Și cam asta este esența balance sheet-ului sau bilanțului. Ne vedem în următorul modul.

transcripts/16_ANALIZĂ_FUNDAMENTALĂ/05_AF_MODUL_5.txt

@@ -0,0 +1,83 @@
+Salutare, drag-o-meu, drag-a-mea, mergem mai departe cu materialul despre analiza fundamentală
+și așa cum știi, după ce în income statement, adică în zona de aici, sau contul de profit și pierderea, am văzut că virgulă coca acola generează profit.
+Apoi în balance sheet, zona de aici, am văzut că business-ul este solid, balance sheet-ul fiind bilanțul, mai rămâne o întrebare esențială.
+Profitul chiar se transformă în bani reali, pentru că o companie poate să arate extraordinară din perspectiva profitului și totul să aibă probleme cu cash-ul.
+Și aici intră cash flow statement, al 3-lea document.
+Dacă income statement îmi arată profitul, balance sheet îmi arată sănătatea financiară a companiei, atunci cash flow îmi arată mișcarea reală a baniilor.
+Adică unde intră și unde iese cash-ul.
+Și aici analiza fundamental merge la nivelul următor.
+Și o să începem cooperating cash flow, cât cash produce business-ul.
+Și primul lucru la care mă uit, este cifra asta de aici, de la ultima raportare, 7,4 miliarde.
+Asta este una dintre cele mai importante cifre din toată analiza, pentru că îmi spune câți bani reali a generat Coca-Cola din activitatea ei de bază, nu profit contabil, nu ajustări.
+Cash real. De unde vine acest cash? Din activitatea zilnică.
+Coca-Cola produce, vinde, încasează, plătește furnizori, plătește salarii, plătește operațiuni.
+Și după toate acestea, rămân 7,4 miliarde cash.
+Asta îmi spune că motorul business-ului produce bani reali.
+Și apoi compar cu net income.
+Dacă mă duc în zona de income statement, mă întorc aici și mă uit la net income, dacă ți-auce aminte, care era 13,1 miliarde.
+Din cash flow, vedem operating cash flow, 7,4 miliarde.
+Și aici observ imediat ceva important.
+În 2025 cash-ul generat este sub profit-ul contabil.
+Și ca investitor, încep să investighez.
+Au crescut partea de receivables, au crescut stock-urile, au extapla speciale, s-au urcat în capital la consuma cash.
+Aici începe analiza pe bune.
+Dacă mă duc și mă uit la categoria invested cash flow, văd că de aici ies minus 67 de milioane.
+Asta îmi arată ce banii intră sau ies din investiții.
+Aici intră cumpărare sau vânzare de active, investiții, achiziții, vânzări de business-uri.
+Iar în 2025 Coca-Cola e aproape flat în zona asta.
+Asta îmi spune că nu a avut investiții massive sau achiziții mari în perioada respectivă.
+Apoi mă uit la capital expenditure.
+Și aici categoria asta răspunde la întrebarea cât reinvestește în motor.
+Atenție, motorul fiind doar o metaforă aici.
+Și mă uit la linii asta de aici, la capital expenditure și văd minus 2,1 miliarde.
+Asta reprezintă banii reinvestiți în business.
+Adică fabrici, linii de producție, utilaje, infrastructură, logistică.
+Minisul apare pentru că virgulă cash-ul iese din companie și asta e o chestie normală.
+Pentru că business-ul matur trebuie să își întreține motorul, așa e în cazul Coca-Cola,
+pentru că vorbim despre un business matur.
+Și mă duc apoi și văd free cash flow.
+Categoria asta îmi dă răspunsul la întrebarea ce rămână după investiții.
+Pentru că aici apare formula free cash flow, care înseamnă 7,4 miliarde, adică cifra de aici,
+operit în cash flow, din care scad 2,1 miliarde, capital expenditure, adică,
+și obțin 5,3, rotund, 5,3 miliarde.
+Adică free cash flow este 5,3 miliarde, asta reprezintă cash-ul care rămâne după ce compania
+generează bani, își întreține infrastructura, reinvestește în business-ul propriu.
+Ăsta este cash-ul proprietariulor.
+Și apoi pot să mâini la financing cash flow, categoria de aici,
+care răspunde la întrebarea ce face compania cu capitalul.
+Și văd că este 8,14 miliarde.
+Asta îmi spune că Coca-Cola scoate bani din companie către investitori sau către creditori.
+Și aici pot intra dividende, adică bani plătis către acționari, buybacks, răscumpărări de acțiuni
+sau debt repayment, adică reducerea datorilor.
+Și minusul aici îmi spune compania retornează capital sau reduce din leverage.
+Stau aici aminte că am vorbit despre leverage, adică gradul de îndatorare.
+Și am, o să închid aici ca să nu te distragă informația, am end cash position,
+care este 11 miliarde rotund.
+Asta înseamnă după toate intrerile și ieșirile de bani, atât cash rămâne la finalul anului.
+Concluzia mea ca investitor în zona asta de cash flow statement este că atunci când mă uit la cash flow Coca-Cola,
+văd operating cash flow 7,4 miliarde, capital expenditure 2,1 miliarde,
+free cash flow 5,3 rotund miliarde și financing cash flow 8,14 miliarde,
+iar la end cash position 11 miliarde.
+Ce înțeleg din cifrele astea? Coca-Cola generează cash pe bune, reinvestește în business
+și continuă să retorneze capital investitorilor.
+Dar mai observ ceva important.
+În 2025 operating cash flow este sub net income, sub profitul net.
+Asta îmi spune, profitul există, dar o parte din ele încă nu s-a transformat imediat în cash.
+Universitor matur nu se uită doar la profit, se uită dacă profitul se transformă în cash.
+Și ca o concluzie pe aceste trei documente, adică pentru income statement, balance sheet și cash flow,
+în income statement văd dacă compania face profit, în balance sheet este solidă,
+și în cash flow văd dacă profitul chiar intră în cont.
+Iar în cazul Coca-Cola, da, răspunsă este că generează cash, reinvestește și retornează și capital.
+Asta este esența cash flow-ului.
+Acum ai văzut ceva important în ultimele module.
+Ai văzut cum intrăm în bucătărie, cum ne uităm la venituri, profit, structură, cash real.
+Și probabil ai realizat deja ceva important.
+Pentru o companie, poți face asta manual.
+Pentru 2, 3, poate 10, 15, încă merge să o faci manual.
+Dar ce te faci când ai în față 50 de companii, 100 de companii, 500 de companii sau chiar 1000?
+Aici nu mai e problema că nu știi să analizezi.
+Apare problema legată de timp, de consistență și de fapt problema real este scalarea.
+Și exact aici începe următorul nivel.
+Cum transform toate lucrurile pe care le-am făcut în ultimele 3 module într-un sistem obiectiv rapid,
+care dă emoțiile la o parte fără să citești manual fiecare raport.
+Și exact asta facem în modulele următoare.

transcripts/16_ANALIZĂ_FUNDAMENTALĂ/06_AF_MODUL_6.txt

@@ -0,0 +1,104 @@
+Salutare, drag-o-meu, drag-a-mea! Bine te regasesc în modul numărul 6 de analiză fundamentală.
+Până acum am învățat să citim în cam statement sau contul de profit și pierdere, balance sheet bilanțul,
+cash flow, statement sau situația fluxurilor de numerare.
+Și deja putem să răspundem la întrebări importante.
+Compania generează profit, este solidă financiar, profitul chiar se transformă în cash,
+dar acum apare următorul nivel.
+Pentru că investitorii profeseni și nu analizează doar reporte financiare.
+Ei folosesc metriși financiari.
+Metricii transformă sute de cifre într-un insight rapid și foarte important.
+Toți acești metriși sunt construiți din cele trei situații financiare.
+Adică unii metriși vin din income statement sau din contul de profit și pierde,
+alții din balance sheet sau din bilanț, iar alții vin din cash flow,
+statement sau din fluxurile de numerare.
+Practic, acum începem să conectăm toate cele trei documente împreună.
+Și exact asta fac investitorii profesioniști, instituționalii și sistemele moderne de analiză fundamentală.
+Pentru că atunci când analize sute sau mii de companii,
+nu mai poți citi manual fiecare raport financiar.
+În realitate poți, dar nu știu dacă îți ajunge timpul.
+Ai nevoie de metrici, filtre și sisteme de analiză.
+Și hai să începem cu partea întâi, cu zona de profitabilitate.
+Și aici răspundem la întrebarea, business-ul este profitabil și eficient
+și începem cu gross margin sau marja brută.
+Formula de calcul este gross profit împărțit la revenue,
+adică profitul brut îl împărțim la venituri și obținem această marjă brută,
+care în situația Coca-Cola, pentru că vorbim în continuare de Coca-Cola, este 61%.
+Vezi aici cifrele, le poți verifica în modulele anterioare
+sau efectiv dacă te uiți în documentele contabile.
+Și așa cum ziceam, ambele vin din income statement, contul de profit și pierdere.
+La Coca-Cola înseamnă 30,43 de milioane împărțit la 49,3 rotund, însemnând 61%.
+Asta îmi spune că pentru fiecare 100 de dolari vânduți,
+Coca-Cola păstrează aproximativ 61 de dolari după costul produsului.
+Aici încep să văd puterea brandului, pricing power-ul și eficiența business-ului.
+Acum mergem către următorul metric, care se numește operating margin sau marja operațională.
+Formula de calcul este operating income împărțit la reveniu sau profit operațional împărțit la venituri.
+Ambele date vin din income statement și în situația asta vorbim de 15,56 împărțit la 49,28 și obținem 31%.
+Cifra asta îmi spune după marketing, salarii, distribuție, operațiuni, Coca-Cola păstrează înca aproximativ 31% profit operațional.
+Și aici de fapt văd eficiența motorului business-ului.
+Acum mergem către următorul metric din categoria aceasta, care este net margin sau marja netă.
+Formula de calcul este net income împărțit la reveniu sau profit net împărțit la venituri.
+Ambele date vin din income statement, în situația asta vorbim de 13,70 împărțit la 49,28 și obținem 28%.
+Asta îmi spune că din aproape 50 de miliard de vânzări, aproape 14 miliard de rământ profit final.
+Și aici apare ideea importantă.
+Două companii pot avea același reveniu, dar profitabilitate complet diferită.
+Mergem către partea a doua acestui modul și vorbim despre cash quality sau calitatea cash-ului.
+Și întrebarea este în felul următor.
+Profitul este real?
+Aici începe diferența dintre profit contabil și cash real.
+Și aici avem operating cash flow, care înseamnă fluxul denumerar operational.
+Acesta vine din cash flow statement sau din situația fluxului denumerar și la Coca-Cola, dacă ți aduce aminte, este de 7,40 miliarde.
+Această cifră reprezintă cash-ul generat din activitatea reala la business-ului, adică Coca-Cola produce, vinde, încasează și după toate aceste operațiuni rămâne cu cash.
+Mergem către al doilea metric din partea a doua acestui material și vorbim despre cash quality la fel, tot în categoria de cash quality, calitatea cash-ului despre cash conversion sau conversia profitului în cash.
+Aici compar operating cash flow, care este 7,4 miliarde, care vine din cash statement și îl compar cu net income, care este 13,7 miliarde, care vine din income statement.
+Ce mi arată cifra asta?
+Îmi arată cât de bine se transformă profitul contabil în cash real.
+În general, cu cât cash-ul operațional este mai apropiat sau mai mare decât profitul net, cu atât calitatea profitului este considerată mai bună.
+Pentru că un business sănătos nu generează doar profit contabil, generează și cash.
+Și acum mergem către partea a treia acestui modul și aici analizăm sănătatea financiară și ar fi următoarea întrebare în acest caz.
+Business-ul e stabil sau fragil?
+Și analizăm acest curant ratio, care înseamnă la rata lichidității curente.
+Formula de calcul înseamnă curent assets în părtirea curent liabilities sau active curente împărțite la datorii curente.
+Și obținem acest 1,46 prin împărțirea a 31 de miliarde la 21,28 miliarde.
+Cifra asta sau metricul ăsta îmi spune că Coca-Cola are suficientă lichiditate pentru operațiunile pe termen lung.
+Și jos aici vezi și o legendă.
+Dacă este mai mică a unui, este risc crescut, lichiditate insuficientă.
+Dacă este în zona asta, între 1 și 2, este sănătoasă, mai mare decât 2, este foarte puternic, lichiditate foarte bună.
+Mergând mai departe, tot în zona de sănătate financiară vorbim despre depth and leverage, adică datorii și grad de îndatorare.
+Și în cazul ăsta, datele le luăm din balance sheet, la Coca-Cola total depth, 45,5 rotund miliarde.
+Asta îmi spune cât de mult folosește compania Banii Împromutați.
+Dar aici apare ceva foarte important.
+Datoria nu înseamnă neapărat că e ceva de rău.
+Problema apare când business-ul nu generează suficient cash pentru a controla leverage-ul.
+Iar Coca-Cola generează cash consistent.
+Mergem mai departe către următoarea parte, partea patra, și aici vorbim despre eficiența capitalului.
+Și aici e următoarea întrebare, cât de eficient folosește compania capitalul?
+Și primul metric este rho-a sau return-ul în assets sau rentabilitatea active-lor.
+Formula de calcul este net income împărțit la total assets, adică profil net împărțit la active totale.
+Și în situația noastră vorbim de 13,7 miliarde împărțit la 104,82 rotund și avem un procent de 13%.
+Net income-ul în situația asta vine din income statement, iar total assets le scoatem din balance sheet.
+Asta îmi spune că pentru fiecare 100 de dolari active Coca-Cola generează aproximativ 13 dolari profit.
+O să mă întorc puțin aici și vezi că jos avem și o legendă cum interpretez.
+Dacă e sub 5% înseamnă slab ineficiență în folosirea active-lor, dacă este între 5 și 13% este acceptabil,
+adică are un nivel mediu de eficiență și peste 15% un nivel foarte bun.
+Cumva Coca-Cola se află în acest nivel acceptabil.
+Mergem la metricul 2 din această parte 4 din eficiența capitalului și acesta este asset turnover sau rotația active-lor.
+Formula de calcul este revenue împărțit la total assets sau venituri împărțite la active totale.
+Revenue îl luăm din income statement iar total assets îl luăm din balance sheet.
+Și în situația asta avem de împărțit 49,28 miliarde împărțind la 104,8 miliarde și obținem acest 0,47.
+Cifra asta îmi spune mie cât de eficient folosește companiei active-le pentru a genera vânzări,
+cu cât acest metric este mai mare, cu atât business-ul folosește mai eficient active-le sale.
+Și dacă te uiți în partea de jos, la legendă o să vezi că dacă este mai mic de 0,3, active-le sunt la folosite.
+Dacă este între 0,3 și 0,8, vorbim de eficiență moderată și Coca-Cola vânzări 0,47 este în intervalul ăsta mediu,
+iar mai mare de 0,8 înseamnă ridicat, active-le sunt folosite foarte eficient.
+Și ca ideea importantă, nu contează doar cât profit generează compania, contează cât de eficient folosește active-le,
+capitalul, cash-ul, infrastructura. Aici încep să vezi eficiența reală a business-ului.
+Și pe final de modul, până acum, am învățat așa.
+Să citim business-ul, să înțelegem cifrele, să interpretăm sănătatea financiară a unei companii,
+dar acum am făcut ceva nou. Am început să măsurăm business-ul.
+Și exact asta fac investitorii profesionisti, instituționarii și sistemele moderne de analiză fundamentală,
+pentru că atunci când analizezi sute sau mii de companii, nu mai poți citi manual fiecare raport financiar.
+Ai nevoie de metrici, de filtre, de sisteme de analiză.
+Iar în modul următor vom învăța cum analizăm transformarea business-ului în timp,
+pentru că un business nu este static.
+Crește, încetinește, devine mai eficient sau poate mai fragil.
+Te îmbrățișez, ne vedăm în modul următor.

transcripts/16_ANALIZĂ_FUNDAMENTALĂ/07_AF_MODUL_7.txt

@@ -0,0 +1,53 @@
+Salutare, drag-o-meu, drag-a-mea, bine te regasesc în modulul 7 de analiză fundamentală.
+În ultimele module am învățat să citim cele trei situații financiare, să înțelegem metricii fundamentali și să interpretăm sănătatea unui business.
+Dar investitorii profesioniști nu se uită doar la cifrele actuale. Ei se uită la direcția business-ului, pentru că un business poate deveni mai puternic sau poate începe să se deterioreze.
+Și cu acest obiectiv în minte mergem mai departe. Întrebarea modului ar fi business-ul se îmbunătățește sau se deteriorează în timp.
+Și aici apare o idee importantă.
+Pentru că așa cum știi că în modul anterior am învățat ce sunt metricii și care sunt cei mai relevanți, în acest modul mai învățăm încă un metric și începem să analizăm evoluția metricilor.
+Pentru că în analiza fundamentală, direcția este mai importantă decât metricii singulari.
+De exemplu, două companii pot avea același profit, aceeași marjă, aceeași datorie.
+Dar una își îmbunătățește metricii, iar cealaltă începe să se deterioreze.
+Și exact aici investitorii profesioniști încep să vadă diferența.
+Intrăm în partea întâi din acest modul 7 în care răspundem la întrebarea business-ul devine mai sănătos sau lăbește.
+Acum nu ne mai uităm doar la valoarea unui metric, ne uităm la schimbarea acestui an timp.
+Și dacă mergem un pic în zona de exemple și ne uităm la return on assets sau randamentul activelor, puneți întrebarea dacă row-a crește sau scade.
+Dacă ne uităm la gross margin sau la marja brută, se extinde sau se comprimă.
+Apoi la curant ratio sau rata lichidității curente, business-ul devine mai stabil financiar.
+La datorile pe termen lung, leverage-ul devine mai controlat sau compania devine mai dependentă de datorie.
+Iar în zona de asset turnover sau rotația activelor, puneți întrebarea, compania folosește mai eficient activele?
+Aici încep să vezi transformarea business-ului pentru că un business sănătos își îmbunătățește eficiența, își controlează leverage-ul,
+genuează mai mult cash și devine mai profitabil în timp.
+În partea a doua din acest modul, vorind despre evoluția calității cash-ului și aici îmi pun întrebarea dacă profitul continuă să fie susinut de cash.
+Și aici comparăm operating cash flow cu net income și așa cum știi operating cash flow vine din cash flow statement sau din fluxele de numerar,
+iar net income vine din income statement sau din contul de profit și pierdere.
+Ce urmăresc? Dacă profitul contabil continuă să fie susinut de cash real, de ce este atât de important?
+Pentru că uneori profitul poate să arate bine, dar cash-ul începe să încetinească și exact aici investitorii profesioniști devin foarte atenți.
+Pentru că un business sănătos nu produce doar profit contabil, el generează și cash real.
+În partea treia, introducem acel nou metric de care spuneam, care se numește share dilution sau diluarea acționarilor.
+Și aici mă întreb dacă management-ul protejează acționarii.
+Aici datele le au din balance sheet sau din bilanț și aici urmăresc zona de shares outstanding sau numărul de acțiuni
+și ce verific dacă management-ul emite multe acțiuni noi sau menține controlată diluarea.
+De ce o fi atât de important? Pentru că atunci când compania emite foarte multe acțiuni noi, profitul trebuie împărțit la mai mulți investitori.
+Iar asta poate să reducă valoarea per acțiune.
+Și acum imaginează-ți că ai o pizza împărțită în patru felii.
+Dacă aceeași pizza ajunge împărțită în zece felii, fiecare persoană primește mai puțin.
+La fel funcționează și în zona acțiunilor.
+Iar în partea patra, vorbim despre cum gândesc instituționalii.
+Pentru că acum încep să înțelegi ceva foarte important.
+Investitorii profesionali nu analizează doar business-ul de azi, ei analizează direcția business-ului, așa cum spuneam încă de la începutul mădurului.
+Fiindcă un business bun care se deteriorază poate deveni o investiție slabă.
+Iar un business care se îmbunătățește constant poate deveni o investiție foarte puternică.
+În analiza fundamentală, trendul contează enorm.
+Pentru că piața reacționează foarte mult la îmbunătățirea sau deteriorarea business-ului.
+Iar pe final de modul, facem o scurtă recapitulare.
+Până acum am învățat să citim business-ul, am învățat să măsurăm business-ul.
+Iar acum mergem să analizăm direcția business-ului.
+Și exact asta fac investitorii profesioniști, adică instituționalii.
+Și asta fac și sistemele moderne de analiză fundamentală.
+Fincă marile investiții nu se fac doar pe cifrele actuale, se fac pe transformarea business-ului în timp.
+Iar în modul următor, vom învăța efectiv cum transformă toate aceste informații într-un sistem de scoring obiectiv.
+Pentru că acum avem profitabilitate, cash quality, leverage, eficiență, trenduri fundamentale.
+Și următorul pas este să quantificăm sănătatea business-ului pentru un score clar și structurat.
+Așa că în modul următor o să detaliiem, o să fie foarte practic.
+Și urmează atunci să primești și acces la indicatorul, sau indicatorii pentru că sunt mai mulți, de analiză fundamentală.
+Te îmbrățișez, ne vedem în modul următor.

transcripts/16_ANALIZĂ_FUNDAMENTALĂ/08_AF_MODUL_8.txt

@@ -0,0 +1,132 @@
+Salutare, drag-o-meu, drag-a-mea! Bine te regăsesc în modulul numărul 8.
+Până acum am parcurs următoarele etape.
+Citirea celor trei situații financiare,
+înțelegerea celor mai importants metriși fundamentali
+și am analizat evoluția business-ului în timp.
+Dar acum merge la următorul nivel.
+Pentru că investitorii, profeseniși, nu analizează manual mii de companii.
+Ei folosesc sisteme de scoring.
+Și în această etapă vom folosi un score numit Piotrowski Score sau F-Score.
+Cine a creat acest F-Score?
+Piotrowski F-Score a fost creat de Joseph Piotrowski,
+profesor de contabilitate și investiții la Universitatea din Chicago.
+El a publicat acest framework în anul 2000,
+după ce a observat o problemă foarte importantă în zona de investiții.
+Și problemă era următoarea.
+Multe companii păreau ieftine, dar unele dintre ele deveneau mai bune,
+iar altele se deteriorau fundamental.
+Și atunci Piotrowski a încercat să răspundă la următoarea întrebare.
+Cum se par business-urile bune de cele aflate pe punctul de a se deteriora?
+Așa a apărut ceea ce se numește F-Score,
+un sistem construit exclusiv pe date financiare reale.
+Date luate din income statement sau din contul de profi și pierdere,
+balance sheet, bilanț și cash flow statement sau fluxurile de numerare.
+Deci este relevant și astăzi acest score,
+pentru că și astăzi piața are business-uri puternice
+și business-uri care doar pare atractive la suprafață.
+Iar F-Score măsoară sănătatea fundamentală reală a unei companii.
+Și întrebarea în acest modul 8 este
+cum transform toate aceste informații într-un score obiectiv.
+Și exact asta face Piotrowski F-Score.
+Ce este F-Score?
+F-Score este un sistem creat pentru a evalua sănătatea fundamentală a unei business.
+Score-ul analizează mai multe categorii printre care
+Profitabilitatea, cash-ul, leverage-ul,
+liquiditatea, eficiența operațională și evoluția business-ului în timp.
+Și, ca o idee importantă în zona asta, F-Score nu evită să răspundă la întrebarea
+este compania perfectă, ci business-ul devine mai puternic sau mai slab.
+Cum funcționează?
+Sistemul folosește 9 criterii fundamentale.
+Și pentru fiecare criteriu, dacă business-ul îndeplinește acea condiție,
+primește un punct.
+Dacă nu îndeplinește condiția respectivă, primește 0 puncte.
+Iar la final, toate punctele sunt adunate și obții un score final.
+Score-ul maxim fiind de 9 puncte.
+Și dacă ar fi să interpretăm acest score,
+dacă obține 8 între 8 și 9 în business, atunci este unul foarte puternic.
+Dacă avem între 6 și 7 puncte, business-ul este solid.
+Între 4 și 5 este un business mixed, neutru,
+iar între 0 și 3 puncte este un business slab fundamental.
+F-Score nu garantează că acțiunea va crește, că investiția este perfectă,
+dar te sprijină să filtrezi business-urile mai sănătoase de cele mai fragile.
+Și hai să începem cu partea întâi din aceste criterii și vorbim despre profitabilitate.
+Unde avem ROA sau return on assets,
+e nevoie să fie pozitivă pentru ca acest criteriu să primească un punct.
+Asta mă mai înseamnă și rotația activelor,
+pentru că așa cum știi că return on assets înseamnă în limba română rotația activelor.
+Și dacă aceasta este pozitivă, compania generează profit raportat la activele sale.
+Apoi la criteriu 2, operating cash flow sau fluxul denumerarii operațional să fie unul pozitiv.
+Asta înseamnă că business-ul generează cash real din operațiunii.
+La categoria 3 fluxul denumerar trebuie să fie mai mare decât profit-ul net.
+Și asta înseamnă că profitul contabil este susținut de cash real.
+Aici score-ul verifică în etapă asta dacă business-ul generează profit și cash real.
+În partea 2 din acest score măsurăm sănătatea financiară a business-ului
+și aici vorbim de roa mai mare decât roa din anul anterior.
+Adică rotația activelor din ultimul an să fie mai mare decât rotația activelor din anul precedent.
+Și acest lucru înseamnă că profitabilitatea se îmbunătățește.
+Deci business-ul devine mult mai eficient.
+În criteriu 5, unde vorbim de datorile pe termen lung, ar trebui să vedem că sunt în scădere.
+Acest lucru înseamnă că leverage-ul devine mai sănătos, deci compania controlează mai bine datoria pe termen lung.
+La 6, avem Q&A sau liquiditatea imediată să fie în creștere.
+Adică liquiditatea se îmbunătățește, deci prin urmare business-ul devine mai stabil financiar.
+Și avem și al 7-lea criteriu, care înseamnă share sau standing,
+nu cresc sau în Românește compania nu își diluează acționarii.
+Cu alte cuvinte, managementul evită diluarea, deci compania protejează acționarii existenții.
+Și aici Scorul verifică sănătatea financiară și disciplina managementului.
+Mergem către etapa a 3-a Scorului, unde măsurăm eficiența operațională acelui business.
+Și aici avem în vedere acel gros margin, care înseamnă marja brută și e bine să se îmbunătățească.
+Deci business-ul își păstrează puterea brandului și capacitatea de a menține prețuri ridicate,
+își îmbunătățește eficiența și își menține avantajul competitiv.
+Asta vrem să vedem, cu acest criteriu.
+Și ultimul criteriu, al 9-lea din F-Score, înseamnă asset turnover,
+și ar trebui să fie în creștere sau eficiența activelor să îmbunătățește.
+Asta înseamnă că virgulă compania generează mai multe vânzări raportate la activele sale,
+iar aici Score-ul verifică eficiența operacională a business-ului.
+Și hai să luăm cazul Coca-Cola, pentru că tot acest modul l-am analizat Coca-Cola,
+și acum să-l analizăm din prisma Score-ului.
+Profitabilitatea, criteriul de profitabilitate are ROA pozitiv,
+CFU este pozitiv, asta înseamnă că marchează un punct la criteriul ăsta,
+încă un punct la criteriul următor, dar la al 3-lea criteriu din această primul categorie,
+CFU, mai mare decât net income, nu bifează un punct.
+Deci cu alte cuvinte, la prima categorie, câștigă două puncte, adică la profitabilitate.
+Acum dacă mergem în zona de sănătate financiară, ROA improving,
+adică se îmbunătățește return on assets, mai primește un punct,
+apoi la long term debt improving, aici nu primește punct,
+la curant ratio primește un punct, și la partea de diluare mai primește un punct.
+Și dacă mergem mai departe la eficiența operacională urmă ultimele două criterii,
+gross marginul se îmbunătățește și asset turnover-ul se îmbunătățește.
+Cu alte cuvinte, dacă ar fi să luăm, avem un punct, două, trei puncte, patru, cinci, șase, șapte puncte.
+Deci Coca-Cola obțină un score ridicat, șapte din nouă.
+Asta îmi spune că business-ul rămâne profitabil, eficient, soli financiar,
+cu brand puternic și cash consistent, dar foarte important.
+F-score nu spune dacă acțiunea este ieftină sau scumpă.
+Și aici apare următorul nivel.
+Pentru că business-ul poate fi foarte sănătos, dar supraevaluat în piață.
+Și dacă mergem în TrayStation, aduți aminte că în fiecare zi fac și analiza fundamentală,
+simbolele pe care le analizez și V-scorul aici, care mi-apare foarte simplu.
+Și ideea este că, vezi, f-score, șapte din nouă, este afișat și ATM-scorul, care este nouă din 14.
+Acesta este disponibil în zona de opțiuni.
+Și aduți-vă aminte, când mă uit pe scenere, că fac inclusiv sortare după score,
+mergem pe scenuri de By-Do-G și aduți-vă aminte că am aici sortare după ATM-scor.
+În cazul tău, dacă ești doar în zona de standard, vei face sortare după f-score,
+pentru că vei avea acces la indicatorul f-score, pentru cei care sunt și la în zona de opțiuni,
+vor avea acces atât la f-score, cât și la ATM-score.
+Și acum pe final de modul, până acum am construit înțelegea business-ului,
+interpretarea metricilor, analiza trend-urilor, cu alte cuvinte un sistem obiectiv de scoring fundamental.
+Și exact asta folosesc investitorii profesioniști, fondurile de investiții și sistemele moderne de analiză.
+Pentru că atunci când analizezi mii de companii ai nevoie de filtre rapide, sisteme clare și un scoring obiectiv.
+Pentru majoritatea investitorilor, aici este deja un framework extrem de puternic,
+dar pentru cei care vor să meargă la următorul nivel, urmează ATM-scor,
+unde combinăm sănătatea business-ului cu valuation, cu contextul și cu oportunitatea investițională reală.
+Iar în master ATM nu intri doar în lumea exterioară a opțiunilor,
+unde poți folosi risca asimetic și structuri care-ți permit să controlesc riscul,
+să optimizezi capitalul și să profizi de mișcările mari din piață.
+Ai acces și le ai ATM-scor.
+Un sistem proprietar care combină puterea Pietrovski F-scor cu metri ce avansează de analiză fundamentală,
+trend-uri de business, eficiență operațională și context investițional.
+Totul construit cu un singur obiectiv.
+Să-ți crească avantajul statistic în identificarea companilor care au potențialul să performeze și în viitor.
+F-scor este fundația, dar pentru cei care vor să ducă analiza la următorul nivel, urmează ATM-scor.
+Un sistem proprietar construit pentru a identifica business-urile cu potențial real de performanță,
+iar în master ATM combinăm această analiză cu puterea opțiunilor și a riscului asimetric.
+Ne vedem în master ATM.

transcripts/16_ANALIZĂ_FUNDAMENTALĂ/09_AF_MODUL_9.txt

@@ -0,0 +1,69 @@
+Salutare, dragul meu, draga mea!
+In acest material scurt, va iti arat cum implementez tehnic indicator Fscore,
+pe care l-am predat in materialele de analiza fundamentala
+si te incurajez daca n-ai vazut acele materiale, acele module sa te uiti la ele,
+pentru ca acest indicator are sens cu adevarat, daca parcurgi acele materiale,
+sa inteleesti ce-i in spate, cum se calculeaza score-ul respectiv
+si sa vezi la ce te ajuta, sau cum te ajuta sa vitrez mai bine
+in momentul in care fac swing trading sau position trading pe companii individuali.
+Si acum sunt in TrayStation, am un workspace gol, o sa adaug asa new application,
+pun un graphic gol, new application, adaug si un radar screen,
+merg sus la Windows si dau range vertical, ca sa le impart pe jumatate de ecran cu jumatate de ecran,
+si acum, pe graphic, ma duc la Studies, Add Study,
+si caut indicatorul care se numeste Diez AF-FATM.
+I-am dat OK si aici, la Imput, iti recomand sa pui asa.
+Eu avem asa, ca sa ma uit si eu ce valori avem, 20, marimea fontului
+si pozitia pe graphic, in sensul in care ar fi bine sa ai 18 cu 30.
+Daca vrei, in coltul stanga, 18 cu 30, daca vrei, in coltul stanga, sus, si o sa-ti apare aici, da?
+Vezi scorul? Prima faza cand schimb simbolul, uite daca schimbam simbolul, o sa faca un loading,
+indicatorul o face un loading si apoi iti incarca scorul.
+Si iti arata si culoarea asa cum ai vazut si in training.
+Deci asta inseamna ca e scorul 8 din 9 pentru ca maxim este 9.
+Acum, ca sa o facem in paralel, ma duc in Radar Screen si adaug indicatorul si pentru Radar Screen,
+care se numeste dieseaf-f-ken-rs.
+Dau Add, am adaugat indicatorul aici si acum ma duc la Data si adaug, hai sa punem Dow Jones Industrial,
+companiile din Dow Jones Industrial, vezi ca s-a incarcat si scorul, o sa-si targ asta de aici.
+Acum, daca ma duc la Page Settings Page, sa-l fac mai mare sa-l vede si voi mai bine, 14.
+Acum, ce fac, leg chart-ul de grafic, ma duc apas aici verde-verde, patrat, adica e patrat.
+De ce? Pentru ca poate sa fie si asa, rotungit.
+Asta este legare intre toate workspace-urile globale iar asta este local, doar in acest workspace.
+Si acum daca apas pe Honeywell, automat mai se schimba si pe grafic.
+Si vad ca aici am scorul 5, aici mi-arata 5 si din nou.
+Daca ma duc la Merc, am 7, 7 din nou.
+Ma duc la Disney, am 6, 6 din nou.
+Ma duc la Nike, am scorul 6, 6 din nou.
+Acum, daca vrei sa faci asta in Scanner, poti sa dau si un scanner aici.
+Uite, ia sa vedem, dam asta intr-o parte, click dreapta, New Application si o sa dau Scanner.
+O sa dau Range Vertical, ca sa așa, sa-mi le-a dauge.
+Si de exemplu, daca ia un scanner, nu stiu, hai sa luam un scanner de By-Doge-ii de aici, Bid,
+si vreau sa adaug f-scorul, ma duc pe el, dublu click stanga.
+Stii cum se creaza un scanner? Daca nu stii cum se creaza un scanner, hai sa facem de la 0,
+pentru ca urmeaza sa primezi si indicatorii de scanner, daca nu deja ai primit.
+Hai sa facem de la 0 un scanner.
+Ma duc si ii dau Create Scan pe butonul asta de aici.
+Ii dau, nu stiu, Score, Underline Score, Score F.
+Next, aici urmeaza sa selectez universul de scanare si o sa-i dau doar Nise, All Nise, ca sa mergam in repede.
+Ii dau Next, ma duc la Scan Criteria si am dat un clis si aici scriu af si caut aff-resatm si am aici f-score si dau Display.
+Si asta este tot. Acum pot sa-i dau Run direct.
+Sau inainte sa-i dau Run, de fapt ai sa-ti dau Run direct ca sa vezi cum iti gaseste simbolul, ii dau Run.
+Si in momentul de fata ce face, scaneaza toate 2900 de simboluri si ar trebui sa-mi afiseze score-le pentru ele.
+Cred ca se misca destul de repes jor.
+Deci asa il adaugi in scanner, asa il adaugi in Radar Screen. Urmeaza sa primeesti si daca inca n-ai primit scanele si scanele indicatorii de scanner si inclusiv urmeaza in etapa urmatoare sa primeesti indicatorii de Radar Screen.
+Si poti sa pui la pachet acest f-score sa il adaugi ca indicator in Radar Screen-ul tau ca sa poti sa vezi la pachet diverse combinatii inclusiv Score-ul Fundamental.
+Hai sa lasam sa scaneze pentru ca vad ca este la 50% si ceva la 100%, vad ca scaneaza.
+Cei care sunteti in zona de optiuni urmeaza sa primiti inclusiv ATM Score-ul, F Score-ul sunt 2 in 1, cum am eu pe graficul de scanner aici.
+De exemplu cand ma duc la scanner, vezi ca mie mi-apare F7, ATM 9 si mi-apare si Price to Warning si mi-apar si indicatorii astia sunt disponibil doar pentru zona premium cei care sunt la optiuni.
+Adica indicatorul asta e indicatorul de aici, aici, aici si zona asta de aici.
+Hai sa ne intoarcem in F-score, vezi ca deja a scanat, o sa trag un pic de el spre dreapta si acum daca vreau pot sa fac o sortare dublu click stanga.
+Hai sa legam si asta ca sa fie legat cu graficul si o sa fac si aici mare, click dreapta, ma duc pe Window si la Value sa-i dau 14 ca sa vada mai mare.
+Si vezi ca daca dau sortare invers sunt cateva care n-au score fundamental, asta inseamna ca nu sunt date disponibile in TrayStation, cele care apar cu minus 1 inseamna ca nu sunt date disponibile.
+Altfel daca dau sortare vad ca am aici cepul asta care are score 9, adica 9 din 9, ia sa dam un refresh.
+Uite, uneori daca vezi, asta vream sa iti arat, daca vezi discrepanse intre ce iti arata scanner-ul si ce vezi pe chart, da-i un refresh la chart pentru ca se mai intampla, uneori sa nu iti arata bine score-ul.
+Acum daca eu ma duc si pun cepul aici, o sa vad score-ul 9.
+Uite, de exemplu, pot sa iau Vale, care e cu score 9, pentru ca nu le-am mai accesat si are pad-ul asta aici, e foarte probabil sa nu mi-arate corect score-ul si atunci ii dau un CTRL R si o sa-mi afiseze corect, ii dau un refresh pentru ca important este ce mi arata de fapt in scanner si in radar screen, radar screen mi arata bine din prima video daca le introduc.
+Pe chart uneori nu-ti arata cum trebuie score-ul, ia sa vedem, uite, se incarca si-ai score-ul, l-a calculat si l-a incarcat, 9 si acum a disparut aici, dupa ce a incarcat, 9.
+Uneori pe chart mai face fiti, o sa mai facem niste update-uri, cand avem update-urile o sa-ti le trimitem si daca merge mai departe, uite, hai sa cautam cu score-8, ceva cu score-8, B-E asta, care este Bloom Energy, are 8 din 9, daca punem aici B-E, ai score-8.
+Da, si vezi, cand iti voi crea scanerele cu restul de chestii care le primezi de la mine, iti recomand sa lasi asta cu display, in sensul in care ma intor din nou in scanner.
+Ok, si acum, daca ma intor pe score la ce ma refer, cand dau scanarea aici la scan criteria, vezi ca eu am pus F-score display, aici poti sa fie mai mare, daca vreti sa filtrezi mai agresiv, sa fie score mai mare de 6 sau de 7 si ii dai mai mare sau egal cu 7 aici si poti sa scanezi doar ce e mai mare decat 7, uite, daca ii dau ran acum, o sa inceapa scanarea si o sa-mi arate tot ce e mai mare de score 7, o sa-l opresc.
+Ideea este ca iti recomand sa lasi score-ul cu display, de ce? Pentru ca poti face sortare, dupa ce a terminat de scanat, uite cum ar fi sa spunem scan-uri de Baidouji, care daca nu l-ai primit una sa il primesc, vezi ca eu am ATMS score-ul aici, tu o sa ai F-score-ul si un scaneaza Baidouji-ul si o dau, uite, efectiv dupa scanare si dupa score, adica vreau sa ma uit la ce am analizat, de exemplu, ASK, ASS, DL, ASTE, Ryanair-ul care sunt si cu score fundamental mare.
+Tu o sa ai F-score-ul, o sa ai si ATMS score-ul, daca esti la optiuni o sa ai acces si la ATMS score. Te pup, te imbratisesc, acesta este materialul cum pui in practica indicatorul sau cum te folosesti in practica de indicatori si cum implementezi in TrayStation indicatorul.