nlp-master/transcripts/Audio Master 2025 M3 Z3C.txt

 Cum mai poate?
 Maxim 3.
 La cât terminăm, m-a întrebat Alex? Maxim 3.
 Eu vă țin și mai mult, dar n-a mâncat.
 O secundă, m-a provocat Alex. Am primit un feedback.
 Mai avem o pauză, dar nu avem pauză de masă.
 A văcat Alex acum la sssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssssss
ssssssssssssssssssssssssss
 Nu da, e pertinent, pentru că atenția este emoțional.
 Vinerea am stat o oră în plus, plus jumata pe care am întâr
ziat-o eu, ca să fie până la cap.
 Aseară am stat o oră în plus, două.
 O oră jumate pauza de masă de azi, cât sunt?
 Trei ore jumate?
 Ora 6, dăm în spate trei ore jumate, cât devine?
 Două-jumate. Și eu am zis că plecăm la trei.
 Are sens? Matematic e fix același lucru.
 Și am vrut să spun asta public,
 Pentru că știu că e emoțional, uneori, că asta a fost
 feedback-ul pe care l-am primit de la persoana asta, a zis,
 bă, emoțional simt pierdere, dar matematic nu înțelegeam
 cum ai gândit-o.
 Și când i-am explicat, uite, matematic, matematic, mat
ematic, de la ora 6, i-a dai înapoi 3 ore jumate, din viniri
, sămbătă,
 și ora de pauză de mază pe care n-o mai luam, se face două
 jumate.
 Deci noi suntem fix în program, ca să zic așa. Are sens?
 Și am vrut să clarific public că nu aș...
 Când uneori e nevoie să plec eu mai devreme, cum a fost, și
 vă mulțumesc pentru flexibilitate atunci când am avut Dab
ian Drăgici, dacă ți-ai zis bine, am avut podcastul,
 și vă mulțumim pentru flexibilitate, v-am și pomenit, dacă
 v-ați uitat la episod,
 uneori, da, se întâmplă asta, dar asta este rară.
 În rest, eu când zic că plec mai devreme, sunt foarte atent
 la matematica.
 Orelor, pentru că este etica mea. Ce? Da. Așa este.
 Pentru că este etica mea ca număr total de ore pe care le
 petrecem împreună să fie la fel sau mai multe.
 Așa e nevoia mea să fie etica până la capă, și am vrut să
 clarific asta cu numărul de ore,
 pentru că știu că percepția bate realitatea.
 Adică percepția noastră încurcă uneori realitatea și ne vom
 lua după percepția, nu după realitatea.
 Cine vrea să-mi spună acum, a fost exerciția?
 Da, Laura, te rog.
 Mulțumesc.
 Am lucrat cu Alexandra.
 Unde e? Așa.
 Mi-a dat-o de numai am văzut, de Melie.
 M-a s-o muit de mă rupt.
 Excelent!
 E cam disfăfortul cam...
 Pe ce mize te-ai dus? Pe 7 sau mai mare?
 M-am dus pe 10, pe banii cum vin, așa se duc.
 Ok. E un pic cam tare, să mi se pare, mie.
 Să uzi, Vierio.
 Mai încet un pic. Nu, nu, e tare și vocea mea și a ta.
 Ok.
 Și cum a fost?
 Adică concret, care a fost experiența emoțională?
 Emocională, nu mă interesează tehnic.
 Cumva m-am simțit, eu știam, s-a dus acolo la, nu știu să
...
 Bine, cu alte cuvinte, cum am perceput-o,
 eu nu știu să îmi gestionez resursele.
 Și m-a durut rău.
 Ok.
 Da.
 Deci, practic, concluzia nu e că banii convine așa să duc,
 și nu știu să gestionez resursele.
 Da.
 Ok?
 O să mărg un pic mai departe?
 Care e beneficia tău prin faptul că nu înveți să-ți gest
ionezi resursele?
 Eu nu știam că... Eu da-i și tu acum.
 Nu mai mă ridic!
 Nu mai mă ridic!
 Ce parte din tine câștigă prin faptul că ești constant anx
ioasă din perspectiva asta?
 Și neliniștită?
 Un parte masochistă.
 Care are ca scop ce? Ce vrea ea?
 Nu mi vine.
 Ce vrea?
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Nu mi vine.
 Ce beneficiul e de aici?
 Ai un benefici. Daca partea e vrea asta, ai un benefici.
 Ce ți-a venit si ei fugiti?
 Ați văzut cum a dat cu piciorul?
 E ca și cum, lăsați-mă dracu' în pace, eu nu sunt suficient
 de bună, nu?
 Când erai suficient de bună, ce te-a costat?
 Nu mai râdeți.
 Prea mult efort.
 Prea mult consum.
 Deci practic, tu, daca aud eu corect, nu e ca nu e sufic
ient de buna, ci te aperti de prea multe consumi ca sa gest
ionez risulse.
 Sunt altfel.
 Pentru că acum putem să vorbim despre cum altfel ai putea
 să faci să gestionezi resurse fără consum de efort și dev
ine specific.
 Are sens?
 Pentru că nu tot, nu mereu și nu întotdeauna gestionearea
 resurselor implică efort și consum.
 Deci dacă există cel puțin o persoană care poate să gest
ioneze financiar resurse fără consum și efort, înseamnă că
 există strategie pentru asta.
 Și nu e despre nu e suficient de bună, ci e despre încă
 strategia corectă.
 Și nu e despre tine deja, e despre strategia.
 Mulțumesc.
 Cum te simți acum?
 Mai ușoară.
 Mulțumesc mult.
 Udra, mersi și eu.
 Are sens? Am vorbit cu Laura?
 Nu vi s-a parut.
 Cine a auzit somnul,
 ca a fost nu e despre, e despre.
 Rezultat diferit.
 Si a fost si redefinire.
 Si a fost in timp real.
 E ok pentru voi sa facem asta?
 Unor ne intindem, de aia zic, e ok, ca unor pare ca ne int
indem, dar scopul e tot didactic.
 Mersi. Altcineva care a fost exercist, eu sunt curios cum a
 fost pentru voi.
 Da, draga mea, Mirela.
 Am avut o discutie cu colegul Daniel.
 Eu am tot frica de vorbit in public.
 O aveam in nou.
 Comparativ cu ieri, vorbești mult mai bine.
 Și mi-a plăcut ideea că mi-a spus așa, dacă vorbești cu
 mine, uite, că poți să vorbești.
 Nu ai niciun trac, nu poți să vorbești.
 Gândește-te că acum mai vine o persoană aici și tu continui
 să vorbești.
 Gândește-te că mai vine încă unul și tu continui să vorbeș
ti.
 Și gândește-te că, uite, vine toată sala și tu continui să
 vorbești.
 Și cred că asta mi-a dat curaj.
 Asta e asociere, nu e Slate of Mouth, dar e foarte util.
 Da, pentru mine a fost utilă.
 Bravo, să-ți fie de bine. Și uite, că ai putut să vorbești.
 Da, da.
 Amplauze pentru Mirela, vorbim.
 Mulțumesc, mulțumesc.
 Bravo.
 Bine.
 Mergem mai departe. Următorul ultipar de Slate of Mouth
 este tot din metamodel.
 Vi l-am dat deja de mai multe ori astăzi.
 Contraexemplu, se numește.
 Contraexemplu.
 Când eu vă ziceam mai devreme, ai vrea să întârzi și să nu
 fi respectat?
 Ai vrea să... Știi? Alea sunt contraexemple.
 Care este tehnica de contraexemplu și de ce este slate-of-
mouth?
 Pentru că în momentul... e o variantă foarte hipnotică prin
 care pot să convingi un om că convingerea lui este falsă,
 sau nu se aplică tuturor.
 Pui o întrebare prin care persoana își răspunde singură cu
 un contraexemplu proprie afirmației.
 Pui o întrebare prin care persoana își răspunde
 printr-un contraexemplu al propriei afirmații.
 De ce e asta hipnotic și puternic și impactant?
 pentru că odată ce acceptă să răspundă la întrebare,
 dacă răspunsul lui, ei elicitează și este cu adevărat un
 contraexemplu al proprii săle afirmații,
 practic el în sus se contrazice.
 Și este una din cele mai subtile forme de persoasie.
 să pui întrebări
 ale căror răspunsuri
 contrazic convingerile persoanei care le-au făcut.
 Te-am pierdut?
 Îl pui pe el.
 Dar nu îl pui, dați un contraexemplu.
 Nu așa.
 Ci îi pui o întrebare
 al cărui răspunsi,
 dacă acceptă să răspundă,
 că poate să o ardea Iurea, dacă nu e raport,
 Când ai răspuns, el și-l dă.
 El îți răspunde, ții el întrebare.
 Dar răspunsul la întrebarea ta
 contrăzișe afirmația lui.
 Are sens?
 Exemplul pe care vei am dat eu,
 dacă întârzii nu mă respecti.
 Stai un pic. Absolut mereu,
 dacă întârzii nu te respecti,
 el îl să zică nu.
 Nu mereu, când întârzii nu mă respecti.
 Ce a făcut? Oamă s-a contrăzis.
 Și eu nu i-am zis nimic,
 eu doar am pus întrebare.
 Ai preferat să intârzi, ai preferat să vin la timp și să nu
 te respecti?
 Și nu să zică da.
 Și este un mod de persoasie prin ericitarea unui contraex
emplu
 pe care își îl dă singură persoană.
 Este cel mai subtil mod de a contrazice.
 Pui întrebări.
 Evident, putem să facem asta printr-o întrebare, cum v-am
 recomandat eu acum, sau putem să facem asta printr-o afirma
ție.
 Și să spui, ok, înseamnă că de câte ori întârzii nu te
 respectă, nu e niciun fel de excepție niciodată, nu e așa?
 Poți să nu mai pui întrebarea, doar afirmație. Și este și
 un pic de blow-up acolo.
 Da mă, ce să spun, de câte ori întârzii cineva în lumea
 asta, automat nu-l respectă pe celălalt.
 și nu pui întrebare. Și este blow-up.
 Dar e exagerare dusă la...
 Eu nu am zis că e mereu, că întotdeauna...
 Dar exagerat-o tu. Și exagerând-o, îi pui inevidență că nu
 e adevărat.
 Îi pui subliniezi, că nu are cum să fie general valabilă.
 Contra exemplul din metamodel. Doar că aici, la slate of
 mouth,
 punându-l sub formă de întrebare, persoana își dă singur ră
spunsul
 care contrazice propriu afirmație. Aici e subtilitatea.
 Un coach bun asta face.
 Știe să-ți pună întrebări ale cărorului răspunsuri îți
 contrazic propriile convingeri limitative.
 Un coach bun nu-ți dă răspunsul.
 Sau un terapeut bun de data asta, un mentor bun nu-ți dă ră
spunsul.
 ci îți pune întrebări astfel încât tu intri într-un proces
 cognitive
 prin care ajunge la niște răspunsuri care îți contrazic con
vingerii limitative.
 Și în momentul ăla apar artificiile în cap, în mintea omul
ui.
 De ce? Răspunsul venind de la el îl crede cu atât mai mult.
 Crede la el. El a făcut singur click-ul.
 Versul, să-i spui tu soluția.
 Și este o formă foarte subtilă de ghidaj, de influențare și
 de mentorat.
 Această formă de a vorbi prin întrebări.
 E bună cu adoleșenții, cu copiii? Sigur că da.
 Marius zicea la un moment dat că a făcut un curs, și-l cred
 că e suficient de nebun să fac asta,
 în care nu știa nimic despre domeniul unor medici sau ceva
 de genul sau ce nebuni i-a făcut,
 și a ținut cursul doar prin întrebări, inclusiv întrebarea
 despre ce vorbim azi.
 Și ei au spus, băi, despre implementarea în strategia
 management-ului care face medicina.
 Și ați spus, tu ce crezi că înseamnă asta?
 Și ăsta e răspuns. Tu ești de acord?
 Nu, nu îți nu e acord, pentru că...
 Hm, mai există alte opinii?
 Da, pentru că...
 Dați-i argumentul lui cum ți se pare?
 Băi, pentru că... Și le punea pe tablă.
 Și nu trebuie să știi nimic.
 Bă, nu glumez.
 Eu am avut dese momente la sedințele mele în poliție,
 unde nu știam nimic despre ce vorrea de la sufletul meu,
 și îl puneam doar întrebări.
 Unde găsesc asta?
 În lege, unde scrie?
 Cum se interpretează acest articol de nu știu unde?
 Există vreun precedent?
 I-o puneam doar întrebări.
 Nu știam nimic deține.
 Și mi se spunea, care e opinia șeflului de punct?
 Era un șev de punct atunci.
 Opinea șeflului de punct este că vom respecta legea.
 Ha ha ha!
 Ce dracu' o sa zic?
 Si pe aia puneam intrebari.
 Apropo, unde in legi spune ca?
 Sau stiti cumva, este un precedent juridic care sa...
 Revin.
 Fara niciun fel de gluma,
 maestria in a alege intrebariile
 ghideaza minte al torgoane.
 Pentru ca intrebariile dau directia.
 minții.
 Aici Atoni Robins avea un citat celebru
 Calitatea vieții noastre este dată de calitatea întrebăril
or pe care ne le punem.
 Calitatea vieții noastre este dată de calitatea întrebăril
or pe care ne le punem.
 Și funcționează inclusiv la diagnostic. Diagnosticul acesta
 înseamnă moarte.
 Hm. Sunt de acord cu tine că este posibil să fie așa, ca și
 cadrul dașii, da?
 Da?
 Și în aceleași timp mă întreb
 Ai auzit de cineva care a avut acest dia nostru și a trăit
 bine-merții pentru tot restul vieții?
 Contraexemplu. N-are cum să zic că nu.
 Și o să spun să ui da.
 Ok. Deci, prin urmare, convingerea ta nu e valabilă.
 General.
 Hai să ne concentrăm pe cum facem să fie bine, frumos,
 sistem unitar, putnă, și îi schimba focus.
 Are sens? Atât de...
 elegant.
 O altă variantă a contraexemplului este o combinație cu un
 pic din tiparul anterior, care se numea blow-up.
 Și presupune să exagerezi o mică parte din afirmația perso
anei. Contraexemplu, da?
 Și funcționează așa.
 A cauzează pe B.
 Întrebare de exagerare. E contraexemplu. Atentie, tiparul
 este contraexemplu.
 Singur A cauzează B?
 Doar A cauzează B?
 Și acestea nu sunt... Nu. Mai sunt și altele care le cauze
ază B.
 A, deci asta nu e general valabil, mereu.
 Sau e posibil ca A să cauzeze și altceva în afară de B?
 Ușoare exagerarea unui mici părți dintr-o afirmație este
 tot e contraexemplu.
 Următoarea, asta o să vă placă,
 Următorul tipar.
 Se numește tiparul intenției.
 Tiparul intenției.
 Tiparul intenției folosește citirea gândurilor
 într-un mod ecologic în favoarea clientului.
 Tiparul citirea gândurilor fiind de la metamodel în călcare
 de metamodel.
 Știu eu că era acolo.
 Las că știu eu la ce te gândești.
 E citirea gândurilor, da?
 În Sleight of Mouse o folosesc în favoarea clientului meu
 căutând intenția pozitivă din spatele convingerii.
 Din spatele afirmații, din spatele convingerii.
 Către gânduri, ceea ce nu se întâmplă în același timp,
 este că unul încă nu se întâmplă în același timp.
 Ceea ce nu se întâmplă în același timp,
 este că unul încă nu se întâmplă în același timp.
 Ceea ce nu se întâmplă în același timp,
 este că unul încă nu se întâmplă în același timp.
 Ceea ce nu se întâmplă în același timp,
 este că unul încă nu se întâmplă în același timp.
 Ceea ce nu se întâmplă în același timp,
 Citirea gândurilor presupune unul sau doua ambele elemente
 în același timp.
 Unul, cunoși foarte bine persoana, ca să poți să-ți permiti
 să citești gândul,
 sau aici aparenteză, cunoși foarte bine psihologia umană ca
 tipare.
 Și știi că oamenii gândesc în tipare și exerciză tiparul.
 Dar nu cunoși foarte bine neapărat persoana.
 sau 2, si din nou, ideal in acelasi timp,
 raport foarte bun cu persoana.
 Raport foarte bun cu persoana.
 Altfel, citirea gandelor va fi agresiva si jignitoare,
 ca nu stii tu la ce se gandeste persoana.
 Deci, fii eu cunosc foarte bine,
 sau cunosc foarte bine psihologia umana
 si se sizeze acolo un tipar de comportament pe care iti
 permit sa il adresezi,
 pentru ca stii tu, si ai experienta in psihologia umana,
 experienta de viata.
 Fie doi am un raport foarte bun cu persoana, ideal ambele.
 Adica cunosc persoana foarte bine si ai si raport.
 Hai sa luam light.
 Daca spui lucruri sincere, esti un om rau.
 Intentia mea e sa te sprijini, nu sa fii rau.
 S-a dus pe intentie, nu pe sincer.
 E si redefinire, un pic.
 Intenția mea e să te sprijin, nu să fiu rău.
 Intenția mea e să ofer o perspectivă, nu să fiu rău.
 Intenția mea e să scutesc timp cu politeturi, nu să fiu rău
.
 Dacă întârzii, nu mă respecti.
 Care ar fi aici intenția? Ce am putea să răspundem ca inten
ție pozitivă reformulând?
 Vreau să vă provoc. Ia, zic.
 Excelent. Intenția mea e să avem un timp de calitate,
 nu să fiu nerespectuos, astfel încât mi-am permis să stau
 un pic mai mult
 și să termin tot ce aveam de făcut,
 să mă concentrez pe tot ce putem noi să trăim fără să-mi
 fugă mintea la muncă.
 Prețizezi?
 Și am explicat intenția din spatele comportamentului, nu am
 contrazit comportamentul,
 nu m-am furgit, nu am zis nu e adevărat.
 Am zis, intenția mea e alta nu ce spui tu.
 Dalina.
 Sună bine, tehnic e corectă, livrată prost, sună ca și cum
 am văzut că ești cu capul și am zis să iei spațiu, să vent
ilezi că văd că n-am cu ce să vorbesc.
 Sună așa sau nu? Tehnic e corectă.
 Livrată în cublu, cine ești tu mă să-mi spui mie câtă zi mi
-a tic să mă liștești? Tu mă ne liștești.
 Dar tehnic e corectă, ai zis-o foarte bine. Marius, ia
 microfonul.
 Nu am înțeles de ce e citirea gândurilor, intenția. Am înț
eles un exemple. Unde apare citirea gândurilor aici?
 Explică gândurile, da, zice bine, explică gândurile.
 Îți dau un exemplu din...are mai multe forme.
 Are varianta în care eu îmi explic intenția,
 și are varianta în care eu validez intenția ta din spatele
 afirmației tale.
 Fii atent, o luăm pe aia grea, ca să scutim timp.
 Diagnosticul, da?
 Diagnosticul aduce moarte.
 Eu știu și văd și apreciez că intenția ta este să descuraje
zi orice fel de speranță de șartă.
 în același timp, e posibil să descurajez orice fel de sper
anță de tot.
 Și tot m-am citit gândurile.
 Are sens?
 Și nu știu, nimic, dar e în favoarea persoanei să citez g
ândurile în sensul ăsta.
 Știu că intenția ta e să descurajez orice fel de speranță
 falsă sau care poate să te dezamăgească.
 Și în același timp riscul este să descurajez orice fel de
 speranță care să-l servească.
 BAM!
 Și e citirea gândelor în favore a persoanei.
 Mi-e frică de vorbit în public și aștept până îmi fac curaj
.
 Eu înțeleg că intenția ta este să nu te faci de râs
 și să te protejezi de orice fel de moment penibil.
 În același timp, e posibil să descurajezi orice fel de ș
anse de creștere doar pentru că am mâini.
 Și am citit gândul. Ha, barna-m dacă e asta sau nu.
 Are sens?
 Și e citirea gândelor în favore a omului.
 Ti-am răspuns, Mareu?
 Deci are două variante.
 Îmi explic eu intenția sau citez gândurile din spatele
 intenției celuilalt.
 Cum o dai, cum nu o dai, tot acolo ajung.
 Următorul, nouă, zece, știu,
 11, pardon, 12 de fapt, că e cu mindfuck.
 Hai mă că m-am caldibrat ce vorbește.
 Modelul despre lume.
 modelul despre lume
 Da, modelul despre lume.
 Lume.
 modelul despre lume cere informații despre cum ai ajuns la
 concluzia asta, fără să-ți-o critice.
 Da, îi zice, ok, dacă întârzii, nu mă respecti.
 Cum știi când ești respectat concret?
 Păi și e posibil să vin de vreme să nu te respect?
 Da. Și atunci, dacă eu vin de vreme, nu te respect, tu cum
 știi că nu te respect?
 Să simțez? E tot metamodel, dar e despre hartă mai mare.
 Cum ai ajuns la concluzia asta?
 Dăm pașii. Cumva dăm strategia.
 Explicăm cum.
 Cum ai făcut un lucru, un lucru de oameni,
 Cum ai făcut întrebări de Slate of Mouth aici?
 Atenție să pun unul după altă anumit deodată.
 Cum ai ajuns la concluzia asta?
 Ce pasi ai urmat ca să...
 Care e ordinea în care ai gândit?
 Dacă ar fi să știi că această afirmație a ta nu e adevărată
, cum ai ști?
 Dacă ar fi să știi că afirmația ta nu e adevărată, cum ai ș
ti?
 Dacă ar fi să știi că afirmația ta nu e adevărată, cum ai ș
ti?
 ca ea ta nu e adevarata. Cum mai stii ca nu e adevarata?
 Este genial pentru ca o forteaza intre chilimele persoana
 sa iti explice cum ar discredita ei o afirmatie
 daca ar fi sa fie nevoie sa faca asta, dupa care tu folos
esti strategia lor de discreditare impotriva afirmatii lor.
 Direct. Dacă ar fi ca ce ai spus tu să nu fie adevărat, de
 unde ești că nu e adevărat?
 Și ea bigudificat creerul.
 Searching...
 Știți?
 Mai țineți minte, era un sunăț specific la un Windows, când
 se încheia...
 Tînt, tînt, tînt, tîng...
 Practic, când îi între pe oameni, dacă ar fi ca ceea ce-ai
 spus tu să nu fie adevărat, de unde ai știi,
 ei încep să-și caute singurii minte, motive pentru care nu
 e adevărat ce spun. Și e un mod foarte subtil.
 Evident.
 Dar din nou, raport, subtil, ton, context potrivit, livrare
 bună, să nu o dai cu toporul?
 14.
 13. Iartă-mă.
 Bă, cum dracu' o să fie 13? Că-s 14 că v-am dat și mindfuck
-ul.
 14 de zile!
 Bine mă, gata. Hai, săriți voi pe bine repede.
 E matematica!
 Hai, siktiri!
 Tăiem pic cam aici un exemplu pe care vreau să vă-l dau.
 Da.
 Mi-am dat aici un exemplu legat de provocarea cu diagnostic
ul.
 Diagnosticul aduce moarte.
 Fii atent aici, exemplu.
 Apropo de modelul despre lume.
 Adica modelul tau despre lume e posibil să nu fie valabil
 pentru că există alți oameni care au alt model despre lume
 și obțin rezultate diferite.
 Cam asta este scopul acestui model despre lume.
 Diagnosticul ăsta aduce moarte.
 Nu toți medicii sunt conviniți de asta.
 E adevărat sau nu?
 Mulți cred în schimb că fiecare om are celule dereglate tot
 timpul.
 E adevărat sau nu?
 Și singurul care face diferență este doar sistemul imunitar
.
 Pentru că el decide dacă o celule dereglată devine o
 problemă sau nu.
 Și este model despre lume pentru că a adus în discuția
 autoritatea unor oameni cu experiență și expertiză în acel
 subie,
 care gândesc diferit decât tine
 și care au și dreptate pe rezultatele pe care le obțin.
 Are sens?
 Model despre lume înseamnă cine altcineva gândește altfel
 și are rezultate contradictorii convingerii tale.
 Unii medici gândesc altfel, au rezultate
 și este și redefinire,
 pentru că din nou nu e despre diagnostic,
 e despre sistemul imunitar care decide
 dacă celul de reglată devine o problemă sau nu.
 Și este model despre lume cu aducerea autorității unui
 medic care gândește diferit,
 deci model diferit despre lume și redefinire.
 Model despre lume, întârziatul.
 Dacă întârzii, nu mă respecti.
 E interesant, pentru că unii oameni alec să se simtă
 respectați sau nu,
 pe baza conexiunii sensibilității, sprijinului reciproc,
 pe care persoana respectivă le face, per total, în relație,
 nu pentru câteva minute întruziate.
 Și atenție, este și blow-up,
 pentru că am diminuat pentru câteva minute întârziate
 și după aia aici, în prima parte, a fost model despre lume.
 Unii oameni se simt respectați pentru că întârzii vii la
 timp,
 alții se simt respectați pentru că conștientizează câte luc
ruri faci per total în relație
 prin sensibilitate și conectivitatea cu tine, nu pentru câ
teva minute întârziate sau nu.
 Înțeles ție, e tot de tine.
 Deci se potrivește ție. Mulțumesc că v-ați prins.
 De aia am încercat să vă spun.
 Dar acum, pe total, are sens?
 Cum îi respunzi un om care zice așa, nu mă țineți fratea că
 ai întârziat?
 Scuză-mă, credeam că relația noastră pe total, conexiunea
 noastră și tot ce fac eu în această relație,
 arată cât de mult te respect și te iubesc, nu câteva minute
 întârziate.
 Eu aveam un prieten care întârzia o oră jumate.
 Dar de când îl știu eu, de când suntem prieteni din clasa 5
-a,
 El la SPP. La SPP, al dreacu ajunge la timp.
 Si in academia e intarzia, dar acum ajunge la timp.
 Ma rog, cand eram mici, nu glumesc, dar cred ca v-am mai z
is asta,
 noi dupa ce ne-am prins noi intr-un truziu, ca asta e intar
zia permanent,
 noi spuneam, ba, ne vedem la 6 mâine, ca nu erau telefone,
 si ne stabileam cu o zi inainte unde ne vedem mâine.
 Si vei bine, nu vii, treaba ta nu mai era cu telefone.
 Dupa aia apăru bip-urile, dam-mi un bip cand ajungi.
 Și eu îi spun, ajungeți să îi spunem, la asta ne vedem la 6
, când noi știam că ne trinem la 7.
 Vă jur. Și venea, noi țineam la 6 și om ajunge la 7 și un s
fert.
 Și ne faceam, boss, da stau, du-te-n gâtul, cât să te...
 Și noi avem justuție să-i zic și noi.
 Exact. Cristina așa-n face.
 Când trebuie să ajung la aeroport la 6, ea spune, vezi că
 la 5 maxim închidă ea porțile.
 Și mă prostrește majoritatea timpului.
 Mă prostrește. Am început să mă prind,
 dar mă început să mă prind că e în favorea mea.
 Și atunci, hey, las-o așa că...
 Bun.
 Modelul despre lume ce face de fapt,
 ca tipar sleight-of-mouth,
 este că abordează realitatea
 la care să raportează cealaltă persoană
 și sublinează că existe și alte moduri de abordare
 dar ale aceia jelități cu alte rezultate.
 Asta face modelul despre lume.
 Sau concret, sublimează că ceea ce este adevărat pentru t
ine nu e adevărat pentru alții.
 Schimbă perspectivă, brav.
 Cât urmează acum? 13, da?
 Strategia de realitate se numește
 Strategia de realitate
 Aici e ceea ce vă spuneam mai devreme că elicităm
 modul de gândire. Cum mai așa la concluzia asta?
 Deci faceti transfer, că de aia mă încurcase neunfoaie.
 Când am zis eu cum mai așa la concluzia asta
 De unde știi că asta e adevărat?
 Este strategiei de realitate. De aia am dat backward, back.
 Strategia de realitate
 se aplică pașilor mentali
 pe care persoana
 i-a urmat ca să tragă o concluzie.
 Aici este aceea întrebare de Giană, cum știi că e adevărat
 ceea ce spui.
 Cum știi că te înșeli. Când știi că te înșeli, cum știi că
 te înșeli.
 Strategie de realitate.
 Dacă întârzii, nu mă respecti.
 Cum anume știi tu concret că nepunctualitatea e egal lipsă
 de respect?
 Cum știi?
 Și ea o să spună niște pași mentale.
 Ghiș, ce faci cu pași aceia mentale?
 Metamodel.
 Mereu, întotdeauna, tot timpul chiar nu se poate altfel s-
au raspuns cu un alt Slate of Mouth.
 Redefinire, ci-am cap, blowout,
 raspunzi cu alta, la pasii pe care ti-i da.
 Si ei spart strategia de realitate, se numeste.
 Ei dilua-t-o.
 Ce facem in data viitoare?
 Am lucrat ultima ora, la ultima grupa de master,
 cu un tip, Marius, daca ti-ti tin minte,
 care avea o strategie extra-nodeficienta de a sa trezi din
 prima fara snuza.
 și am scos la suprafață strategia, am pus-o pe flipchart și
 au avut-o toți disponibili din momentul ăla,
 dacă vor să se trezească rapid fără snooz.
 Păi data viitoare ce facem?
 Ce a fost asta?
 Vă dau una singură, vă dau una singură.
 Oamenii care să trezesc repede fără snuze sunt o variantă.
 Sunt oameni care, încă cu ochii închiși, aprind lumina
 mentală.
 Gândiți-vă un pic, când te trezesc dimineața, n-ai deschis
 încă ochii, e încă întuneric.
 Ai niște umbre de lumina, dar lumina e închisă,
 și dacă draperile-i trase, tot întuneric și în cameră.
 Dacă nu, niște umbre. Mă urmăriți până aici?
 Până să deschizi ochii, deschideți lumina ca și când ți-ai
 aprinde un reflector în față.
 Și cum faci?
 Cum? Păi dacă dormi, nu faci asta.
 Vreau să vorbesc de că te-ai trezit încă, a sunat alarma,
 a sunat alarma și înainte să-i dai znuzi, aprindeți lumina
 în față.
 Și să vezi cum nu mai vrei... Te enervează. Într-adevăr, nu
 e confortabilă, dar te trezești repede.
 Dacă e obligatoriu.
 Și astea sunt sum modalități.
 Oamenii care dau snoz constant,
 sunt oameni în care, în mintea mea,
 când sunt cu ochii închis, e întuneric,
 e difuzie, mă trage la somn.
 Dacă vreau să mă trezesc repede,
 nu glumesc și știu că mă satesc de seara,
 când sună alarma, mi s-a pinde becun cap.
 Are sens?
 Și e strategia asta.
 Da, Darian și ne apropiem de final.
 Te rog.
 Dar de ce nu spui telefonul pe geam undeva?
 Făceam asta.
 A fost o altă strategie.
 Făceam.
 Când lucram la poliție, așa făceam.
 Eram atât de rupt în gure și extenua de turele de noapte.
 Ne sunau bunangii, deci ne puneam acasă la ora 9 la somn.
 După 12-14 ore de muncă, munci, iarna, rupti, terminați.
 Și la 10 chemau ședință.
 Deci la 9 ajungi acasă de băgări în pat, la 9 jumate adorm
ei, la 10 sună telefonul căștință.
 Și dacă nu răspundeai...
 Și îi dădeam telefonul pătare, nici acum nu o să uiteam, îi
 deam telefonul permanent păstrințios,
 telefonul meu avea o trompetă de aia...
 Bă, când suna aia...
 Deci cimitirul zicea, oprește-l, futu-ți-mă, că eram vizavi
 de o biserică.
 bătesc-o la ala din toti și eu îl puneam în mijlocul.
 Deci mă puneam în pad, mă ridicam în func și le aruncam așa
 în mijlocul camerei.
 Ala când suna, nu aveam cum să nu mă dau, să îl dau de tot
 pereții.
 Dar așa făceam, că eram atât extenuat.
 Altfel, dacă s-o amă în capul meu, îi dădeam una, zboram
 bateria dină, salut,
 că era de la cutaste atunci.
 Ce să mai... znuzi, te pup.
 Da, deci am făcut. Și asta este o strategie.
 Este o strategie. Strategia înseamnă ce paș mental fac eu
 ca să obțin un rezultat emoțional.
 Aia înseamnă strategie. Asta facem data viitoare.
 Data viitoare facem strategii și modelare.
 Strategii, ce fac eu în capul meu ca să obțin și rezultate
 emoționale,
 și atentie, ce fac eu în capul meu ca să obțin rezultate
 emoționale,
 în favoarea mea și și-n de favoarea mea, e tot o strategie.
 Când întârzi, e tot o strategie.
 Nu glumesc, doar că este inconscientă.
 Când mă motivez și sunt disciplinat să mă țin de ceva ce am
 zis că fac, e tot o strategie.
 Doar că, așa cum vorbeam cu Cristi mai devreme, nu știu cum
 fac asta. Încă.
 Data viitoare o să știți exact cum faci asta.
 Și modelarea este cheia succesului meu, personal.
 Modelarea înseamnă cum fac să aflu strategia altui om care
 face ceva bine și vreau și eu să-l obțin.
 Ce face el? Răspunsul? Modelez.
 modelez ce?
 Nu numai comportamentul, că ala e la exterior.
 Ala se vede.
 Omul face ceva,
 că de aia, pe mine mă copiază mulți,
 la nivel de ce, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum
, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum
, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum
, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum
, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum
, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum
, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum, cum,
 la nivel de ce fac cum fac ce zic, oferte,
 dar modeleaza exteriorul.
 Si nu obtin rezultatele, ca ma intreba ceva,
 ba, dar tu chiar spui chiar tot ce faci, asa, da.
 Nu ti-e frica sa te concureze?
 Mi-a fost, nu mai mie, de ce?
 Pentru ca oamenii care vor sa ma copieze,
 imi copiaza comportamentul.
 Nu au habar de convingeri, de valori,
 de principii, de emotii, de strategii mentale.
 De asociieri pe care le fac eu,
 ei vad doar exteriorul.
 Și atunci vor copia exteriorul fără substanță.
 Are sens? De aia nu mi-e frică.
 Trebuie să mă cunoască sau să aibă acces la gândirea mea,
 nu la exteriorul meu.
 Da, așa e.
 În același timp, modelarea poate și funcționează și fără să
 ai acces la persoana,
 dacă știi să fii atent la ce conținut îți dă.
 Pentru că oamenii, cum vă spuneam, toate modulele de până
 acum vorbesc în convingeri.
 Da?
 Dar dacă tu ai acces la fluxul lui verbal,
 interviu, carte, curs, orice,
 și știi să asculti pe structură, cum îți spune nebunul de
 la practicii și de la încoace,
 o să auzi convingere.
 O să auzi strategii începând de data viitoare.
 O să auzi deceuri.
 O să auzi cadrări.
 Și când le auzi și le pui pe foaie, hop, strategie fără să-
ți suficiți el.
 Doar pentru că știi ce să asculti.
 Are sens?
 Și asta este în sine o cadrare.
 Cine e curios acum de modul 3? 4?
 Înțelegeți?
 Așa să pătesc facturile.
 Dar nu glumez la modul serios,
 e foarte important că atunci când tu ai ceva de calitate
 și știi că și creezi în ceea ce faci, să creezi anticipație
 și entuziaz
 pentru că vor crește rezultatele celui cărui atunci îi of
eri ceva de calitate.
 De ce?
 Când ești entuziasmat și curios, sincer, de ceva, de cal
itate pe care te-o ai de-o oferit,
 omul consumă și le aplică mai repede, pentru că e entuzias
mat.
 Este ca un burete. Versus, tu știi că îi dai mega genial
itate,
 dar tu nu-i promisi din mic, o movine, hai să văd ce știi.
 Va avea, va fi irevelat pe totul pentru el, dar fără aștept
ări,
 în favoarea ta și în favoarea ce-i promiți,
 nu va consuma la fel și nu va aplica la fel,
 deci nu va avea la fel rezultate, deci nu vei avea la fel
 recomandări.
 care sunt sufletul autentic al unei...
 Cea bună recomandare este cea unui client mulțumit. Da sau
 nu?
 Ajunge de-a un client mulțumit, promițându-i mult, livrându
-i peste ce e promis,
 făcându-l să consume ce a primit și să aibă rezultat.
 Aia e strategia unui client mulțumit care te recomandă.
 Dar pentru asta ai nevoie să știi să-l faci să consume prod
usul care din nou trebuie să fie de valoare.
 Un ultim tipar, aplicarea la sine.
 Aplicarea la sine. V-am mai zis de-a lui mai devreme.
 Aplicarea la sine înseamnă aplicarea...
 aplicarea rezultatului, convingerii persoanei, fie persoane
i fie convingerii.
 Aplicarea rezultatului convingerii persoanei, fie persoanei
, fie convingerii.
 Care era exemplul de care am vorbit-o mai devreme de a zis
 că este aplicarea la sine?
 Am dat-o una mai devreme de a zis, uite cum i-as raspunde
 eu, nu știu cu cine vorbeam.
 Cu cineva în colț aici.
 Aici, cu ceva în colț.
 Aici, cu ceva în colț.
 Aici, cu ceva în colț.
 Aici, cu ceva în colț.
 Cum și cu cine vorbeam?
 Cu cineva în colț aici?
 Nu mai știu.
 V-am zis eu cine și-a notat aplicare la sine, că am zis,
 asta e aplicare la sine.
 Aela a fost exemplu atunci. Am mai multă, dar eram curios
 de ala.
 E ok.
 Spuneți-mi dacă sună cunoscut următorul...
 Citat.
 Nu judeca decat daca vrei sa fii judecat, ca si cu fiecare
 judecat sa imiisa, tu vei fi judecat.
 Isus.
 Isus.
 Nu judeca
 decat daca vrei sa fii judecat
 pentru ca cu fiecare judecat sa imiisa, tu insu-ti vei fi j
udecat.
 Din Biblie. Nu plumesc.
 Isus.
 Nu a scris o Isus, dar e de acolo, Iis atribuie.
 Si Iisus a zis.
 Bravo! Cine traiesc de sabie, va muri de sabie.
 Cine scoate sabie, are sens?
 Sarance primul piatra, cel fara de...
 E aplicare la sine.
 Aplic ceea ce tu sustii, tie.
 Îți convine? Nu. Deci nu e valabilă convingerea.
 Că dacă ar fi valabilă, s-ar potrivi și ție.
 Bună, ce ție îți place, de altă oare îi face. Astea sunt
 principii. Acum hai să vedem cum funcționează lingvistic.
 Uite, al cita din Ebreham Lincoln, mi-am notat aici,
 oricând aud pe cineva susținând sclavia,
 simt un impuls puternic să văd cum s-ar simți el-ia în rol
ul pe care se-l ssine pentru alții.
 Că în vremea aia, da, adică să fie sclav.
 În vremea aia, se erau oameni care erau pro-sclavie, că na,
 e ușor să ai totul la...
 Și Ibrahim Lincoln a fost...com?
 Bravo, exact. Asta e aplicare la sine. Ați înțeles principi
ul?
 Hai să vedem cum se aplică la nivel de lingvistic.
 La fel ca și celelalte atenție, aplicarea la sine poate să
 aplice prime părți
 sau cele de-a doua parți a Convingerii?
 Deci, primei parți sau cele de-a doua?
 If-ului, venului, ca spațiu sau sensului aplicarea la sine?
 Diagnosticul ăsta înseamnă moarte.
 Sau nu, hai să mergem până la capăt.
 Cancericul înseamnă moarte.
 Ce e interesant, că Convingeria asta s-a răspundit ca un
 cancer în sine,
 nu cumva ar fi mai important ca ea insa-si sa moara?
 Are sens?
 E aplicarea exacta convingerii, convingerii.
 Si nu o vezi venind, nu poti sa te opui.
 Cancericul provoaca moarte.
 Ce e interesant, ca aceasta convingere s-a raspandit ca un
 cancer.
 Nu cumva ar fi mai bine sa moara aceasta convingere?
 Deci, dacă vrei și ești maker, te duci și dublezi cu un tip
ar,
 cel de model despre lume.
 Pentru că sunt medici care vin și susțin că asta nu este ad
evărat
 și uite ce să vezi pacienții lor, unii, majoritatea, mulți
 trăiesc,
 tocmai pentru că nu au această convingere, pentru că au lăs
at-o să o moară.
 Și mai dau una cu aplicare la sine.
 Dar despre ce vorbesc? Despre? Convingere.
 Cum vi se pare?
 Mie asta mi se pare una din cele mai subtile.
 Si mai de necombatut.
 Sau, cancericul provoaca moarte.
 Mi se pare ca insa si convingerea asta e suficient de mort
ala,
 asa ca as lasa-o sa moara fara sa ma opun.
 Dacă spui lucruri sincer, ești un om rău.
 Ce lucru rău să spui despre mine?
 Dacă spui lucruri sincer, ești un om rău.
 Nu cumva ăsta în sine e un lucru rău de spăț despre mine?
 Nu.
 Dacă spui lucruri sincer, ești un om rău.
 Nu cumva ăsta în sine e un lucru rău de spăț despre mine?
 Nu.
 Nu, m-a făcut rău.
 Și zic că mă face un om rău, nu e în sine un gest rău?
 Căpș!
 Sau, mai e una, dar asta e cu bitch slap.
 Tehnic este slate of mouth.
 Practic e...
 Dacă vrei să-l scozi din sărite.
 Dacă vrei să-l scozi din sărite.
 Cât apetență pentru scos din sărite pe alții avem!
 Dar, dragilor, vă iese natural oricum, nu știu ce vreți să
 învățeți.
 Ce vreți să faceți în plus față de ce vă iese natural deja?
 Nu înțeleg.
 Vă am înțeles.
 Dacă spui lucruri sinccele, ești un om rău.
 E interesant că în general oamenii care au foarte mult rău
 în ei văd rău în alții.
 Deci, e slate of mouth, că e aplicare la sine,
 e aplicare persoanei,
 prin tehnică aplicare la sine, dar e bitch slap.
 Adică nu e productivă.
 Dacă întârzii nu mă respecti, sau dacă întârzii nu-ți pasă
 de mine.
 Știi, unei persoane care îi pasă cu adevărat de mine
 i-ar fi fost ușor să treacă cu vederea câteva minute de nep
unctualitate.
 Hap!
 Hup! Evident! Evident, dar este slate of mouth.
 Nu am spus că este perfect. V-am zis, are două... cum vrei.
 Sau, dacă întârzii nu mă respecti, unei persoane care m-ar
 respectă cu adevărat
 ar fi fost ușor să înțeleagă că uneori pot interveni în
 provocări de care nu mă pot feri.
 E probabil.
 Daniel.
 Da, asta e contra exemplu.
 Da.
 Imi se daca tu intarzi in nume respect,
 si el va zice da, dar eu nu intarzi.
 Aaaa!
 Da, dar atentie din nou.
 A te certa cu un om
 cu o convingere contra unei convingeri
 de cele mai multe ori
 nu functioneaza, duce la scantei.
 Slate of Mouth-ul ce face este că este subtil,
 ocolește logica și schimbă subiectul.
 Are sens?
 Cum vi se pară?
 Cum vi se pară Slate of Mouth?
 Nu, Voa, cum vi se pară Voa?
 Staiți să le punem în aplicare. Bine!
 Aveți chef de un exercițiu ghidat de mine?
 Am înțeles.
 Fratele Valentin, avem alea de ieri?
 Sau vrei să vin?
 Două secunde.
 Bine.
 Nu facem pauză pentru că este 20.25 și vreau să mă țin de
 cuvânt să vă dau drumul până la 3.
 Sau vă poda drumul acum și-n față întrați atata la viitoare
.
 Nu? Băi.
 Eu am zis.
 Dacă încep transa fără să fiți veniți, nu mai intrați.
 Doar zic.
 Eu vă las până la baie, dar să face coadă. Te rog.
 Ce e?
 Telefoanele persiliențios ar trebui să fie logic.
 Și alarmele.
 Și alarmele, da, mersi.
 Să începem.
 Fără microfon, cum a fost Slate of Mobs pentru voi? Genial?
 Hm?
 Stai să vezi că începi să se întâmplă lucruri.
 Că acum e una, e să băd ce-i tare sună.
 Da, draga mea, stai că vine colegă mea cu microfonul.
 Tăi să vezi că în început să se întâmplă lucruri.
 Că acum e una e să băd ce-i tare sună.
 Da, draga mea, tăi că vine colegă mea cu microfonul.
 Unele din principiile de acolo le-am plicat fără să știu
 cum.
 Da, exact cum vorbeam cu Cristi.
 Că negurești chiaru' erau funcționale, cele cu întrebările
 mai ales.
 Da, da.
 Foarte bune.
 Mersi, mersi, mersi.
 Mulțumesc și eu pentru informări.
 Cum?
 Da, cartea lui Robert Dilts, dar e greu de cetit pentru că
 omul este digital, interne, foarte matematic, zici că citeș
ti linie de cod.
 Așa citești.
 Dar vi-l recomand. De exemplu, are o carte despre conving
eri, cum să dezinstalez sau să schimb convingeri.
 Schimbarea convingerilor prin NLP, ceva de genul acesta se
 numește cartea. Robert Dilts cu încă cineva, dar zici că
 citești linie de cod, efectiv.
 Deci, îți dă cu așa.
 Slate of Mouth, cartea lui.
 E un tip care l-a modelat foarte bine pe Dilz, de la care
 eu am învățat prin materialele lui.
 Dog, stai să văd dacă am notat pe aici pondeva.
 Dog, nu știu cum îl chemă, cred că am numele lui notat p
ondeva.
 Nu. Ala este cu linia timpului. Tipul de care zici tu.
 Eu aveam notat un citat de ale lui, dar imi scapa acum la
 prima vedere.
 Nu stiu, o sa il caut.
 Doug O'Brien sau Doug...
 care este sustinut si endorsed inclusiv de... David Gordon,
 scuze-ma.
 David Gordon
 e un tip care a luat tiparele de Slate of Mouth de la
 Robert Dilt ca si concept,
 spune ca nu se ale lui, deci nu si la suma, ceea ce e
 foarte etic,
 si a tinut niste training-uri cu un limbaj mai uman.
 E destul de vechi si el, deci nu are pagini abdatate si nu
 il gasesti usor,
 dar materialele daca le gasesti sunt relativ usor de int
eles.
 pentru că Robert Desnou este un genie din punctul meu de
 vedere al structurii
 și al observării de detalii, doar că atunci când explică pe
 mine personal
 sau înscris în live, d-un am văzut, înscris mă pierde.
 E foarte matematic în exprimare și nu...
 Dar David Gordon ăsta face o treabă excelentă.
 Și are, mi se pare, și curs video și CD-uri.
 Deci, e LCD-uri, ca sa stii de cand e.
 Pe site-ul lui, inca gasesti, cumpara CD.
 Atat de abdatat e.
 Si nu stiu daca mai e posibil.
 Asa, ar mai fi Coney Ray Andreas, de la Scuola de coaching
 Andreas NLP.
 Sunt tot co-fondatori NLP.
 Andreas, Steve si Coney Ray Andreas sunt in Liga Lu Bandler
.
 Deci, ei sunt co-fondatori.
 au venit imediat după Bender și după John Grinder
 și au o școală, cred că ori e în calor, dacă mă aș bucura
 să fie încă în viață,
 dacă nu, a celor care continuam în calor,
 Andreas NLP, să numește, cred că, ceva de genul ăsta.
 Și îi găsiți pe net prin search, la fel nu e foarte abdatat
ă
 și cei de la Andreas sunt și cei care predau într-un mod
 excelent
 Core Transformation, este cel mai intens proces de NLP pe
 care il cunosc,
 pe care il vezi face la modul urmator din februarie, deci
 nu februarie, martii.
 Si il vezi face cu maresc.
 Iar cel de la Andreas fac si Core Transformation, fac mai
 multe.
 Fac si metafole miscarii si cred ca fac si Slate of Mouth.
 Ca sa aveti de isertiuit.
 Bine. Acestea fiind zise, vă găsiți o poziție confortabilă.
 Vă găsiți o poziție confortabilă.
 Și știi deja că nu ai absolut nimic de făcut?
 Doar să asculți.
 doar să auzi, doar să fii.
 Și da, e posibil pe alocuri mintea să-ți fugă
 și știi deja că e perfect în regulă,
 pentru că se vă întoarce ușor, ușor înapoi,
 de fiecare dată,
 ghidată de vocea mea.
 Și cu ochii închiși,
 și în ce postură simți tu că e mai confortabil pentru tine,
 Știind deja că poți s-o modifici oricând, cu toată libert
atea de-a-n de mână,
 vă iauzi ușor un fond sonor care te va ghida împreună cu vo
cea mea
 spre starea ușoară, de relaxare,
 de liniște, de pace
 și doar respiri pentru câteva momente,
 fără vreun efort,
 doar asculti acordurile care vin către tine,
 indiferent de direcția lor.
 E excelent.
 Și te rog să-ți imaginezi
 că te plimi printr-un parc,
 printr-un crâng,
 mare, lin de copaci, ale căroru frunze au părăsit coroana l
or.
 E iarnă, e frig, dar tu ești perfect confortabil.
 Te plimbi usor agale pe o carare,
 fost stiuta intuitiv de tine,
 pas dupa pas, alene si bland,
 ca si cum te pregatesti sa iesi din acest parc, din acest
 crang.
 și observi în zare, apropiindu-te, o clădire înaltă și mare
, mirobolantă, interbelică ca și arhitectură,
 ca un conac din ciar,
 și de aproape de scări, și înainte să urci aceste scări,
 observi parterul acestui conac din ciar, nobil,
 care e singura în căpere luminată,
 care e singura surse de lumina, pentru ca inauntru, privind
 de afara, observi un foc in soba.
 Doar privesti acel foc in soba.
 Și urci ușor, agale și blând, cele câteva trepte,
 Ană acestui conac, ană acestei case somptoase,
 Într-o arhitectură superbă, penciară, interbelică,
 O treaptă și încă o treaptă și încă o treaptă.
 Și ajungi în fața ușii mari de stejar, stejar bătrân, ste
jar solid, care parcă și miroase, al lemn.
 A cine știe câte sute de ani observate și trăite înainte să
 devină poartă, străjer,
 protector al acestei case.
 și poți atingi, dacă vrei, cu mâna, cu vârful degetelor lem
nul acesta puternic de stejar
 al ușii care se deschide acum în fața ta.
 Și intri în interior și observi, lăsând ușa în spate, pe
 dreapta și pe stânga,
 două scări mari din lemn masiv, cu murcă la etaj, cu trepte
 de marmură superbă.
 și doar admiri aceste scări superbe, pentru că intuiția ta,
 călătoria ta și pașii tăi se îndreaptă spre stânga,
 Nu înainte de a observa calendarul, candelabru superl, care
 străjuiește de la înălțimea această încăpere,
 un candelabru cu lumânări, somntuos, superb, strălucitor.
 privindu-l, admirându-l,
 te duci în stânga,
 în încăperea pe care ai observat-o,
 din afară acase,
 ceea de la parter,
 ceea în care era singura,
 în care era o sursă de lumină.
 Și intri,
 pas după pas, blând, calm,
 și în perfectă siguranță,
 Observe această încăpere, decorată complet din lemn,
 lemn masiv, care miroase atât de frumos, atât de parfumat,
 transmitând și emanând parcă istoria pe care au trăit-o ace
i arbori înainte
 să-și dea viața pentru a fi parte într-o operă de artă,
 decorând această încăpere.
 și acumulând istorie trăită în această încăpere,
 ca marturi invizibile a acestei case.
 Acuia trăită aici, a ce s-a întâmplat aici, a ce s-a simțit
 aici,
 a cât s-a plâns aici.
 Și doar admiră această istorie încastrată în acești pereți
 de lemn,
 Acesti marturi invizibil, și pe măsură ce te apropii de șem
ineul în care arde un foc trosnind,
 poți, oare, nu-i așa, să simți cumva chiar mirosul lemnelor
 de foc.
 Și poți să auzi noi așa atrosnind,
 Pe al locuri din când în când,
 Molco magale,
 Și întăcere, lemnul de foc.
 Și vizavitea acesti semineu,
 Care imană o căldură atât de plăcută,
 Cumva contradictorie, protectoare, vindecătoare în raport
 cu frigul de afară, contrazicând iarna, frigul și vântul.
 Această căldură, nemanată de acest șemineu magic, îți face
 corcul și sufletul să se simtă susținut, protejat, mânghiat
 de undele de căldură.
 Și parcă te îmbie, nu-i așa, la o stare ușoară, de relaxare
 profundă și mai profundă,
 pe măsură ce observi invitația unui jilt princiar, unui fot
oliu mare, confortabil,
 În linie cu decorațiunea acestei încăperi așezat fix în faț
a șemineului,
 în devan lateral, în stânga sau în dreapta, astfel încăți
 poți să privești și focul din șemineu
 și unduirea flăcărilor, proiectate pe pereți, pe tavan,
 și o senzație atât de plăcută, de liniști, de calm, de pace
,
 și atât nesiguranță te cuprinde, cumva pregătindu-te intuit
iv,
 pentru o întâlnire degală, importantă, sacră,
 și ce alt mod de a participa și de a primi sau de a fi mart
or la o astfel de întâlnire,
 decât să șezi complet protejat, protejată în acest scaun
 regal princiiar masiv, ocrotitor,
 care te susține de la spate până la brațe, din vârful picio
arelor până-n vârful capului.
 Abandonează-te în acest jiliț, scaun, fotoliu, oricum vrei
 să-i spui.
 și doar observă cât de bine te simți, cât de relaxat, cât
 de cald,
 Pe măsură ce această întâlnire sacră, sfântă, se apropie de
 început,
 Privești spre intrare în această încăpere, pe unde și tu ai
 venit.
 Lăsând focul în stâng alta care arde, trosnește și continuu
 să te încăzească blând și relaxant,
 Observă cum întreaga încăperea, încet și plând, începe să f
ie animată de intrarea pe rând a unor oameni.
 Oameni mici de statură, unii mai înalți,
 Mulți, foarte mulți dintre ei,
 În vârstă, bătrâni,
 Cu toiag sau cu baston,
 Unii poate chiar încârjă,
 Încet și blând, agală, cum pot și ei,
 Intră pe ușă rând pe rând fiecarea
 și fără vreun cuvânt
 se așează-n fața ta
 de la stânga la dreapta sau de la dreapta la stânga până câ
nd
 aceste suflete bătrâne
 printre care știu că se află și unii mai mici, de vârstă,
 mai tineri.
 Ajunc să te înconjoare din față în spate, din stânga, din
 dreapta,
 până când tu devii centrul lor.
 Și toți, absolut toți, te privesc pe tine,
 cu căldură în ochi,
 cu o compasiune în privire de nedescris.
 Toți par să te recunoască, chiar dacă tu nu-i recunoști înc
ă pe ei.
 Începi să vezi, începi să recunoști printre ei fețe pe care
 nu le-ai văzut de mult.
 Și nu știu unde se află raport cu corpul tău,
 poate în stânga, poate în dreapta, poate în față.
 Observi o bunică, poate din partea mamei, partea tatlului.
 O bunică care te-a dezmierdat, cu mâna ei crăpată de muncă,
 Când erai copil, și lângă ea se află un bunic, blând și
 simplu la port, dar înțelept în privire.
 și te privesc cu atât de mult dor, cu atât de multă iubire.
 Și lângă ei, în stânga sau în dreapta, în față sau în spate
, recunoști un alt strămoș,
 Pe care poate nu-l recunoști fizic, îl recunoști ca emoție,
 îl recunoști ca privire pentru că seamănă cu a bunicii, cu
 a bunicului, cu a mamei sau a tatălui.
 Este un străbunic, o străbunică pe care poate nici nu l-ai
 cunoscut.
 Însă fără acărui viață trăită atât cum a știut cum a putut,
 tu astăzi aici n-ai fi.
 Privește-i și lui și ei ochii, obrajii brăzdați, De viața
 grea pe care-au dus-o,
 În vremuri imemoriale, De care tu n-ai cum să-ți amintești,
 cu muncă, cu sacrificii, cu durere, cu pierderi, cu suferin
ță, cu lacrime.
 Și nu mică oarețe mirarea, când realizezi că toți cei ce se
 afla acum în fața ta și în spatele tău, în stânga și în dre
apta,
 Sunt toți înrudiți cu tine pentru că sunt cei care au trăit
 înaintea ta, acum zeci,
 100 sau peste 150 de ani, cel puțin 3 sau 4 generații, în
ainte ca tu să ajungi să respiri
 oxigenul acestei lumii, zeci, sute de oameni, din neamul tă
u strămoșezi, din linia ta de sânge,
 au trăit o viață al cărui rezultat final, al cărui cel mai
 înalt punct ești tu.
 Tu ești cel mai frumos lucru din moștenirea pe care ei au l
ăsat-o în urmă.
 Privește-n ochii lor, cum fiecare acum se-nlănțuie umăr la
 umăr,
 Punându-și mâiniile, unul după gâtul celuilalt, ca într-un
 lanț uman,
 Vrând, parcă toți, să te onoreze pe tine.
 și te privesc în ochi,
 și fără vreun cuvânt,
 simți, cu mâinile lor,
 a celor de lângă tine,
 se apropie de tine.
 O mână pe umăr,
 o mână pe obraz,
 o mână pe ceafă,
 O mână pe frunte, o mână pe mâinile tale,
 Vrând parcă să-ți aduc aminte că nu ești singur,
 Că n-ai fost și n-o să fii vreodată,
 Că brațele lor care au îndurat atât de mult greu și atât de
 multă suferință,
 S-au călit și-au devenit puternice, Și sunt, au fost și vor
 fi mereu,
 Gata să te susțină pe tine.
 Permite mângilor lor să-ți mângâie părul, O brajie, să-ți
 strângă mâna,
 În timp ce te privesc în ochi și fără vreun cuvânt,
 Toți deodată-ți spun, printr-o singură privire,
 Sunt mândru de tine.
 Ești cel mai frumos, cea mai frumoasă,
 Urmarea vieții pe care eu am trăit-o.
 Și văzându-te azi aici, conectându-mă cu tine,
 Realizez că tot ce-am îndurat a fost cu atât de mult sens,
 Pentru că tu mă faci să fiu mândru
 și recunoscător pentru viața pe care am trăit-o.
 Îți mulțumesc, fiul meu, fiica mea, nepotul meu, nepoată me
a,
 pentru cum alegi să-mi duci mai departe.
 Viața, partea din suflet, memoria încastrată în ADN-ul tău,
 și indiferent în ce fel și stil îți vei trăi tu, viața.
 Pe mine mă onorezi în fiecare zi, De câte ori zâmbesti, râ
zi, te bucuri, sau ești fericit fără motiv.
 Pentru că eu n-am avut atât de multe motive, Și nici spațiu
, și nici timp, și nici cum, să mă bucur, să râd.
 Pentru că am avut o viață mult mai grea, provocatoare, lips
ită de resurse.
 Și am trăit-o frumos, așa cum am știut, așa cum am putut.
 Și sunt atât de bucuros ca a fost exact așa, văzându-te pe
 tine astăzi aici.
 Cea mai înaltă formă de evoluție a sângelui meu, a amintir
ii mele, a povețelor și lecților mele,
 care sunt și există în tine, gata să te servească,
 În orice moment, eu și toți ceilalți din această încăpere,
 precum și toți cei care n-au încăput aici,
 suntem parte din tine și vom fi la o secundă distanță, po
ate mai puțin de atât.
 Ori de câte ori ne vei onora cu un gând,
 sau ne vei cere un sprijin.
 Și poate chiar fără să faci asta,
 noi cu toată iubirea pe care îți opurtăm,
 cu toată admirația pe care o uitem, punem ochii noștri,
 Te asigurăm astăzi aici și acum că ești cel mai frumos luc
ru care s-a putut întâmpla în familia noastră.
 Ești perfect așa cum ești. Ești frumos, ești frumoasă, drag
ul meu copil și draga mea nepoată.
 Și noi toți aici, părinții, părinților și străbunicii tăi,
 privindu-tea a Zenochi, cu o mână pe obrazul tău, îți punem
 în cor.
 Te iertăm pentru tot ceea ce tu, în naivitatea ta de copil,
 crezi că ai de iertat.
 Te iertăm și te eliberăm de orice povară,
 Crest tu că a fost important să porți,
 Într-un mod naiv, las o nouă pe brațele noastre,
 pentru că viața ta e mult mai importantă de trăit fără po
vară, fără greșeală, de iertat.
 Și ți-amintim că tot ce ai de făcut ca să ne unorezi este
 să fii fericit.
 Fără motiv, fără de ce, fără efort, doar pentru că soarele
 răsare.
 Doar pentru că bei în pahar cu apă,
 Doar pentru că te pui la somn într-un pat confortabil.
 Lucruri care n-o uneori în viața noastră,
 În era în care noi am trăit,
 Poate ne-au lipsit.
 Cu fiecare bucurie a ta, Ne cistești memoria noastră,
 Și-ți mulțumim că faci asta.
 Cu fiecare plăcere, bucurie, răsfăți Pe care tu ți-l permit
i fără motiv.
 O rană din neamul nostru se vindecă, se închide și și înche
ie ciclul.
 Prin simplu fapt cântuieși fericit, chilograme de durere
 din neamul nostru se vaporizează,
 Dispar și se transformă.
 Și e tot ce ai de făcut.
 Și o faci atât de bine,
 pentru că ești perfect din prima clipă în care te-ai născut
.
 Și vei continua să fii pentru tot restul vieții tale și din
colo de ea.
 Până când ne vom reuni, suntem străbunii tăi, loialții mând
ri de tine,
 Cu toate resursele înțelepciunea și puterea noastră puse în
 brațele tale,
 În mintea și în sufletul tău.
 Și-ți mulțumim că ne porți cu atât de mare cinste
 În viața ta de zi cu zi
 Pentru de câte ori ești tu admirat, admirată, apreciată, ap
reciată
 Sau de câte ori faci un bine cuiva
 De atâtea ori fiecare străbun din nansul tău genealogic
 primește o mângâiere.
 Și îți mulțumim pentru asta.
 Iar acum,
 pentru că se apropie momentul
 încheierei acestui
 moment sacru, aceste revederi,
 vom trece toți prin fața ta
 și cu o simplă privire ne vom conecta cu Tine
 și îți vom transmită o picătură din sufletul nostru
 pe care tu să-l porți în orice zi și moment de provocare
 ca o resursă, ca o armă secrete de putere, de disciplină,
 de inspirație,
 sau poate de iertare atunci când ai nevoie.
 Iar asta se întâmplă acum.
 Fiecare străbun vine în fața ta și comână pe umăr sau măgâ
ind-ți-o brazul îți mulțumește că existi, că-l iubești, că-l
 onurezi prin simplu fapt că te-ai născut.
 Rând pe rând, unul după altul,
 Combrățișare cu atingere sau cu privire,
 Trec toți prin fața ta,
 Te încarcă, te spală cu o lacrimă,
 Te încurajează combrățișare,
 Sau cu o mână în piept,
 Sau cu un salut simplu, Întoiag, În baston sau încârjă,
 Lasă-n sufletul tău O resursă de înțelepciune, de iubire,
 de blândețe,
 De putere sau de iertare.
 Și rând pe rând, până când, toți au făcut asta,
 Să retragu' ușor și blând.
 Și ies din încăperea, luminat acum,
 Parcă și mai frumos, și mai cald, și mai tandru,
 Deși emineul din su, stânga sau din dreapta ta,
 unde focul încă trosnește, doar că parcă mai melodios, mai
 plăcut.
 Iar tu rămâi în scaunul tău, în jiltul princian, în fotoul
ul atât de confortabil,
 și integrezi această întâlnire de taină.
 Și ei cu tine tot ce-au pus, ei în sufletul tău, sau, poate
 chiar, ce-au trezit, pentru că era deja acolo.
 Și te ridici ușor și blând.
 Privești fotoulul, privești emineul,
 Privești încăperea îmbrăcată în lemn
 În care a avut loc această întâlnire de taină.
 Și spui-l sincer,
 În gândul tău,
 În spațul tău mental și intim, mulțumesc.
 Mulțumesc încăperii, mulțumesc șemineului, mulțumesc fotol
ului,
 mulțumesc lemnului care m-a înconjurat și mi-a fost martor
 la această întâlnire.
 și cu această recunoștință te îndrepti ușor spre ieșirea
 din încăpere,
 ajungi din nou în ufoaierul clădirii casei mari,
 observi-ar scările de lemn care duc la etaj, candelabru
 superb, luminat cu lumânări.
 Și poate cine știe, altă dată, cu altă ocaze,
 și vei călători și la etaj pentru alte întâlniri, de seamă,
 la momentul și contextul potrivit.
 Încet și blând, te întorci fața spre ieșire de-n casă, împ
inci ușor ușa din lemn masiv,
 care se deschide fără efort, lăsându-te să ieși pe prispă
 casei, cobori ușor de tot cele câteva trepte.
 1, 2, 3, 4
 și ajunci din nou pe pământul înghețat
 Mergând ușor înapoi spre crângul care te-a condus aici,
 spre parcul mare, plin de copaci,
 rămași fără frunze, în această iarnă frumoasă și friguroasă
, în care totuși tu te simți încălzit în sufleti și în corp,
 de această întâlnire de taină.
 Și pas după pas, încet și blând,
 te întorci înapoi pe cărare,
 până când ajungi înapoi în momentul prezent,
 devii conștient de scaunul pe care te afli,
 de poziția corpului tău,
 și încet și blând îți miști ușor,
 Degetele de la maini, de la picioare,
 umerii, pot să-ți întreb spatele,
 pot să te întins dacă simți
 ca și cum revii după un somn profund și odihnitor, cu un
 vis frumos.
 Deschizi ochii ușor și blândă ritmul tău
 și revii complet, prezent, aici și acum.
 Îți iei câteva momente,
 colegii mei o să îți dea un șervețel, dacă ai nevoie, o să
 redici mâna.
 Te încurajez să păstrezi ușor această stare de interioriz
are,
 fără să vorbești, fără să spui, fără să întrebi,
 pentru că în câteva momente ne despărțim și mergem acasă.
 O să lăsăm lumină așa, ca să nu fie prea agresivă luminăz
itatea, să-ți zică asta, sau vrei să o deschid?
 E ok așa? Mă bucur.
 Prin ridicare de mână, cine vrea să-mi zică două cuvinte
 despre acest călătorie?
 Da, te rog. Stai că vine colegă mea.
 Doar două cuvinte aș vrea să spun.
 Sunt un fan în Avatar și aș vrea să spun, te văd.
 Mulțumesc.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 Deci, nu suntem mai de la fel.
 de răsurse de mai demult, s-a adăugat și mai mult acum.
 Și știu că am un dar mare de dat în lume.
 Ce frumos! Mulțumesc frumos!
 Bravo!
 Cineva?
 Da-te rog!
 Mulțumesc, Andrei!
 Eu am adormit.
 Mi-e regulă. Se întâmplă.
 Și cum te-ai trezit? Cu ce...
 Când îmi pică capul.
 Ok, atunci te trezeai.
 Da și iar așa dormim.
 Ok, mie regula să-ți fie de bine.
 Altcineva?
 Dalidia.
 Dalidia.
 D'Ahoria.
 Ce faci?
 Cum a fost pentru tine?
 A fost foarte drăguț că m-am întâlnit cu bunicul
 de care mi-e foarte dur și cu unchiul și cu bunicii din
 partea tatălui pe care nu-i cunosc.
 E foarte interesant, cum vedeam, am văzut de vreo 3 ori, în
ainte să spui tu ceea ce ai spus tu.
 Și nu înțeleg asta.
 Nici nu trebuie.
 Și cu mult timp înainte să spui tu și nu înțeleg încă.
 Nu e important.
 M-am bucurat să-i văd pe toți și le-am mulțumit că sunt lâ
ngă mine.
 Mă bucur.
 Mi-au oferit ceea ce aveam nevoie.
 Excelent. Să mulțumesc frumos.
 Mulțumesc și eu.
 Justin, cum a fost?
 Salut.
 Salut.
 Nu mă așteptam la asta, dar...
 Pentru mine a fost foarte greu să...
 Nu știu, să mă uit la ei, pentru că, nu știu, eu am cunos
cut-o numai pe străbunica mea și bunica și bunică, atât.
 Și nu știu, a fost foarte dificil să mă conectez cu ei.
 Și la final, e ceva ce ți-a fost, nu știu, util, plăcut?
 Nu prea.
 Ok. Adică nu ai intrat în exercițiu.
 Ba da, da. A fost foarte complicat, nu știu.
 E legul. Perfect. Nu ai griji și cu nimic. E legul.
 Însumesc de la îndreaptă asta?
 Eu am adormit jumătate și jumătate eram în poveste după
 care adormeam.
 Îmi simțea că în capul mă trezeam iar dintre ei îi vedeam
 extrem de profund.
 Ok.
 Să fie cu folos.
 Nu-mi aduc amintet, sfârșitul.
 E regu-le.
 Mulțumesc.
 Mirela,
 uite aici, așa. Mulțumesc.
 Eu chiar m-am întâlnit cu strobunicul.
 Era un om deosebit și
 mi-a făcut mare plăcere că l-am văzut.
 Excelent.
 Vă mulțumesc frumos.
 Acolo în spate lângă Carmen.
 Mulțumesc.
 Știai că vin la tine.
 Hai, las.
 Pentru mine a fost o bucurie imensa.
 Mi-am văzut părinții, bunicii.
 A fost o fericire.
 Un motiv în plus să fiu fericită pentru ei.
 Me-am mulțumesc tot ce sunt și fiecare celula mea, datorită
 lor.
 A fost tare frumos.
 Să dăm o lasă. Mulțumesc.
 Gabriela?
 Da.
 Tăi că vine microfonul.
 și dacă sunt atât de iubită, nu văd de ce mi-aș mai face ră
u.
 Ce frumos!
 Le iniște pace.
 Mulțumesc!
 Și făcea excepțională. Mulțumesc!
 Bravo!
 Mie mi-a adus lumină, pentru că la început era întunecat,
 Ok.
 Când am ieșit, era luminoasă și simțul de atemporalitate.
 Oh, ce frumos! Excener! Brav!
 Merela, vrei să zici ceva sau nu s-a părut?
 Îndrept, tata mulțumesc?
 Și vreau să zic că mi-au părut și tata, adică numai bunicii
, tata fiind copilul lor și toți frații lui, că au fost cin
ci,
 și ei s-au stins trei frații al lui tata care mai trăiau,
 adică tata 84, 87, 90, au murit toți odata, în aceeași lună
.
 Adică, la foarte puțin...
 Dimiția când am mărit tata, pe mine mă suna cineva să-mi
 spună că am murit fratele lui.
 Da, și s-au dus toți odata așa.
 Și acum, parcă mi-au oporut ei și...
 Deci, și toți frații, toată familia, tot neamul cum ar văi.
 Și la final am văzut, tata era foarte fericit de fel lui,
 că era o fericire acolo la plecare.
 Și e o bucurie așa, adică nu au plecat supărați, au plecat
 fericiți.
 Ce frumos! Vezi cum se resemnifică? Emocional.
 Ceva ce într-adevăr are tot sensul.
 Era un gaș ca așa, știi?
 Ne provoacă dor și da. Să mulțumesc.
 Bine.
 Alina?
 Adică mâna să te vadă că te văd doar eu, mulțumesc.
 Și mergem.
 A fost foarte plăcut să mă întâlnesc cu bunicrat din partea
 tăi de lui.
 E ok.
 Mi-e foarte dur de ea, pentru că...
 Nu știu când era mică, i-a venit la lui.
 și avea foarte un spirit, foarte...
 ajugăuși, se pune la mintea lor străv.
 Și este ceva ce eu am uitat să fac.
 Și mi-a ales în relații cu copiii.
 Și mi-a luat asta de la ea.
 Și am văzut și pe bunica din partea mămăi,
 care nu am avut relații foarte apropiată
 și am murit anul trecut.
 N-am vrut să merg la ea la mână-nprontare, am fost.
 Deci am decis să mă contrazic.
 Și a fost...
 Mi-am dat seama că mi-a luat foarte...
 Am onurat într-un fel, nu știu cum să spun.
 Înainte am ursit relații de conflict prin prizma
 convingerilor și conflictelor tatălui meu cu ea.
 Deci nu...
 Exact.
 Erai proxii.
 Exact, da.
 Și tocmai de aceea am zis să mă contrazic.
 Și am mers atunci la următare la ea.
 Nu mai văzut de foarte mult timp.
 Și nu știu, a fost locut acum să mă întâlnesc cu ea
 și să-mi spună că e mândra de mine și că mă iubesc.
 Ce frumos! Mulțumesc, mei împărțiți.
 Aceste afenziți încurajare a mei să vă rămâneți în starea
 aceea de interiorizare.
 Să vă bucurați de ea, să nu dați voie să fie.
 Este domenica frumoasă, de iarnă.
 Bucurați-vă de cât am rămas din acest weekend.
 Eu vă mulțumesc pentru încredere și ne vedem
 la modul următor.
 Vă îmbrățeșteți. Pa, pa!
 Vă mulțumesc!