nlp-master/transcripts/Master 2025 M6 Z2A.txt

 Bună dimineața!
 Modul 6
 6
 Slay 8
 Ziua 2
 Nu, hai să sune cum e. Ultimul modul
 Ultimul modul
 Ziua 2
 Păi, n-am mers până acum pe realitate,
 acum ce facem, un dulcim?
 Neața, dragilor!
 T-au picat dragonii, da.
 Ma bucur sa va vad cum ati dormit astia noapte?
 Grau?
 Asa dormiti de obicei sau...
 Nu, nu, nu, si eu am dormit de lunapina.
 Lunapina?
 Eu am dormit like a baby, nu avem nicio lunapina, nicio...
 Interesante convingeri.
 Da, uneori nu dormim bine cand e luna plina intamplator, ca
 e luna plina.
 Da, stiu, stinsific stiu ca ne afecteaza intr-un fel sau
 altul.
 Singurul moment in care cineva a putut sa ma faca usor,
 intrigat si interesat de ce are sa-mi spuna pe partea de
 astrologie,
 A fost o singura persoana acum foarte mult cu care am stă
lat mult de vorba după aia, să ne explicii niște lucruri, la
 care m-am gândit, m-am cântărit, dar a fost un singur
 argument empirii care m-am făcut să ascult un pic
 și să las deoparte ușor mintea critică. De fapt, mintea
 critică m-a făcut să ascult.
 Și anume mi-a spus, dacă luna influențează marea și oceane
le prin marea de două ori pe zi, sau cum mai bă să întâmplă,
 că nu cunosc sincer,
 Și noi suntem 90% apă.
 Nu cred...
 Și mi-a dat un pic așa...
 Nu m-am gândit.
 Nu m-am gândit.
 Mă scuzi, dar ați înțeles.
 Bă, a avut sens argumentul și a zis ok, tell me more.
 Zic mai multe și am mai vorbit și am azi...
 Puține persoane în lumea asta pot să capteze atenția și să
 le ascult fără ironie,
 ironie, adică să nu fac nici tot ele.
 Nici măcar în capul meu mă refer, că în general nu fac.
 Adică pot să ascult o persoană care are convingeri complet
 diferite de mine,
 chiar și cu gândire magică, fără să fac, fără să mă explic,
 fără să intervin și să respect convingerile omului.
 Dar foarte rar se întâmplă să nu fac asta în capul meu.
 Observ ce fac, zic, bă, ok, omul are convingerile lui, tăși
 dracu, ascultă omul și atunci mă calmez.
 Dar ascult omul, dar nu ajunge la mine.
 Adică ascult omul, respect harta.
 Ei, un singur om, rar puțini oameni reușești să ajunge la
 mine real,
 adică să tac și să parchez și observarea că e gândire magic
ă acolo, pe linile de astrologie.
 De aia zic, keep an open mind, indiferent de convingerile
 voastre.
 La nivel de final de master, dacă e ceva ce îmi doresc să v
ă transmins sau cu care să rămâneți
 și știu că va fi provocator,
 pe măsura ce va trece timpul de la absolvirea practitioner-
ului și master-ului,
 este să vă respectați câteva principii, sau să vă instalați
 câteva principii de mentalitate,
 nu neapărat de abilitate.
 Adică cursul de practitioner și de master
 v-au pus în fața faptului de a observa cât potențial aveți
 să vă antrenați ca abilități psihologice.
 Să influențați pe alții, să comunicați diferit,
 să vă influențați pe voie și să sprijiniți pe alții, hipnoz
ăți și diverse tehnici și abilități.
 Însă din punctul meu de vedere, și vreau să vă zic asta
 acum că mai e o zi până la finalul master-ului,
 cea mai valoroasă bagaj, să zic așa, sau pe care m-aș buc
ura să le luați din experiența ce a fost în LPI,
 ca practitioner, ca master, ca împreună, oricare te-a
 impactat pe tine mai mult,
 este la nivel de principii și mentalitate, nu la nivel de
 abilități.
 Adică m-aș bucurat nu să rămâi un fost-cursant practitioner
-master care poate să facă multe,
 ca abilități, din nou, hipnoză, comunicare, profiling, ac
uitate senzorială, recadrări, sleit-of-mouth,
 Sunt foarte valoroase acele abilități pe care m-aș bucura
 să le antrenați și să le valorificați.
 Însă pentru mine, ce am observat de-a lungul timpului și am
 deja aproape, cred că, 16-17 generații
 DNP Practitioner, ghidate, CapCoad, nu mai zic taberile ale
a și cele de online, vorbesc strict de live în sală,
 Cea mai important, care ține și care are potențialul să
 influențează pe termen lung societatea,
 e psihologia voastră la nivel de atitudine și principii, nu
 la nivel de abilități.
 Deci nu ce știi să faci cu ce ai învățat la NLP va fi valor
os pe un an sau doi,
 ci cât din mentalitatea principiile și valorile pe care am
 încercat să le însufru prin experiența de aici,
 de aici, încă te ghidează ca experiență.
 Ajun?
 Și este ceea ce am observat și
 în direcția celor care după un an, doi sau trei, că rămân
 în contact cu mulți.
 Mulți veniți, mă salutați, ne vedem după două, trei generaț
ii, alții rămâneți la...
 după genalții sunt în echipă de atât de ani.
 Ce am observat ca diferență este că cei care
 și au menținut ca atitudine psihologică.
 Formarea de NLP Practitioner și Masters sunt cei care tră
iesc în continuare și cresc la nivel de calitate a vieții.
 Nu mă refer neapărat la prosperitate sau la social, la car
izmă, ci doar la calitatea vieții lor interioare.
 Și nu cei care știu multe sau pot multe. Mă refer la inform
ații și la abilități.
 Ci cei care au principii de non-judecată, instalate și ră
mase și definite.
 Cei care trăiesc, după principiu, harta nu e teritoriu.
 Adică și eu e posibil să mă înșel, indiferent cât de cert
 sunt eu în momentul ăsta la un mod interior.
 Cei care sunt deschiși să schimbă... și au asta instalat,
 adică nu e din greșeală azi, dar mâine nu,
 sunt care sunt deschiși să schimbe opinia pe bază a unui
 argument, chiar dacă nu le convine pe bază a disonanței.
 Știți că am vorbit de disonanță cognitivă. Disconfortul pe
 care îl simți între realitatea și convingerea ta.
 și majoritatea lor vor distorsiona realitatea ca să-și
 confirme convingerea.
 Iar la Master v-am spus că o abilitate și un principiu
 extrem de valoros
 este cel în care alegi realitatea și dissonanța
 dacă îți contratise cu argumente și cu empiric convingerea.
 Deci nu cei care pot.
 Am cunoscut și am văzut și oameni care pot,
 adică au rămas cu niște abilități, nu neapărat de la mine,
 dar și de la mine din cursul de mele,
 cu abilități de influențare,
 comunicare,
 sprijină al altora inclusiv,
 dar care, la un moment dat,
 pentru că principiile și psihologia nu au rămas conectate
 la nivel de hartă
 cu abilitățile,
 s-au dus ușor într-o direcție neetică
 sau au regresat.
 Undeva s-a întors unde era un practicient acum 4 sau 5 ani,
 deși au abilități de pe-aia, nu știu dacă are sens.
 Și ce am o să văd că a făcut diferența din nou este această
 minte deschisă
 și atenție, de fapt, că despre asta e vorba,
 conștiență și atenție,
 asupra ce păstrezi din mentalitatea de practicient și de
 master constant,
 nu la nivel de abilități.
 Abilitățile se pot, odată ce le-ai exersat odată,
 e suficient o zi
 sau două de exerciții
 ca să ți reamintești cum ghideză transă.
 Atât de...
 odată ce a trecut toată bâniele.
 Odată ce a renunțat la principiul non-judecății, de exemplu
.
 Numai ce toată lume are detate pe harta lor,
 mai dai dracu, că nu-i chiar.
 Că iesi de aici, aș le uci în mediună apoi.
 Și în mediună afară,
 e fiecare pe treaba lui, rechineală.
 Și e greu să te ții de principiul.
 Bă, dar și șoferul și autobuzul,
 și gunoierul, și fiecare după treaba lui, e greu.
 Dar vă zic la nivel de cum o văd eu, e posibil să mă înșel.
 Și eu, trainer și, v-am spus, a 16-17 generații ghidate,
 dacă nu mai mult, n-am numărat niciodată.
 Constant mă surprind uneori, în postura în care nu,
 în momentul acela, contextual, nu exersez ce știu că ar tre
bui
 sau ce am predat altora.
 Și uneori îmi predau mie din postura de trainer.
 Ăsta e avantajul meu principal, m-am mai zis asta.
 Bafta mea este că pot să repet constant aceste concepte și
 principii
 și mi ne reîmprospotez eu mie în timp ce le exclic și încer
c să le inserez și altora.
 Asta e bafta mea supremă și a colegilor noștri.
 E, cum să zic eu, cireașa.
 Și unul dintre motivile pe care fac asta, recunosc.
 Alegeți conștient să nu vă acces pe abilități, ci pe filos
ofie de viață, ca să zic așa.
 Pe paradigmă de viață. Non-judecată, nu acceptare necondiț
ionată, atentie, că nu am spus niciodată asta.
 Limite atunci când cineva sau ceva devine toxic sau ne ec
ologic, ca să zic așa.
 comunicare adaptată mizei și interesului pe care îl are,
 poate sistemul, nu tu,
 sistemul din care faci parte, mâine fără,
 că majoritatea poate prea deschiar și în ciuda pregătiri de
 practitioner
 continuare comunicăm în baza interesului propriu.
 Și puțin ne punem întrebări, ok, dar dacă eu obțin ce vreau
 sistemul căștigă,
 sistemul din care fac eu parte.
 Și unu, răspunsul e nu.
 Adică eu câștig, pentru că am dreptate,
 dar pierd relația cu persoanele
 care nimă nu îi place să simtă că a greșit,
 dar asta evident e lecția lor, dar eu vorbesc de efect acum
,
 și automat va pierde sistemul din rupeară unui relație.
 Are sens principiu.
 Dar tu ai câștigat personal.
 Asta se numește gândire sistemică,
 v-am mai spus despre ea într-un mod sau altul,
 și cred cu tărie că este modul de gândire care va schimba
 societatea.
 Planeta, dar am vorbesc de România, că noi aici ne facem
 treaba.
 Însă ați fi surpriniși.
 Să știți cât de ușor
 ce facem noi aici, sau ce discutați voi între voi în
 diverse
 sesiuni de coaching sau de
 exerciții pe care le facem,
 depășez granițele țării.
 Eu am rămas șocat de oameni care veneau în România să facă
 cursul aici
 și cum e mare care stă în Austria. Austria, nu?
 Da.
 Germania, știam ceva de limba germană.
 Oameni care anul trecut venau din Elvetia, din Italia.
 Acum două sau trei generații venea Magda din Italia,
 care era medic, cardiolog, pediat, asistentă
 în sală de bloc operator pediatric.
 Și a ajuns să influențeze și să schimbe sistemul Denitalia,
 pentru că ea era șefă de ceva, nu știu, pe acolo,
 așa, cardiologie pedriatică, mulțumesc.
 și a început să schimbe birouul în care lucra acolo cu ital
ienii,
 conform noi ei gândiri și principii abdatate, și aia s-a
 adaptat după Magda,
 în bază la unele revelații pe care le-a avut în discuții cu
 colegii, nu neapărat cum e.
 Nu știu dacă are sens.
 Și sistemic, ce ați făcut voi sau ce am făcut noi aici î
mpreună,
 impactează mai departe în ripples, în nu știu cum să zic,
 unde în care nici nu știi și nu vă puteți imagina.
 Dar asta doar dacă ne menținem cu efort din nou, sunt conșt
ient că nu este ușor,
 dacă ar fi ușor, ar face-o toți.
 Filosofia și mentalitatea sistemică.
 Cine ce pierde dacă eu câștig?
 Este o întrebare pe care îmi pun constant.
 Și uneori aleg conștient să nu câștig sau să n-am dreptate
 chiar dacă am.
 Adică să nu dovedesc, nu știu cum să explic.
 Aleg să nu dovedesc, am dreptate.
 Deși am.
 Altă nuanță.
 Alec să nu dovedesc că am dreptate, deși cred că am, și dup
ă aceea să dovedesc că n-am avut.
 Că e și asta valabil. Are sens când zic nuanță? You never
 know.
 Dar atitudinea mea e mai valoroasă să nu încerc să dovedesc
 că am dreptate,
 nu pentru că n-am avut, ci pentru că am ales să nu piardă
 sistemul din care sunt în parte în momentul respectiv.
 Și chiar dacă să dovedesc că nu aș fi avut dreptate, eu tot
 am câștigat pentru că am ales să nu piardă sistemul.
 sistemul are sens.
 Bineînțeles nu înseamnă că să fiți mereu pe ultimul loc sau
 pe locul 2 sau
 contextual conjuntural și atenție mare la nuanțe.
 Avem o tendință ca oameni special ca români să gândim doar
 în extreme gândirea
 binară.
 În care dacă nu e așa e așa.
 Dacă nu îl halești pe Georgez cu înseamnă că ai votat cu
 Nicușor.
 Bă nu.
 Sau că îl iubești pe Nicușor.
 Dacă nu îl halești pe simion înseamnă că iubești usereul.
 Nu!
 Are sens?
 Deci, dacă A e galt, nu!
 Doar nu A.
 Nici ăla, dar nu...
 Dacă n-ai votat pentru referendumul de familie înseamnă că
 iubești omul sexual.
 Bă, ești idiot?
 Nu!
 Are nicio fucking legătură, da.
 Are sens, când zic gândire binară, mentalitatea de...
 Dacă nu, e albă-i negru.
 Exclus, în viață e foarte mult gri.
 Și aici vine, din punctul meu de vedere, nouă joastră din
 viață,
 e fix în mijloc, în gri, în nuanță.
 Și mie personal, mi-a crescut foarte mult calitatea vieții,
 atenția la nuanțe.
 Cât de mult, cât de des, în special pe momentele cu miză,
 cât de multe nuanțe pot să se țizez și să țin în același
 timp în atenție,
 ca fiind posibil la devărate, apropo de harta noiei teritor
iu.
 Și asta e abilitate și atitudinii care se exersează.
 Mintea noastră alege constant să se focuseze pe ore A, ore
 B,
 pentru că consumă cel mai puțin energie așa.
 A cântări constant nuanțe, bă, dar dacă e și altfel.
 Dacă ala care e rău, evident răul, văd că e rău, are și păr
ți bune.
 Asta e nuanța.
 Mintea refuze să facă calculul ăsta, că trebuie să... cum
 adică să aibă și părți buni?
 Și în momentul în care la construire energie. Ajun?
 E, fiți atenti în această tendință a vieții voastre, pentru
 că în momentul în care luați decizii
 și vorbeți la majoritatea dintre noi,
 nu le lăm de foarte mult ori pe bază de nuanțe,
 care n-ar crește mult calitatea răspunsului sau decizii, ci
 le lăm pe bază de gândire binară.
 Ori A, ori B.
 Și ții oameni care îți spun, băi, ăsta sunt la mini ori Al
ba, ori Neagră,
 și să laudă că așa sunt,
 fugiți.
 Acolo e tita mai rigiditatea.
 Poate să fie un om excerenț, n-am dubiu,
 dar comunicarea și relaționarea cu un om care e ori alb, or
i neagră,
 ca și cum el e...
 E grea, pentru că un om nu acceptă nuanțe.
 Personal vorbesc strict din perspectiva mea,
 gândirii angrii, cum îi zic eu,
 mi-a crescut mult.
 nivelul relațional,
 calitatea vieții,
 calitatea rezultatele pe care le obțin,
 nivelul financiar, care a venit ca o consecință
 a gândirii mele nuanțe, nu ca baftă.
 Toate rezultatele pe care le-am avut
 în cursurile mele n-au venit din greșeală.
 Și din nou, ironic, și aici trebuie să
 recunosc că uneori mă încânt, alții mă bostumflu.
 Majoritatea covârșitoarea oamenilor care m-au cunoscut
 am scos ca, inainte de ce fac eu acum, asta inseamna acum
 20 de ani, acum 15 ani, liceul,
 majoritatea dintre ei nu le vine sa creda.
 Cine ma tu?
 Ce faci ma tu? Lucrezi cu 300 de oameni si predai psiholog
ii?
 Ce dracu le vizi de minti acolo?
 Adica si oameni inclusiv,
 unii dintre ei, ca de aici am obosunful unilor, care atunci
 in momentele alea,
 erau prieteni.
 Adică așa și acum mă percep, dar...
 Înțeleg asta, deci n-am o problemă, dar știi ce mă intrigă?
 Bă, ce am făcut eu diferit? Că clar nu eram vreun promitent
 de potențial.
 Eu asta încerc să spun. Adică nu era ca și cum era în stele
 să vedea tata că să ajunge uten de tumăță.
 Respect!
 Nu, eram veșnicul mediocru.
 Veșnicul mediocru. Adică excella rar și din greșeală,
 și foarte despicam în corizient, adică nu eram vreo piesă.
 Ce am făcut diferit a fost că mi-am deschis mintea la lucr
uri pe care e posibil să nu fie așa cum le cred eu.
 Asta e singurul lucru pe care l-am făcut diferit. Nuanțele.
 Am început să fiu atent, dar bă, știi dacă nu e așa, știi d
acă e altfel.
 Sau dacă e și asta și asta adevărat.
 Evident, influențat fiind de alții, adică prin modele n-am
 avut eu revelații în somn.
 ironic, și acum trebuie să dau un exemplu, îmi pare rău că
 o să sune ca o judecată,
 dar eu o iau ca o lecție.
 Și o spun cu toată compasiunea.
 Cel mai bun
 la orice materie din clasa mea de liceu
 a ajuns pe celălalt mai rău.
 Deci, liderul de clasă de liceu.
 Recent am aflat asta, al alterii.
 De aceea pentru mine e impactant.
 Nu șeful de clasă care avea...
 Deci, era o omu' pe locul 1 sau 2 la note, ca sa intelegeti
.
 Locul 1 constant, nu ca o data, din liceu, o limpiade, de
 la care copiau toti, gen.
 S-a dus la facultate, nu stiu ce,
 facultate nu vreau sa dau detalii ca sa nu fie identificat
 de cine ar putea sa aud asta,
 desi n-o sa vreau sa dau asta la data public,
 s-a dus la facultate, in facultate nu stiu ce i-a venit lui
,
 ca tas o a deschis in ce firma si...
 Hai să-l ajut și-o pe tata și hap-hap și n-a trena facult
atea
 la care a intras e cu bursă.
 Și s-a mutat înapoi din București în Buzău
 și pentru că n-a mai trena facultatea
 job-urile nu au mai fost nici pe măsura pregătirii licenței
.
 Deși e o hârtie, de fără ce, tu poți să înveți lucruri fără
 licențe.
 Dar în societatea în care trăim
 cuintrează hârtia.
 Și acum lucrează pe salutare.
 Lucrează pe...
 sau nu lucrează, nu știu, sigur, pe minimum wage,
 nu e rău, dar nu e bine, în raport cu potențialul pe care l
-a arătat,
 cognitiv, a încercat să ajung, adică nu e ca și cum stă pe
 strada, doamne feriește.
 Dar raport cu ce a arătat
 ca potențial și direcția acum 20-ceva de ani în IECU,
 e în direcția complet opusă.
 Și diferența n-a făcut o inteligență, asta în ce să vă spun
.
 Diferența a făcut mentalitatea.
 Între timp din câte l-am observat, mă certa pe Facebook
 acum vorb câteva luni, acum înțeleg, deci,
 a devint extrem de rigid și de extremist, în gândire,
 ca și cum statu-i devină pentru nivelul lui de viață.
 Și, din urmare, să plece toți care au făcut rău să vină alț
ii, să rămăm tot.
 Bă, nu așa, sunt lucruri și bune.
 Chiar sunt și lucruri bune.
 Eu am autostradă de la Buzola, București mai nou.
 Habar n-avem, am aflat recent.
 Eu nu știam, n-am fost.
 Vă jur, nu am fost.
 Mi-a zis cineva, cum ești nebun, că e la București, la Focș
ane, acum e autostradă.
 Zic, cum o cuhoțe așa de 35 de ani?
 Cum e posibil?
 Cum am făcut?
 Cum? E la mișto, e pus acolo, o iau după aia după alegeriul
ui, nu se părțește.
 Adică sunt și lucruri bune, care sunt la nivel de nuanță
 din nou.
 Și din nou, e printre cei cu toată compasină, am spus, asta
 și dezamăgit, adică șocat am fost,
 că e printre cei care nu
 nu și-a atins potențialul pe care l-a arătat și pe care mul
ți eram în video și în nici eu.
 Că părea că face efort, făcea știam că face efort să-și men
țină notele și locul întâi și premiul întâi și...
 Bă, dar părea că face ușor asta.
 Era, ducă-te, dracu, unde știi tu, de nici de-apucă profa
 să pună bine întrebarea și tu ai răspunsul.
 Ducă-te și în morți, știi? Că a termin, că între noi.
 Deci, din nou, comparația, da? Omul era top,
 Eu eram ultimul mediocru. La mijloc.
 Eraam așa, ba din când în când, cât în patru, ca să nu mă
 plictisesc.
 Era să nu intru în bag din cauza posibile
 coregență la fizică, fizică, chimie și
 matematică în același timp. Eu.
 De ce vă zic asta? Cum? Ce-a zis?
 Ce încerc să spun? Nu inteligența sau nu potențialul
 pe care
 manifest sau ți se recunoaște admirativ
 sau deloc admirativ de către alții
 îți va da destinul și finalul vieții și nivelul de fericire
.
 Deloc!
 Și ce faci tu în mintea ta
 tu cu tine, în lumea ta interioră, la nivel de
 minte deschisă, e principală a mea.
 Dacă am o calitate, e că nu zic nu din prima.
 Sau dacă zic nu și îmi dau seama că a fost da, zic stai un
 pic, m-am înșelat.
 Nu durează mult.
 îmi dau voie să zic, da, tati, am greșit-o eu pe asta.
 Sau sunt atent, dacă o greșesc eu.
 Principala calitate a rezultatului pe care le obțineți în
 viață,
 vă promit, vor vene din datorită minții deschise la nuanțe.
 Și vi s-a confirmat deja că nu-i prima oară când vă spun,
 că mulți ați instalat
 și au astestat acest principiu,
 mintea deschisă la absolut orice poate viața să vă ofere,
 vă promit că vă va șoca,
 La ce vă oferă de fa viața?
 Ironic.
 Mindea închisă și încercarea transformării realității ca să
 vă confirmevă oconvingerile
 va elimina enorm de mult din potențialul pe care puteți să-
l aveți în viața voastră
 practic materializat.
 Pentru că realitatea se va conforma convingerilor voastre.
 Iar eu am convingerea că în fiecare zi voi fi șocați, surpr
ins în bine.
 Și ghici ce de foarte motor sunt întâmplă.
 Am așteptarea ca viața să mă surprindă în
 neașteptat de bine. Asta e așteptarea mea, dar e
 înserată.
 Uneori se întâmplă și invers.
 Mă surprindă în neașteptat de rău.
 Hei!
 Dacă n-ar merge într-o direcție, n-ar merge din cecealaltă.
 Însă la scor câștig.
 Ajunge la voi.
 Nu mi-am propus să vă văd către asta, dar nu mi-a venit la
 Subconștientul meu, apropo de dextărieri, a zis, dă-l opas.
 Bine.
 Eu nu sunt singur aici în fața voastră, am... aud voci.
 Eu de-aia vin relaxat, știi? Că știu că nu eu trebuie să șt
iu ce să vă zic.
 Mi se șopteste.
 Bine, nu luap propriu voci, ci...
 Da.
 Adică să... Grise la nuanțe, da?
 Să nu interpretați motamo. Nu, n-aud voci dezi opasta.
 Ce-mi vine un gând?
 Da, stiu că n-ar fi o problemă între voi, stii?
 Însă nu stiu când vreodată înregistrarea asta cumva din or
ice fel de greșeală
 iese în afara contextului, cineva face un clip
 scoate din context, apropo de la modă
 și începe să mă compare și pe mine cu...
 Da, nu mai deschidă.
 Cum? Nu mă pot vota?
 Nu am văzut-o pe poate.
 A, da, da.
 Aici ar trebui să putem.
 E discutabil.
 Discutabil.
 Bine, dragilor, cum s-a așezat ziua de ieri?
 Eu sunt curios.
 Hm?
 Bine, dragoni, ok.
 Uimitor a zis cineva, să n-am auzit-o bine?
 Tu, Alina?
 Ne zici la ce te referi?
 Stai să vină microfonul, te rog.
 Le-am înțeles altfel, le-am dat seama în ce postură sunt,
 unde am fost și pe un arhiatipul de căutător, cursuri
 diverse,
 îmi ocupam timpul să uit, să stau cu mine și, por și simplu
, văd altfel lucrurile.
 Ok, mulțumesc.
 Mulțumesc și eu.
 Ioana, cum ești? Dă-l în fața, tatălu.
 Eu am o gluma proasta despre glumele mele.
 Ia.
 Când fac uneori o gluma care mi se pare mi se zica,
 dar ce am zis?
 Zic eu și glumele mele, două proaste.
 Dacă pe tine te fac să zâmbești, nu am o problemă cu asta.
 Și eu fac de asta uneori cu mine și dacă eu râd,
 restul nu mă interesează.
 Poftim?
 Faci meta-glume, da.
 Excelent!
 Ce faci? Meta-glumezi cu mine?
 Da, da, da, da, excelente, asta este excelente, merci Alex!
 Ida e ca in dimineata asta, nici nu mai stiu cand am fol
osit-o, dar cand m-am auzit, spunand asta, am zis, ce ai zis
?
 Asta cu eu si glumele mele?
 Da.
 Ok.
 Cu tine? Tu? Proastă?
 Mhm.
 Cum?
 Și ce înseamnă asta pentru tine?
 Că...
 Vezi, toată lumea ne predică, ne propovăduiește despre
 fiți buni, fiți buni.
 Atât de tare mi s-a luat de acest fiz bun, că nimeni nu...
 Suntem buni. Suntem și buni.
 Dar nu spune nimeni să începem cu noi.
 Da.
 Lăsați să fiz buni.
 Eu am spus-o tot practic, nu am auzit-o tu.
 Nime-n... Da?
 Am înțeles, glumesc.
 Da, și eu îți tineam gluma, da.
 Și?
 Învăț să fiu mai bună cu mine, apropo de dragoni.
 Așa repede?
 Mai bună, mai blândă. Ei, nu e chiar de ieri, dar cu atât
 mai mult de ieri.
 S-a instalar mai mult, ai înțeles cu mai mult.
 Da.
 Și la nivel emoțional, provocare... Andrei!
 La nivel de intensitate, față de ieri.
 0 la 10 la câte la ieri? Emocional?
 Nu te gândeai la...
 Se simțea foarte, foarte greu în corp, se simțea...
 Bine, dacă e maxim 10, hai să-i zic 10.
 Dar îți vine să zici cât?
 Peste.
 Cât?
 50.
 Mă duc foarte tare și probabil se tot vede că mă gândează.
 Păi, dar eu mereu plâng mă când iau microfonul, mă i-ați
 observat.
 Și ce? Ești un exemplu de vulnerabilitate și curaj.
 Am trăit cu foarte multă durere, chiar dacă nu o conștient
izam, pentru că mai cei puternică sunt.
 Sunt convins.
 Și acum îmi dau seama că, de fapt, scopul era unul numai
 spre binele meu.
 Toată durerea asta pe care am simțit-o, am perceput-o.
 În ce sensiile ați trebuit bine tău?
 M-am lăsat multă vreme convinsă de lumea din jur că lucrur
ile sunt că nu se poate, că e rău, că plasă, că merge și așa
.
 Și cumva eu simțeam în interiorul meu că, bă, nu e, nu tre
buie să fie rău, greu, nu mai rău, nu mai greu.
 Absolut, absolut. Suntem de acord.
 Și acum chiar am convingerea că
 toate lucrurile astea din spate
 au fost acolo ca să ajung la...
 să simt real că se poate și bine
 și că nu trebuie să fie doar rău sau doar greu.
 A, deci tu cumva, dacă aud, te rog să-mi clarific dacă nu e
 așa,
 ai constatat că poți să
 schimbi rău doar prin convingerea că nu trebuie să fie doar
 rău?
 Da.
 Interesant. Poate să fie și bine doar pentru că... De ce nu
?
 Interesant.
 Și mulțumesc cu recunoștință pentru asta.
 ți ieși spațiul lui care mă conține.
 Să rămână așa și mulțumim de încredere.
 Mersi mult Ioana, bravă.
 Da, merită.
 Da, bărbată.
 Pără ea, după ziua de ieri, am avut așa o revelație în sens
ul că un profesor la școală mi-a zis odată,
 îmi place de tine, îmi place de tine, știi, ești inocent.
 Bun, a trecut timpul și la un moment dat m-a zis, domnule
 Vidiu,
 Nu trebuie să nu cumva să te super, pentru ce am zis de-a
 trecută, că...
 După ce am înțeles ce înseamnă,
 spuneam-ne Dumnezeu, de fapt,
 eu am fost 30 de ani, și știu la ce mă refer, războinic.
 Și am obăsit.
 Ai fost războinic sau ai fost un rol de războinic obligat,
 ca așa era Fieșa Apostului?
 Obligat! Obligat!
 Fieșa Apostului, da.
 Nu că îmi plăcea nimic.
 30 de ani?
 Până la 30 de ani.
 Am eu 40, tu 30 din viața mea ai fost...
 Nu, nu 30, mă refer faptul că în armată cam de-aia.
 Dar știu, dar 30 de ani în armată, din 40 de ani de viață
...
 Da, da, da.
 E ceva încerc să spun, nu-i de coala.
 Exact.
 Și am zis, da, cred că mi-am dorit ca să fiu înăcent, de
 stare respectivă,
 nu știam că o să numește așa.
 Da, da, da.
 Și acest tip, de fapt, asta e plăcut la mine.
 Cred că m-a invidiat într-un fel...
 Da, e foarte posibil.
 El știe cine sunt, ne cunoaștem, și atunci e ok.
 E foarte posibil. Inocentul, absolut fiecare arhetip, chiar
 și inocentul, care e începutul,
 vine cu o bucată foarte mare, cu o parte foarte mare de
 lumină și și de umbră.
 Absolut fiecare, și războinicul, și magicianul, și regele.
 Tiranul este umbra regelui.
 Deci, absolut fiecare arhetip, oricat de bine ar suna, vine
 cu o parte de umbra,
 dar absolut fiecare arhetip, oricat de rau ar suna, vine cu
 o parte de lumina.
 Apropo de umbra, nu exista bine sau oriul gri. Nu exista.
 Si da, uneori in anumite momente, naivitatea pe care show-
am, in continuare, inciuda tot ce fac si predau,
 o parte mare din mine, este extrem de naiva.
 Adică văd red flags-uri, văd comportamente neecologice, văd
...
 Dar pentru că am ca valoare prietenia și speranța în uman
itate, uneori le ignor.
 Deși știu că s-ar putea să mi-o fur.
 Și, again, I teach this.
 Adică nu sunt...
 Știi? Și am acea parte naivă în mine care spunea, hai mă,
 că măcar de data asta nu o să te dezamăgească.
 Și ce am învățat în schimb să fac, apropo ca să nu fi dezam
ăgit, e să renunț așteptării.
 tot doare.
 Tot doare. Dar măcar nu mai am așteptări.
 Adică nu mai fac film, speranțe.
 Și asta nu de acum, de când predau. De mult.
 Deci inclusiv eu vă rog și vă invit să nu renunțați
 și să nu persiflați sau să criticați partea
 inocentă din voi.
 E una extrem de frumoasă și de valoroasă.
 Vine cu creativitate, cu gingășie, cu jucăușenie, în moment
ul prezent.
 Cu iubire necondiționată.
 Inocentul nu știe să iubească altfel decât complet.
 Nu are... da, dacă...
 Știi?
 La fel, se simte extrem...
 Inocentul nu are nevoie de mult ca să se simte iubit.
 Nu are nevoie.
 O vorbă bună, dacă îi dai o privire, o îmbrățișare,
 el se simte iubit ca așa cum ai fost acolo toată ziua.
 Are sens?
 Ai partea din noi, din fiecare din noi.
 Deci nu e cu bună sau rea.
 A, uneori, contextual e nepotrivită.
 Știi? Eu iau situația mea ca să nu schimb reflectorul.
 Păi, un sistemul meu de stat, un poliție, să mă fi dus la
 percheziții cu arhetipul de inocente.
 Sau sub acoperire, cum am fost de câteva ori.
 Te zic, ai, te rog eu frumos. Nu zici și unde stigă-l, ca
 să te rog eu frumos.
 Ai, mă, ai că...
 Ai și tu o viață, ai copia că...
 Ai copii acasă, dar te rug eu, deschide ușa, cioc, cioc, ci
oc, știi?
 Ce să... știi? N-ai.
 Și atunci,
 adevărata valoarea
 conștientizării acestor arhetipuri pentru mine, și sper să
 ajungă la voi măcar asta,
 și sper că multe altele pe care poate, la neștiu, să le
 explic,
 și lor azi din altă parte sunt perfect în regulă, m-aș buc
ura mult să faci asta,
 Este adevărat a valora conștientății acestui arhetic,
 dar din punctul meu de vedere este că în momentul în care ș
tii că le ai în tine
 și le simți măcar o dată în viața ta activate,
 le poți alege conștient în funcție de contextul în care ai
 nevoie de ele.
 Adică exersând conștient și intenționat,
 fiind o parte din tine, din sufletul tău, fiind meta,
 adică în afara sistemului, o parte din mintea ta,
 să fii aia care observă. Observatorul de care vorbeam la
 practitioner,
 în care vă spuneam înainte să schimb ceva, doar observă.
 Nu faci nici doar observă. Cum vorbești, ce spui, ce gândeș
ti, care e prima ta reacție.
 Și din acel observator să decizi, bă, acum e potrivită at
itudelea mea.
 Energia mea din momentul ăsta e potrivită, din ce archetype
?
 Păi, un pic din martir. Ok.
 Am nevoie de care energie, din care arhetip acum ca să rez
olv sau îl țin ce vreau.
 Păi am nevoie de un pic de magician sau de război.
 Și doar prin adoptarea posturii non-verbale de foarte multe
 ori,
 ți se schimbă energia complet.
 Prin deciziei interioară, în primul rând, alegerea interio
ară,
 și prin limbajul tău non-verbal, ca atitudine,
 ți se schimbă energia de la o secundă l-alta.
 Ați văzut voi în sală vorbind cu oameni,
 în exerciții voi cu voi sau în exerciții în care eu discuta
 cu ei,
 cum îi să schimba atitudina de la o secundă la alta,
 când făcea un click. Ați văzut sau nu?
 Ăla e.
 Aia e posibil pentru fiii care dintre noi.
 Și da, uneori, acum ca să merg mai departe,
 și mulțumesc la video care-i ridicat-o,
 e bine să te întreb când ai timp și energie,
 și fără presiune și alegare,
 e un viața mea predominant din ce archetype trăiesc.
 Predominant, atenție. Deci nu pe obiectiv.
 Predominant în viața mea din ce archetype trăiesc.
 Foarte bine. Oricare ar fi.
 Pentru că oricare ar fi arată că mai sunt câteva
 posibilități și oportunități sau opțiuni
 care s-ar putea să potrivească mai bine uneori.
 Un om care îți stăpânește bine conceptul de archetype-uri,
 de exemplu,
 Ca public speaker, da un exemplu,
 stie sa danseze cu energiile.
 Incepe cu magician,
 urca in razboinic pentru motivatie, leadership si inspir
atie,
 si daca vrea sa captiveze cu adevarat scala,
 stala stie sa cobare usor in vindecator
 si sa incheie top cu magician sau pe razboinic.
 Are sens, danseaza efectiv cu archetypul.
 In functie de context.
 Si e 100% psihologie, nu e abilitate.
 Evident, se antrenează abilitatea.
 Dar un public speaker bun e cel care își întreabă ce tip de
 public, ce subiect, care e cea mai bună energie din care să
 livreze același mesaj.
 Același mesaj.
 Și să schimbă complet rezultatul.
 Ajung?
 Deci, inocentul nu e numai bine, că e cel care ne ține naiv
 complet și nu vedem schimbările din jurul nostru.
 Și credem în...
 Inocentul e cel cu gândire magică, apropo.
 Inocentul e cel care are gândire magică complet, nu are
 zero critic.
 Inocentul e ala care spune, aia, dacă...
 Nu știu, apica, perdeau asta, așa a vrut Universul.
 Nu, neapărat.
 Uneori e doar hazardul.
 Uneori așa se întâmplă.
 Sau dacă nu știu cineva ce mi-a făcut, vrea să-mi dea o lec
ție.
 Nu.
 Pa, putea să fie doar un...
 Nu. Nu mereu. Nuanțe. Da, ce ai tu de învățat din situația
 asta e o altă întrebare.
 Dar cineva care îți face rău în orice fel de formă nu vrea
 sufletul lui care a decis acum 17 tri-dioane de eoni că
 vine să se încarneze special să îți deați o lecție.
 Du-te și-n gâtul.
 Unor se potrivesc astfel de scenarii, alte ori ne tin in n
iste concepte si niste arhetipuri de inocent.
 Nuante. Fiți atenti constant la nuante.
 Mulțumesc cu videu.
 Un trebare pe care vreau constant la nivel de master, atenț
ie, este obligatoriu pentru cei care au să lucrească cu mine
.
 Da, te rog, ai la mic, la imediat.
 și după are ele.
 O întrebare pe care constant vă încurajez pentru cei care a
ți lucrat cu mine,
 o zic cât pot să desi, inclusiv la Practition, dar este
 obligatorie între chirimele la final de master,
 este următoarea, din ce paradigmă de gândire pot acum să
 influențez sau să obțin rezultatul.
 Și uneori paradigma aia nu e NLP-ul, uneori e religia,
 alte ori e spiritualitate, alte ori e manifestarea.
 I don't fucking care.
 Cât timp știi să-ți pui întrebarea din ce paradigmă, adică
 să nu rămâi întruna, asta e de fapt, întrebarea asta face.
 După ce ține întruna?
 Din ce paradigmă acum poți să influențezi etic sau să obț
ini un rezultat?
 Și oricare ar fi răspunsul pentru tine în momentul ăla, ăla
 îl menții.
 Uneori ce-ați învățat cu mine nu se potrivește unui provocă
ri.
 Asta e o nuanță foarte importantă.
 Altă ori, tot ceea ce crezi că știi tu despre viață nu s-a
plică.
 În provocarea aia.
 Și ai nevoie să duci în altă paradigmă.
 Ajun... asta înseamnă flexibilitatea.
 Și la nivel de master, dacă e ceva ce vreau intențional să
 vă instalez,
 este această minte deschisă și atentă la nuanțe,
 care e posibil să se înșele azi și mâine să se răzgândească
 și să nu aibă problemă cu a-și schimba opinia.
 Și chiar și când îți schimbă opinia, tot să-ți mă țin minte
a deschisă.
 Să zică, da, și asta e posibil să nu fie adevărat de la un
 punct încolo.
 E cu efort.
 Dar este ceea care, din punctul meu de vedere, va revoluț
ionează societatea și ne va crește nivelul de conștiință, d
acă vrei să-i spui.
 Pentru mine, pentru cei care îți surprinți că mi-au auzit
 unui, bă, dar tu care ești pragmatic și matematic, vorbești
 de conștiință și spiritualitate, da.
 pentru mine de exemplu nivelul de conștiință înseamnă matur
itate spirituală, pentru mine.
 Nu înseamnă buru-buru.
 Și sunt societăți care sunt mai evoluate și mai bine,
 cum e Finlanda, Suedia, da?
 Un descalitate a vieții foarte înaltă,
 sistemul de educație cel mai bun din lume,
 evaluate de cine evaluează,
 pentru că societatea este la un nivel de mentalitate.
 Și nu neapărat civilizație, că am văzut oameni foarte civil
izați,
 extrem de imaturi spirituale, să zic așa. Am fost în
 diverse țări, multe.
 Nu civilizația aceea care dă nivelul de...
 Mă rog, e mult de dezbătut. Te rog, dragă mea, scuze-mă.
 Apropo de exerciții de ieri.
 După ce am trecut prin rolul de războinic și magician,
 când am mers în rolul dragonului, nu mai știam provocarea.
 Efectiv uitați să mă gândeți pentru că atât mă încărcaseră
 cele două poziții încât eram în misiul ecrovăt.
 Mine excelent.
 Mulțumesc frumos pentru împărătașere.
 Excelent.
 Și ce zici tu, Relic era la rând,
 și ce zici tu, dovedești exact ce v-am spus-o mai devreme.
 Și anume, atunci când am o provocare de orice fel,
 doar dacă doar o ancură fizică îmi schimbă energia,
 deci dacă doar am pus pe podea cuvântul magician,
 Și aia mi-a schimbat energia și atitudinea.
 Păi dacă fac asta și exerțez asta zilnic, să mă întreb din
 ce rol, din ce archetype bine s-abordează acum această situ
ație.
 Că unor vei vedea că ești războinic într-o relație de iub
ire.
 Și nu e potrivit rolul archetypu de războinic.
 Deloc.
 Cum?
 Deloc. Oricât de valoros ar fi războinicul în alte contexte
,
 într-o relație de cuplu, nu e archetypu din care să ai ace
eași... Și ghici ce? Majoritatea relații de cuplu,
 După etapa prediminară de seducție, cum spuneam, de
 marketing,
 unul sau ambii se întorc sau se duc în arheticul de războin
ii ca să încerce să-l cucerească pe celălalt și harta lui.
 Nu știu dacă bate metafora.
 Și nu e al arheticul prin care să ne trăim în relația de cu
plu.
 Da, drăgăna.
 Pentru mine, exercițiul de ieri, împreună cu celalte exerci
ții pe care le-am tot făcut pe durata cursului de master,
 mi-au scos foarte repede deasupra faptul că toate resursele
 de care eu am nevoie sunt în mine.
 Ok.
 Și tot urmare exercițiului de ieri pe care l-am făcut cu
 Simona,
 tot iese la suprafață o întrebare de ce.
 Pentru mine este ca un fir roșu în tot ceea ce a însemnat
 viața mea.
 Ține probabil că și din fel meu de a fi o persoană destul
 de scrutătoare,
 și care are mintea destul de neobosită.
 Plecând de la această constatare,
 Ce îmi doresc eu pentru mine personal este să pot să merg
 cât mai adânc posibil în mintea, în sufletul meu,
 să înțeleg ce înseamnă aceste deceuri și în măsura în care
 pot să îi susțin și pe ceilalți,
 să-și descopere și să se ajute pe ei cu aceste deceuri, să
 pot să o facă.
 Pentru că, exact cum spui și tu, este minuna ca să fie cât
 mai puțini oameni chinuis pe fața Planetei Pământ.
 Da, ar fi fantastic. Problema este că mulți aleg singuri.
 Asta. Iza în spate. Mulțumesc frumos.
 Bună dimineața. Așa aveam niște gânduri referitori.
 Mă rog, am avut o...
 o vorbire cu mama care mi-a spus ceva.
 Și când să mă culc, mă tot să căiau acele gânduri, mă tot
 te nervau, mă tot...
 Păi, fir ar să fie, să-i spun, să-i spun, deci nu puteam să
 adorm.
 Și am zis, ok, ia, pune mâna tu și respire și relaxa sistem
ul nervos.
 Și odată ce am început să fac asta de câte ori, să mă
 concentrez numai pe asta, m-a dormit instant.
 Bravo, bravo, bravo, bravo, excelent, bravo, bravo, Izan.
 Este atât de ușor să ne scoatem din priză, odată ce constat
ăm și conștientizăm că putem.
 Nu va funcționa mereu, dar va funcționa mai des decât vă aș
teptați.
 Să vă dați singur break state atunci când bă, în momentul
 acesta, cum am ajută luminația asta legată de nu.
 Am timp mâine, da, e urgent, nu.
 Vă mi-e inconfortabil și mă costă în momentul acesta o dihn
ă și energie, da.
 Dar mai lasă-mă, nu știu, orice ancoră. Eu am o ancoră
 verbală în capul meu.
 E ca și cum ia, gata că... Știi?
 Și la mine în momentul acesta a oprit tot, să efectiv să
 face pace în capul.
 sau, sau combinat, le scot din minte, le pun pe telefon.
 Tot ce gândesc, ce spun, ce n-am întrebat, ce aș vrea să fi
 întrebat,
 stau deoajut, ieșesc și îmi scriu pe telefon mesajul pe
 care mi-l dau mie,
 ca să dau mâine copii pe ei să-l trimit sau să-l clarific d
acă am nevoie.
 Și, pfff, gata.
 Pace.
 Carmen și după aia...
 Christy, aici în stândea.
 Bine.
 Păi ieri cumva mă deconectasem la exercițul pe care l-ai fă
cut cu Ioana,
 probabil de oboseală, zic eu.
 La pauză primi să-mi și un mesaj de la o prietenă.
 Și m-a luat Ioana.
 Hai să lucrezi cu mine, că eu l-am lucrat și pot să te gh
idezi eu.
 Eu am trimis-o pe Ioana, dar n-am trimis-o la tine.
 Ioana, vezi că dacă ai lucrat-o cu mine nu înseamnă că luc
rezi tu cu alții.
 Și s-a dus după aia și...
 și am descoperit că am o provocare,
 pentru că trec printr-o perioadă bună, relaxată.
 Pără suprinsă.
 Nu dau foarte mare...
 Ați văzut că m-ai stocat și tu, neașteptat, trec printr-o
 perioadă bună,
 numai că n-ați zis cuvântul neaștept.
 Da, eu nu identific perioada similară perioadei recente
 prin care trec.
 Acestei perioade prin care trec.
 Suntem bucuri de ea, bravo! Meriti!
 Da, multumesc!
 Am lucrat cu Ioana, mi-a pus o mie de intrebari ca sa desc
opere totusi o provocare.
 Si...ca de, umbra o tina bine acolo si sa nu recunosc eu ca
 sunt intr-o perioada cu adevarat relaxata, sa nu ies din
 relaxare.
 Am lucrat cu Ioana și mult mi-a folosit, pentru că voi duce
 ceea ce am făcut ieri cu Ioana,
 înapoi acolo unde eu sunt măcician la școală.
 La copii. Excelent.
 Și apropo de școală, mulțumesc tuturor încă o dată, pentru
 că simt nevoia să fac lucrul acesta
 și e important pentru mine, pentru că m-ați sprijinit într-
un moment, de început, al spiridușilor de ștepți,
 și sprijinul acela mi-a creat un context pe care am putut
 să dezvolt.
 Și am dezvoltat o comunitate educațională fantastică,
 se mișcă acolo în școală deja foarte multe lucruri,
 mă simt, nu știu dacă mulțumită, că e loc întotdeauna de
 mai mult, de mai bine,
 dar mă simt încântată de ceea ce văd că se transformă în o
amenii de la clasele de lângă
 și în copii și părinții claselor de lângă clasa noastră,
 pentru că, exact cum ziceai tu mai devreme,
 starea aceasta se răspândește.
 NLP-ul m-a ajuta să fac dezvoltare personală în clasă,
 greu la început, cu investiție mare în resurse pe tot ce în
seamnă VACOC.
 pentru auditiv am luat instrumente muzicale, meloterapie,
 creare de cântece din hit-urile consacrate,
 Imagine, John Lennon, Elvis Presley,
 și am creat eu versuri și le-am dat către copii,
 le-am cântat către părins,
 și așa au ajuns la părinți mesajele de
 susțineține pentru că
 e important.
 Și mi se pare genial să creezi niște versuri
 pe care copiii să le cântă părinților
 pentru că părinții sunt eleag un mesaj.
 Da.
 E absolut genial.
 Da, da, da.
 Apoi,
 din sărăcuții de părinți
 ce i-am în...
 ca părinței clasei,
 au devenit deodata văzus ca cei mai bogați părinței școlii.
 Pentru că au devenit bogați emoționali, foarte activi.
 Eu nu am nevoie de femeile de servicioare ale școlii.
 Și când spun asta, chiar nu am nevoie de dumnealor,
 pentru că, deși ele vin foarte des în clasă că le place cl
asa mea,
 pentru că totul se întâmplă făcut de către copii și de că
tre mămici.
 Încoate vorbim de o clasă care, dacă ne-am de găit, aminte
 bine ne spui de unde a plecat, doar pentru o liceu.
 Au venit o clasă de copii adunați, respinși de către toate
 unitățile de învățământ, unde aplicaseră,
 Au nimerit la mine copilași de sculți, copii care erau unul
 cu un pantou.
 Deci, credeți-mă, în iarna aveam copii în teneș la școală,
 cu un teneș de un fel decolorat,
 tenis,
 cu condiții materiale precare,
 care la început îmi povesteau cum mama e bătută de tată,
 cum tată îl pleacă de acasă.
 L-am împăcat pe domnul de vă spuneam eu că acum câteva luni
 era bețivanul pieței.
 Domnul Broască s-a împăcat cu soția, ba mai mult, fata care
 e clasa a 6-ă a revenit la școală de o lună de zile,
 Ceea ce înseamnă fantastic de mult am aflat miercurii în
 Consiliul profesoral când au zis profesorii ce s-o fi întâm
plat cu familia Broască că sunt alți oameni.
 E unul dintre vocalii de pe grupul clasei. Pe grupul clasei
 i-am introdus și pe profesorii clasei, profa de engleză, de
 sport, profa de religie.
 Am acolo susținătorii prin acești profesori, mai ales prin
 doamna de religie, care și are toți trei copii în homes
chooling.
 Și îmi spune continuu că, doamna Vladu, eu dacă aveam un
 cadru didactic ca dumneavoastră, cunoscut,
 eu nu îmi lăsam copii în homeschooling.
 Ce frumos!
 Da?
 Treiesc asa o perioada foarte buna, dar da, in scoala exist
a si invatatoare consacrate,
 exista invatatoarea fiului meu care este recunoscuta si naț
ional ca un invatator foarte, foarte bun,
 profesor Merito, dar care nu a deschis usa clasei ei.
 Ok.
 și nu are impact.
 Și automat e, știți, de aici a și venit provocarea, conc
urența.
 Ce e nebucurăm că a venit cineva care să concureze cu Coz
iana,
 dar știiși ce zice lumea?
 Că o copiați.
 Și replica mea a fost pe bune ce încântată sunt de comparaț
ie.
 au rămas așa și doamna de religie aici, doamna Vlad.
 Deci se vede, doamna, că faceți în el pi.
 Profa de religie ți-a zis asta? Excellent!
 Profa de religie cu care vorbesc seară de seară și ieri, dâ
nsa mea, da vestea că, mă rog,
 Eu spart niste hoți, apartamentul de care are grija pe sc
ara ei,
 și mă ocupam să o sfătuiesc cumva, să o reechilibrești și
 să o sfătuiesc.
 Și-a și luat firmă acum de pază, de securitatea apartament
ului respectiv.
 Mă rog, ideea este că pe mine NLP-ul m-a dus de la a vedea
 alb-negru,
 pentru că eu așa am văzut 46 de ani, 47 de ani,
 nu acceptam partea de gri, nici măcar cu soțul meu.
 Deci el știa foarte clar, ori e albă, ori e neagră.
 Cu mine nu există cale de mijloc.
 la a nu mai avea setea aceasta de adevăr și separare bine r
ău.
 Adică care e sensul?
 Acum chiar lucrez în nuanțe.
 Și văd că e rezultatul foarte, foarte bun.
 Ai o misiune vocațională absolut superbă și mă bucur mult
 că...
 Mulțumesc mult!
 Ai ales-o!
 Veți, exact ce vă spuneam la nivel de impact sistemic.
 Nu știți în ce context și cum ceva din ce vă oferiți ca pre
zență, pur și simplu,
 Neapărat ca și Ultra Revelatii sau Tony Robbins,
 nu, doar ca prezență uneori, într-o relație de exercițiu,
 poate, cu cineva.
 Sau într-o relație de prezență, la o împărtășire vulnerabă
 la cuiva.
 Doar faptul că poate reuși să-l faceți pe cineva să se simt
ă văzut,
 într-un mod în care nu s-a simțit sau avea nevoie să se sim
tă în momentul ăla,
 impactează nu doar persoana.
 impactează sistemul din care face persoana parte
 într-un mod în care tu nu știi
 că ai contribuit.
 Și, înainte,
 eu nu fac ce fac pentru asta,
 dar este o foarte mare, extrem de mare
 bucurie să constați că
 impactul nu se limitează la un anumit moment
 dintr-o zi, dintr-o lună.
 Și aici vorbez despre voi.
 Energia creată, prezența voastră timp de 8 module la pract
ică, 6 la master,
 ați sezac atunci când unii colegi cu care voi aveți o legă
tură într-o formă sau altă, un raport mai intens,
 când lipsesc de la modul, parcă ei e diferită experiența?
 Unii, cu care voi, fiecare dintre voi aveți o...
 Unii veni și mă întrebați, bă da, Rodica ce face, nu mai
 vine?
 Bă da, Gabriela sau, știi?
 Ați zis ca unii, deci fiecare dintre voi, aveți cum este
 perfect natural și normal legături diverse, mai intense sau
 mai puțin intense cu fiecare.
 Asta înseamnă sistemic.
 Unul doar prin absență influențează sistemul.
 Păi dacă doar prin absență influențează sistemul, oare cum
 ar putea s-o facă prin prezență și intenții de a servi și
 sprijini sistemul? Are sens? Unde mă duc?
 Cântăriți-o. Cristi, te rog.
 Vrem să îmi părtășesc cu un proces de...
 Inspira de colegă un proces de metacogniție.
 Și pentru că vorbim de cum lucrăm noi cu noi,
 acum vreo 3 seri, pe la 1 și ceva noapte,
 am un șuvoi de gânduri, nu se mai oprea.
 Și, pe un moment dat, m-am prins și am zis,
 mă, cu șuvoiul ăsta până dimineața nu mai dorm.
 Și am zis, top joc, că asta poți să o gândești și mâine,
 Și zic, ia să fac eu liniște în cap. Am făcut liniște în
 cap.
 Cum?
 Efectiv, am zis, băi, gata, fără gânduri, acum liniște.
 Ah, ok.
 După care a venit iarăa...
 Efectiv.
 Și trebăr pun și eu, știi dacă...
 Că nu-ți e clar.
 Exact așa.
 După care am...
 A venit iarăa, dar nu atât de puternic...
 Ca înainte, da.
 Am mai încercat odată.
 Am mai făcut din nou același lucru și m-am trezit dimineață
.
 Era...
 Excellent!
 Excellent!
 Excelent! Mi-e minunat sa pare fantastica de ascultatoare
 sa-mi parțile tale interioare.
 Da, s-a făcut liniște.
 Băia, gata!
 Gata, stop joc!
 Păi, șeful...
 La modul ăsta, să nu le supăr, să nu cumva să-mi dea. Le-am
 zis, băi, acum n-avem nevoie, liniște, gata.
 Excelent!
 Mersi frumos!
 Marius, Alex că e în fața ta, și după aia Marius în dreapta
.
 A fost foarte mișto exercițiu de aier.
 Mă bucur.
 Am lucrat cu Ștefan. Deștia Ștefan. Mersi frumos.
 M-am păcărit atât timp că credeam că sunt într-o stare de r
ăzboinic la job.
 Și mi-am dea seama că sunt, de fapt, într-o stare de nehotă
rât și de căutător.
 Și a fost destul de painful.
 Ce a ieșit mișto acum, în dimineața asta, este că mă simt
 mai în arenă acum.
 Mă simt în 10 opțiuni.
 Ok, ok, ok. Și e asumat.
 Și e mai asumat.
 Eștereant!
 Și mulțumesc frumos, Stăfan.
 Bravo, Alex, mersi și noi de apărtășire, bravo, bravo, bra
vo.
 Marius, ia Laurențul lângă tine, mersi.
 Legat de Alb Negru și de Nuanțe,
 mie îmi sună semnificații, cine a spus că oamenii sunt în
 mașini de focul semnificații.
 Și zile trecute am un grup de sprijin pe care l-am făcut
 de vreo două întâlniri, nu mi-a mai venit nimeni.
 Ce semnificație să dau eu la chestia asta?
 Că nu se adună planetele, că nu știu ce.
 Da, sigur planetele.
 Că nu am făcut niște ceruluri, am vrut să fiu acolo.
 Stai să vad ce semnificație să dau eu asta, ce înseamnă
 asta pentru mine.
 Și să-mi aleg semnificația care este utilă pentru mine, m-
am gândit așa.
 După ce am scris un mesaj de că închid grupul, că fac să-și
 aleagă fiecare sau știu ce, la Amsters,
 și am dat un mesaj că mai facem o încercare și că dacă vrea
 cineva să facem unul la unul,
 parteneri de empatie, și am avut surpriza pentru că mi-am
 pus întrebăra asta,
 să vină o colegă să spună, da, uite, vreau eu să fiu un
 partener de empatie, că, de fapt, asta era intenția mea.
 Și al doilea lucru, cei de sisteme că mereu m-am gândit că
 chestiile care le învăț sunt pentru mine
 și că nu mă interesează.
 Adică nu le fac ca să influențez pe celălalt
 sau ca să-i ajut pe celălalt.
 Dar îmi dau seama că sunt în sisteme,
 în grup, despre ce nu la cercetat și la muncă.
 Fără dubiu.
 Care, adică fără să vreau...
 Exact.
 Doar făcând eu pe mine,
 semnificațiile se schimbă.
 Mersi.
 Mulțumesc.
 Mersi Marius.
 Aici vreau să punctești ceva.
 Când vă zic, eu și nu numai eu,
 vorbim de gândirea sistemică,
 că și eu am învățat-o și am înțeles-o,
 la randul meu de la alții.
 Nu e vorba de a sprijini și a ajuta în mod intenționat
 sisteme sau oameni, pentru că, atentie, asta poate să ne d
ucă
 foarte ușor în arheticul de salvator, în care fac tot ce am
 și ce pot
 ca să sprijin la salvarea neamului și propășirea ideologie
 și mă duc să fac fântări în Africa. Ceea ce e admirabil.
 Dacă ai emisiunea și vocația ta, respect.
 Deci nu e ceva greșit în sine, doamne, ferește sub nicio
 formă.
 Eu doar vin și spun,
 pentru mine gândirea sistemică nu e despre a salva sistemul
, ci despre a contribui.
 Nu despre a face bine oamenilor, ci despre a contribui pe
 cât pot la binele lor,
 atât cât vor și ei și sunt pregătiți
 să primească sau să facă ei însi și pentru ei,
 pentru că uneori oamenii nu sunt pregătiți,
 nu vor vrea sau nu vor fi în etapa sau arhetipul potrivit
 să primească binele pe care vreau să-l ofer,
 iar dacă îl forțez, devin salvator. Da sau nu?
 Deci, a gândi sistemic inclusiv atitudina și nuanța,
 este omul ăsta pregătit acum în momentul ăsta să primească
 ce vreau să-i ofer?
 că dacă pare că nu, nu e greșit omul.
 Să puteați greșesc eu dacă insist, să nu fie momentul potri
vit pentru el.
 Și tot sistemic e și asta.
 A respecta călătoria oamenilor din jurul nostru,
 colegi, prieteni, părinți,
 ceea ce iubiți, cuplu, ceea ce este extrem de greu.
 În raport cu locul unde se află ei în viața lor, nu unde
 cred eu că ar putea să fie,
 e tot gândire sistemică, e tot respect pentru harta mentală
.
 a venit să forțezi o schimbare sau un bine
 unui om de care poate nu e nici conștient
 și poate o parte din el să și o pune.
 Și îți spune, nu vreau binele asta acum.
 Că îmi ia beneficiu, nu știi tu ce e în psihologia lui.
 Inclusiv atitude din asta este sistemică. Are
 sens? Adică are spectacălătoria fiecăruia
 dar atenție, a contribui
 pe cât poți, nu a salva.
 Și aici am eu o glumă de obicei, dar doar ca să ancorez ac
est principiu.
 Și Iisus a încercat să salveze pe toți și n-a reușit.
 Da sau nu? A încercat să salveze pe toți. Mântuiască pe to
ți. N-a reușit.
 De-aia mai vine o dată.
 Hai!
 Pe langa gluma, aia e Saptamana Paștriu, dacă Dumnezeu nu
 ar fi apreciat Simțul Mur, nu l-ar fi inventat.
 E principiul meu.
 Dar, da, vine fiecare an.
 Dar acum, fără nici o fel de gluma,
 dacă mult mai mulți oameni, mai mari, mai cu abilități de
 ce tip vrei tu, spiritual și ce vrei tu,
 au încercat și n-au reușit să-l veze pe toți,
 De ce m-as consuma eu să fac asta cu acest standard de toți
?
 Mai bine coboară standardul la contribui pe cât pot, cât nu
 pot,
 cu ei e pregătit să primească,
 că e o persoană, că sunt 100, că e o societate,
 și când nu am cu ei să contribui,
 donez un ONG care treaba lui cu ei face.
 Că ONG-ul aia e treaba lui. Eu, personal, așa fac.
 Când nu am un caz social sau ceva, o persoană în mod direct
 pe care
 care poți să o influențezi sau să o sprijini. Finanțial mă
 refer de-a dată-data asta.
 Da unui o engine care am încredere, care să ocupă cu mamei
 singură, cu copii, cu... I don't know.
 Și nu-mi iau eu asupra mea lupta cu să nu mai fie copiii
 singuri, că nu e a mea.
 Adică nu poți să fac asta. Mă refer nici singur, nici să
 salvezi pe toți.
 Dar poți să contribui? Da. Are sens diferență.
 Și atunci setați-vă când aveți și vreți să oferiți în orice
 fel de sens ceva de la bani, la abilități sau timp
 cu intenția de a contribui, nu de a salva sau a ajuta.
 Și veți vedea că vor curge mult mai ușor lucrurile. În sens
ul bun și pentru cei care să primească și pentru cei care să
 o oferă.
 Era aici Mirela și după aceea ne apropiem ușor ușor de et
apa.
 Ilcris, da-i si mie microfon?
 Te rog.
 M-am regasit dupa exercițiu de ieri, de fapt dupa descoperi
ile arhetipurilor,
 că de multe ori, când mă sperii de ceva, de exemplu, uite,
 tre' să țin post, tre' să țin o dietă, tre' să nu mai am un
 dulce, tre' să fac ceva,
 îmi vine imediat o gândă în cap, tăi eu pot să fac asta.
 Dar mie e foarte ușor să fac asta, că nu îmi e.
 Eu pot să fac cu ușurință tot ce vreau și Anaibi se așează
 și iese.
 Și iese foarte bine.
 Păi că nu... Nă!
 În realitate gândesc prima dată că mi-e greu.
 Știi? Prima dată gândesc că mi-e greu și pasul următor este
 ba nu mă, eu pot să fac asta.
 Mie mi-e foarte frumos să fac asta.
 Și urmez calea.
 Și mi-am amintit o situație când eram la un team building,
 eram două echipe și eu eram liderul de echipă în momentul ă
la,
 Ei erau toți legați la ochi, eram la întrecere cu altă ech
ipă.
 Și ce aveau de făcut? Ceva nascot legat la ochi, de picio
are, de mâini, trebuia să aranșeze un patsăl legat la ochi
 și de mâini și de picioare.
 O chestie complicată a dracu.
 Când m-am uitat la situația ei, trebuia să egitez, eu cu
 ochii neacoperiți, trebuia să egitez.
 Și eram la întrecere cu ceilalți.
 Și eu am întins, aproape imposibil, că o să facă astea la
 dracu în prazică, o să facă astea asta.
 Și atunci într-o dată, de aici unde a venit, o chestie așa
 din cer, m-am calmat și cu o voce extrem de sigură pe mine
 total,
 am zis, a, e foarte ușor, puteți face asta.
 Au făcut-o imediat.
 Deci vreau să vă zic că arămas trăzit, dar nici nu mi-a ven
it să cred.
 Și după aia când i-am întrebat, cum dracu ați făcut-o? I-am
 ghidat, dar...
 Adică tu îi certai de ce m-ați ascultat.
 Nu, da, exact după.
 De ce m-ai ascultat?
 După.
 Și ei mi-au zis, păi, dacă te-am auzit pe tine, atât de sig
ură pe tine, e ușor, puteți face?
 Așa putem impacta și influența părți. Aici, te rog, și ne
 apropiem de paudră.
 Mulțumesc frumos.
 Vreau să povestesc o situație de familie în care tatăl meu
 a preluat de câțiva ani,
 este foarte greu și să vorbesc despre asta, o afacere cu ha
ine.
 Vin de haine, mă rog, produce, are un brand de haine,
 ceva complet nepotrivit pentru el.
 Și toată familia a încercat din răsputer să-l salveze,
 pentru că el în perioada asta a pierdut la bani, bani după
 bani.
 Și noi, fiecare am contribuit cu bani.
 I-am făcut ședințe foto, rebranding, ce a putut fiecare d
intre noi.
 Cred că după ce am terminat practitioner-ul,
 Am avut așa o discuție cu mine și am spus, din momentul ă
sta,
 tu vei fi salvatorul tău, te salvezi de situația cu taicăt
ul.
 Gata, s-a terminat.
 Și acum o lună de zile, i-am pus niște întrebări, de ale no
astre.
 Dintr-astea, cu ce te ajută să fi în rolul în care ești cu
 firmă asta?
 M-a trebuit un an de zile sa-mi iau curajul asta, sa pun
 intrebariile astea.
 Deci vreau sa va spun ca acum 2 zile a venit la mine si mi-
a spus, ai dreptate.
 Nu ma ajuta cu nimic, imi dau seama ca vreau sa salvesc ce
va ce este imposibil de salvat si vreau sa ma opresc.
 Doar ca nu stiu cum sa fac asta.
 Mă simțeam atât de bine și, în același timp, atât de vino
vată, că acum ce o să mai facă?
 Nu, înțeleg asta, dar în același timp s-ar putea, să-l vând
u-te pe tine de situație, să-l fi salvat pe el ca model, ca
 exemplu.
 Adică să fii la el exemplu.
 Ideea este că, în momentul în care mi-a spus, mă uitam la
 mimica feței lui și părea atât de relaxată fața lui,
 spre deosebire de toți anii ăștia în care fiecare dintre
 noi încercam să facă câteceva
 să salveze puțin situația pentru că
 vedeam că mare puțin și nu mare, este și bătrân, nu mare
 energia pe care o avea poate la 40 de ani, deci imposibil.
 Apreciz că 40 nu-i bătrân pentru că...
 Eu asta m-am auzit.
 Mulțumesc!
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 De ce am vrut să vă faci?
 Am dat seama, apropo de ce spuneau și colegii, că eu nu mai
 am probleme.
 Cumva am ajuns să-mi resemnific problemele ca oportunități.
 De câte ori am o problemă, mă gândesc ce mișto că am o
 problemă,
 cât de mișto că pot fi provocată într-o situație nouă,
 ce norocoasă sunt că pot să-i iau de la capăt și să nu mai
 stau într-o rutină,
 ce mișto că mai lucrează neuronii mei deci întineresc
 și nu să mor de Alzheimer.
 Nu, știți aia, când stai numai în rutine, că practic ăla e
 secretul morții în chinuri, da?
 Să stai într-o rutină toată viața și la un moment dat...
 Cât de tare e asta?
 Auzi, dar oamenii știu din jurul tău că vorbește așa...
 Oamenii tot se uită la mine ca la o nebună...
 Exact, cam ăsta-i mesajul, ce-ai fumat.
 Pentru că absolut toată...
 Eram în mașină cu cinci minute înainte să intrăm la curs,
 Unchiul meu să îmi spună care tocmai a primit un diagnostic
,
 nu se știa dacă e sau nu e cancer, adică o tumoră, dar nu
 se știa cât de nașpa e.
 Și mi-a zis, tot îl întreba, bă, unde afli și tu, dacă tot
 urma să-și ia răspunsul de la medic,
 dacă e sau nu e periculoasă. Și tocmai aflăm că trebuie
 operată.
 Și a zis, bă, operată, doar operată, sau operată și cu chem
io după?
 Și a zis, nu, nu, nu, doar operată. Și a zis, uai, ce mișto
, felicitări!
 Să uitați toți de la mine, ce ai mă, dar cum să mă bucur de
 operația?
 Păi da, e doar o operație, nu e operație și chimiu.
 Are sens?
 E foarte bun unghiul, unghiul e foarte bun.
 Adică, e o operație tot dracu, ai mai făcut la viața ta.
 Și e genul ăsta de gândire de, băi, totu-i o oportunitate
 în jur, mă bucur de probleme.
 Da, mă, am siert...
 Și să mai zică lumea că nu suntem sector.
 Am avut acum, avem examenul, acum doua saptamani a trebuit
 sa tin o prezentare in public,
 colegilor mei, farmacistii, deci nu eu vorbesc online, dar
 vorbesc eu si telefonul.
 A trebuit sa tin, mi s-a oferit ocazia si contracost, sa
 tin prezentari la 100 si ceva de colegi farmacistii
 fata de care treia sa vorbesc, o intrepa aia cat trebuie sa
 vorbesc, 20 de minute, nu?
 A zis nu, nu, nu, o ora.
 Pe ce tema?
 Pe ale mele, strepsii, bomboane de gât.
 Tema era irrelevantă, pentru mine nu-i mare brânză, dar să
 poți să vorbești.
 Contextul, da.
 A o sută de oameni, în timp de o oră, să nu vorbești prost,
 e o oră.
 Tu știi cât de greu e?
 Deci, e o provocare constantă la mine, să știți?
 Însfârșit, mă simt înțeles.
 Aveam un PDF, că mi-a dat evident slide-urile înainte, de
 30 și văo 7 de pagini, pe care eu nu l-am studiat evident
 înainte.
 Nici eu nu fac asta.
 Am reușit să... L-aveam cu o lună înainte, dar m-apucasă să
 citesc ce am de prezentat mâine în noaptea dinainte.
 Cum altfel. Și în timp ce eram stresată și anxioasă, mă gâ
ndeam, ce mișto că am anxietate, unde o simt,
 Oare cum se simte, ce culoare, ce mișto, că vorbesc cu anx
ietatea mea.
 Băi, vorbeam cu Ami, pentru oricine altcineva, în afara
 grupului nostru,
 chestiile astea sunt...
 Magie neagră, da, așa e.
 Adică eu vorbesc cu vocile mele.
 Aveți... mulțumesc, Ionă, aveți grijă cu împărtășit și, nu
 da, merită.
 Bun, pentru că avem și o zi specială și nu doar din punct
 de vedere,
 din mai multe puncte de vedere.
 O să încep cu aia care o să vă placă,
 după care vă zic aia care mai puțin o să vă placă,
 dar o să vă provoace și o să vă aducă multă...
 Poate.
 Azi este o zi din nou specială și o zi frumoasă,
 pentru că este ziua colegii noastre a Diana Turea...
 la mulți ani,
 care va pregăti ceva din partea ei,
 pentru care o să luăm o pauză acum.
 Și când ne întoarcem, o să găsiți locurile,
 scaunile rearanjate într-un mod diferit,
 pentru că urmează...
 Nu, urmează recapitularea,
 pe care o veți face împreună cu colegii mei de echipă,
 după care urmează evaluarea, nu testarea.
 Bine?
 Deci...
 Căfeaua după această pauză.
 Deci nu în această pauză dăm cafeaua,
 că avem o provocare tehnică la bar
 și în pauza următoare bine cafea.
 Să valuați lucrurile dacă puteți să rearanjăm.
 și să fiți atenți la ancora auditivă când vă chemăm în sală
 să veniți, pentru că suntem contra timp.
 Pauză plăcută!