nlp-master/nlp-practitioner/transcripts/vimeo_379250610.txt

 ... mai bine decât nimic, nu?
 Bravo, merci frumos de importasire.
 Da Carla, te rog.
 Atunci cu persoane de gen public, cum te raportesti la ele?
 Ce cum vorbești cu ele?
 Mă provoci, foarte bună întrebarea.
 Sunt mai multe variante.
 Ai varianta să nu ne asculti.
 De obicei funcționează maxim.
 Când cineva începe să plângă, eu nu o ascult.
 Eu îi schimb subiectul, distrag atentia, pun o întrebare pe
 lângă, întreb câtecea, surub raport.
 Funcționează, pentru că se enervează, și când o persoană se
 enervează și acumulează furie, nu mai e victimă în războiun
ii.
 De acord? Unde duce combustibilul ăsta ca energie, nu e tre
aba mea.
 Dar îi schimb starea, neconfirmându-i statutul de victimă,
 o ajut sa-l si-l schimbe. Evident nu-i confortabil.
 Mai e o varianta, dar nu o faceti acum, va spun doar cum
 functioneaza,
 ii apas pe rana.
 Ii apas pe durere. Si pe rana, pe durere, pe ce sa va aita
 el.
 Ba, sunt singur, stiu.
 Nu o sa-mi schimb niciodata, nu ma iubeste nimeni.
 Da, stiu, daca as fi in acutoar finansol.
 N-am bani, sunt vaii de stea la mea, România nu se poate.
 Păi eu, sunt mor de fame, știu.
 Unii au noroc, alții nu.
 Și eu confirm, dar la modul atenției, eu dau și ironic.
 Deci nu eu dau la modul sadic.
 Bă, ha-ha, sufără prostule.
 Eu dau ironic.
 Eu dau în coaching, în procesul de coaching, în formarea de
 coaching, să ne-aște avocato diavolului.
 Nu pot să vorbesc în public, știu că nu poți, nici nu încer
ca.
 Și să uită la mine așa...
 Păi da, tu știi, mă ajuți, mă... Nu.
 Nu fac asta.
 Își schimbă mindset-ul.
 Își schimbă părerea, stai un pic, bă, dar nu mă ajută, nu m
ă salvează,
 nu mă ascultă, nu mă confirmă că sunt victimă, mă mai și ei
 nervează.
 Hum, ori pleacă la altul, ori schimbă ceva.
 Are sens?
 Nu vă recomand acum să le faceți.
 Doar sunt opțiuni.
 Eu le fac pentru că le-am învățat în timp ca formari pe
 unde am fost și prin cursuri. O să le învățăm și aici.
 Dar în etapă asta am vrut rămas să știți că există alte
 variante.
 Cea mai bună variantă prin care eu am reușit vreodată să
 influențez o persoană cu mentalitate de victimă.
 Atenție, nu cred în victime ca persoane.
 Deci să nu luăm eticheta asta, ci în mentalitate de victimă
 care poate fi schimbat.
 Persoana nu are o problemă, mentalitatea este greșteă.
 Ok?
 Cum am reușit eu cel mai des să-mi
 influențez o hartă de victimă,
 poate intenționa, poate nu, conștient, poate nu,
 nu are importanță, a fost pe un propriu exemplu.
 Deci, în momentul, asta e a treia variantă că m-a întrebat
 Carla el
 sau Ama, nu mai știu care m-ați întrebat, cum faci
 cu o persoană cărea nu poți să-i dai în sfat, pentru că v-
am spus
 că, de fapt, vine din alt plan, să o ajuti totuși.
 Și m-am spus prima variantă, ascultarea, prezența
 și blândețea, a doua era coaching întrebările și ajutatul
 persoanei să găsească proprile răspunsuri,
 mai e a treia, propriul exemplu.
 Dar nu nervos.
 Cum adică nervos?
 Adică să nu, propriu exemplu, iar o ar popor la activitatea
 mea.
 Ok.
 De multe ori fac ce fac alții.
 Ok.
 Când îl pun să facă ceva...
 Îl pui sau îl inviți?
 E perfect.
 Mi se pare normal sa fie asa.
 Deacord total.
 Eu nu sunt aici sa te invat.
 Dar e potram sa pare.
 Tu te uitati la masina respectiva.
 Perfect in regula.
 Cat timp functioneaza?
 Am ina chestiunea.
 Uite-te la masina respectiva.
 Nu te faci asa.
 Nu te faci asa.
 Nu te faci asa.
 Nu te faci asa.
 Am înălă chestiunea cu dapul la cea mai bună oră, ori, trei
, la care de foarte multe ori, când am făcut capușa male, am
 luat un test în brațe,
 și am înfăgat în măfă și am început să lucrez, la care fără
 să expun eu nimic.
 Exact, exact, bravo, da, înțeleg. Ai dreptate, așa este,
 exact.
 Exact la asta mă refer. În momentul în care ești agresiv îl
 și-nhib.
 Pănângă faptul că îi aduce amintire că a greșit cu ceva, a
 uitat să întâmplă, îl mai și-nhib cu autoritate și...
 Da, bravo, e super ok atitudinea. Bravo.
 Un secund dacă vreau să-i răspund cu lucar la până la capăt
, când am terminat.
 Prima ascultarea, a doua coaching, a treia propriul exemplu
, la modul de fie nu-i dai soluții, dar tu știi că ai rezol
vat deja situația și el,
 Dacă ar avea ochi, ar observa la tine ceva și ar modela,
 sunt oameni care te întreabă,
 bă, ce-ai schimbat la tine?
 Că văd că ești altfel, ești mai bine, ești mai, nu știu, un
 păcat fericit, calm, abarnam.
 O să vedeți oameni pe parcursul acestor luni sau ați văzut
 poate și la alte cursuri, la un moment dat se prind ei din
 jurul vostru,
 că bă, voi facea ceva diferit de ei, nu știu ce, dar e ceva
 diferit.
 De acord? Ați pățit sau? Ok.
 În momentul alat, tu ești fără să vrei un exemplu pentru el
.
 Te-ai terminat treaba. El vede ca se poate altfel, din
 momentul ala nu mai e treaba ta, ce face el?
 A, daca te intreaba ce faci tu, ii spui, ba uite am invatat
 ceva, am fost la incitul o carte, am fost la un curs, asta
 nu e sfat.
 Ii spui concret despre ce e vorba. Dar prin exemplul propri
u, schimbi oamenii mult mai rapid decat prin orice alta vari
anta posibile.
 Părinții dacă vor să schimbe copiii, prima variantă la care
 eu le recomand să apelez, este propriu exemplu.
 Spunea cineva, bă, dar vreau să zic, copiii mei nu citesc.
 Și câți ani au? Păi, șapte, opt ani și noul ani, nu știu ce
va de gen, să avea trei copii.
 Ok, și ce ai vrea? Am scriea pe Facebook. Și ce ai vrea? Pă
i, aș vrea să cească și măcar o carte, nu știu, pe lună, că
 n-am, de ce vă...
 Băi, bravul, ai de toate. Perfect, tu câte cărți citești?
 A păi n-am timp, măi, am servicii, am de ce...
 Și e casnică, Gospodin, toată ziua, te face treaba, alea,
 când să citească.
 Zic, bă, înțeleg, nici copiii te n-o să citească.
 Pentru că ei nu o să te vadă, nu o să aibă de unde să ia
 ideea de, bă, există activitatea asta.
 Eu, eu, Horia, citeam cu maică mea, patru-cinci ore pe o să
ptămână.
 Fără să îmi spună mama, hai să citim. O vedeam, păi, că să
 citește.
 Și m-am băgat în seamă, ce e asta, colțal, ia de-și mie.
 Și încet încet am luat obiceiul fără să mi se împună
 sau să mi se află, bă, n-ai citit pentru școală sau pentru
...
 Doar prin exemplul personal. Atât atât.
 Este fantastic cât de rapid funcționează.
 Funcționează inclusiv nu numai în familie sau în cuplu,
 că și în cuplu e vreo fel de valabil, ci în societate.
 Interediși ei o hârtie de pe jopuri la coși
 fără să înjuri pe unul care a lăsat-o acolo și a fost nesim
țit sau needucat.
 Cel puțin încă unul te vede din spate că tu ai făcut asta.
 și va avea două opțiuni.
 Unu, uite, prostul face după altul.
 Sau, doi, uite ce bun simțare.
 Data viitoare, i s-a implantat o sămânță acolo,
 că poate sunt șanse să o facă și el pentru altcineva, core
ct?
 Poate nu, tu nu ai pierdut nimic.
 Dar este exemplul personal prin care oamenii se schimbă
 rapid,
 este și cel mai greu de implementat pentru că nimeni nu v
rea să înceapă.
 Să zică, da, de ce eu primul la să înceapă, ăla primul, ce
 eu sunt mai prost?
 Deja, aici intrăm într-un cerc vicios și nimeni nu o să în
ceapă.
 Dar exemplul personal schimbă oamenii mai repede ca orice.
 Ramona, scuze-mă.
 Ce-ai via la un moment dat că le-a dat sub ordinaților ord
ine?
 Da.
 În momentul în care primește un ordine, își trece...
 Depinde de context. Sunt de acord cu ce spui tu.
 Eu am lucrat în poliție 8 ani și ceva plus 4 academie, 12.
 Înțeleg ce înseamnă un ordine.
 Eu am avut și un conflic cu autoritatea, din moment ce nu
 mai sunt în poliție.
 Nu mi-a placut si acum, daca imi spune cineva fă, asta, am
 uit un pic ca ce am eu de castigat ca sa o fac si sa nu com
entez.
 Deci depinde, bine, acum nu mi se mai intampla sa imi spune
 nimeni ce am de facut, in afara de soti.
 Bun.
 Abhidarite.
 Depinde mult de context. Sunt contexte si medii unde daca
 stai sa pui la andoiala in ordine, iti pierzi iasa.
 Pe principiu asta functioneaza armata si poliția.
 În armată, în anumite contexte de război,
 sau mai știu eu ce, dacă ai primit un ordin la cineva care
 e pus acolo pentru a da ordine și tu...
 Dar cine ești tu, mă, să-mi dai mie ordine!
 Ai călcat pe obuz.
 Fizic îți pierzi viața.
 Sunt contexte unde ordinele și execuțiile nu au timp să fie
 puse la îndoială.
 Sunt contexte unde nu sunt potrivite.
 Aici intervine flexibilitatea de care v-am vorbit ieri, a h
ărții mentale.
 harta mentala fiind flexibilă, atitudinea voastră vă recom
and să fie flexibilă.
 Cu alte cuvinte, uneori e perfect în regulă să am ordine și
 executanți, pentru că așa funcționează o entitate,
 alteori aceeași persoană care dă și primește ordine, eu
 recomand să fie flexibilă să acționeze altfel.
 adică să se adapteze.
 Nu există doar așa.
 Există, dacă asta funcționează, o folosesc în continuare,
 dacă ceva nu mai funcționează, schimb.
 Dar dacă asta funcționează aici, nu o să funcționeze și în
 altă parte.
 Are sens? Flexibilitate și context.
 Mă referiam în cazul lui Ivie, de exemplu, cum era mai
 benefic,
 exemplul personal sau ordine? Că la ordinea a fost reticent
.
 A funcționat exemplul personal.
 Și exemplu?
 Dacă nu îi spunea să-l facă, n-avea de unde să știe că tre
buie să mă urmeze ca exemplu personal.
 Corect. Nu, ce zici, Ramu?
 Este o scară eratrică, în firmă, adică cercare epic, de al
 tăiei.
 Concret, la mine ia niște deciții.
 Da.
 Se face aia, aia, aia sau aia.
 De acord.
 Atunci când eu îi spun, tu treci și te uită la acea mașină,
 nu-i o spun răstit sau...
 Suntem efectiv o familie, o prietenă acolo.
 Eu o spun pentru că trebuie să se uite pentru că fașina ace
ea urmează singură repărația.
 Când ai explicat așa ai zis, ordin. Și eu am vrut să reacț
ionez, dar n-am vrut să te întrerup.
 Poate să nu fie ordin, poate să... Mi sper că i-am și zis.
 Îi dai un ordin sau îl inviți. Ți-am zis ce zici.
 Un eu riscul. Tu te-ști de uită la cea mașină.
 Aramul ăsta se zizea, nu a zis că tu ai greșit cu ceva.
 A zis numai că e posibil că o alta...
 Că de exemplu, poliția în armată este un mediu privat, core
ct?
 Însă, în mediu privat, la fel, am dat exemplu de poliția și
 armată pentru că sunt clasice.
 Și în mediu privat sunt zone unde, uite, spitalul privat,
 medicul rezident cu medicul specialist,
 când medicul specialist i-a spus fă ceva, ăla nu întreabă
 de ce.
 De acord?
 Da.
 pentru că e life and death.
 Nu e armată, dar e foarte important.
 Nu e același caz, însă sunt contexti unde se potrivește
 și ce sublinează la mona, pentru că eu văd și punctul ei de
 vedere,
 este că tu ai fi putut, nu ai greșit cu nimic,
 ai fi putut testa varianta de, în loc de, du-te și fă aia,
 te rog frumos, poți să te duci să faci aia.
 Nu te duci să te ui.
 Nu așa, atenție, nu așa, numai așa.
 Mă refer la atitudine de...
 deschis, collegial, civilizat.
 Nu că ai greșit cu ceva, că tu ai făcut bine.
 Ordine politicoase.
 Un fel de... da, tu știi ce...
 Eu când eram în poliție, că nu suportam autoritatea mie să
 mi se aplice,
 evitam să o aplic altora.
 Și am ajuns la un moment dat într-un... a durat mai mult,
 dar am ajuns la un moment dat într-un punct în care oamenil
or le era rușine să-mi greșească.
 Mă, le era rușine să-mi greșească și eu nu țipam la ei,
 nu știu dacă am țipat vreodată în viața mea sau să dau eu
 cineva vreodată,
 de când sunt eu pe lumea asta, pentru că am învățat puterea
 cuvintelor.
 Și când îi dau un terog înainte de atenție, un terog autent
ic,
 nu terog la modul, terog că-ți rup ochii, să auzi pieri
 serviciu.
 Nu, nu, chiar de ce mă conectez cu omul când zic terog, mă
 uit în ochii lui și chiar îl rog, adică nu...
 știi? Autentic. Adora mai mult. La un moment dat, eu nu era
 suficient să spun,
 Suntem să spun auzi, nu știu cum facem, trebuie să facem nu
 știu ce schemă.
 Săreau cinci, să ducă s-o facă.
 Și când își asumau că o fac, o făceau, pentru că le era ruș
ină să o greșească, nu de repercursiuni.
 E o metodă de rușine, întregili mele, de a cumva să își pi
ardă relația cu mine.
 Pentru că eu îi respectam, chiar că îngreșeau, chiar că nu
 îngreșeau.
 Dar e o alternativă... cum?
 O să zic 5 din 10 sau din 20?
 Din 39 aveam.
 Din 39.
 Sunt și colegi cărora tu te și fără aia sau...
 Aici vreau să ajung și o să aflați la Master.
 Și colegi cărora tu te și fără aia.
 Așa este. Așa este. Asta vreau să spun.
 Că să îți dă ordine.
 Pentru că e harta lui.
 Exact. Nu, ce zice foarte bine, eu în programa de Master o
 să atingem și practic înără o parte,
 de motivații ale persoanelor.
 Ce e cheful lui de odate?
 Cheful cu ei?
 El Eli, el e cheful.
 El e cheful.
 Înfine, e altă discuție. Ideea este că oamenii au mai multe
 tipare de motivație.
 Sunt păi spercii undeva.
 La felul în care poți capta atenția și motiva o persoană,
 psihologic vorbind.
 Unii nu vor răspunde la te rog,
 dar vor răspunde la fă asta acum.
 Și nu e nici în regulă cu cel care face asta.
 și dacă ăsta-i tiparul de motivație al persoanei, te adapte
zi.
 Dacă omul ăla nu știe, sunt unii care îți motivează de băț
 sau de morcov.
 Nu o să-i rogi pe toți.
 Înțeleșteți ce spun?
 Aici zic flexibilitate și adaptare după hartă.
 Vezi cu cine lucrezi.
 Și eu am persoane care lucream înainte,
 unde nu țipam, dar eram autoritar.
 Și spuneam, te rog frumos, să faci aia azi,
 pentru că altfel nu mai putem să lucrăm împreună.
 Dar eram foarte autoritar, politicos.
 Sau când am avea de face cu infractori și tot felul de
 chestii.
 Eram foarte politicos, dar autoritar.
 Adica nu lasam deloc de intelez ca avem optiune.
 Va rog frumos coboru-ti din masina.
 Ala nu m-a intrebat de ce.
 Cand m-a intrebat de ce, aveam deja un conflict.
 Dar intelegea din atitudinea mea, non-verbala, ca nu e o
 optiune.
 Dar eram politicos.
 Il am mandat unu faz reala.
 Am oprit o masina, stiam ca aveam noi ceva informatii de
 masina respectiva.
 Si mi s-a dat pinta sa o opresc.
 Era eu pe traseu, cu colegul meu.
 Eu in dreapta, cu colegul meu la volan.
 Dăm girofarul, dăm sirena, oprește mașina, deschidă, mă duc
 eu, de obicei asta e ce șoferul meu, că eu sunt șef, dar m-
am dat eu, jos, că n-am probleme de-astea.
 Mă duc eu, îmbrăcat un uniform, mă să vedea că sunt o fițer
 cu grade, îmbrăcat un uniform, mă să vedea că sunt în serv
iciu, deci nu?
 Deschide mașina, n-apuc să zic un cuvânt și scoate camera.
 Ia un apărat de asta, foto, și îl pune așa în față, știi?
 Și îl dă click și aud click-ul.
 Și ce am făcut?
 Bună ziua, vorbă frumos, că eu vreau să coboră zi mașină, m
âinile după volan și permit documentele la control, vorbă fr
umos, dar foarte politicos.
 La care el, da de ce, da cum? Și mă uit așa, am continuat a
ia.
 Și am stat așa vreo 30 secunde. Deci am stat liniștit. Nu
 am reacționat, nu da de ce, da tu nu ai auzit, da...
 Bună ziua, vorbă frumos, deși încoate că am un robotel așa,
 știi? El era șocat.
 Adică nu mă pleznești, nu mă bați, nu mă scuip, nu mă îngi
uri, nu te ataci că te filmezi.
 Și am chis camera și am sus mașina.
 Și gata, chis closed.
 Dar doar prin atitudinea mea, autoritar, politicos, civiliz
at.
 Știi? Asta zic.
 Uneori e nevoie de asta, altăori e nevoie de alălaltă.
 Unul în funcție de context și două în funcție de cu cine
 lucrezi.
 Pentru că sunt oameni care nu vor răspunde la aceiași stim
uri.
 Harta mentală diferită înseamnă că voi reacționa diferit la
 același stimuri.
 Dacă pentru mine înseamnă ceva o atitudine, pentru altul va
 înseamna cu totul altceva.
 Flexibilitatea pe care eu vă recomand și o să o tot scot la
 suprafață pe parcursul celor 7 luni, este tocmai asta,
 adaptarea la context și la persoană, indiferent de experien
ța mea anterioră.
 Că ceea ce cred eu că e adevărat, nu e tot timpul adevărat.
 Deci ați avut învețătoatea amândoiului, de aia am făcut b
aleierea asta pentru că are sens și înțeleg că am trecut
 prin abia le situații.
 Mersi frumos.
 Și o să-i mai dau în exemplu banal curățenia.
 Da.
 Sunt care trebuie împinși de la spate, la final, să-și facă
.
 Așa este.
 Sau să-și pună la locul...
 Așa este, așa este.
 ... cu ele cu care lucrează.
 Indivăr tu de lucrez, până la urmă la final îți face oriul
 tine, după părerea mea.
 Am făcut caz acolo foarte mult ca și meseliaș ca și chibure
le de reprozisionare.
 Dar la locul de muncă nu puteai să înțelegi nimic.
 Înțeleg, înțeleg, înțeleg.
 Efectiv am încercat să-ți puneți la loc, spuneți.
 Se pare normal să le pui la loc.
 Fiecare.
 Cu datul 2, 3, 4.
 Și cum a funcționat?
 Și răstit.
 Cum a funcționat?
 Și sub formă de...
 Bă, tu nu înțelegi, dar tu te n-ai văzut curat.
 Da, da, da.
 Vile luni după vinerul.
 De aia.
 Pujăreală, tot.
 Jel.
 Am mandus sâmbătă.
 Și efectiv am făcut eu.
 Da, înțeleg.
 Despectivă, curat.
 ...facul de la spune, cu le cap pe-aia.
 Pata ta.
 Lui, când a venit la lucru, cineva l-a scurit.
 La care e bine, ce ziceai cu...
 Era acolo la cafea de gânață al stător...
 ...m-am văzut că nu merge niciun lucru.
 Bravo, bravo, bravo, bravo, bravo.
 Și cum a reacționat?
 A, că nu trebuia, lasă, că făceam eu.
 Și după aceea?
 A următoarei sărări.
 Da, înțeleg.
 Am văzut bine, la ora 6 închidem.
 Ora 5. Nu mai aveam ceva de următoare special ca să nu aibă
tii.
 Iar...
 plecat sămbăta, iar...
 în următoarea luni nu m-am mai întrebat cine.
 Și de atunci în următoarea mine, singur.
 Exact asta zic. Adaptarea la modul în care funcționează. Ok
, mersi.
 Cum poți proceda cu un copil în acest caz?
 Îi dai exemplul tău, pentru că ești pe harta ta, vrei să-i
 fi ordonat, să-i fi explicat, să-i fi ordonat.
 Celălalt copil mai mare, el, la fel că tine, s-a adaptat, î
i place, îi va următa.
 Când ai fost cel mai mic, zici că a fost o bombă în cameră,
 și-a îmfrăștea toate jucăriile.
 Îl ajuți odată, îl ajuți de două, de trei ori, și el după a
ia zice, mi-ar fi ușor dacă ai venit și-am face împreună.
 Cum îl corectezi?
 Îl motivezi să facă singur. Găsești metoda prin care îl
 motivezi să facă singur.
 Ceea ce înseamnă...
 ...și motivație, să fie de chestia că la vârsta asta, sub ș
apte ani, inspre șapte ani, îmi motivează jucăriile.
 Secundă, cum?
 Jucăriile. Îmi motivează jucăriile.
 Exact, exact.
 Timpul cu mine nu îmi motivează pentru că-l are...
 Corect.
 Și atunci îmi motivează încă o jucărie în plus. Încă o jucă
rie în plus.
 Exact.
 Și atunci am spus că eu, când facere o jucărie, cu drag o
 să iau cum văd, să avem loc unde să o pune.
 Super tare.
 Pentru că multitudine ajungește, nu avem loc.
 Super tare.
 Nu am motivat. Din pacate.
 Nu.
 Ai facut o economie.
 Exista morso, post-echelor, bineziua mea, sarceluitata.
 Ceea ce inseamna ca te-a batut are 1-0.
 Deci, cum trebuie sa-i gasesc valinta?
 Si eu incerc sa-ti explic ca e foarte bine.
 Deci, cei care aveti copii, mai ales la varsta asta, aveti
 cel mai bun partener de test a psihologiei, abilitatelor de
 comunicare.
 Nu exista parte de mai buni.
 copiii nu va iarta, copiii nu pun botul usor, copiii sunt
 foarte sinceri. Deci nu vrejeala ca stii ca nu te...
 te o da direct, nu... exact, si foarte bine. Ce poti sa fac
i, o sa inveti si aici, mai sunt variante, nu am terminat
 comunicarea,
 weekendul asta, mai sunt unelte, o sa ajungi la modul 5 si
 se numeste limba si hipnotic. Adica,
 de asfel în care vorbești, să-i transmită direct o comandă
 indirectă sub conștientului lui,
 astfel încât s-o execute fără să știe că a primit de fapt o
 comandă.
 Exemplul cu copiii.
 Sunteti de acord că copiii uneori refuză să încalțe?
 Că n-au chef. Că cum îi rugați să încalțe?
 Spuneți-m voi. Cum îi face să încalțe?
 Dacă tu știi, nu spui. Vă andăte exempluat timișoara.
 Asta e o întrebare legată de cum învați un copil să îl gina
ți și repuri.
 Asta e altă întrebare, să le chăm de aici.
 Cum rogi, cum convingi un copil?
 Am bățit tot cu băițelul meu mic.
 I-am comandat de pe internet două perechi de păpuci, că în
cepea și eu una mari de adică.
 Da, da, înțeleg, înțeleg.
 I-l am arătat în poză, au zis din mai multe ca să se ajute
 și a ales culoarea, că e cu becur, că e cu...
 Da.
 Au ajuns păpucii care i-au scos primul din cutie și i-au în
călțat doar cu aceea vreau să se încalțe.
 Am încercat să explică la școală, este o obicei, având co
bor și mochete, să-și schimbe pătăcii, pentru că i-am luat
 două perechi.
 Da, înțeleg.
 nu am rupt o capă, nici măcar să bagi piciorul în cealaltă
 corectie de-a doua.
 Am încercat să-i arăt căsăia cu Becur cum își doria.
 Am încercat, are obsese și îi plac dinozaurii.
 Zic structura verbală a rugăminții, spunem cum le-ai rugat.
 Am zis că pentru că celele a venit de la el, de multe ori î
mi spui să fac unile de lucruri,
 dar îmi arăți cum, să-l găsești variante.
 Și m-a provocat. Și am zis, ok. Și atunci o să încerc să te
 provoc, zicându-ți că acești păputi sunt de fapt gheruțele
 de la dinozau
 și tu încălțându-i, o să semeni cu el și o să... Așa? A zâ
mbit și n-a făcut-o. Atunci, pe moment...
 Pentru că tu ei ciru permisiunea. Ezi să spun asta? Spune
 asta. Nu e o întreba.
 Nu trebuie să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
 fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
 fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
 fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
 fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
 fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să fie de-așa, să
 fie de-așa
 Și îți dau un exemplu.
 Vrei să te încalți primul orăl la piciorul stâng, la picior
ul drept?
 Dar să-o știam că alegeri.
 Să-i dai două alegeri false.
 Și când îi dai două alegeri false, tu de fapt ai spus să-i
 încalță la pantofi, dar e dat de ales cu care începe.
 Vrei să senez contractul acum sau după ce discutăm detali
ile?
 Să-știam din vânzăle.
 I-am spus să seneze contractul.
 Achiți factura acum sau după ce-ți trimit proforma?
 Observi? Limba și hipnotic, falsă alegere.
 Și e folosit pe scară largă, și inclusiv reclame.
 La modul 5 vă arăt să-l recunoașteți. Cum să-l recunoașteți
?
 Pentru că este bombardat societatea la momentul ăsta.
 Și cum să-l folosiți ecologic, sănătos, non manipulativ.
 De ce numai la modul 5? Pentru că până atunci avem de pus o
 bază.
 Niște principii, niște tehnici, o fundație.
 Că dacă le dau acum, o să pară magie.
 Și nu vreau să pară magie, vreau să pară, ok, are sens și
 pot să le folosesc.
 Nu vreau să fie wow-ul la modul de nu o să pot să fac în ce
ata asta. Sunt foarte subtile.
 Dar are să-mi știe zic?
 Da.
 Am folosit variată, probabil acum mă gândeam că am formulat
-o greșit.
 Chiar d-ată alternativa să aleagă, se poarte până la grădin
ință sau se poarte...
 Nu.
 Probabil...
 Cum aș fi făcut eu, dar n-ai greșit.
 Îți dau numai un exemplu cum am făcut eu.
 Vrei să-i porți prima oară pe ăștia sau pe îi la însă?
 Eu i-am zis că dorești că se porți afară și...
 Sau pe care? Nu, nu, nu.
 Dar dupa aia, coia va incepe. Daca ne zic cu care vrei sa
 incep, cu oasii sau cu oaila altii, din start-ul ii arat ca
 el incepe doar, nu termina cu unii.
 Si sa ducem in subconscient informatia ca ea are si pe oala
 de spoitie. Sau pe care ii vrei la joaca, pe care ii vrei
 la scoala.
 Pai ceva de genul asta, ma incerc, asa nu-i vreau niciodata
.
 Mhm, ok.
 A si potut intra, pot sa intri un pic, am cunostit pe cine
va care a facut cursuri de NLP si a inceput acasa sa faca
 coaching cu copilul.
 Pai si eu cu el voi face cu...
 Oamne, tu știți ce iese din copii când ești acolo pentru ei
, cu atitudine de ascultare și cu întrebări de coaching puse
 corect, tu știți ce scos din ei?
 Toamne, mânca domnul, ce chestii faine ies din copii 4-5-6
 ani.
 Sunt mega sinceri, de schiș, autentici și au un potențial
 fantastic cât timp nu este sugrumat.
 Doar prin întrebări.
 Te rog, Toni.