1677 lines
65 KiB
Plaintext
1677 lines
65 KiB
Plaintext
Muzica
|
||
Bună dimineața, poftiți, luați loc.
|
||
E cea mai bună gluma mea, trebuie să o repet de fiecare dat
|
||
ă.
|
||
Da, asta cu bună dimineața la orice ora, știi?
|
||
Am primit o întrebare, dacă părinții nu mai trăiesc, cum le
|
||
spunem nu?
|
||
Simplu.
|
||
Pentru că oricum nu ăsta îl spui mental, tot așa le spui și
|
||
bărinților. Mental.
|
||
Nu, pur și simplu ți-amintește o situație, poți să ți-am
|
||
intește o situație,
|
||
un mod prin care mama ta totdeauna te critica, zicea să nu
|
||
facea aia,
|
||
și tu îi zici, gata, stop, nu.
|
||
Știi?
|
||
Adică...
|
||
Am lucrat cu persoane care îmi ziceau așa
|
||
Deși mama, tatăl meu nu mai sunt de 20 de ani
|
||
În situația aia, eu reacționez exact așa cum reacționam câ
|
||
nd ei trăiau
|
||
Deși nu-mi place, nu vreau aia, dar parcă tot așa trebuie
|
||
să fac cum au zis ei
|
||
Și dacă nu fac așa, mă simt vinovat
|
||
Bine, dar ce o să-ți facă?
|
||
Nimic.
|
||
Dar tot așa trebuie să...
|
||
Pentru că, în realitate,
|
||
nu persoana este cea care te coordonează,
|
||
ci ți-a băcat în cap niște convingeri, niște moduri de gând
|
||
ire.
|
||
Tu cu alea te lupti.
|
||
modul de gândire pe care l-ai în mintea ta nu e efectiv cu
|
||
persoana.
|
||
Eu nu am treaba cu cealaltă persoană.
|
||
Ci am treaba că tu trebuie să spui NU
|
||
unor programe mentale pe care tu le folosești.
|
||
Tu nu spui NU unei persoane.
|
||
Mai mult.
|
||
Și când zice că spui NU unei persoane,
|
||
De fapt, nu cu acea persoana ai treaba.
|
||
Tu tot mintii tale ii spui, opreste-te din...
|
||
opreste-te din a ceda-n fata acestui om.
|
||
Ajunge la voi fraza asta.
|
||
Opreste-te din a ceda-n fata acestei persoane.
|
||
Tu tot cu mintea ta ai treaba de fiecare data.
|
||
Pentru ca, sa fim serios, o sa va zic, dar nu o sa va placa
|
||
, da?
|
||
Dacă mintea ta nu ar ceda în fața lui Xulescu,
|
||
Păi nu, ei fi spus deja de 100 de ori, nu, până acum.
|
||
Înțelegeți? Deci, nu e vorba că
|
||
Ăsta care e aici pe scaun
|
||
e cel care provoacă
|
||
ca eu să fiu Gheocele.
|
||
Dacă eu în interiorul meu aș fi făcut schimbarea deja,
|
||
cealaltă persoană nu ar fi putut să îi împună.
|
||
Doar că eu nu am făcut în interiorul meu schimbarea.
|
||
Nu observați că de fiecare dată e vorba de cum anume
|
||
comunici tu cu mintea ta.
|
||
În momentul în care ți-am zis,
|
||
Du-te într-o stare din aia de furie, de nu, gata, stop!
|
||
Și ia starea aia și du-o către cealaltă situație,
|
||
e ceva ce tu faci cu mintea ta.
|
||
Tu în mintea ta te-ai dus în memorie, ai scotocit prin
|
||
memorie,
|
||
ai luat de acolo niște amintiri, le-ai pus să se învărtă în
|
||
jurul tău,
|
||
Ca să fie cumva mai prezente...
|
||
Știți că lucrurile care sunt prezente pentru noi în viața
|
||
noastră le vedem în jurul nostru, în mintea noastră?
|
||
Nii le imaginăm că sunt acum în mintea noastră?
|
||
Ca să fie întrecut, le vedem undeva departe.
|
||
Când le vedem în prezent, le vedem că se agită în mintea no
|
||
astră.
|
||
A văzut cineva Harry Potter?
|
||
Filmul. În Harry Potter aveau amintiri alea pluteau în jur
|
||
ul lor, pozele alea, care le primeau de acasă.
|
||
Înmintiți? Pluteau așa în jurul lor.
|
||
Alea sunt în prezent. Mintea noastră, când vorbește despre
|
||
ceva ce trăiește în prezent, și imaginează așa în jur lucr
|
||
uri.
|
||
Aici una, aici e alta.
|
||
Când își amintește sau își gândește la ceva ce ține de tre
|
||
cut,
|
||
de ce? Hăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
|
||
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
|
||
ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă
|
||
ăăăăăăăăăăăăă
|
||
Deci, hââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââ
|
||
ââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââ
|
||
ââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââ
|
||
âââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââââ
|
||
pe care nu l-am spus celor din jur,
|
||
și aș fi vrut să-l spun,
|
||
este unul pe care mi l-am spus mie.
|
||
Și care, tot adunându-se, a născut o revoltă,
|
||
nu știu, eu m-am revoltat față de mine însu,
|
||
și a dus la acea furie, durere și toate cele,
|
||
când am spus un nu poate, când a durut foarte tare.
|
||
Întrebarea mea este, ce fac să nu mai ajung în punctul ăla,
|
||
când doare foarte tare, cum schimb înainte,
|
||
Cum îmi dau seama dinainte? Ok, n-am avut curat să spun
|
||
acum nu, de ce?
|
||
Ce fac ca să nu mai ajung în punctul acela în care doare?
|
||
Și când poți să-l spun pe nu.
|
||
Ai subliniat un lucru ce l-am amintit un pic înainte de pau
|
||
ze.
|
||
Deci noi spunem nu doar atunci când ne ajunge cuțitul la os
|
||
.
|
||
Dar trebuie să ne antrenăm să spunem nu frecvent.
|
||
De fiecare dată când trăim senzația că vrem să spunem nu.
|
||
Adică noi trebuie să fim atenți la interiorul nostru, ca at
|
||
unci când ești atent, dacă, nu știu, ai mâncat o mâncare, f
|
||
ii atent, ai mâncat o mâncare și ți-e un pic grea digestia.
|
||
Bă, eu simți, dar acum nu înseamnă că ai apărat că ai într-
|
||
o colită, știi?
|
||
Dar parcă dacă cineva te oferă aceeași mâncare mâine, ce o
|
||
să faci?
|
||
Care-i mecanismul din interiorul tău?
|
||
Ce o să faci? Descriem pe etape.
|
||
O să iei din memoria senzația de ieri
|
||
O să o pui... ok...
|
||
Dacă o să mănânc iarăși această mâncare
|
||
Anticipez că o să am posibil aceeași senzație
|
||
O să pui întrebarea
|
||
Vreau să am mâine aceeași senzație?
|
||
nu, nu vreau s-o am, atunci spun nu acestei mancari.
|
||
Astea sunt lucrurile pe care le-ai facut in mintea ta,
|
||
cand ai refuzat sa mananci ceva.
|
||
E bine, acelasi mecanism foloseste-l nu doar pentru mancare
|
||
.
|
||
Cand cineva zice, hai sa mergem la cumparaturi.
|
||
Si tu te uiti in interiorul tau si zici,
|
||
care-i senzatia daca merg la cumparaturi?
|
||
E ca un pic de crampă. Ok.
|
||
Știi ce? Nu.
|
||
Și acum intervine mecanismul de...
|
||
Ah, nu ne simți vinovați.
|
||
Am pare rău, aș vrea să merg cu tine la cumpărături,
|
||
dar nu am cum, pentru că trebuie să adorm copilul și să îi
|
||
fac de mâncare.
|
||
Și prietenul meu zice, pe de-a tu nu ai copii.
|
||
Ah, scuze.
|
||
La comentarii de un resident.
|
||
Cum?
|
||
La comentarii de un resident.
|
||
La comentarii de un resident.
|
||
Dar există un singur argument.
|
||
Nu vreau.
|
||
Am înțeles.
|
||
Celelalte.
|
||
Nu văd exulcații.
|
||
Așa ar trebui.
|
||
Celelalte.
|
||
Când tu simți nevoia să dai justificări,
|
||
Persoana care i-ai dat justificări, de ce trebuie să dăm
|
||
acele justificări?
|
||
Gândește-te.
|
||
Nu e vorba de justificarea aia pentru a înălătura sentiment
|
||
ul la devinovăție.
|
||
Adică pentru pansamentul tău moral.
|
||
Exact. Dar nu ne mințiem singuri?
|
||
Da, da. Am spus nu, mi-am atins scopul.
|
||
Așa e.
|
||
Te-ai atins scopul, dar tu nu ai dezvoltat atitudinea de a
|
||
spune nu.
|
||
La tine, atitudinea de a spune nu se bazeaza pe niste argum
|
||
ente false, nu pe nu-ul interior.
|
||
Este un nu vreau, dar vreau totusi ca tu sa ma placi.
|
||
Ori, sănătatea noastră emoțională...
|
||
Și atenție, când zic sănătatea emoțională a unei persoane,
|
||
mă refer la o sănătate a întregii societăți, de fapt,
|
||
transmisă de la unul la altul.
|
||
Cum boala se transmite,
|
||
tot așa și sănătatea se poate transmite,
|
||
e educație, se numește educație, știi?
|
||
Sănătatea asta emoțională constă din a putea să spun nu
|
||
și să mi-asum faptul că tu nu mă vei plăcea în momentul ăla
|
||
.
|
||
Deci nu e considerat o atitudine infantilă de copil care sp
|
||
une
|
||
nu, că nu vreau eu și ba din picior?
|
||
Păi cine o consideră așa este persoana infantilă.
|
||
Pentru că persoana aceea, fii atent, se mulțumește și apre
|
||
ciează
|
||
mai mult un răspuns mincinos decât adevărul că eu nu îmi do
|
||
resc în momentul ăla acest lucru.
|
||
Adică măști.
|
||
Adică preferă să fie mințită...
|
||
Gândiți-vă, dacă noi nu funcționăm așa când pe noi ne deran
|
||
jează să fim dezamăgiți.
|
||
Pe noi ne deranjează când sunt dezamăgiți.
|
||
Nu am discutat în primul mod cu voi chestia asta.
|
||
Cum îi place să fie dezamăgit?
|
||
Pentru că majoritatea oamenilor fug să nu cumva să mă dezam
|
||
ăjești.
|
||
Atunci tu trebuie să-i zici perfect, o să te amăjești în
|
||
continuare.
|
||
Noi trăim într-o societate a să ne amăgim unii pe alții în
|
||
orice situație.
|
||
Păi adevărul, dacă vrem să funcționăm normal, sănătos,
|
||
este să poți să spui, păi, îmi pare rău că nu vreau să mă
|
||
întâlnesc cu tine azi.
|
||
Mi-ar fi plăcut să îmi pară bine să mă întâlnesc cu tine,
|
||
dar nu îmi pare bine să mă întâlnesc cu tine.
|
||
Știi?
|
||
Mi-ar fi dorit să îmi pară bine, dar astăzi n-am chef de t
|
||
ine.
|
||
Nu înseamnă că trebuie să o spui așa.
|
||
Pur și simplu să spui,
|
||
Astăzi nu este ceea ce îmi doresc să ies la cumpărături.
|
||
Și doritul nu e o explicație, nu e considerat o explicație.
|
||
Nu doresc, nu vreau. E considerat un nu vreau.
|
||
Exact, da.
|
||
Dar gândiți-vă că noi avem dreptul ăsta pe care ni l-am ced
|
||
at singuri.
|
||
Noi funcționăm ca și când nu avem dreptul de a dori ceva,
|
||
ci doar de a trăi o anumită experiență dacă avem o anumită
|
||
justificare.
|
||
Adică nu e că nu vreau să vin cu tine, nu pot să vin cu t
|
||
ine.
|
||
Ajută-mă să mut mobila.
|
||
Nu vreau.
|
||
Tu îți dai seama cum sună.
|
||
Băi, îmi pare rău, aș vrea să te ajut.
|
||
Dar știi, nu pot, că trebuie să duc pisica la doctor,
|
||
că mi-au răpit extratăreștii, căinele,
|
||
că trebuie să mă duc până în Japonia să cumpăr nu știu ce.
|
||
Nu pot.
|
||
Zic, nu pot,
|
||
când de fapt ar trebui să zic,
|
||
nu este ceea ce îmi doresc în acest moment.
|
||
Și atunci, nu suntem o societate care ne mințim constant
|
||
și ne-am cedat dreptul de a spune,
|
||
Nu vreau de a spune ce-mi doresc.
|
||
Eu nu mai consider că am dreptul de a spune că vreau asta
|
||
sau nu vreau asta.
|
||
Să știți că multe din belelele societății noastre pornesc
|
||
de la individul care nu poate să spună ce vrea.
|
||
Dar la faptul că suntem educați de mici să purtăm măști în
|
||
societate.
|
||
Exact.
|
||
Și faptul că suntem educați să purtăm măști
|
||
ne face să fim permanenți societatea
|
||
care nu-și poate susține
|
||
propriile dorințe, propriul punct de vedere.
|
||
N-ați văzut în alte țări, alte culturi
|
||
cum iasă în stradă când ceva îi ne mulțumește ceva?
|
||
Păi la noi trebuie organizat pe Facebook,
|
||
semnătură de participare,
|
||
masaj la umeri și la picioare,
|
||
dacă vrei să ajungi acolo.
|
||
Înțelege? Adică trebuie o întreagă
|
||
suita din asta de motivatie, discursuri motivationale, cea
|
||
...
|
||
Cum adica sa sustii doar punctul tau de vedere?
|
||
Asta pentru ca la nivel profund, individul,
|
||
individul, omul, nu a fost lasat sa se dezvolte.
|
||
Noi am fost ca un copac care i s-a spus cum trebuie sa cre
|
||
asca.
|
||
Nu am fost lăsat să crească natural.
|
||
Dacă ai fi fost lăsat să crești natural,
|
||
ai fi avut mult mai multă încredere în tine.
|
||
Știți de ce?
|
||
Știți de unde-ți vine, de fapt, încrederea în tine?
|
||
Din faptul că nu-ți ar fi păsat ce cred alții despre tine.
|
||
De acolo. Hai să punem punctul pe ei.
|
||
fără nicio mască, în realitate, încrederea în tine înseamnă
|
||
că nu îți pasă ce cred ceilalți despre tine.
|
||
Asta înseamnă încrederea în tine.
|
||
Dar ți-ă-ți pasă.
|
||
La orice. Deci noi aplicăm strategia asta de a nu deranja,
|
||
de a obține aprecierea celuilalt.
|
||
Scopul nostru este să obținem aprecierea celorlalți.
|
||
Ăsta este scopul principal.
|
||
Oricum ne-am întoarce, oricum am vrea, ăsta este scopul.
|
||
Și pentru asta a trebuit să renunțăm la individualitatea no
|
||
astră.
|
||
Deci nu poți să obțin aprecierea celuilalt dacă nu mă fac
|
||
preș.
|
||
Vorbesc serios.
|
||
Nu știți câte persoane vin și spun, m-a părăsit nesimțitul
|
||
ăla, nesimțitul ăla.
|
||
Și eu m-am sacrificat complet pentru celălalt.
|
||
Am fost preș în fața lui și am făcut tot ce își dorea și am
|
||
ceda și am renunțat la tot pentru celălalt.
|
||
Păi și ce-ți dură ai să iubească un preș?
|
||
Deci că un om iubește pe cineva pe care îl vede deasupra
|
||
lui, nu sub el.
|
||
Vă rog, depinde de context.
|
||
La ea ce vă gândiți?
|
||
Eu exact la ea mă gândeam.
|
||
Pe harta mea lucrurile s-au asezat în felul următor.
|
||
Te rog.
|
||
Spui nu, însă...
|
||
E important, din perspectiva mea, este importantă și ec
|
||
ologia relației.
|
||
Depinde cu ei trebuie să-i spunu ferm.
|
||
Înțeles.
|
||
Depinde de contextul în care...
|
||
Nu iau în calcul altă posibilitate decât a verifica ec
|
||
ologia.
|
||
Normal că dacă unul zice...
|
||
Poate într-o relație de familie...
|
||
Zice, dă-te mai încolo.
|
||
Și văd că are trei cuțite la el.
|
||
O sabie.
|
||
Și de pe sabie
|
||
curg niște picături roșii
|
||
care nu par să fie
|
||
ketchup.
|
||
Nu se zic nu! O să mă dau
|
||
mai încolo!
|
||
Da, în relația de
|
||
familie mă gândeam. Aici era
|
||
întrebarea, de fapt.
|
||
Poate să sune mătusha și să mă invite.
|
||
Un simplu nu ar putea să strice un pic echilibru în familie
|
||
.
|
||
Cred că ar putea să fie însoțit și de altceva, nu?
|
||
Adică de alte explicații.
|
||
Chiar dacă... mă rog...
|
||
Chiar cum nu am chefa asta, iartă-mă.
|
||
Nu e ce îmi doresc.
|
||
Da, e exact ceea ce zic și eu.
|
||
Întoară nu? Nu.
|
||
Eu n-am zis, spune-i nu și închide-i telefonul.
|
||
Zbang!
|
||
N-am zis deloc ca...
|
||
Dar in spatele lui nu ce vream sa spun, este...
|
||
Poți sa-i dai, normal, si e chiar foarte ok sa-i spui.
|
||
Da, dar sa fie null, null acela, care nu te face sa te sim
|
||
ti zvinovat
|
||
si nici nu iti da sentimentul ca ai manipulat situatia si,
|
||
o, ce bine ca am pacalit.
|
||
Pai cred ca daca e honest, adica daca nu, ala este un
|
||
honest
|
||
Asta zic.
|
||
Si rezint de ce e natural.
|
||
Nu, nu.
|
||
Este un nu natural.
|
||
Oamenii trebuie să se învețe să spună acest nu natural.
|
||
Nu să zică, băi, mi-ar plăcea să vin.
|
||
Dar nu pot.
|
||
Păi, nu vreau asta. Nu e ziua potrivită, poftim.
|
||
Ok.
|
||
Da, mă stii.
|
||
Bun, da.
|
||
Microfone acolo.
|
||
Ce am sezat eu la mine de-a lungul timpului, când mi-era fr
|
||
ică să-l zic nu, este pentru că mi-era de fapt cheamă că o
|
||
să pierd niște benefici.
|
||
Da.
|
||
Și primul context în care am realizat lucrul ăsta a fost cu
|
||
o tipă care mă tot invita să îi fiu model, să îmi pună gene
|
||
.
|
||
Era în perioada pandemiei și mi-era efectiv târșă pe române
|
||
ști să îi zic nu.
|
||
Adică un an de zile tot, du-te, du-te, tu ai benefici, câșt
|
||
igi premii, eu eram doar acolo și atâta.
|
||
Și, efectiv, mi-era frică să-i spui... Nu că mi-era frică,
|
||
mi-era târșă, da, poate o să am și eu nevoie de ea.
|
||
Și atunci o să-și aduc aminte că i-am zis nu și nu cumva să
|
||
se întoarcă.
|
||
Până când am auzit la Zoltan o chestie în care te învăța să
|
||
spui nu fără să simți vinovăție.
|
||
La modul, păi, lasă-mă să-mi verific programul, stai să-mi
|
||
verific alendarul și te sun în două ore sau până la sfârșit
|
||
ul zilei.
|
||
și tu zile-i.
|
||
Și dacă nu poți să zici acel nu în momentul ăsta,
|
||
amâni un pic.
|
||
În zi-l mai târziu.
|
||
Așa.
|
||
Și în momentul în care îi am zis pentru prima dată tipei,
|
||
uite, stai să-mi verific un pic programul,
|
||
replica ei a fost,
|
||
dar ce program ai tu?
|
||
Că suntem în pandemie, tu nu ai copii, tu nu ai familie,
|
||
ce faci tu cu timpul tău?
|
||
Mă uit la televizor.
|
||
Și ăla a fost momentul de declic în care am zis,
|
||
Dar cine ești tu să decizi pe timpul meu?
|
||
Până la urmă.
|
||
Adică experiența creierului, trecută, trăită, cu fiecare
|
||
celulă,
|
||
a fost la modul de...
|
||
Nu e treaba asta, ce fac eu.
|
||
De fapt, a fost o conștientizare că ceilalți deci pentru t
|
||
ine.
|
||
Când dădeam puterea. Exact. Când dădeam puterea.
|
||
Da. Foarte bine.
|
||
Și asta vreau să împărdeșesc în cazul în care inspiră pe
|
||
cineva, când nu știi cum se pune.
|
||
Exact, despre asta este vorba, despre a prelua înapoi put
|
||
erea.
|
||
Bun. Uite, mai avem o întrebare acolo, una aici și după aia
|
||
facem un exercițiu.
|
||
Bună, Andreea, sunt. Pe mine, subiectul acesta al acceptări
|
||
i și aprecierea din partea celor ar mă...
|
||
îmi creează așa un sentiment de, nu știu, mă simt intrigată
|
||
și e interesant că a apărut de mai multe ori în săptămâna
|
||
aceasta pentru mine.
|
||
Chiar la seară vorbeam și la Mastermind cu colegul meu.
|
||
de ce este atât de important pentru noi
|
||
să primim acceptare, validare din partea unor oameni care
|
||
știm că nu sunt atât de important pentru noi.
|
||
Și dificultatea, cel puțin, în cazul meu specific, nu este
|
||
neapărat de a spune nu,
|
||
ci că abia ulterior îmi dau seama că fac acțiuni
|
||
pe care, în momentul respectiv, consideram că sunt ok să le
|
||
fac.
|
||
Dar ducând în părția observatorului îmi da seama de a, de f
|
||
apt, eu nu voiam să fac asta.
|
||
Este un mecanism de supraviețuire.
|
||
În momentul în care eu nu sunt destul de abil
|
||
ca să primesc acceptarea și aprecierea celorlalți,
|
||
e posibil să fiu respins de trib
|
||
și să nu mai supraviețuesc în afara tribului.
|
||
Și atunci, există, rulează în noi acest instinct de supra
|
||
viețuire
|
||
care ne face să căutăm aprecierea, validarea din partea cel
|
||
uilalt,
|
||
pentru că aprecierea, validarea, acceptarea celuilalt
|
||
înseamnă că o să continui să supraviețuesc în interiorul
|
||
tribului din care fac parte.
|
||
Și atunci s-a dezvoltat în noi acest mecanism ca o extensie
|
||
a instinctului de supraviețuire.
|
||
Și cum întrerupem acest program? Cum îl întoarcem în fav
|
||
area noastră?
|
||
Păi, exact despre asta am vorbit toată ziua.
|
||
Un antrenament este această asertivitate în care noi să put
|
||
em să spunem nu,
|
||
fără să fim agresiv, ci să spunem nu, uite, asta este dorin
|
||
ța mea, asta este ce vreau.
|
||
Dar pentru asta, primul pas este să pot să fac pacing pe
|
||
realitatea mea interioară.
|
||
Cum ziceam, îi spuneam o ană de mâncare aia care nu s-a dig
|
||
erat.
|
||
Să începem să observăm ce simțim, știi?
|
||
Se începe să observăm sentimentul.
|
||
Bă, uite, mă întâlnesc cu persoana asta și așa îmi dă o
|
||
stare de irritare,
|
||
numai când mă gândesc că o să urmeză să mă întâlnesc.
|
||
Mă întâlnesc cu cealaltă persoană și așa îmi dă o stare de
|
||
liniște.
|
||
Vreau să simțiți stările astea, să fiți conștienți de ele.
|
||
Noi avem asemenea stări emoționale frecvent, tot timpul.
|
||
Doar că ne fiind atenți la ele, nu le simțim, știi?
|
||
Când tu le simți, ele sunt ca un fel de barometru interior,
|
||
și simțiindu-le, tu vei avea un pic mai mult curaj,
|
||
argument,
|
||
ca să poți să zici, nu, știi ce?
|
||
Eu, de fapt, acum am sentimentul de irritare doar pentru că
|
||
mă gândesc să fac lucru ăsta
|
||
și aș vrea să-ți spun că nu este ceea ce îmi doresc să fac.
|
||
Potem face... sau cum facem asta în raport cu noi?
|
||
Încep să fii mai atenți la tine. Oamenii nu sunt atenți la
|
||
ei.
|
||
Suntem atât de atenți la ceilalți și la oare ce gândesc ce
|
||
ilalți despre mine,
|
||
încât ui tu să fii atenți la ei.
|
||
Da, ok, asta da.
|
||
Știi? Suntem atât de atenți la a citi gândurile celorlalți,
|
||
încât eu numai îmi cită stările mele.
|
||
Nu mai știu cum mă simt.
|
||
Mulțumesc pentru acesta filmatie la final.
|
||
Mai fac câteodată la cursuri, vă mai pun să observați, st
|
||
ând pe scaun, ce mușchi aveți contractați.
|
||
Sau dacă există o anumită tensiune într-o anumită parte a
|
||
corpului.
|
||
Sau care parte din corpul tău o simți cea mai relaxată acum
|
||
.
|
||
Dar învață să fii atent la tine. Se numește mindfulness-a
|
||
asta.
|
||
A fii atent la ce simți fizic, la care sunt emoțiile mele,
|
||
care sunt gândurile mele în momentul ăsta.
|
||
Mindfulness, adică a fi prezent acolo. Doar atunci tu trăie
|
||
ști propria ta experiență.
|
||
In altfel, doar te gandesti la ea.
|
||
Una este sa...
|
||
Stii? Diferenta asta intre a nu fi prezent, a nu stii ce
|
||
simti,
|
||
si a stii ce simti,
|
||
e ca diferenta intre a gusta o capsuna
|
||
si a-ti povesti despre gustul unei capsuni.
|
||
A-ti aminti gustul unei capsuni.
|
||
Aici era o întrebare, și după aceea trecem mai departe.
|
||
La partea cea mai flexibilă, exăcită cea mai mare.
|
||
Da, ce facem?
|
||
Sau cum navigăm într-o lume în care, în afara de cei 8-10.
|
||
000 de cursanti NLP-i care au fost până acum, poate,
|
||
nu au antrenat flexibilitatea de a accepta, când o persoană
|
||
spune nu vreau, că este ok și este dreptul lui?
|
||
Că ok, poate peste 6 generații toată lumea va să fie așa și
|
||
toată societatea.
|
||
Și ce e interesant, că oamenii care nu facă NLP au atitud
|
||
inea de a spune nu.
|
||
Dar și flexibilitatea de a accepta nu de la ceilalți?
|
||
Nu, nu.
|
||
Hai a zic.
|
||
O parte din.
|
||
Cum nu a vigezi asta?
|
||
Ca orice alt mesaj pe care vrei să-l transmiriți,
|
||
are nevoie de acelă raport,
|
||
problema este că oamenii care facă înălpini nu înțeleg rap
|
||
ortul.
|
||
Pentru marea majoritate raportul înseamnă
|
||
să stau în aceeași poziție cu celălalt,
|
||
să am aceleași gesturi cu celălalt,
|
||
să respir în ritmul celuilalt.
|
||
Bullshit. Raportul nu înseamnă asta.
|
||
Raportul înseamnă să pot să gândesc cu mintea ta.
|
||
Asta înseamnă raport. Eu fac raport cu tine, când mă pot p
|
||
une în mintea ta și înțeleg cum simți și cum gândești.
|
||
Mă ajută pentru asta să stau în poziția fizică în care stai
|
||
tu, să am gesturile tale, să am ritmul respirației tale.
|
||
Dar nu asta este scopul. Scopul este să pot să simt ce sim
|
||
ți tu.
|
||
Să pot să gândesc ce gândești tu.
|
||
Ăsta înseamnă raport.
|
||
Tu degeaba stai în poziția în care stau eu și zici,
|
||
Tâmpitul naibii.
|
||
Cât de prost e ăsta.
|
||
Înțelegeți?
|
||
raportul înseamnă, de fapt, să gândești cu harta mentală a
|
||
celui lalt
|
||
ca să-i poți înțelege argumentele.
|
||
Eu nu pot să-ți transmit ții o informație
|
||
dacă eu nu înțeleg limba pe care tu o folosești.
|
||
Cum mă pot duce să explic chinezului
|
||
ce înseamnă NLP, emoții, anchore și așa mai departe,
|
||
Când eu nu înțeleg limba lui, nu înțeleg limbajul lui,
|
||
trebuie să înțeleg chineza ca să pot să-i explic pe limba
|
||
lui.
|
||
Aici pierzi, aici se pierde mult.
|
||
Oamenii cred că raport înseamnă,
|
||
bă, stau în aceeași postură cu celălalt, deci acum o să-mi
|
||
înțelegă.
|
||
Nu!
|
||
Pentru că tu nu îl înțelegi încă pe celălalt.
|
||
Dacă după cursul ăsta de NLP,
|
||
Măcar atât aveți abilitatea să faceți, eu sunt super happy.
|
||
Să puteți să dați dreptate persoanei pe care ieri considera
|
||
ți că nu avea dreptate.
|
||
Să-i dați dreptate omului de care ieri spuneați, ce idiot,
|
||
ce tâmpit,
|
||
cât de prost e să gândească așa.
|
||
Și acum să poți să zici, dacă aș avea același mod de gând
|
||
ire.
|
||
Dacă aș gândi asta și asta și asta, aș ajunge și eu doar la
|
||
această concluzie.
|
||
Atunci, de abia, puteți să obțineți schimbarea în ceilalți
|
||
și în voi.
|
||
De ce? Pentru că asta înseamnă, de fapt, flexibilitate.
|
||
Ori, tu ceri ca celălalt să fie flexibil, ca să te înțeleag
|
||
ă pe tine.
|
||
Dar acum vreau sa fiu 100% atent aici.
|
||
Dar nu cumva flexibilitatea mea inseamna sa-i dau dreptul
|
||
celuilalt sa fie inflexibil?
|
||
Mai zic o data?
|
||
Cand eu il oblig pe celuilalt sa fie flexibil, nesimti tu
|
||
le, nu esti flexibil?
|
||
Nu cumva sunt eu inflexibil în momentul ăla?
|
||
AR TĂBII SĂ FI FLEXIBIL!
|
||
Nu cumva sunt eu inflexibil?
|
||
Când eu sunt flexibil,
|
||
accept că e în regulă ca celălalt să nu fie flexibil.
|
||
Cum sună asta?
|
||
Sună normal?
|
||
Ok.
|
||
Asta consider că fac și eu?
|
||
Și atunci, e perfect în regulă...
|
||
De aici am venit cu întrebarea.
|
||
Și ce facem când ieșim în lume, și nu stăm doar în sala DN
|
||
LP,
|
||
și mă confront cu acei oameni care sunt inflexibili?
|
||
E normal, e în regulă să fii inflexibil.
|
||
Nu trebuie să faci nimic diferit decât ceea ce faci.
|
||
Până aici suntem pe exact acele jocri de unde.
|
||
Zic mai departe.
|
||
Dupa urmeaza intrebarea mea.
|
||
A, ok, ok.
|
||
Ce faci?
|
||
Mă rog.
|
||
Cum navighez faptul că sunt majoritatea oamenilor inflexib
|
||
ili?
|
||
Tu accepti inflexibilitatea, nu că o accepti, o înțelegi în
|
||
adevăratul sens al cumvântului
|
||
și atunci e normal că sunt inflexibili.
|
||
Ok.
|
||
Dar după aia, sunt inflexibili, îi pleacă.
|
||
Sau, alec să nu se mai vada cu tine.
|
||
Și?
|
||
Care e întrebarea?
|
||
Întrebarea e...
|
||
Întrebarea e...
|
||
Întrebarea e cum faci să nu mai plece.
|
||
Nu toți!
|
||
Câți va trebuie să se ducă...
|
||
Și doar răia!
|
||
Doar cei care sunt umiză pentru noi.
|
||
...varu' mulți.
|
||
Cum faci să nu mai plece?
|
||
Mie îmi se pare...
|
||
Bine, de fapt vreau să-mi schimb complet întrebarea.
|
||
Ok.
|
||
Ți-o luaai dacă nu-mi schimbai, da, hai.
|
||
Îți zic.
|
||
Cum faci să accepti faptul că
|
||
probabil, sau da, probabil,
|
||
majoritatea or să fie inflexibilă în situația asta și
|
||
și nu trăim încă în societatea aceea în care oamenii sunt
|
||
suficient de flexibil încă să zică
|
||
da, mă, Nike, e ok.
|
||
Vă împovestez cum fac eu când vin de la aeroport către
|
||
hotel în București?
|
||
Vreau să vă zic, mai iau taxi, știi, câteodată.
|
||
Și nu știu dacă știți cât durează drumul în București de la
|
||
aeroport la hotel.
|
||
Și pentru mine, mi se pare că-mi fac concediu în taxiul ăla
|
||
.
|
||
Enorm.
|
||
Și apuc să vorbesc cu taximetristul despre orice.
|
||
De la fotbal, motoare de mașini, ce a făcut Gigi Beccali în
|
||
ultima săptămână,
|
||
ce s-a mai întâmplat la televizor, la nu știu ce emisiune
|
||
și așa mai departe.
|
||
E momentul meu de flexibilitate
|
||
în care
|
||
intru pe harta mentală a celor persoane.
|
||
Dar moment fain
|
||
a fost când
|
||
un tip m-a întrebat ce lucrez, i-am zis eu că
|
||
cu psihologie, cum nu știu ce,
|
||
și zice
|
||
Perfect! V-am prins!
|
||
M-am zis, ai de capul meu
|
||
să vezi când ajung la hotel.
|
||
Când a zis, v-am prins,
|
||
Să asta a fi fost la vreun psiholog și ceva n-a mers.
|
||
Zice, explicați-mi și dumneavoastră cum fac cu soția,
|
||
pentru că râd prietenii de mine,
|
||
pentru că în ultimii ani nu am mai bat decât odată pe lună
|
||
și a tot nu-i mulțumită.
|
||
Deci, înainte o băteam des, aveam liniște în casă.
|
||
Acum am dus-o și la Roma.
|
||
I-am cumpărat și o roche.
|
||
Și credeți-mă, o bat cam odată pe lună, dar nu pot să nu o
|
||
bat deloc.
|
||
Și ea e veșnic, mă critică și țipă și toată ziua e supărată
|
||
.
|
||
Și râd prietenii de mine, pentru că mă fac fătălău că nu o
|
||
mai bat.
|
||
Înțeleg? Păi nu.
|
||
Și... Eu i-am zis, băi, dar e în regulă că o bați? Adică eș
|
||
ti sigur că asta e varia?
|
||
Și zice, hai domnule, nu există să nu-ți bați soția. Adică
|
||
nu se poate asta. Vrei să zici că tu nu o bați?
|
||
Eu mai timid, așa că stăteam acolo în spate. Îi zic, băi,
|
||
eu nu o bat.
|
||
La care el se întoarce la mine, zice, nu te cred domnule,
|
||
nu trebuie să te prefaci acum, nu te cred.
|
||
Adică omul nu mă credea.
|
||
Și zic, ok, să zicem copat, la ce ajută asta?
|
||
Păi cum la ce ajută domnule? O faci să fie liniștită, mân
|
||
carea să fie mâncare, hainele să fie haine.
|
||
Haine! Păi ce e asta?
|
||
Gândiți-vă că în momentul în care eu vroiam să transmit ac
|
||
elui persoan,
|
||
orice informație, orice tip de informație,
|
||
eu trebuia să gândesc cu gândirea lui.
|
||
Dacă vroiam să îl fac...
|
||
Ce înseamnă? Să nu plece înseamnă, de fapt,
|
||
să fie deschis către gândirea mea, către viața mea.
|
||
Ca să pot să obțin asta, trebuie eu să fiu deschis către g
|
||
ândirea lui.
|
||
Rețină-ți această regulă.
|
||
Dacă vreau ca cineva să nu plece,
|
||
trebuie eu să fiu deschis către gândirea aceleui persoane.
|
||
Un om nu pleacă atunci când se iziază
|
||
că pot să intru în modul său de gândire și să-i dau
|
||
care-i cel mai valoros sentiment?
|
||
Acceptarea.
|
||
Oamenii pleacă în căutare de sentiment de acceptare.
|
||
Mă accepti? Ok, sunt cu tine.
|
||
A, nu mă accepti.
|
||
Hai că mă duc să văd, poate, altcineva mă acceptă.
|
||
Asta e singurul lucru ce poți să-l faci.
|
||
Să creezi sentimentul acela că îi accepti modul de gândire.
|
||
Asta îi face pe oamenii să stea lângă tine.
|
||
Voi stați lângă mine pentru că mi-a acceptat modul de gând
|
||
ire.
|
||
Pentru că eu vă accept modul de gândire. Înțelegeți?
|
||
Este un matching din punctul de vedere al modului de gând
|
||
ire.
|
||
Nu că vă place cum mă îmbrac eu.
|
||
Și asta înseamnă mod de gândire, da?
|
||
Nu e atât de relevant.
|
||
Înțelegeți?
|
||
Cum s-a terminat, i-am lăsat ciubuc acolo, ceva, în plus.
|
||
Da, Cristina.
|
||
Mulțumesc.
|
||
Deci, cu voi nu mai ajung să trec mai departe.
|
||
Și cum poți să spun no
|
||
și cu toate astea să îi dau sentimentul că ai accept modul
|
||
de gândire?
|
||
Simplu.
|
||
Nuul acesta nu are treabă cu tine și cu gândirea ta, are
|
||
treabă cu mine.
|
||
Nuul acesta vine din faptul că eu simt crampele acestea la
|
||
stomac,
|
||
simt o senzație de presiune, simt o senzație de irritare.
|
||
Nu are treabă cu tine, cu propunerea ta, cu modul tău de g
|
||
ândire.
|
||
Nu este despre tine nuul, este despre mine nuul.
|
||
Nu propunerea ce vine de la tine e greșită.
|
||
Nu e nimic greșit.
|
||
Nuul meu se referă la faptul că mie nu-mi face bine asta.
|
||
Da, dar majoritatea oamenilor a impresia că e scurt despre
|
||
ei.
|
||
Sigur, dar e vorba de cum transmit informația,
|
||
nu de impresia lor inițială.
|
||
Așa e. Oamenii au impresia că ceea ce ei propun e despre ei
|
||
.
|
||
Și vreau să lucrăm pe această dezidentificare de comport
|
||
amentele noastre.
|
||
Să vedeți că e o etapă importantă în creșterea noastră.
|
||
Este dezidentificarea.
|
||
Eu cred că sunt tot una cu comportamentele mele.
|
||
Dacă eu propun ceva și nu este acceptat, o iau personal.
|
||
Vi s-a întâmplat?
|
||
Chiar și voi?
|
||
Și mai am o întrebare, sunt de acolo cu ce spuneai tu cu
|
||
acceptarea.
|
||
Pe harta mea, noi avem nevoie de ceilalți să ne simțim
|
||
acceptați, da?
|
||
Și cumva să ne dea un pic de... pentru că societatea ne
|
||
formează, corect?
|
||
Așa e.
|
||
Și atunci cum putem să... nu știu cum să pun întrebarea.
|
||
Suntem ființă sociale.
|
||
Da.
|
||
Și nu putem nega asta.
|
||
Exact.
|
||
Și cine ne dă nouă dreptul să dăm legi asta la o parte?
|
||
Păi lucrurile stau așa.
|
||
Cât timp ești ființă socială,
|
||
ești în media studenților care iau nota aia împărțită la to
|
||
ți.
|
||
E în regulă să-ți dorește asta și să accepti asta.
|
||
Eu nu accept.
|
||
Atâta tot.
|
||
Adică suntem ființe sociale? Trăim în această societate? Eu
|
||
iau de la tine valorile tale, vreau de la tine să mă simt
|
||
validat, să pe tine te validez și așa mai departe.
|
||
Că suntem ființe sociale și trăim în societate în un vârf
|
||
de munte, în peștera. E bine, eu nu accept.
|
||
Dar, atentie, e o decizie personala.
|
||
Nu este o lege universala a societatei.
|
||
Vreau mai mult de la aceasta societate.
|
||
Asta inseamna ca trebuie sa stimb regulile.
|
||
Vreau mai mult de la tine, vreau mai mult de la tine, vreau
|
||
mai mult de la mine.
|
||
Asta inseamna ca trebuie sa functionam dupa alte reguli.
|
||
Gandeste-te asa.
|
||
El învață la școală să facă niște formule matematice, să
|
||
aplice niște formule matematice.
|
||
Și prin clasa a treia rezolvă o problemă folosind un cărnat
|
||
de formule matematice.
|
||
Și în clasa a patra află că aceeași problemă ar fi rezolvat
|
||
-o doar cu o formulă scurtă.
|
||
Asta se numește evoluția.
|
||
Ok, dar afla totul de la alți oameni.
|
||
Sigur, dar mi-ai bruiat exemplul.
|
||
Exemplul meu vrea doar să spună faptul că poți să schimb
|
||
formula ca să fiu mai eficient.
|
||
Dar asta nu înseamnă că nu avem nevoie să fim acceptați.
|
||
Tu ai nevoie să fii acceptată.
|
||
Nu cred că sunt singuri aici, nu?
|
||
E, glumesc.
|
||
Mă refer la... Da, marea majoritatea oamenilor au nevoie să
|
||
fie acceptați în afară de cei care sunt vârful în anumite
|
||
domeni.
|
||
Așa e.
|
||
Ok.
|
||
Suntă nașpa asta. Înțelegeți?
|
||
Da, majoritatea au nevoie să fie acceptați.
|
||
Și majoritatea se mulțumesc cu media notei studenților.
|
||
Tu trebuie să decizi dacă valoros pentru tine este accept
|
||
area
|
||
sau să simți că oferi ceva, că e ceva acolo ce poți face
|
||
dincolo de medie.
|
||
Despre asta este, de fapt.
|
||
Mă zic, odată când n-am auzit nimic.
|
||
Este ca oamenii, după ce le prezinti ceea ce ai tu, valoros
|
||
,
|
||
este să accepte ce ai tu, nu?
|
||
E tot un fel de acceptare.
|
||
Da, dar rătentie, acum, numai este, ce ai zis tu acum,
|
||
nu mai este despre a fi acceptat eu ca persoana, ca sa ma
|
||
simt in siguranta.
|
||
Ci acum este despre modul in care comunic ceea ce am de of
|
||
erit.
|
||
E cu tot o alta... alta directie.
|
||
Nu mai este despre, ba, imi accepti, asa e ca ma iubesti,
|
||
asa e ca iti place de mine.
|
||
Pentru ca marea majoritatea oamenilor vor acceptare...
|
||
Atentie, mai este ceva ce poate n-am subliniat si asta o sa
|
||
doara.
|
||
dar nu cred ca ar fi prima oara cand fac asta.
|
||
Vreau acceptarea celui lalt
|
||
cand nu ma simt suficient de valoros.
|
||
Ce e cel mai... ce e...
|
||
uimitor
|
||
este ca cu cat o persoana...
|
||
si ma refer de obicei la cupluri aici, cu cat o persoana
|
||
are mai putina stima de sine
|
||
cu atât cere celuilalt să îi ofere mai mult respect.
|
||
Tu respectă-mă, că eu nu mă respect.
|
||
Eu nu dau 2 bani pe mine,
|
||
dar tu consideră-mă cel mai important om din viața ta.
|
||
Cu cât este mai scăzută stima mea de sine,
|
||
adică sentimentul meu de valoare,
|
||
cu atât eu îți cer să mă valorizez mai mult,
|
||
că cu atât am eu mai multă nevoie ca să compensez golul ăla
|
||
.
|
||
ajunge la voi.
|
||
Deci eu am un gol de lipsă de valoare
|
||
și atunci mă iau de tine și zic
|
||
nu mă respecti!
|
||
Nu-mi dai atenție!
|
||
Nu faci asta!
|
||
Bă, dacă eu mă simt valoros,
|
||
mă doare undeva că tu mă valorizezi.
|
||
Adică nu mă deranjează!
|
||
Eu am nevoie de validarea ta
|
||
că nu mă validez eu.
|
||
Eu de aia am nevoie de validarea ta.
|
||
Nu.
|
||
Doare destul sau... da? Ok.
|
||
Am ceva anestezic la mine.
|
||
O altă întrebare. Să înțeleg că e o diferență între modul
|
||
de a spune nu
|
||
și în tripă în care un nu este spus cu detașare, da?
|
||
În clipa în care spun un nu cu vehemență, cu încrâncenare,
|
||
înseamnă că acolo există un buton care mi-a fost apăsat.
|
||
E exact. Iată în ce există.
|
||
Și trebuie să identific.
|
||
Eu... tu îmi propui, îmi ceri ceva.
|
||
Eu aș vrea să zic nu,
|
||
dar mă simt în conflict că vreau nici să nu mă respingi,
|
||
vreau să mă validez, să mă apreciez, să mă iubești,
|
||
dar dacă eu să zic nu și tu o să mă critici și nu o să mă
|
||
mai iubești,
|
||
fie rar să fie atât de tare mă enervează chestia asta încât
|
||
explodez.
|
||
Și o să zic o agresivitate nu-lă-ăla,
|
||
din sentimentul
|
||
fii rar să fii, acum
|
||
și-așa te pierd
|
||
nu o să mai fii fanul meu
|
||
nu o să mă mai iubești
|
||
aluncea ce mai e în pas
|
||
îți zic nu cum am chef
|
||
înțelegești? de acolo vine
|
||
nervozitatea aia
|
||
n-ar fi un mecanism de identificare a
|
||
trigger-ilor
|
||
asupra căror ar trebui să lucrăm?
|
||
oare?
|
||
ba da
|
||
dar despre asta vreau să ajungem să lucrăm
|
||
despre dezidentificare
|
||
dar nu mai apuc
|
||
Deci, probabil la modul urmator.
|
||
Adica, apreciz intrebariile voastre.
|
||
Mi-e greu sa zic stop, nu mai va raspund,
|
||
dar as vrea si eu sa imi tin...
|
||
Sa invat sa spun nu?
|
||
Ha-ha-ha-ha!
|
||
Ha-ha-ha! Tare, da.
|
||
Gata, ajunge!
|
||
Stop!
|
||
Yeah, am reusit!
|
||
Mi-a luat mult dar am reusit!
|
||
Bun, ok.
|
||
Hai să ne jucăm un pic.
|
||
Am făcut cu voi generatorul de noi comportamente?
|
||
Dar switch pattern?
|
||
Procesul de dezidentificare?
|
||
Metaforele le-am lucrat?
|
||
Da sau nu?
|
||
E, nu, in practitioner, in practitioner le lucram altfel.
|
||
Ok, bun.
|
||
Despre subconștient?
|
||
De fapt, doar am vrut să mă laud cu câte cuvinte știu.
|
||
Nu am făcut.
|
||
Asta cu convingerile, da.
|
||
Mi s-a șoptit în cască
|
||
ce n-am făcut.
|
||
Nu mai știam.
|
||
Ok. Hai să clarificăm.
|
||
Mi-am dat seama că astăzi, discutând cu voi,
|
||
mi-am dat seama de unde le lacune
|
||
și aș vrea să le umplem, completăm, clarificăm.
|
||
În primul rând, operam cu două stări,
|
||
ale conștiinței noastre.
|
||
Vă zic, terminologia aia din NLP,
|
||
ok, cum mai găsiți în cărți.
|
||
Cele două stări se numesc starea de downtime și de uptime.
|
||
Adică, jos și sus.
|
||
În interior și în exterior.
|
||
Ceva de genul ăsta.
|
||
Și la ce se referă?
|
||
Starea asta de a fi în interior,
|
||
de a fi jos, e momentul acela în care
|
||
mă asculți pe mine
|
||
și îți vine să ațipești.
|
||
Și îți boară mintea la altceva
|
||
și simți că aproape că îmi auzi vocea
|
||
dar se pierde atenția
|
||
pe ce zic.
|
||
Știți la ce mă refer? Ok.
|
||
Preferam să ziceți, nu, nu știm,
|
||
N-am experimentat asta, dar...
|
||
Deci, senzatia aceea,
|
||
în care nu mai ești sută la sută, atent și prezent,
|
||
este o senzatie de alunecare către interior.
|
||
Te duci către reverie, către a visa cu ochii deschiși,
|
||
către a privi în gol.
|
||
Sună cunoscut?
|
||
Ok, bun.
|
||
Deci asta este starea aceea de down time.
|
||
E momentul ăla în care stai și te uiți la televizor,
|
||
dar de fapt nici nu asculti,
|
||
și îți vezi de aletale în mintea ta.
|
||
Este o stare foarte bună de regenerare, de transă.
|
||
Da, exact. E aceea.
|
||
Adică văd că câteva persoane acum au experimentații.
|
||
Ceea ce e bine.
|
||
Este o stare bună pentru că permite intrarea în transa hip
|
||
notică.
|
||
Însă nu este bună pentru a învăța.
|
||
E bună pentru a obține niște transformări, pentru a obține
|
||
efectele direct la nivelul subconștientului,
|
||
dar de acea stare este nevoie când vă spun că e momentul
|
||
pentru ea.
|
||
Altfel, ca să învățați, ai nevoie de starea de uptime.
|
||
Nu știu, de exemplu, dacă ați făcut vreodată lecții cu cop
|
||
ilul,
|
||
ți-ai ajutat copilul vreodată la lecții,
|
||
l-ai observat că în timp ce tu îi explicai ceva, privea în
|
||
gol și nu mai era prezent,
|
||
aia e starea de downtime.
|
||
Chiar dacă... Ce e fain că, dăși din cap că e acolo.
|
||
Ați observat?
|
||
Cine are copii cu care ați făcut lecții?
|
||
Așa.
|
||
Știți la ce mă refer?
|
||
Tu explici ceva, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, aș
|
||
a, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, aș
|
||
a, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, aș
|
||
a, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, așa, aș
|
||
Tu-i explici ceva, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e
|
||
, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e
|
||
, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e
|
||
, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e
|
||
, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e
|
||
, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e
|
||
, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e, ce e
|
||
, ce e, ce e, ce e, ce
|
||
trebuie o stare concentrată la atenție și orientată către
|
||
sursă a informației.
|
||
În cazul ăsta, subsemnat.
|
||
Vreau să poți să intri la voință în cele două stări.
|
||
Și acum, pentru următoarele minute, o să exersăm cele două
|
||
stări.
|
||
Să intri în downtime și să intri în uptime.
|
||
Iară downtime, iară uptime.
|
||
Start.
|
||
Vorbă serios.
|
||
Trebuie să exersezi privirea ea în gol
|
||
și senzația de relaxare și de atenție asupra ta, asupra pic
|
||
ioarelor corpului.
|
||
te duci catre... uite, să simți plioapele cum sunt grele.
|
||
Să ai așa senzația de... uite cum parcă fruntea mușchii feț
|
||
ei se relaxează.
|
||
Simți că dispar ridurile.
|
||
Sint mâinile, picioarele, musculatura cum devine moale.
|
||
de fain, știi, să te lași ca și cum ai pluti.
|
||
Și observ cum... parcă nici nu mai contează ce zice perso
|
||
ana respectivă.
|
||
Oricum nu-ți mai pasă de nimic în momentul acela. E atât de
|
||
bine să stai așa. Foarte bine.
|
||
Și vreau să identifici, și acum ne ducem către uptime, înce
|
||
pe să identifici
|
||
caracteristicile fiziologice a ceea ce simți tu.
|
||
Observă cum îți simți corpul.
|
||
Unde simți relaxarea aia?
|
||
Unii o simt în mâini, unii o simt mai mult în picioare, alț
|
||
ii în umeri,
|
||
alții în zona capului, alții pe plioape
|
||
poți să stai cu ochii deschiși, așa, cu ochii deschiși să
|
||
stai în starea asta
|
||
foarte bine
|
||
e mai greu cu ochii deschiși
|
||
dar nu contează
|
||
bun
|
||
și acum fii atent, vreau să ieși din starea asta încetrișor
|
||
și să devii foarte atent la ceafa persoanei din fața ta.
|
||
Mai puțin rându' din față, care o să fie atent la fruntea
|
||
mea, poftim.
|
||
Sau, nă, mă întorc și zic, atent la ceafă.
|
||
Fii concentrat acolo.
|
||
Atenția ta este acum în exteriorul tău.
|
||
A dispărut orice senzație de pasivitate, de somnolență.
|
||
observă dacă se schimbă poziția corpului pe scaun,
|
||
observă dacă s-a schimbat ceva în poziția corpului,
|
||
dacă simți tendința să te miști.
|
||
Poți să stai în aceași poziție
|
||
pentru a obține senzația asta de acurateție,
|
||
de claritate, de vigilență,
|
||
ca atunci când conduci cu viteză mare
|
||
și trebuie să fii atent la toate detaliile.
|
||
Ia, du-te în acel moment.
|
||
Conduc cu viteza mare și trebuie să fiu super concentrat și
|
||
atent.
|
||
Asta-i starea de care ai nevoie să înveți.
|
||
Optine starea asta. Mentală, obține starea asta.
|
||
Cum faci? Doar mă uiți că ți-am vorbit despre ea?
|
||
Trăiește-o.
|
||
Atenție! NLP nu există fără a intra în stări și în situații
|
||
de genul ăstora.
|
||
Asta înseamnă să ai controlul asupra creierului tău.
|
||
De exemplu, eu când mă confrunt cu o situație dificilă
|
||
pe care oamenii de obicei ar pune la pământ,
|
||
eu zic, bun, și cu ce alt eveniment din trecutul meu
|
||
aș putea eu acum să mă asociez
|
||
ca să fac fața acestui eveniment de azi?
|
||
În general, oamenii ce fac?
|
||
Au, Aleu, ce mă fac?
|
||
Nu este strategia bună.
|
||
Categea bună este să te duci și să te asocize rapid într-un
|
||
eveniment resursă.
|
||
Pentru tine, evenimentul resursă acum este momentul în care
|
||
conduci cu viteză pe autostradă.
|
||
Du-te acolo.
|
||
Fii atât de prezent cum ești acolo. Ce faci? Caști?
|
||
Pe autostradă cu viteză.
|
||
Cum te simți?
|
||
Ce mi-ar placea sa ma relaxez acum? Hai sa iau si curba
|
||
asta, dar e ultima.
|
||
Nu mai am chef. Urmatoarea, nu mai vreau sa iau urmatoarea
|
||
curba.
|
||
Simti incordare in corp.
|
||
Unde se simte incordare?
|
||
Identifica zonele unde simti tensione, incordare.
|
||
Mâini, picioare, altundeva?
|
||
Si era spinarii?
|
||
Ceafă. Sinte cineva ceafa mai concentrată?
|
||
Ceafa devine mai tensionată în momentul în care ești în up
|
||
time.
|
||
S-a schimbat un pic poziția capului. Nu mai stai așa, stai
|
||
așa în momentul în care ești prezent.
|
||
Ok, intră în downtime. Du-te înapoi în starea de relaxare.
|
||
Ochii deschiși, ochii deschiși, intra cu ochii deschiși,
|
||
ochii deschiși, ochii deschiși,
|
||
dar du-te în starea aia în care ai pierdut atenția asupra
|
||
clipei prezente.
|
||
Nu mai ești prezent aici în sală.
|
||
Ești prezent în interiorul tău, în gândurile tale, în emoți
|
||
ile tale.
|
||
Le trăiești din interior. Ești atent la interiorul tău.
|
||
Bun, super. Ieși acum din starea asta.
|
||
Și fi iarăși concentrat, vigilant, trezit complet.
|
||
Să ai sentimentul căștigă cum ai fi băut acum o cafea put
|
||
ernică.
|
||
Asta e senzația. Sunt super vigilant.
|
||
Bun, super. Încă o dată du-te-n downtime.
|
||
Stai cu ochii deschisi, si fii atent la cum te simti, cum e
|
||
senzatia asta.
|
||
Cum ar fi daca in senzatia asta, in starea asta in care est
|
||
i acum,
|
||
ti-ar zubi despre ceva extrem de important si ar trece pe
|
||
langa tine informatia,
|
||
pentru ca in starea asta se zizesc e o stare de pasivitate.
|
||
Nu mai împasă.
|
||
Nu mai împasă. Mă simt bine, e confortabil.
|
||
Cuvântul cheie este confortabil, da sau nu?
|
||
Da.
|
||
Da, ok.
|
||
Bun, ieși din starea asta, vine un uptime.
|
||
Să-i simțiți că acum ai făcut un efort ca să ieși, să renun
|
||
ți la cel confortabil.
|
||
Bun, de această stare oamenii buni este nevoie și trebuie
|
||
să o încurati, trebuie să o țineți minte.
|
||
Starea aceasta de a fi vigilant, este un cadru mental al în
|
||
vățării, starea asta.
|
||
Fără această stare mentală, nu există învățare.
|
||
Din starea aceea de confort, nu există învățare.
|
||
De ce? Vă pot explica dacă vreți. În starea aceea de
|
||
confort noi nu avem posibilitatea să restructurăm traseele
|
||
neuronale din creierul nostru.
|
||
Doar când avem senzația asta de trezire, de atenție sporită
|
||
, atunci putem să schimbăm vechile trasee cu trasee noi.
|
||
Adică să facem corelații noi.
|
||
Se numește învățare.
|
||
Deci urmăriți-vă, pentru că de acum înainte, n-a fost întâm
|
||
plător că v-am dat chestia asta.
|
||
De acum înainte e responsabilitatea voastră în care dintre
|
||
cele două frame-uri mentale vă poziționați.
|
||
Tu de acum vei ști, acum sunt în faza în care mi-am propus
|
||
să nu învăț nimic.
|
||
Dar atât de confortabil mă simt.
|
||
E ca atunci când îți propui să te duci la cinema ca să dorm
|
||
i.
|
||
Băi, cât mă costă să mă duc la hotel să dorm două ore?
|
||
Păi, cam 50 de euro. Cât mă costă un bilet la cinema?
|
||
Păi cam 50 de lei. Ok, mai bine mă duc și dorm la cinema
|
||
pentru că e și muzică.
|
||
Exact. Creați o ancoră,
|
||
o ancoră pentru starea asta de uptime,
|
||
da, poți să-ți faci o ancoră doar cu denumirea ei.
|
||
O ancoră poate să fie, există ancore
|
||
care se declanșează doar când spui un cuvânt.
|
||
Tărăm!
|
||
Cum ar fi de exemplu, fii atent, testăm o ancoră lingvistic
|
||
ă?
|
||
Bun, iată-n, vreau să te duci în downtime, deci starea de
|
||
relaxare, și când eu o să zic cuvântul vigilant, ieși rep
|
||
ede în starea de vigilență, ok?
|
||
Dar du-te acum în downtime, stai acolo, 3, 2, 1 și vigilant
|
||
.
|
||
Ok. Încă o dată.
|
||
Du-te iarăși în starea de downtime.
|
||
3, 2, 1 și vigilant.
|
||
Bun. Ok.
|
||
Și acum du-te în starea aceea și spuneți tu singur cuvântul
|
||
în minte.
|
||
Și observă cum ți-a fost.
|
||
Vigilant.
|
||
La început poți face un efort până se instalează ca ancoră.
|
||
Dar după aceea nu mai e necesar niciun efort.
|
||
Gândiți-vă, cuvintele evocă stări.
|
||
De exemplu, când îi spui unei persoane
|
||
câtă tristete.
|
||
Dar nu prea începe să rudă.
|
||
Uitați-vă la știri.
|
||
O să vedeți că folosesc cuvinte care sunt cuvinte care cre
|
||
ază anxietate.
|
||
Cuvintele în sine.
|
||
Nici nu mai trebuie să știi știrea.
|
||
Pot doar să-ți facă o listă de cuvinte.
|
||
Și crează de...
|
||
Stare de anxietate.
|
||
Da.
|
||
Aceste... cum era?
|
||
Aceste imagini vă pot afecta emoțional.
|
||
Deja incepe sa iti bata inima, stii?
|
||
Afectare...
|
||
Da.
|
||
Cum?
|
||
Bineinteles, da.
|
||
Ok.
|
||
Bine.
|
||
Ce este subconstientul?
|
||
Am avut nevoie de cele doua stari, sus si jos,
|
||
pentru ca sa introducem conceptul asta de subconstient.
|
||
Subconștientul reprezintă, de fapt, 99% din tine.
|
||
1% din tine este ceea ce știi despre tine.
|
||
Ceea ce cunoști și poți să observi la tine este 1% din tine
|
||
.
|
||
Îți știi unele emoții? Îți știi unele gânduri? Îți știi une
|
||
le amintiri? Îți știi cum faci când te gândești și când te
|
||
enervezi și când te calmezi și când intri în uptime și în
|
||
downtime?
|
||
știi 1% din tine. Restul de 99%, poate mai mult, nu știm.
|
||
Acest subconștient nu este ca altceva din tine, este ca do
|
||
ar zona psihicului tău
|
||
de care nu stii că o ai, pe care nu stii că o ai.
|
||
Nu este un ceva separat de mine.
|
||
Sunt eu, dar nu știu că există acea componenta mea.
|
||
Cât de mult nu știm că există din noi?
|
||
Doar 99%.
|
||
Bă, dar cât de mult mă cunosc,
|
||
știi, cunoaștă-te pe tine însuți.
|
||
Corect ar fi văzut să fie, cunoaște 1% din tine însuți.
|
||
Cam așa ceva.
|
||
E bine, acest subconștient al nostru se numește subconșt
|
||
ient pentru că
|
||
este zona minții noastre care se află sub pragul
|
||
a ceea ce noi putem cunoaște.
|
||
în mod direct.
|
||
Este extrem de vast.
|
||
Eu am zis 99.1%
|
||
dar aparent e mult mai mult
|
||
subconștient decât conștient.
|
||
Subconștientul este
|
||
zona aia din mintea ta
|
||
care decide, de exemplu,
|
||
cu ce frecvent să-ți bateți ei inima acum.
|
||
Pentru că nu decide organismul tău,
|
||
o decide psihicul tău în corelație cu organismul tău.
|
||
Vă dau un exemplu.
|
||
Există un nerv, nervul vag, îi zice,
|
||
care preia prin simțurile noastre informații din mediul,
|
||
dar care informații, atenție, sunt atât de multe
|
||
și de, hai să le zic, nu sunt atât de ieșite din comun
|
||
încât nu i le spune minții noastre conștiente.
|
||
Nu i le mai spune.
|
||
Dar i le sunt și te influențează.
|
||
De exemplu, subconștientul tău știe din sala aceasta
|
||
frecvența cu care bate inima oricărei persoane de aici.
|
||
Are această informație.
|
||
Nu înțelegeți că nu mă ajută cu ceva.
|
||
Oare.
|
||
Ducem la absurd doar ca să explicăm.
|
||
Imagineazăți că intri într-o sală
|
||
în care
|
||
oamenii au urmărit un film care i-a agitat.
|
||
Tu nu știi asta și ai intrat acolo în sală
|
||
și te pui cu oamenii respectivi.
|
||
Fint un film care e agitat, le-a crescut frecanta batailor
|
||
inimi.
|
||
Tu ai intrat in sala si fara sa stii de ce, pentru ca nu ai
|
||
vazut niciun film, nimic,
|
||
in cateva secunde iti creste ritmul batailor inimi si te
|
||
simti agitat.
|
||
Tu, constient, nu te-ai pus, ia sa aud bataile inimi, cat
|
||
iti bate, aaa, 126.
|
||
Ok, ala alt, 118, ala alt, stii?
|
||
Nu.
|
||
Însă subconștientul tău
|
||
are această informație, simțurile noastre
|
||
sunt atât de bune încât primesc toate aceste informații,
|
||
le transmit în structura noastră
|
||
și corpul nostru se adaptează la ele.
|
||
Și zice, aoleu, e pericol.
|
||
Și tu zici, fii atent, că n-ai explicații, tu zici, simți a
|
||
șa o energie negativă.
|
||
Ai simțit vrut? Ai intrat în vreo încăpere și ai simțit o
|
||
energie negativă?
|
||
Un an de zile la job.
|
||
15 ani la job. La același job eraiți.
|
||
Ăsta este doar un mic exemplu de cât de șmecher este subcon
|
||
știentul nostru,
|
||
dar mai face și altceva subconștientul nostru.
|
||
Subconștientul este cel care decide
|
||
cât de repede te vindeci.
|
||
Sau dacă te vindeci.
|
||
Sau dacă nu te mai vindeci.
|
||
În funcție de ce?
|
||
În funcție de toată programarea pe care o primește
|
||
de la tine, din exterior, din trecutul tău,
|
||
subconștientul tău decide cum trebuie să reacționeze corpul
|
||
tău.
|
||
Subconștientul are control asupra corpului tău aproape
|
||
complet.
|
||
Vreau să vă dau câteva exemple care parlă la limita
|
||
fantasticului.
|
||
Suntăți în uptime sau în downtime?
|
||
Vigilență sau comfort?
|
||
Ok.
|
||
Știți că există...
|
||
Am zis că vă dau niște cazuri extreme, da?
|
||
Doar că suntem în acest moment.
|
||
Ok. Știți că există... am zis că vă dau niște cazuri
|
||
extreme, doar ca să clarific.
|
||
Da, ca să fiți vigilanti. Știți că există cele... sunt une
|
||
le persoane care au acea tulburare de personalitate multiplă
|
||
.
|
||
Adică au mai multe personalități în interiorul minții.
|
||
lucruri care se poate.
|
||
Rar, dar există.
|
||
În situații de traume
|
||
se creează aceste multiplicări ale personalității.
|
||
Ok. S-a observat că făcând analize medicale
|
||
de la o personalitate la alta pe același corp,
|
||
una dintre personalități avea diabet, cea alta n-avea.
|
||
pentru că structura mentală îi schimba starea de sănătate
|
||
instant.
|
||
Îi bloca pancreasul, la celălalt îl pornea.
|
||
Înțelegeți?
|
||
Când era în personalitatea cutare, avea diabet,
|
||
Se schimba din personalitatea aceea, in personalitatea ace
|
||
ea nu mai avea nimic, funcționa totul normal.
|
||
Vă mai dau exemple.
|
||
În stare de hipnoză, ce înseamnă?
|
||
Conștientul ăla de 1% este trimis în downtime și funcțione
|
||
ază doar sub conștient.
|
||
Deci cu cât te duc mai adânc în starea de downtime, de
|
||
confort, cu atât eu lucrez doar cu subconștientul tău.
|
||
Ceea ce îmi convine. Pentru că tu ai rezultate, dar nu înve
|
||
ți.
|
||
NLP-ul practitioner înseamnă că tu poți să utilizezi ce te
|
||
învăți.
|
||
NLP Revolution și Advanced era pentru tine aplicam noi, eu
|
||
cu Horia.
|
||
Dar la practitioner, nu mai poti să stai relaxat.
|
||
Tu trebuie să înveți ca să poți aplica.
|
||
Pentru că peste jumătate de oră te pun să aplici pe colegul
|
||
de lângă tine.
|
||
Și tu să zici, da, da, eu am dormit.
|
||
N-ai cum.
|
||
Că colegul de lângă tine o să vină la mine și o să zică,
|
||
știi, mi-ai dat să lucrez cu cineva care a dormit.
|
||
Schimbă persoana. Păi, n-am cu cine...
|
||
Ok, deci, mare atenție, e despre tine.
|
||
Ok, voi aminti ca sunt rau.
|
||
Persoana in stare de hipnoza, pus in palma persoanei un
|
||
crayon cu guma de sters si s-a spus
|
||
că am pus o țigară aprinsă în palmă,
|
||
când a luat degetul în câteva secunde,
|
||
avea arsură pe palmă.
|
||
Înțelegeți?
|
||
Pentru că, atenție,
|
||
subconștientul nostru
|
||
construiește pentru noi realitatea,
|
||
atât de intens,
|
||
încât aceea este, de fapt, realitatea.
|
||
Ce ai tu introdus în subconștient,
|
||
Aia este pentru tine realitatea.
|
||
Dacă vreau să schimb ceva în interiorul meu,
|
||
eu trebuie să schimb la nivelul subconștientului.
|
||
Degeaba știu conștient că ceva nu-mi face bine.
|
||
Dacă nu am reușit să devină parte din subconștient acea sch
|
||
imbare,
|
||
eu nu schimb nimic.
|
||
Schimbarea propriu zisă se face la nivelul subconștientului
|
||
.
|
||
Și acum vreau să vă explic procesul schimbării.
|
||
Fii atent.
|
||
Deci avem conștientul
|
||
și avem o masă mare care e subconștientul.
|
||
Subconștientul ăsta este cumulul tuturor informațiilor,
|
||
tuturor mecanismelor care te fac pe tine să fii persoana
|
||
care ești.
|
||
Cumulul lor. Nu le putem deștivra că sunt prea multe.
|
||
Ca tu să schimb ceva vreau să iau cea mai banală metodă de
|
||
schimbare și o explic pe aia și după aia dacă o înțelegem a
|
||
ia, ne ducem mai departe.
|
||
Cea mai banală metodă de schimbare este autosugestia. Ați
|
||
auzit de autosugestia? Autosugestia ce înseamnă?
|
||
repet ceva ca o papagal, ca o mantră,
|
||
repet ceva până când accept aceea idee.
|
||
Zic, sunt cel mai tare din parcare, sunt cel mai tare din
|
||
parcare, sunt cel mai tare din parcare.
|
||
Bun, hai să vedem ce se întâmplă.
|
||
În momentul în care eu zic, sunt cel mai tare din parcare,
|
||
dar mie îmi tremură chiloții pe mine,
|
||
mintea mea conștientă ce o să zică când eu repet din gură,
|
||
Sunt cel mai tare din parcare. Ce zice mintea mea constient
|
||
ă?
|
||
Minți.
|
||
E o prostie. Nu e adevărat.
|
||
Nu? Că mintea mea constientă zice, nu e așa.
|
||
Nu ești nici cel mai tare, nici cel mai...
|
||
Bun, fii atent acum cum funcționează lucrurile.
|
||
Continui să repet.
|
||
Sunt cel mai tare din parcare, sunt cel mai tare din par
|
||
care, sunt cel mai tare din parcare.
|
||
Mintea conștientă se opune.
|
||
Nu e adevărat.
|
||
Nu e adevărat.
|
||
Nu e adevărat.
|
||
Doar că mintea conștientă se poate opune maxim două săptămâ
|
||
ni.
|
||
Din experimente empiric.
|
||
Empiric.
|
||
Adică văzut, testat...
|
||
Acum o să-ți arăt exemple în care se opune doar 30 de sec
|
||
unde.
|
||
Eu zic de varianta cea mai banala,
|
||
în care nu știi nimic.
|
||
Știi? Doar că trebuie să repeti.
|
||
De fapt, autosugestia nu este doar
|
||
– sunt cel mai tari din parcare, o spun verbal –
|
||
același lucru este că fac o acțiune,
|
||
o perioadă în mod repetitiv.
|
||
După ce o fac în mod repetitiv,
|
||
mintea conștientă
|
||
decide că s-a plictisit să se opună.
|
||
Zice, dar eu consum energie ca sa iti amintesc ca nu esti
|
||
bun la a canta la vioara.
|
||
E fraza aia geniala cand un ziarist il intreaba pe un mare
|
||
violonist.
|
||
Zice, maestre, cati ani ai avut nevoie ca sa muncesti sa aj
|
||
ungi mare maestru violonist?
|
||
De asta zice, am avut nevoie cam de 20 de ani sa ma conving
|
||
ca stiam sa cant la vioara.
|
||
Intelegeti? Adica, nu e despre a stii sau a nu stii, ci des
|
||
pre a da voie sa te convingi ca tu deja poți sa faci lucru
|
||
ala.
|
||
Sub constientul tau, poate sa faca ceea ce constientul tau
|
||
nu poate sa faca.
|
||
Și nu știu, fac o paranteză,
|
||
ți s-a întâmplat vreodată să scapi ca prin urechile acului
|
||
dintr-un pericol de viață și de moarte pentru că ai făcut
|
||
un gest care te-a salvat?
|
||
Eu am pățit-o de mai multe ori.
|
||
Am pățit-o la modul că o fracțiune de secundă, dacă făceam
|
||
alt gest, aș fi murit.
|
||
Bine, subconștientul a fost cel care a decis să face acel
|
||
gest.
|
||
Deci subconștientul tău, vă mai dau câteva exemple.
|
||
Un studiu de caz pe care l-am citit de mult într-o carte
|
||
spun eu așa.
|
||
Un tată a visat că fetița lui este prinsă într-o mașină
|
||
care a lua foc.
|
||
și că s-a dus și a smuls ușa de acolo, a deschis ușa să o
|
||
salveze.
|
||
Și a visat asta recurent de mai multe ori.
|
||
Și după o perioadă s-a întâmplat că efectiv el a mers pe ș
|
||
osea
|
||
și în fața lui o mașină a luat foc.
|
||
Nu era copil înăuntru, era un adult și ușa era blocată.
|
||
Și ăsta s-a dus și a smuls ușa,
|
||
Era o usă din asta, o mașină de aia mai mare, a smuls ușa
|
||
și a scos persoana din mașină.
|
||
Și toată lumea s-a întrebat după aceea, cum n-aiba asmuls u
|
||
șa?
|
||
Ei, se pare că subconștientul ne face corpul să acționeze
|
||
în moduri imposibile.
|
||
Noi avem posibilitatea să facem lucruri cu corpul nostru
|
||
imposibile de acceptat pentru mintea noastră obișnuită.
|
||
Dar nu mai știu de unde am pornit.
|
||
De la autosugestie. Ok.
|
||
Mintea conștientă, după o perioadă de repetări, zice
|
||
Eu mă duc la culcare.
|
||
Mă am săturat să te aud că zici prostia asta.
|
||
Și ăla-i momentul în care începe să funcționeze.
|
||
Cât timp mintea conștientă se opune, are putere.
|
||
Pentru că mintea conștientă are un rol important.
|
||
Mintea conștientă nu lasă să intre în subconștientul tău to
|
||
ate tâmpenile pe care le auzi.
|
||
Dacă cineva zice, ești un prost!
|
||
Dacă n-ar exista mintea conștientă și ai fi în downtime,
|
||
Ai luat-o și ai acceptat-o.
|
||
Dar, în același timp, dacă ți se repetă de mai multe ori ac
|
||
est lucru,
|
||
mintea conștientă zice, ok, accept, pentru că se insistă.
|
||
Și iarăși ajuns în subconștientul tău informația asta.
|
||
Rolul minții subconștientă e un fel de gardian, minții conș
|
||
tiente.
|
||
de gardian.
|
||
Însă gardianul ăsta cedează la insistențe.
|
||
Când tu repeti, insiști de mai multe ori,
|
||
gardianul zice, ok, înseamnă că o fi ceva important.
|
||
Așa că procesul de învățare implică repetare,
|
||
repetare, repetare, a introducerea informației în subconșt
|
||
ient
|
||
și schimbarea.
|
||
Așa se produce schimbarea.
|
||
oamenii consideră că schimbarea se produce prin faptul că
|
||
au aflat o informație fals.
|
||
Schimbarea nu vine că m-ai auzit pe mine spunându-ți ceva.
|
||
Schimbarea vine pentru că tu repeți informația aceea, o pui
|
||
în practică de suficiente ori
|
||
până când mintea ta conștientă nu mai zice, dar tu de fapt
|
||
nu poți, nu poți să faci asta, nu ești capabil.
|
||
Și în momentul în care mintea ta conștientă nu-ți mai zice
|
||
că nu poți, brusc poți.
|
||
Stai un moment.
|
||
Da?
|
||
Când informația pe care ai primit-o îți crează un șoc emoț
|
||
ional?
|
||
Nu înțeleg. Dacă informația pe care ai primit-o...
|
||
...încăre întrebarea.
|
||
Întrebarea dacă se produce schimbarea...
|
||
Sigur, se produce dacă se repetă...
|
||
Dacă șocul emotional se repetă?
|
||
Nu, dacă șocul. Dacă informația aceea se repetă, intre în
|
||
subconștient.
|
||
Primește o informație, de exemplu...
|
||
Dacă, de exemplu, zilnic te uiți la știri și ți se spune...
|
||
Ok, înțelegați-vă.
|
||
...e pericol, va afectează emoțional, e dramă, e dezastru,
|
||
Și zilnic auzi asta,
|
||
tu ajungi să construiești în interiorul tău o senzație de
|
||
anțietate
|
||
doar pentru că în mod repetat ai auzit știri anțioase.
|
||
Nu are nicio treabă cu tine, dar subconștientul tău devine,
|
||
zicem noi, programat.
|
||
Deci, noi cea ce facem este să programăm subconștientul înt
|
||
r-o manieră productivă pentru noi.
|
||
Pentru că societatea în general ți-l a programat într-o man
|
||
ieră care să te facă să n-ai încredere în tine,
|
||
să ai tot timpul sentimentul că ești în pericol, să ai tot
|
||
timpul senzația că nu reușești, că nu te descurci.
|
||
și atunci scopul este cum pot să îmi programe subconștient
|
||
ul,
|
||
repede, eficient, dar la mod opus.
|
||
Să fiu productiv, să am rezultate.
|
||
Deci, eu am primit o informație dimineața când m-am prezit,
|
||
că cineva, drag mie, a murit.
|
||
Apoi, în fiecare dimineață...
|
||
Te-ai vrezit cu un sentiment?
|
||
Da. Apare sentimentul acela de ansie de care vorbești.
|
||
Este același fenomen?
|
||
Da, pentru că ancorele ăstea, adică s-au făcut dimineață,
|
||
am auzit o veste, m-am ridicat din pat, nu?
|
||
Asta se întâmplă în fiecare dimineață.
|
||
În subconștientul meu se adaugă acest program.
|
||
Deci acest șoc emoțional...
|
||
Deci devine un program...
|
||
Eu am avut un șoc emoțional în momentul ăla.
|
||
Deci, șocul ăsta emoțional, raportat la informație, îmi
|
||
creează mie un program în subconștient.
|
||
Da. Apariția emoției, pe momentul de trezire dimineața, a
|
||
creat o ancră.
|
||
Tu numesti asta shock emozional. Eu o numesc anchora.
|
||
Da, si e invatare totusi.
|
||
Ce ai invatat tu? Ca dimineata exista emotia asta intensa.
|
||
Asta a fost invatarea pe care a preluat-o subconstientutor.
|
||
Emotia aceea de care zici tu are un alt avantaj-dezavantaj.
|
||
Elimine necesitatea repetarii.
|
||
Aia, da. La șoc emoțional, cândva...
|
||
Când e emoție intensă, mintea rațională e dată peste cap.
|
||
E ca și cum e beată. S-a îmbătat.
|
||
E prea multă... Da, intră în downtime, tu simți emoție, m
|
||
intea rațională a plecat de acolo
|
||
și s-a instalat instant în subconștient nouul program.
|
||
Stăria de transă. Mulțumesc. Stăi, că mai continu și după a
|
||
ia.
|
||
Starea de trans este starea asta de down time, de confort.
|
||
Ce face starea asta?
|
||
Inhiba scutul acelal subconștientului, inhiba procesul ac
|
||
ela de gardian.
|
||
Nu mai dă voie gardianului minții să apară.
|
||
Și când tu ești așa, în starea aia, mare atenție când te ui
|
||
ți la știri.
|
||
Pentru că în momentul în care tu te uiți la știri sau la un
|
||
film și ești în starea aia de visare,
|
||
orice informație auzi devine comandă care se instalează în
|
||
subconștientul tău.
|
||
Nu înțeleg la ce te referi.
|
||
Vorbim de ce poate să facă conștientul și subconștientul.
|
||
Dacă probabil ai în minte informațiile de la Quantic,
|
||
în care poți să creezi o formă, gând, care să aibă rolul ă
|
||
sta.
|
||
Dar nu e cazul.
|
||
Nu avem încă la Practitioner uneltele de la Quantic.
|
||
Deci, mare atenție, când intri în downtime, că uneori e în
|
||
defavorea ta.
|
||
De exemplu, și atunci când te cerți cu cineva și simți o
|
||
emoție intensă, tu ești tot în downtime.
|
||
O emoție intensă, de furie, te cerți cu partenerul și zice,
|
||
nu ești bun de nimic și...
|
||
A devenit comanda pentru tine pentru că ai simțit foarte
|
||
intensă emoție în momentul ăla.
|
||
orice mecanism prin care mintea ta rațională este pusă pe
|
||
butuci
|
||
și auzi o informație atunci, informația aia a devenit com
|
||
anda,
|
||
a devenit un nou program al subconștientului tău.
|
||
De exemplu, dacă zice cineva în momentul ăla în care ești
|
||
nervos,
|
||
zice, o să te îmbolnăvești de ficat, de inima, de stomac,
|
||
Sunt o macă!
|
||
Ghiște ce devine pentru subconștientul tău.
|
||
O comandăm.
|
||
E ceea ce noi numim Blest M.
|
||
Vă duc un pic, vă dau un pic din ceea ce facem la nivelăle
|
||
următoare de NLP.
|
||
Pe lângă propriul subconștient, mai trebuie să știți o
|
||
informație.
|
||
Subconștientul tău este în conexiune permanentă cu subconșt
|
||
ientul tuturor celorlalte persoane.
|
||
Asta seamaște subconștient colectiv,
|
||
și nu este o teorie science fiction,
|
||
este o realitate acceptată în psihologie.
|
||
Ok?
|
||
Realitatea aceasta a subconștientului colectiv
|
||
face ca ceea ce numim blesteme, de exemplu,
|
||
cyber-sens.
|
||
Chiar dacă nu ne place.
|
||
Cyber-sens.
|
||
Adică, o persoană care simte o ură profundă față de cineva
|
||
Și induce, are o anumită idee, gândindu-se la acea persoană
|
||
, induce acelei persoane posibilitatea să se îmbolnăvească,
|
||
să moară.
|
||
Și de aia e atât de important să învățăm cum să ne program
|
||
ăm noi propriul subconștient.
|
||
Care sunt principiile după care se programează subconștient
|
||
ul?
|
||
cum fac să-mi îl deprogramez dacă există un program, cum
|
||
identific programele acelea?
|
||
Cum pot să intru în propriul subconștient?
|
||
Pentru mine, a cunoaște propriul subconștient a fost atât
|
||
de important încât cam 3-4 ani din viața mea am studiat do
|
||
ar asta.
|
||
Când zic, am studiat, nu înseamnă că am citit, sau doar am
|
||
citit,
|
||
ci efectiv am făcut experimente pe mine de a intra în sub
|
||
conștient
|
||
ca să înțeleg modurile de funcționare.
|
||
Și dacă vreți, vă pot învăța și pe voi, măcar o parte din
|
||
ce am experimentat eu.
|
||
Un micropon aici.
|
||
Laurent, ce sunt? Ai spus că în momentul în care simți o
|
||
emoție, te cerzi cu cineva și simți o emoție,
|
||
ești practic tot în down time și poate să funcționeze po
|
||
vestea cu negativ. Poate să funcționeze și pe pozitiv.
|
||
Deci dacă tu simți orice emoție și îți spui am multă încred
|
||
ere în mine, opții îi starească.
|
||
Dar dacă îi scumparte nerei, ea fiind nervoasă.
|
||
Ce frumoasă ești când ești nervoasă.
|
||
Nu, ești puternică, am încredere în tine.
|
||
Da, funcționează în această direcție, în direcția care o
|
||
programezi tu.
|
||
Nu o să fie încântată, dar...
|
||
Deci mai e nervat și acum îmi spui asta.
|
||
I-l zic de 15 ori, 2 săptămâni.
|
||
Poți să-i zici ce îmi place când ești calmă.
|
||
Putem declanșa un sistem de însănătoșire opus Brestemului?
|
||
Sigur.
|
||
Pentru o persoană necunoscută.
|
||
Dar nu o să discutăm despre subconștientul colectiv la
|
||
practitioner.
|
||
mai târziu de a bea.
|
||
Dar e posibil.
|
||
Da, sigur.
|
||
Se face, există niște programe care se automatizează,
|
||
eu le-am predat la NLP Cuanti, care e mai târziu,
|
||
în care tu creezi un asemenea program
|
||
care funcționează la nivelul subconscientului colectiv.
|
||
Da.
|
||
Te rog.
|
||
Sunt Elena. Vreau să întreb cum se explică că unii oameni
|
||
în cadrul anumitei exercizii pot să calce pe carbone în 5.
|
||
E vorba tot de conștient?
|
||
Acolo se opține o stare de relaxare.
|
||
Și pe starea aia de relaxare, atunci când pielea,
|
||
când tu ai ca senzație interioră starea de relaxare,
|
||
modul în care se distribuie căldura în fiecare celulă din
|
||
epiderma noastră
|
||
se distribui altfel, pentru că celulele, cum stau unul lâng
|
||
ă alta,
|
||
sunt mai permisive pentru a prelua fiecare caldura
|
||
și-au distribuit în mai multe direcții.
|
||
La nivel chimic, asta ce înseamnă?
|
||
Înseamnă că electronii din atomii care formează celulele
|
||
respective
|
||
fac schimburi mai rapide și se duc de la un atom la altul.
|
||
Ceea ce nu se întâmplă dacă noi suntem într-o stare de tens
|
||
iune,
|
||
pentru că starea de tensiune produce în corp alți agenți
|
||
chimici
|
||
care nu mai permit schimburile astea chimice la nivelul
|
||
epidermei.
|
||
Citisem undeva explicația detaliată, nu o mai știu, nu m-a
|
||
pasionat foarte tare,
|
||
însă știu că este despre senzația aceasta de relaxare
|
||
care permite de fapt o altă chimie organismului.
|
||
Când tu ești relaxată, sunt alți hormoni,
|
||
alt cocktail chimic circule în organism,
|
||
decât atunci când ești înfricoșat de ceva.
|
||
Da, mulțumesc.
|
||
De fapt, înainte de a intra să mergi pe cărbunii în cinci,
|
||
se organizează cumva un mind-setting din ăsta,
|
||
în care timp de două ore înainte
|
||
se ancorează starea de încredere, starea de siguranță,
|
||
starea de calm.
|
||
și de fapt sunt stările de care ai nevoie ca organismul tău
|
||
să se vindece.
|
||
Stările alea de dinainte de exercițiu sunt cele de care ave
|
||
m nevoie permanent în viața noastră.
|
||
Bun, pot să țin întrebarea după pauză, dacă nu e foarte,
|
||
foarte urgent.
|
||
Ne vedem la ora 3.
|
||
Ne vedem aici la ora 3. Pofta buna!
|
||
Și o să intrăm să exersăm stările de trănsă, să vile explic
|
||
,
|
||
ca să începeți deja să intrați în profunzimele subconștient
|
||
ului.
|