882 lines
37 KiB
Plaintext
882 lines
37 KiB
Plaintext
Ce am făcut data trecută?
|
|
Despre emoții. Ce am făcut despre emoții?
|
|
În spatele fiecarei comportamente sunt emoții, corect?
|
|
Sub modalitățile. Ce sunt astea?
|
|
Atributele sistemelor de reprezentare.
|
|
Atributele sistemelor de reprezentare? Oare?
|
|
Indicilor de reprezentare.
|
|
Indicii sunt de accesare, zice Ana. Ce indice de accesare
|
|
Ana?
|
|
Acest an?
|
|
Sunt...
|
|
Cum îți vine? Nu te stressa.
|
|
Cum?
|
|
Ce zone accesezi ca să-ți reprezinti...
|
|
Felul în care îți miște ochii?
|
|
Da.
|
|
Și accesezi sistemul de reprezentare în funcție de cum îți
|
|
miști ochii. Ok.
|
|
Și sub modalitățile sunt calitățile ale sistemelor de repre
|
|
zentare?
|
|
Sau ale ceea ce rămâne filtrat de sistem?
|
|
Sunt alesistemele de reprezentare?
|
|
Ce alesistemele de reprezentare?
|
|
La ce mai este la crearele de raport?
|
|
La ce mai este interpretarea de raport mental?
|
|
prin schimbarea locuria lor cu altele de pe acela ce sunt
|
|
reprezinta aia?
|
|
Suntății mentale adică emoția, corect?
|
|
Bă, dar de unde vine emoția?
|
|
Nu
|
|
Cum?
|
|
De la un gând, și mai mult decât atât
|
|
Cunoașteți cu toții
|
|
Cred, ca ți-a auzit
|
|
De conceptul de emisferă stângă, emisferă dreaptă, corect?
|
|
Emisfera stângă, emisfera dreapă. Dacă stau cu fața la voi,
|
|
are sens?
|
|
Dreapta stângă. Bun.
|
|
Unde credeți că sunt emoțiile?
|
|
Emisfera stânga creierului sau emisfera dreapta creierului
|
|
prelucrează,
|
|
irresponsabilă de interpretare, de elicitare?
|
|
Și aici vreau să băgăm un cuvânt nou în vocabularul nostru.
|
|
Elicitare înseamnă a aduce la suprafață,
|
|
a încuraja, a crea, a activa o emoție.
|
|
A elicita înseamnă a activa, a duce la suprafață.
|
|
Este din vocabula de Ornale Pest, când îl voi pronunța, că
|
|
m-am opținut cu greu până azi,
|
|
că tot îmi venea, dar știam că nu v-l am explicat, de fapt,
|
|
când zic elicitez o emoție,
|
|
că mă refer la scot la suprafață, încurajez, subliniez,
|
|
punctez intensific.
|
|
Emisfera stângă, ca și calități și roluri, are așa.
|
|
Logică.
|
|
Rațiune.
|
|
Argumente.
|
|
matematică, strategie.
|
|
Când îmi propun obiective, o fac cu emisfera stângă.
|
|
Când dau argumente, o fac cu emisfera stângă.
|
|
Când înțeleg sau nu înțeleg ceva logic, o fac cu emisfera
|
|
stângă.
|
|
Emisfera dreaptă.
|
|
Este emisfera creativă.
|
|
Este emisfera emoțională.
|
|
Aici înțeleg, interpretez și apreciez arta.
|
|
De aici vine intuiția.
|
|
Acesta este centrul emoțional al creerului.
|
|
Emisfera dreapta.
|
|
Din punct de vedere psihologic,
|
|
asta este anatomic, din punct de vedere psihologic, emoți
|
|
ile vin din subconștient.
|
|
Subconștientul este un depozit enorm
|
|
de energie psihomentală,
|
|
informații care au ajuns la mine în trecut,
|
|
experiențe anterioare, răni emoționale,
|
|
convingeri și valori.
|
|
Și dacă ar fi să fac o metaforă folosind din nou triunghiul
|
|
,
|
|
Dacă acest triunghi ar fi mintea mea conștientă și subconșt
|
|
ientă la un loc, unde vă zice intuiția că ar fi conștientul
|
|
și subconștientul?
|
|
Conștientul sus, dar cât de sus? Aici?
|
|
Dacă aș fi de aici în sus conștientul, ar fi ok?
|
|
De aici?
|
|
Și l-am făcut atât de mare doar ca să poată fi vizibil.
|
|
Aceasta este proporția noastră între conștient și subconșt
|
|
ient.
|
|
Peste 95% din potențialul minții umane este subconștient.
|
|
Aici este critică, logică, rațiunea, argumentele, strategia
|
|
și cuvintele, vocabularul.
|
|
Aici sunt emoțiile, intuiția, creativitatea, convingerile
|
|
mele.
|
|
Convingerile sunt reguli după care eu îmi trez viața.
|
|
Marea lor majoritate sunt subconștiente, deși am acces la o
|
|
parte din ele conștient pentru că le pot explica.
|
|
De exemplu, convingere. Eu cred că o relație de cuplu este
|
|
naturală lumea într-un bărba și o femeie.
|
|
E o convingere, dar e o regulă. Nu este una devăr absolut.
|
|
Este valabilă doar pentru mine, subiectiv, pe harta mea și
|
|
poate să fie conștientă.
|
|
Convingere subconștientă. Nu merit să am bani. Banii mulți
|
|
aduc probleme.
|
|
Dacă am prea mulți bani, am grijă.
|
|
N-am nevoie de atâtea bani, o să mă descurc cu puțin.
|
|
Dacă am prea mulți bani, nu-s fericit. Este subconștient.
|
|
Iar subconștientul nostru este plin de convingeri.
|
|
Unele care sunt în favoarea noastră, altele care ne limite
|
|
ază.
|
|
Tot în subconștient, dacă aici ați convingeri, multe,
|
|
multe.
|
|
Și o să vorbim de ele modul următor cum se
|
|
formează, cum dezactivază, cum recunoaștem,
|
|
cum le dezactivăm rapid pe cele limitative.
|
|
Tot aici am și valori.
|
|
Valorile sunt lucrurile care sunt importante pentru mine.
|
|
Relația de cuplu, valoare.
|
|
Religia, valoare.
|
|
Familii, valoare. Banii, valoare. Educația, valoare.
|
|
Libertatea, valoare. Apărarea, valoare.
|
|
Masca, valoare. Invulnerabilitatea, valoare.
|
|
Și pe bază acestor valori eu mă voi comporta fără să pot să
|
|
explic de ce.
|
|
Pentru că sunt din subconștient.
|
|
Pot să am valori conștiente de care zic, bă pentru mine îmi
|
|
sunt important banii.
|
|
Și să fiu conștient că pentru mine îmi sunt important banii
|
|
sau pot să am valori sub conștient de care să nu fiu conșt
|
|
ient.
|
|
Nu poate să fie o valoare pentru mine este important să da
|
|
sigur că da este import valoare.
|
|
Convingere nu e bine să fii vulnerabil pentru că te pot at
|
|
aca.
|
|
Valoare este important pentru mine să fiu invulnerabil.
|
|
Convingerele sunt ceea ce credeu despre valori.
|
|
Așa le recunosc. Când te întreb ce crezi tu despre el înțe
|
|
amnă că e o convingere.
|
|
Adică scot la iveala convingerea. Când te întreb ce e
|
|
important pentru tine îmi spui un cuvânt.
|
|
Când te întreb de ce îmi spui o convingere.
|
|
Are sens? Dar vorbim despre ele.
|
|
Și tot aici în subconștient.
|
|
Sunt emoțiile.
|
|
Toate emoțiile.
|
|
Să dau mai așa.
|
|
Emoțiile noastre, tot ceea ce noi simțim, vin din subconșt
|
|
ient.
|
|
Dați-mi exemplu de convingeri, de emoții care vă plac.
|
|
Mai tare, te rog?
|
|
Fericire, mulțumesc. Alcine va convi... emoții care vă plac
|
|
, te rog.
|
|
Relaxare, bucurie, linişte.
|
|
Calm.
|
|
La care îți place și satietate.
|
|
Satietate.
|
|
Dar lui nimic face satietate.
|
|
Exact, vorba lui pe harta mea, nu satietate importantă, ci
|
|
gustul.
|
|
Ok? Așa de la gurmand vorbim.
|
|
Din punctul meu de vedere de fost atlet.
|
|
Mai țineți minte? Ce mi-a topa aia cu fost atlet? Nu mai șt
|
|
iu.
|
|
Nu mai știu, dar știu că-l răt. țineți minte modul 1. Fost
|
|
atlet. Bun.
|
|
Dați-mi exemplu de emoții care nu vă plac.
|
|
Furia, tristeză, frică, siguranță
|
|
Ai zis siguranța? Nesiguranță, frustrare
|
|
Ați auzit amintii care au spus că auzis sau poate și voi a
|
|
ți folosiți în tagma asta emoții bune, emoții rele?
|
|
Emoții pozitive, emoții negative?
|
|
Deci, despre asta e vorba. Pentru că din punct de vedere al
|
|
NLP, emoțiile nu sunt niciodată pozitive. Și nici negative.
|
|
Din punct de vedere al NLP, emoțiile sunt doar resurse.
|
|
Resurse. Nu știu dacă sunt energie sau nu, pentru că e pos
|
|
ibil să nu fie energie, să fie tot resursă.
|
|
Te aștept să-ți dau un exemplu? Cât ori dintre voi le place
|
|
să fiți triști?
|
|
Și cele azi nu vreau să fie triști? Cum să-ți placă să fie?
|
|
Zic mai tare.
|
|
Cum va miraca mazului ridicat?
|
|
Da-mă cuvăr să-ți placă să fii trist.
|
|
Pune-mi pariu că până la finalul zilei de azi e posibil să-
|
|
ți dorești să fii trist mai des.
|
|
Acces provocarea mea?
|
|
Făruri care vreau cliente de mență.
|
|
De-aia stătea Tony cu minte.
|
|
Nu.
|
|
Din punct de vedere al NLP emoțiile sunt resurse
|
|
pentru că emoțiile sunt combustibilul comportamentului meu.
|
|
Nu am cum să am un anume comportament care mi-aduce în un
|
|
anume rezultat dacă nu am o anume emoție.
|
|
Modul 2, vă țineți să se aminte?
|
|
Asta înseamnă că atunci când eu îmi doresc un rezultat, înt
|
|
rebarea nu este cum trebuie să mă compor ca să obțin acel
|
|
rezultat,
|
|
ci ce este nevoie ca eu să simt ca să mă comport în felul
|
|
în care va aduce acel rezultat.
|
|
Când mă duc la un interviu și mă trezesc dimineața într-o
|
|
stare de maxim încredere în mine, pentru că afara plouă, eu
|
|
tocmai am călcat pe pisică care m-a zgâriat, am dat cu pic
|
|
iorul de noptieră,
|
|
În drum spre toaletă, îmi aduc aminte că n-am cumpărat hârt
|
|
ie igienică.
|
|
Dau seama că la baie nu pot să mă spăl pămâini pe ochi
|
|
pentru că nu am apă caldă, pentru că ăștia tocmai au oprit
|
|
apa.
|
|
Dar eu în dimineața aia tot am un interviu și trebuie să mă
|
|
duc în continuare. Ies afară din bloc.
|
|
Și mă duc în continuare spre interviu și mă tropiește un
|
|
taxicăr care trece pe lângă mine.
|
|
Și mi se rupe pantaloni. Dar eu tot trebuie să mă duc la
|
|
interviu.
|
|
Ce va face diferența la acel interviu? Faptul că m-am pre
|
|
zentat sau starea emoțională în care m-am prezentat la acel
|
|
interviu?
|
|
Starea emoțională.
|
|
Însă, newsflash, starea emoțională nu depinde de exteriorul
|
|
meu.
|
|
Starea emoțională depinde de mine și de interiorul meu, de
|
|
reprezentarea mea mentală,
|
|
de ceea ce cred eu despre exteriorul meu.
|
|
Și pot să cred, de exemplu, că tot ceea ce mi se întâmplă
|
|
într-o zi importantă,
|
|
care nu este aliniată cu scopul meu, că dau cu piciorul de
|
|
noptieră, că mă calcă un taximetrist cu apă și mă stropește
|
|
,
|
|
că mă azgăria pisica dimineață, pot să gândesc că nu sunt
|
|
de fapt niște provocări pe drumul spre succes.
|
|
Dar ți-o să zică ce zi de rahat.
|
|
Astăzi nimic nu merge bine.
|
|
Bă, ghici ce?
|
|
Dacă tu crezi că astăzi nimic nu o să meargă bine, nimic nu
|
|
o să meargă bine.
|
|
Pentru că se transformă în convingere.
|
|
Pentru că se transformă în convingere și care îți va ghida
|
|
comportamentul.
|
|
Însă ce ar fi dacă aș avea la dispoziție uneltei care să mă
|
|
învețe
|
|
să-mi activez la voință, la buton, orice emoție consider eu
|
|
că este utilă într-o anume contextă.
|
|
Cât de miștoară fie, nu?
|
|
Până atunci, pentru că exact asta facem azi.
|
|
Vă învăț cum să vă înțelegeți emoțiile, cum să le declanșa
|
|
ți la intenție,
|
|
pentru că adevărata libertate și independență emoțională
|
|
înseamnă ați decide singur emoțiile pe care vrei să le sim
|
|
ți.
|
|
Spre Deus, e de ce spune lumea din afara acestei grupe
|
|
care zice, n-ai ce facem, asta e viața.
|
|
Trebuie să te... n-ai ce să... asta e... suferim, murim,
|
|
treci... n-ai ce să faci.
|
|
Vin eu și spun, e, e, poți să schimbi ceea ce simți când v
|
|
rei tu și să simți ce vrei tu,
|
|
în funcție de contextul în care te afli.
|
|
Pentru că emoțiile nu sunt de sine stătătoare, emoțiile au
|
|
niște declanșatoare.
|
|
Învățând să dezactivezi declanșatoarele și să activezi alte
|
|
le,
|
|
Practic înveți să-ți menegeriezi singur emoții.
|
|
Emoții din perspectivă a ENLP-i nu sunt niciodată pozitive
|
|
sau negative,
|
|
ci sunt resurse în funcție de contextul în care apară.
|
|
O resursă de bucurie și de entuziasme este o emoție faină.
|
|
Să-ți dea coru cu mine?
|
|
Nu și dacă apare la o mormântare.
|
|
Dacă apare emoția de entuziasm, bucurie și caterincă maximă
|
|
la o mormântare, te vor băga la beci.
|
|
Că vor spune prietene, prietene, dute.
|
|
Are sens.
|
|
Deși o emoție aparent pozitivă în perspectiva societății
|
|
care spune, cum bă, să nu îți doresc să fie entuziasm?
|
|
Bă, nu în toate contextole.
|
|
Stiu, dar acolo o ajungem imediat. Eu vorbesc de societatea
|
|
care trăim noi.
|
|
Tristețea. Că vorbeam de tristețe. În perspectiva societăț
|
|
ii din afara acestei grupe este o emoție nașpa.
|
|
Eu vin și vă spun, bucurați-vă de azi înainte când sunteți
|
|
triști.
|
|
pentru ca sa izand tristetea voastra, acceptand-o si traind
|
|
-o, va dati voie sa creati procesul de introspectie.
|
|
In tristete iti pui intrebari si iti vind raspunsuri.
|
|
Nu in entuziasm si exaltare, cand nu iti pasa de nimic
|
|
pentru ca tu esti mega beat de fericire.
|
|
Nu iti pui intrebarile existentiale cand esti fericit.
|
|
Îți pui întrebări existențiale când te doare și suferi și e
|
|
ștrici și nostalgici și nu știi de ce să repetă aceleaștii
|
|
pară-n viața ta. De acord?
|
|
Atunci îți spui, bă, ce fac greșit, frățioare, că nu merge.
|
|
Are sens. Când sunt trist, mă bucur,
|
|
pentru că este moment oportun să-mi găsesc răspunsul la înt
|
|
rebările cele mai grele.
|
|
Când sunt vesel și entuziasc, nu o să-mi pun întrebările
|
|
alea care ar fi nevoie să mi le pun.
|
|
Pentru că nu-mi pasă în momentul ăla. Cred că sunt centrul
|
|
lumii. N-am nevoie. Are senzlie.
|
|
Pe o stare de ploaie, de frig, de nașpa, de urât afară, o
|
|
amenii de vii cei pică în tristețe.
|
|
Eu mă bucur când e așa afară, deși poate simți și eu aceeaș
|
|
i tristeță și nostalgia, pentru că este o vreme maximă de f
|
|
aină pentru a citi o carte bună.
|
|
Și pentru a mă reîncărca. Și pentru a mă odihni. Și pentru
|
|
a mă bucura de calm.
|
|
Pe când alții intră în depresie, mamă ce urcă, te afară, pl
|
|
ânge de două săptămâni, eu sunt, mamă ce bine, mă odihnesc
|
|
de două săptămâni.
|
|
Pentru că te îndeamnă la ceva productiv pentru tine. Pract
|
|
ic, nu ceea ce este afară în afara mea încrează emoția.
|
|
Ceea ce cred eu despre ceea ce e în afara mea îmi crează
|
|
emoții.
|
|
Nu ploaia îmi crează tristetia, ci ceea ce cred eu despre
|
|
ploaie îmi crează tristetia.
|
|
Dacă eu cred că ploaia este nașpa, pentru că nu pot să ies
|
|
afara să mă plimb cu picioarele goare pân' iarbă,
|
|
o să simt furie, nașpa, panică, oftică, whatever.
|
|
Dar eu când zic, a, plouă, mișto, citesc, mă refac, mă udic
|
|
nesc, dorm, o pauză, binevenit.
|
|
Mai mult decât atât. Nu numai că vă recomand să vă bucurați
|
|
de emoțiile care vin, pentru că vin cu un potențial de creș
|
|
tere și evoluție,
|
|
ci vreau să vă spun că puteți să simțiți emoții despre emoț
|
|
ii.
|
|
pot să simt bucurie
|
|
față de tristete.
|
|
Și să zic,
|
|
ce bine că a venit tristetea asta
|
|
pentru că acum am și timp,
|
|
am și starea necesară să-mi pun
|
|
întrebările care e nevoie să mi le pun ca să-mi schimb viaț
|
|
a.
|
|
Cum să nu simt bucurie
|
|
față de faptul că am șansa asta?
|
|
Are sens?
|
|
În NLP, emoțiile despre emoții
|
|
se numesc metastări.
|
|
Despre meta este
|
|
observator deasupra observa ceva metastari sunt stările de
|
|
stări
|
|
emoțiile vin ca un rezultat.
|
|
Aceea ce noi am băgat anterior.
|
|
în subconștientul nostru.
|
|
Nicio emoție nu vine din senin,
|
|
nejustificat,
|
|
și fără o fundație, fără o bază.
|
|
Aparent nu vor avea sens.
|
|
Logică.
|
|
Însă acceptând faptul că ele vin din subconștient,
|
|
care este partea,
|
|
cum v-am spus mai devreme,
|
|
care nu funcționează pe logică,
|
|
ci funcționează pe emoție.
|
|
Acceptând asta, nu voi mai căuta logica în emoții, ci le
|
|
voi trăi.
|
|
Adevărata independență emoțională este când înțeleg, accept
|
|
și pornesc pe drumul
|
|
eliberării de bagaje emoțională, pentru că emoțiile noastre
|
|
, dragilor, pentru că am fost educați să nu le
|
|
să le evităm, să le criticăm, să fugim de ele,
|
|
în momentul în care ele încercau să iasă,
|
|
la nivel de conștient, era o regulă care spunea
|
|
nu-i bine să simți tristețe, nu-i bine să simți furie,
|
|
nu-i bine să simți nostalgie, vulnerabilitate,
|
|
Frustrare. Nu, nu?
|
|
Și le forțai să se duc înapoi. Chiciunge.
|
|
Tot în subconștientul tău.
|
|
În momentul în care reprime o emoție, fugi de ea.
|
|
Și nu îți dai voie să o simți, o trimiți înapoi în subconșt
|
|
ient, de unde va continua să te influențeze.
|
|
pentru că dacă este un limbaj preferat al subconștientului,
|
|
prin care el comunică cu tine și prin care tu comunici cu
|
|
el, acela este al emoților.
|
|
Subconștientul va comunica cu tine prin emoții,
|
|
și tu, dacă nu ești educat sau obișnuit să le dai importanț
|
|
a cuvenită și să-ți dai voie să le trăiești atunci când vin,
|
|
să le primești mesajul, le vei trimite înapoi în subconșt
|
|
ieni, le vei bloca sau le vei amorți.
|
|
jocuri de noroc, sex, droguri, filme, prieteni, cumpărături
|
|
.
|
|
Toate sunt forme de anesteziere a emoților pe care nu vreau
|
|
să le simt,
|
|
pentru că sunt învățat că ceea ce este inconfortabil din
|
|
punct de vedere emoțional nu este bine.
|
|
Nimic mai fals.
|
|
În momentul în care o emoție vine către tine din senin, făr
|
|
ă motiv logic aparent, este în drumul ei spre ieșire.
|
|
O emoție care vine, e în drumul ei spre ieșire. Ghiș ce fac
|
|
em noi?
|
|
Stai un pic, că nu-i bine, nu-i confortabil. Pentru că ea ș
|
|
tii cum trebuie să iasă? Tot prin tine, simțind-o.
|
|
Noi știind că nu-i confortabil să o simțim, o anesteziem, o
|
|
blocăm, o reprimăm, o ignorăm,
|
|
și dacă nu funcționează, băgăm alcool sau orice fel de adju
|
|
vant artificial până când uităm de ceea ce simțim.
|
|
O perioadă.
|
|
O perioadă. Pentru că, cum bine zice Erika, emoții ajunge
|
|
înapoi în subconștient, însă aici, cu fiecare reprimare, că
|
|
știgă mai multă energie.
|
|
Fiecare emoție reprimată și ignorată de fiecare dată, când
|
|
opun să se duc înapoi în subconștient și nu recunosc, nu o
|
|
vindec, nu o integrez, nu o eliberez, ia căștigă mai multă
|
|
energie.
|
|
Și ajunge aicea și crește și crește și se aliază cu alte
|
|
emoții reprimate.
|
|
Că se întâlnesc și nici pătri nu te alibera, nici pătri nu
|
|
te alibera, hai încoace că...
|
|
El face noi să înțeleagă la un moment dat. Dacă nu înțelege
|
|
, hai să ne întâlnim noi mai mulți.
|
|
Hai încet încet și să strâng.
|
|
Și tot bate la ușă.
|
|
Alo, avem aici tristeză, avem emoții, avem râne, avem...
|
|
Dă-ne drum o dată că nu mai...
|
|
Nu vreau, nu sunt, nu vreau acum.
|
|
o stică de Jack, ai niște cumpărături, ai niște prieteni,
|
|
sex, jocuri de năru.
|
|
Găsim noi ceva numai nu cumva să ne înțelegem propriele emo
|
|
ții.
|
|
O altă formă de escapism se numește asta.
|
|
O altă formă de escapism este ultraracionalizarea emoților.
|
|
Dar de ce? Dar de unde vin?
|
|
Dar nu le înțeleg? Dar n-am făcut nimic?
|
|
dar am avut o viață frumoasă, de unde vine tristetea asta?
|
|
Și intri în ultraraționalizare, când de fapt tot ce ai de f
|
|
ăcut e să le simți.
|
|
Tot ce ai de făcut este să-ți dai voie să simți emoțiile,
|
|
mă refer la cele care te dau pe steka, alea care nu ne plac
|
|
,
|
|
preferabile atunci când vin.
|
|
Pentru că altfel, toți acești bolovani,
|
|
Mai mici sau mai mari pe care îi cărăm în subconștient
|
|
Sunt ca niște valize foarte mari
|
|
Pline de pietre de moară
|
|
Pe care fiecare dintre noi le cărăm în viață și nu în mâini
|
|
, ci legate de gât
|
|
Trăgându-ne înapoi, ținându-ne pe loc
|
|
Consumându-ne energie
|
|
Cum faci ca ne consume energie?
|
|
Pai ne consuma energia din subconștient, pentru ca sunt coș
|
|
tient,
|
|
tu înțelegi, a, nu vrei să le simți?
|
|
Ok, atunci ai să facă cumva să le țin aici, să nu le simți.
|
|
Și le țini acolo. Dar cum le țini acolo? Consumând energie.
|
|
Are sens?
|
|
Energiea o ia tot de la tine.
|
|
Și te trezești cai. Stări de apatie.
|
|
Lene. Lipsă de motivație.
|
|
Lipsă de sens în viață.
|
|
Lipsă de bucurie atunci când deplinești obiective pe care
|
|
acum ceva timp când ți-le stabili păreau că o să te facă
|
|
cel mai fericit din lume.
|
|
Și o iei de la capăt.
|
|
Și spui, ah, obiectivul ăsta nu m-a făcut să mă simt împlin
|
|
it până altul și mai nesimțit.
|
|
Și te duci și muncești din nou și mai mult și te dai în
|
|
burn-out.
|
|
Doar ca să ajungi să te simți împlinit și fericit,
|
|
cu minim de energie pe care le mai ai la dispositie, pentru
|
|
ca restul este consumat,
|
|
sa tina in subconscient emotiile care nu-ti plac si pe care
|
|
ai fost educat sa le ignori.
|
|
Are sens pentru voi.
|
|
In momentul in care devii consient
|
|
de importanta procesului de eliberare, integrare, vindecare
|
|
, emotionala,
|
|
in orice fel alegi sa faci asta,
|
|
Vei accesa un izvor de energie și un rezervor de energie de
|
|
care nici măcar nu ești conștient că este aproape nelimitat
|
|
la dispoziția ta zilnic.
|
|
cu fiecare bolovan de genul ăsta, prelucrat, integrat, cum
|
|
zice în LPU, că eliberat, că vindecat, că integrat, cum vre
|
|
ți voi să-i spuneți,
|
|
eliberați o cantitate de energie care până în momentul ăla
|
|
nu va fost disponibilă, pentru că o subconștientă o folosea
|
|
ca să-l reprime și să la scândă de voi.
|
|
Pentru că rolul subconștientului în primordială, în primă
|
|
instanță, care este?
|
|
Mai tare.
|
|
să te protejeze.
|
|
Când el vede că simte, înțelege că
|
|
el trimite o emoție și tu nu o accepti, zice, ok,
|
|
asta nu-i potrivit pentru el, nu-i bine, îți o reprimă
|
|
și te protejează
|
|
prelund consumul de energie pe care tu
|
|
altfel ar fi nevoie să-l faci conștient
|
|
ca să reprimi emoția. Are sens?
|
|
Dar energia a tot de la tine, nu ea.
|
|
Rolul subconștientului protejează supraviețuire, digestie,
|
|
detoxifiere, bătăile inimii, regularea temperaturii, vinde
|
|
carea corpului, intuiția.
|
|
Toate vin din rolul de protecție și supraviețuire al subcon
|
|
știentului pe care îl și s-a asumat pentru tine.
|
|
Când dorm, el te ține în viață. La modul cel mai apropi.
|
|
Când dorm, el te trezeiește fix înainte ca ceva rău să se
|
|
întâmple.
|
|
Ați pățit vreodată să vă treziți fix o secundă înainte din
|
|
zgomot puternic, din cu tremor sau ceva?
|
|
Eu am pățit. Ați pățit-o pe asta?
|
|
Să simțiți că va întâmpla ceva rău și într-o secundă s-audă
|
|
un buf de mașină sau o voce sau ceva accident.
|
|
S-a întâmplat?
|
|
Subconștientul vă spune ceea ce voi nu încă percepeți conșt
|
|
ient.
|
|
Sau să sune ceasul.
|
|
Ați pățit să vă trezi cu un minut sau două fix înainte să
|
|
sune ceasul?
|
|
Asta pentru că subconștientul înțelegește că pentru voi
|
|
este important să vă treziți la acea oră.
|
|
Și spune, ok, hai mai devreme cu un minut.
|
|
Zic mai tare.
|
|
Nu îi comunica suficient de clar pe limba lui că e
|
|
important pentru tine.
|
|
Nu știu.
|
|
Este o intenție mai importantă pentru tine acolo și poate
|
|
să fie, de exemplu, o Dihna.
|
|
Are sens?
|
|
Subconștientul reprimă emoții.
|
|
le primește ca reprimate, conștientul le refuză, subconșt
|
|
ientul le primește și le ține acolo. Încă un pic, că poate
|
|
mai încolo o să fie pregătit.
|
|
Când consideră că ești pregătit la nivel atenție, de resur
|
|
se, de energie, cunoștințe, atitudine, vârstă, maturitate,
|
|
tot subconștientul îți prezintă emoții
|
|
sau amintiri pentru prelucrare.
|
|
N-ati patit niciodata ca din Senin, intr-o zi superba, in
|
|
care totul mergea misto?
|
|
Brusc sa va vina in cap o amintire de care isi uitases
|
|
complet si care sa va dea peste cap toata ziua?
|
|
Ați patit vreata?
|
|
Jumat de zi.
|
|
Și să nu vă vă gândi la ea.
|
|
Și buz din senin, eram totul sup în regulă și mișto.
|
|
BAM!
|
|
Amintire din copilărie care m-a certat, nu știu ce coleg la
|
|
joacă.
|
|
Sau m-am împin și am picat o balansoară.
|
|
Ați pățit?
|
|
De ce o prăjită?
|
|
Sub conștientul are rolul de a te proteja și de a te ține
|
|
în supraviețul de ție
|
|
și îți prezintă constant spre prelucrare tot ceea ce știe
|
|
că este înmagazinat în el
|
|
și nu îți este util.
|
|
El este cel care îți ia din el că tot e în magazinul,
|
|
Îți prezintă subconștient, spune prietenii, vrei, uite,
|
|
asta e aici, a mine.
|
|
O primesc și o eliberez.
|
|
Sau dacă nu, o mai ținem un pic pentru tine.
|
|
Explicităția emoților este de data de bagajul meu, de pe
|
|
care am înțeles.
|
|
Da. Emoțiile noastre vin pe baza aceea ce avem stocată sub
|
|
conștientul nostru.
|
|
Deci prin correlat, emoticii sunt persoane cu un bagaj
|
|
foarte mare de trăiri?
|
|
Emotivii sunt persoane care sunt sensibile, la care se po
|
|
ate adăuga un bagaj emoțional neprelucrat.
|
|
Dar să nu confundăm emotivitatea cu sensibilitatea emoț
|
|
ională ca și deschidere de empatie, de exemplu.
|
|
A nu se confunda.
|
|
Ok?
|
|
Adică oamenii foarte empatici nu înseamnă neapărat că au un
|
|
bagaj de emoții stocate sau reprimate,
|
|
ci doar o abilitatea lor este de a fi deschis emoțional.
|
|
De a transmite și de a primi.
|
|
Pentru că un emoțional sau un empatic primește și transmite
|
|
în același timp nu poate să o facă doar pe una.
|
|
Din punct de vedere emoțional, tot subconștientul este cel
|
|
care primește și îți încurajează, și îți dă pe pilot
|
|
automat, o stare emoțională de bază.
|
|
Starea emoțională de bază este starea pe care o simți cel
|
|
mai frecvent, fără efort.
|
|
Cea pe care o simți pe pilot automat, fără să-ți doresc o
|
|
simți, doar aia este că îți vine ție natural.
|
|
Pentru un este entuziasmu, creativitatea, efervescența, cop
|
|
iile din postul ăsta locului.
|
|
Nu fac asta intenționat, ei așa simt.
|
|
Sau apatia, lenea, lipsa de motivatie, tristetia sau depres
|
|
ia.
|
|
Sunt antrenate, nu apar de nicăieri.
|
|
Au o cauza și sunt antrenate pentru că starea emoțională de
|
|
bază se antrenează.
|
|
În momentul în care repet o emoție des, îmi creează o cale
|
|
neuronală în creărașul meu datorită neuroplasticității,
|
|
dovetă științific de neuroștiință în ultimii ani.
|
|
Și în momentul în care creierul meu învață cum să declanșez
|
|
o stare emoțională pentru prima oară, a doua oară o voi cre
|
|
a mult mai ușor.
|
|
cu cât o repet mai des, cu atat o voi simți mai ușor, și va
|
|
deveni pilot automat.
|
|
Va deveni starea de bază prin care eu îmi duc zilele și
|
|
consider că e normal să fie așa.
|
|
Un depresiv care va vedea oameni entuziaști, efervescenți,
|
|
bucuroși de viață, va spune
|
|
Păi, tu ești nebun, tu vezi în ce țară trăim?
|
|
Cum poți să te bucuri?
|
|
Tu nu observi ce se întâmplă? Învini rușii, talibanii, ne-
|
|
un fură refugiații.
|
|
O, trezește-te!
|
|
Tu nu simți ce simt eu, tu în ce lume trăiești?
|
|
E replica lor.
|
|
Un entuzias va spune, păi, tu ești nebun, trăim în cea mai
|
|
prosperă era omenirii de când s-a inventat Mamut-ul.
|
|
Uite câte oportunități, uite unde a ajuns tehnologia,
|
|
uite cât de puțin ne forfarcem acum ca să câștigăm banii la
|
|
anumite domeni.
|
|
Uite cât de multe variantă de robotii au apărut care faceau
|
|
munca noastră, fac munca noastră pe care o făceam noi acum
|
|
astăzi de ani.
|
|
Uite cât de mult acces la resurse avem acum. Și ăsta o să z
|
|
ică, ești nebun.
|
|
Vine sfârșitul lui miștute, bucuri de roboți.
|
|
Știți care e diferența între ei?
|
|
Starea emoțională de bază cu care își încep ziua.
|
|
pentru că emoțiile noastre nu sunt doar combustibil pentru
|
|
comportamentele noastre,
|
|
ci sunt filtre prin care vedem și interpretăm realitatea.
|
|
În funcție de emoțiile pe care eu le simt, voi interpreta
|
|
realitatea pe care eu observ.
|
|
Dacă eu sunt entuziast și încrezător în mine, într-un anume
|
|
moment, și am un accident de mașină,
|
|
este foarte probabil să reacționez cu calm și cu mental
|
|
itatea de genul putea fi mai rău.
|
|
Bine că suntem ok, e doar tablă, avem asigurare, bine a fi.
|
|
Tu ești ok, eu sunt ok, mergem înainte.
|
|
Dacă eu sunt setat că lumea e un loc periculos, am stare de
|
|
bază de frică, de frustrare, de teamă, de panică și am un
|
|
accident de mașină,
|
|
salut!
|
|
Doar că nu mă iau culo de gât.
|
|
Sau mă iau și culo de gât de multe ori.
|
|
Tu nu vezi pe unde mergi, ești un ibecil, puteai să mă om
|
|
ori.
|
|
Cunoașteți cazuri de genul ăsta?
|
|
Singurul lucru care face diferența între reacțiile astea
|
|
este emoția și starea emoțională de bază a celor care sunt
|
|
implicați.
|
|
Eu le-am simțit pe ambele, sincer.
|
|
Da, toți le-am simțit pe ambele.
|
|
În situații grave am fost relax, toată ziua happy, entuziat
|
|
, de ce urmează.
|
|
M-a utură accident destul de nascot, dar simțit doar
|
|
material și ok.
|
|
Și mă blanam cumva că, what the fuck, adică ar trebui să f
|
|
ie altfel, dar eu sunt ok cu toată situația.
|
|
Și atunci toți în care era așa un mir, în mine se zicea,
|
|
aproape că a fost accident.
|
|
Scandal.
|
|
Singura diferență este starea emoțională în care rai.
|
|
Anteriorul acelui eveniment.
|
|
Am un amic care este presetat în starea lui de bază,
|
|
ca fiind de entuziast, mega optimist,
|
|
e un fel de lesefer, așa, el merge cu valul,
|
|
ce e bine e bine oricum, ce nu e bine las că va fi,
|
|
adică... și i-a furat scuterul.
|
|
La un moment dat. Se duce la unde-l legase, vede doar lanț
|
|
ul,
|
|
Și zicem, ce bine că oricum vrea să-mi schimb scuterul. Și
|
|
pleacă la o bere, că acum nu mai trebuie să conducă.
|
|
Faza reală! Faza reală!
|
|
Și cum are reacționă?
|
|
Ai intrat în casă, evident, am înfinut fază, s-a făcut răzg
|
|
ături toți, s-a speriat, a ieșit afară cu copii cu toți din
|
|
casă.
|
|
Și ne sună pe mine și pe labra, știi ce? Băi, nu, faptul e
|
|
că e casă.
|
|
Și noi ne-au vrei să venim...
|
|
Bă, nu e ok.
|
|
Ce dracu' e ok?
|
|
Păi, zici, mi-am dat seama de atașamentul meu față de lucr
|
|
urile materiale
|
|
pe care le-am avut în casă.
|
|
Deci cei ce au curat toate bijuterile din aur primite,
|
|
cele care erau cumpărate de ea au rămas acolo.
|
|
Deci nu s-au atins de...
|
|
Și a doua zi când ne-am zis, când zice, băi,
|
|
băi, nu știu vreau să nu-l zic, că au intrat cu fiecare.
|
|
Pentru că altfel nu îmi dădeam seama de atitudinea mea față
|
|
de bani.
|
|
Și eu altum s-aud un om că vorbește așa de faptul că pot să
|
|
-l vădăt cat.
|
|
Pentru că nu contează.
|
|
Nu a contat ce s-a întâmplat, ci ce crede ea despre ce s-a
|
|
întâmplat.
|
|
Are sens.
|
|
Deci, nu te ne spui ca sunt in acea folata care te treaba
|
|
de primire extreme?
|
|
O stare emoțională antrenată este aici, la programare.
|
|
Antrenată, panica, depresia, frica constantă, frustrarea,
|
|
furia.
|
|
Cunoașteți oameni care sunt parca a beia 7 motiv să sară la
|
|
gâtul unor oameni doar așa că sunt pe pulbere constant?
|
|
Este aici.
|
|
Că o principiulă.
|
|
Deci, eu nu am văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am
|
|
văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am
|
|
văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am
|
|
văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am
|
|
văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am
|
|
văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am
|
|
văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am
|
|
văzut că nu am văzut că nu am văzut că nu am văz
|
|
la o intensitate atât de mare încât mă voi transforma
|
|
și nu mă voi recunoaște după.
|
|
Iar pușcărie este plină de oameni care sunt nevinovați
|
|
și care declară, nu știu ce am făcut atunci, pentru că n-am
|
|
fost eu.
|
|
Când am lovit, când am ucis, când am sărit, când am bătut,
|
|
când am pleznit,
|
|
orice-au făcut și-au făcut ei,
|
|
au făcut pe un fond emoțional
|
|
care i-a transformat în așa hal încât ei n-au mai fost ei,
|
|
ce a preluat controlul, adică au devenit limite.
|
|
Au anulat o ce era conștient.
|
|
Ci sunt oameni aia care la nivel de furie extremă,
|
|
neprelucrată,
|
|
nu mai știu ce fac.
|
|
Ba, chiar uite ce au făcut, ce au zis.
|
|
Într-o stare emoțională intensă,
|
|
rațiunea scade sau s-anulează.
|
|
Ce înseamnă prelucra?
|
|
Indiferent de unde vine, pentru ca asta este regula de aur
|
|
in emotii,
|
|
cand te iau pentru surprindere, nu mai te intreba de unde
|
|
vine, trayesti-o.
|
|
Imediat, fie au prelucrat prin metode terapeutice.
|
|
Fie terapie cu un specialist in directia asta, fie prin sum
|
|
modalitati.
|
|
Exemplu. Și vă las cu asta că vă țin din pauză de plâns dup
|
|
ă aia.
|
|
În momentul din punct de vedere evoluționist,
|
|
nicio emoție care vine către voi nu va dura mai mult de 15
|
|
minute.
|
|
Nicio emoție.
|
|
Maxim. Plus minus.
|
|
Exact. Doar că știi de ce este greu?
|
|
Pentru că în momentul în care îți dai voie să trăiești o
|
|
emoție netrăită an de zile,
|
|
Nu va fi doar o tristete.
|
|
Va fi un sentiment ca se sfarseste lumea si tu esti singur
|
|
abandonat.
|
|
O sa inveti azi chiar dupa pauza, o sa o intruinezi sa apre
|
|
zi si cand vrei tu pe ea.
|
|
Sa o traiesti inseamna sa stai in emotie fara sa te mai int
|
|
rebi de ce,
|
|
de unde vine, cum faci, sa o schimbi, ce mesaj are,
|
|
De ce tocmai ție? Oare când se termină?
|
|
Dar ce am făcut să merita asta?
|
|
Dar, mama, ce rădoare!
|
|
Toate astea sunt exagerări și sunt mentalizări.
|
|
Când zic, stai în ea înseamnă
|
|
indiferent ce simți,
|
|
știu că simți-n și trăiind această emoție,
|
|
îi liberezi. Și pur și simplu stai închizi ochii și îți dai
|
|
voie să simți.
|
|
În te mai întreb ce simți, aia deja te duci iar în mental.
|
|
Ci doar simți indiferent ce simți.
|
|
Nu există emoții negativă.
|
|
Există emoție productivă sau neproductivă în funcție de
|
|
context.
|
|
Tristețea profundă e foarte productivă când vine vorba de
|
|
introspecție.
|
|
Furia e foarte productivă când vine vorba de autoapărare.
|
|
Ai vrea vreodată să aperi propriu tău copil cu emoție de
|
|
gingășie?
|
|
Sau de empatie?
|
|
Să vin unul să îți atace copilul tău, să spui, ai mă, că te
|
|
înțelegi și pe tine, că ești oamă.
|
|
Știu cum e.
|
|
Sau îți e mai productivă furia care îți va alimenta comport
|
|
amentul de a te apăra pe tine și pe copilul tău. Are sens,
|
|
Ana?
|
|
Indiferent ce emoție îți vine, fii conștientă că într-un an
|
|
ume context este productivă, deci nu acuza.
|
|
Și când îți schimbi atitudinea ta față de emoții,
|
|
nu le vei mai reprima și nu le vei mai ocoli, evident se
|
|
antrenează.
|
|
Starea de bază emoțională se antrenează, zilnic.
|
|
Devind conștient că am o stare emoțională limitativă, cum
|
|
ar fi apatia, antarnez alta.
|
|
Cum?
|
|
Mă trăzesc dimineața
|
|
și mă întreb ce simt.
|
|
Păi simt apatie, triseca, am vine celălalt ușor să simt. Ok
|
|
.
|
|
Am simțit vreodată entuziasm? Păi da, când?
|
|
Când mi s-a născut copilul sau am câștigat, nu știu, la lot
|
|
o
|
|
sau am cumpărat mașina cea nouă în chid-dochi
|
|
și mă asociez în momentul în care am simțit acea emoție.
|
|
Asociindu-mă în momentul emoției care am simțit în trecut,
|
|
ce se va întâmpla?
|
|
Ziceți voi?
|
|
Voi simți, o aducă înapoi, bravo, acea emoție.
|
|
Simțind acea emoție,
|
|
cât pot de des,
|
|
conștient,
|
|
îmi rescriu starea emoțională de bază.
|
|
Adică antrenez altă emoție de bază.
|
|
Îmi rescriu autopilot.
|
|
Dacă, pălând atitudinea de reștrirea, stării emoționali de
|
|
bază, mai devin și conștient că emoțiile mele negative, deș
|
|
i știu ca cum nu există, nu vor decât să iasă și singurul
|
|
mod în care aceste emoții iese cum?
|
|
Prin mine, simțindu-le, voi fi bucuros să-mi simt tristețea
|
|
. Pentru că știu că o eliberez. Are senzlie?
|
|
De-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a
|
|
doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua
|
|
, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-
|
|
a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a dou
|
|
a, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de
|
|
-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a
|
|
doua, de-a doua, de-a doua, de-a doua, de-a
|
|
Dar ce? Și am început să mă gândesc un pic la ea, deci să
|
|
mai facem chestia să se retruim.
|
|
Da.
|
|
Când se alătrăi?
|
|
Da.
|
|
Odată ce am observat-o, am observat că ea se mai...
|
|
Dacă emoțiile noastre ar avea un limbaj rațional, singurul
|
|
mesaj pe care ar vrea să ni-l transmit ar fi următurul.
|
|
Simte-mă! Trăiește-mă! Sunt aici!
|
|
Este singurul lor scop, in viata lor de emotii, daca ar fi
|
|
metaforic, sa le intret ce vreti, asta mi-ar spune, vreau
|
|
sa ma simti.
|
|
Vreau sa observi ca sunt aici, sa-ti dai voie sa ma simti,
|
|
pentru ca simtindu-ma ma iliberez si plec.
|
|
Si atunci, daca e o emotie pe care vreau sa-l simti?
|
|
Cum ar fi?
|
|
Poti pentru viata, cum ai simtit?
|
|
O creste, sau o ancorezi, dupa pauza.
|
|
O sa o scriem.
|
|
Harta nu e teritoriu. Uitați-vă din nou la Matrix.
|
|
Matrix. Volumul 1 și 2. 3-ul mai puțin că e marketing.
|
|
Primul e fantastic. Acum cu ochii de acum.
|
|
De genul știu că ceea ce crede că e real nu e.
|
|
Și spuneți în ce înțelegeți după ce vă uitați la fel.
|
|
Deci am toate scuzele să mă uit din nou la filmele astea.
|
|
Citiți volumul 1, volumul 2 din Iluzii Richard Bach. Sunt
|
|
nuvele. Le citiți într-o oră și un pic.
|
|
Volumul 1, volumul 2. Richard Bach. Sunt niște povești
|
|
foarte scurte, pline de însemnătate din perspectiva libertă
|
|
ții, harta nu-i teritoriu și a emoților.
|
|
Inception, mai bine.
|
|
Inception, e foarte tare filmul.
|
|
Foarte tare, exact.
|
|
Avem la fază un sentiment cât se poate de...
|
|
Inception, da.
|
|
Personal.
|
|
Colenorul de Dicaprio, foarte tare filmul.
|
|
Bun. Cum vi se pare ce a înstat până acum, în prima parte a
|
|
zilei?
|
|
Sunt curios, înainte să le căn pauză. Cu cei lemâneți?
|
|
Foarte tare.
|
|
Ce face să fie foarte tare?
|
|
Emoțiile sunt filtre.
|
|
Emotile sunt filtre, mersi. Bravo.
|
|
Ci sunt cum? Constructive sau neconstructive, in functie de
|
|
context, si pot fi resursele comportamentului meu.
|
|
Stim de unde vin.
|
|
Stim de unde vin, ok?
|
|
Ce vi s-a parut mai interesant de prima parte a ziliei?
|
|
Prima parte inclusand feedbackul nostru, poate ați ramas cu
|
|
ceva de acolo.
|
|
Sintele trăiește.
|
|
Apropo de asta, carte.
|
|
Calea renuntării. David R. Hawking's.
|
|
Calea renuntării. Este o mega-operă care explică științific
|
|
, este scrisă de un psihiatru cu peste 50 de ani de experien
|
|
ță de psihiatrie și îi psihianaliză, ce înseamnă emoțiile
|
|
care are rolul lor și ce se întâmplă concret în momentul în
|
|
care îți dai voie să le simți.
|
|
chiar și dacă nu știu de unde vin.
|
|
Și e exemplul propriu el.
|
|
Nu vă dau mai multe, pentru că-l găsiți în cartea.
|
|
Înainte de cartea asta,
|
|
al totalul David Hawking,
|
|
vă recomand Putere versus Forță,
|
|
care face legătura concretă
|
|
între mintea conștientă și subconștientă
|
|
și potențialul minții subconștiente
|
|
pe care îl îngoră, pentru că nu știu că l-au.
|
|
Putere versus Forță
|
|
sus forță și calea renunțării de David R. Hawking
|
|
alături de iluzii de Richard Bach.
|
|
Și vă mai dau după ce știți pe asta.
|