Add 41 transcript files and 31 summary files to version control. Previously excluded via .gitignore — now tracked for backup and portability. SRT subtitle files remain excluded (derivable from transcripts). Co-Authored-By: Claude Opus 4.6 (1M context) <noreply@anthropic.com>
1920 lines
75 KiB
Plaintext
1920 lines
75 KiB
Plaintext
Continuăm?
|
|
Un element foarte important în această etapă e raportul d
|
|
intre ghid și explorator.
|
|
Pentru că fără acel raport se întâmplă două lucruri.
|
|
Exploratorul nu o să simtă siguranță ca să-și dea voie să
|
|
intre în transa suficient de profundă.
|
|
Și 2. Ghidul nu o să-și dea seama dacă exploratorul a ajuns
|
|
în starea esențială a sinelui.
|
|
Însă am întâlnit situații în care raportul era atât de
|
|
intens încât Ghidul a intrat în starea esențială în moment
|
|
ul în care exploratorul său a intrat în starea esențială.
|
|
Am avut asemenea colegi de-ai vostri din generatii anteri
|
|
ore.
|
|
Haideți!
|
|
Au rămas la ușă să se uită.
|
|
S-a blocat ușa!
|
|
Hai, curaj!
|
|
Nu încă!
|
|
Mâine!
|
|
Deci, e important ca tu să...
|
|
Când ești ghid, să verifici dacă ești în raport cu explor
|
|
atorul și cum verifici asta.
|
|
Ce înseamnă a fi în raport cu exploratorul?
|
|
Cine mă ajută să înțeleg că am lipsit la lecția aia?
|
|
Ce înseamnă a fi în raport cu exploratorul?
|
|
Ce înseamnă pentru tine a fi în raport?
|
|
Avem microfon? Ne avem echipă. Ba, avem și echipă.
|
|
Cred că una din semne este atunci când vezi că exploratorul
|
|
te urmează în pașii pe care îi recomand să-i facă.
|
|
Aici în Core Transformation-ul o să fie greu să identifici
|
|
dacă te urmează, că sunt lucruri pe care le face în
|
|
interior.
|
|
Dar ce înseamnă, la un nivel așa...
|
|
interior pentru ghid, ce înseamnă a fi ghidul în raport cu
|
|
exploratorul?
|
|
La ce te referi? Ce înseamnă?
|
|
Bravo! Să fie curios de experiența exploratorului. Curios,
|
|
nu la un mod de curiositate din asta așa, hai să fiu curios
|
|
,
|
|
ci să fii cu adevărat interesat, ca și când cel mai bun pri
|
|
eten al tău trece prin acea experiență.
|
|
atunci poți să zici că ești în raport cu acel om.
|
|
Nu, e foarte bine.
|
|
E foarte bine.
|
|
Dar, cum ziceam, se întâmplă să intre, efectiv, amândoi în
|
|
starea esențială
|
|
pentru că sunt în acea conexiune
|
|
și se simt unul pe altul.
|
|
de recomand, înainte de a începe, să faci un mic exercițiu,
|
|
măcar de conectare,
|
|
ochi închisi, îmbrățișat și să îl simți pe celălalt.
|
|
Să îl simți pe celălalt nu înseamnă să îi simți respirația,
|
|
ci să îl simți înseamnă să îi simți vulnerabilizarea,
|
|
vulnerabilitatea celui lalt și celălalt să simtă vulnerabil
|
|
itatea ta.
|
|
Adică să simtă că ești fără nicio mască în fața sa și tu să
|
|
simți că celălalt e fără mască în fața ta.
|
|
Cam de aici ar trebui început orice exercițiu, în special
|
|
acest tip de exercițiu.
|
|
Da, Alexandru?
|
|
Da, prea mult?
|
|
Se aude? Așa, super.
|
|
Vreau să zic că sunt sigură că s-a mai confrântat cineva cu
|
|
treaba asta până acum, că t-ai citit tu exercițiu și stăte
|
|
am și notam.
|
|
Cred că am prins un pic și din stare esențială, fără să vre
|
|
au.
|
|
Nu există un pic. Un pic... aici, la starele esențiale, e
|
|
ca și cum ai zice, un pic însărcinat.
|
|
Vreau să zic că am intrat într-o stare foarte profundă și
|
|
mult...
|
|
Într-o stare de transă, cu siguranță, când ai starea esenț
|
|
ială,
|
|
o să știm, o să se vadă.
|
|
Adică nu te poți înșela.
|
|
Dacă ai dubiu, dacă îți vine întrebarea oare a fost starea
|
|
esențială sau nu,
|
|
nu ai fost în starea esențială.
|
|
ai o certitudine atât de mare, atât de clară
|
|
că ești în starea esențială pentru că nu ai mai trăit nic
|
|
iodată acea stare.
|
|
Atunci
|
|
îți dai seama atunci te vei exprima oricum diferit,
|
|
starea cu care tu vei vorbi despre asta va fi complet difer
|
|
ită.
|
|
Îți spun sincer, de când predau core transformation,
|
|
de fiecare dată am putut să-mi dau seama înainte că omul să
|
|
deschidă gura să-mi zică,
|
|
am știut, o să-mi zică că a avut starea esențială sau n-a
|
|
avut starea esențială.
|
|
După ce? După modul în care prindea microfonul,
|
|
după modul în care a pucat să deschide ochii,
|
|
se vede, e atât de unic, de diferit fata de orice altceva,
|
|
inca nu exista nici cea mai mica posibilitate s-o confunzi,
|
|
chiar daca n-ai trait-o niciodata.
|
|
Dar nu stiu, scrieam si ma luptam asa, incercam sa ramana
|
|
concentrata.
|
|
Foarte bine, e foarte bine, ai fost aproape, continuu in
|
|
acea directie.
|
|
pentru că o să vezi că ai mari șanse să ajungi la stare es
|
|
ențial.
|
|
Ceea ce... super ok.
|
|
Da. Foarte bine.
|
|
Nu ne știu, mai îrdica se cineva mâna...
|
|
Mă întreb, eu personal, eu fiind o persoană foarte rațional
|
|
ă,
|
|
în mental foarte mult,
|
|
Dacă, pe lângă raport, adică spun cum e la mine, dacă nu
|
|
percep ghidul totodată și ca o autoritate, în sens de
|
|
expertiză, e mai greu.
|
|
Poți să iau curiositate ca pe o joacă, ca pe o experiență,
|
|
hai să văd ce mi-a duce, dar cumva e diferit.
|
|
Nu știu dacă le se mai întâmplă și altora.
|
|
Adică.
|
|
Și zici că ești o persoană rațională.
|
|
Încă asta pare foarte emoțional, ce-ai zis tu.
|
|
Serios? Voi, ce drăguț!
|
|
Serios, mă considerațională mentală!
|
|
Eu cred că oamenii confundă ce înseamnă a fi rațional cu ce
|
|
înseamnă a fi emoțional.
|
|
De ce în ce mai mult în ultimii ani, persoane extrem de emo
|
|
ționale care îmi spun,
|
|
eu sunt un om rațional.
|
|
Eu zic, unde-i?
|
|
Că nu există acel om pe care tu îl descrii.
|
|
Tu ai zis așa, am nevoie de o persoană autoritară,
|
|
care să aibă autoritate, să știe, să o percep ca autoritate
|
|
.
|
|
numai când ai zis s-o percep ca autoritatea, deja te refer
|
|
iai la un mod emoțional de a citi informațiile.
|
|
A percepe ceva nu există, nu e un criteriu rațional.
|
|
Dacă ar fi fost un element rațional în ce ziceai tu, mi-ai
|
|
fi zis în felul următor.
|
|
Persoana aceea trebuie să aibă vocea așa, să stea așa, să z
|
|
ic aceste cuvinte și acele cuvinte,
|
|
ca atunci eu să intră în starea respectivă.
|
|
Pentru că, și a fi descris prin pentru că,
|
|
nedescris prin pentru că, nu e vorba de proces.
|
|
Deci nu poate să fie o persoană rațională și fără criterii
|
|
sau cu foarte puțin?
|
|
Păi nu, că rațională înseamnă să calculezi pe bază de
|
|
criterii.
|
|
să calculez, să măsor, să compar.
|
|
Asta înseamnă a fi rațional.
|
|
Bun. Atunci, așa fiind, de ce...
|
|
De că e emoțional.
|
|
Cum spui tu?
|
|
Gândește-te, gândește-te așa, o persoană rațională.
|
|
De ce ar avea nevoie să simt o anumită emoție
|
|
ca să poată să facă ceva?
|
|
Păr tu îmi zici, eu am nevoie să simt o anumită siguranță,
|
|
emoțion, asta e o emoție,
|
|
ca să pot să merg mai departe, să intru.
|
|
O persoană rațională zice, bă, eu am nevoie să știu un
|
|
script.
|
|
Mă ghidează ăla? Bun, perfect, am nevoie de cuvintele ace
|
|
lei persoane.
|
|
Nu mă interesează cum eu știe să citească, e bun.
|
|
Asta-l zice o persoană rațională.
|
|
Aha.
|
|
Ok.
|
|
Da, mama, ce emoțională sunt, vai, merci, ok.
|
|
Eu nu înțeleg cum de vă încurcați la chestia asta.
|
|
E atât de evident că ești o persoană preponderent emoțional
|
|
ă.
|
|
Raționalul nu poate să țină controlul.
|
|
Emoțiile noastre se pot echilibra
|
|
și ne oferă controlul.
|
|
Dar ca să echilibrez o emoție,
|
|
eu trebuie să vin cu o contra emoție,
|
|
cu o emoție ponderată în direcția opusă.
|
|
Raționalul nu face chestia asta.
|
|
Rolul raționalului este doar să măsoare
|
|
și să justifice lucrurile care s-au întâmplat deja.
|
|
De exemplu, când te duci la un magazin și cumpări o poșetă,
|
|
și ai analizat în mintea ta, ai zis, bă, mi se potrivește
|
|
că am haina aia, am pantofie aia,
|
|
sigur mi se potrivește.
|
|
Bă, nu, la mine îmi place sau nu îmi place, nu analizez nim
|
|
ic.
|
|
Pentru că e foarte rațional.
|
|
Nu analizez nimic.
|
|
Nada de nada.
|
|
Văd pe urmă cu ce o asortez.
|
|
Mai cumpăr altele, e ok.
|
|
Răționalul nostru, știi ce face în toată povestea asta?
|
|
După ce tu ai pus mâna și ai cumpărat că ți-a plăcut poșeta
|
|
,
|
|
ulterior răționalul intervine și zice,
|
|
am cumpărat-o pentru că.
|
|
Justifică.
|
|
Răționalul pornește totdeauna după emoții,
|
|
pentru că, oamenii buni,
|
|
când vine stimulul spre noi,
|
|
vine din afară stimulul spre noi,
|
|
Informația ajunge la creierul nostru prin două căi, prin
|
|
două direcții.
|
|
Prima dată ajunge la amigdală, care e zona emoțională,
|
|
și după aia, îi mai trebuie de trei ori timpul necesar ca
|
|
să ajungă la cortexul ăla rațional.
|
|
Deci, nu există că noi suntem raționali.
|
|
Prima dată noi decidem emoțional și după aia intervine cort
|
|
exul, se uită la decizie și zice,
|
|
Dacă zic eu de ce ai decis, așa.
|
|
Justifică, da.
|
|
Deci nu există nici o persoană în lumea asta
|
|
care, numai dacă are o afecțiune ceva,
|
|
e blocată amigdala, creerul ăla emoțional
|
|
și se duce informația direct la cortexul rațional
|
|
și analizează rațional lucrurile.
|
|
Deci nu e nimeni o persoană rațională între noi aici.
|
|
Și nu e nimeni o persoană emoțională, nu?
|
|
Tot suntem persoane emoționale.
|
|
Și și, adică, ok.
|
|
Te-am dezamăgit cumva?
|
|
Nu, și chiar mi-ai dat un răspuns.
|
|
Trebuia că scopul meu era să te dezamăgesti.
|
|
Dacă mă gândesc de cum m-am măritat, băi, da, emoțional,
|
|
profund, ce neocort, expala, la revedere.
|
|
De celălalt n-a mai fost nici în etapa 7, e ok. M-am lămur
|
|
it acum.
|
|
Da, mersi.
|
|
ne conformăm, ne confirmăm teza asta noastră,
|
|
că suntem persoane raționale,
|
|
pentru că observăm că găsim justificări la ceea ce facem.
|
|
Dar a găsi o justificare nu schimbă cine suntem.
|
|
Oricine poate să găsească o justificare.
|
|
Unii ori o căutăm, unii ori nu o căutăm.
|
|
Faptul că eu caut justificările după ce iau o decizie
|
|
nu arată decât că ne simțim vinovați.
|
|
Nu arată că suntem raționali.
|
|
Arată că avem un motiv pentru care căutăm justificările
|
|
respective.
|
|
Am făcut o chestie, am decis să iau poșetă aia, da?
|
|
Trebuie să am un motiv pentru asta. Nu poți să o iau doar
|
|
pentru că vreau.
|
|
Că mă simt vinovat. Și atunci intervine raționalul și zice,
|
|
ai luat-o pentru că
|
|
Nu puteai să iei... Aveai geacă, aveai pantofii,
|
|
nu puteai să mergi fără poșetă care se potrivească acolo,
|
|
că nu dădea.
|
|
Nu dădea bine. Așa că de asta ai luat-o.
|
|
Și a venit justificarea.
|
|
Să zisati?
|
|
Deci rolul raționalului în toată povestia asta
|
|
este să calmeze sentimentul de vinovăție
|
|
dat de emoțiile noastre.
|
|
E drăguță.
|
|
Punctul 1 are acest rol din exercițiul, da?
|
|
Capitolul 1 al exercițiului, scopul lui este atingerea stă
|
|
rii esențiale.
|
|
Poți să faci doar această parte din Core Transformation, do
|
|
ar asta.
|
|
În cazul în care faci doar partea asta, nu o faci având în
|
|
minte că vrei să ții minte toate scopuri,
|
|
tot ce a zis partea aia.
|
|
Nu pot să-ți notezi, că dacă ți-ai notat, ai ieșit din tră
|
|
nsă.
|
|
Pot să o faci singur, dar atunci scopul tău nu este unul de
|
|
a ști ce a zis partea, ce răspunsuri ți-a dat,
|
|
ci doar să ajungi la starea esențială. Punct.
|
|
Sincer, mi se pare extraordinar acest scop.
|
|
Deci, dincolo de orice, mi se pare extraordinar să ai și ac
|
|
est scop, să-l atingi.
|
|
Acuma, și dacă le-ai atins ăsta, se reglează lucrurile.
|
|
Ce au făcut Conirre Andreas a grăbit procesul de reglare a
|
|
lucrulor cu etapele următoare.
|
|
Dar reglarea vine din această etapă.
|
|
Sursa reglărilor care apar este acea stare esențială atinsă
|
|
acum.
|
|
Ce urmează e doar să întărească și să grăbească reglările.
|
|
Dacă vrei, ceea ce urmează este să aducă starea aceea esenț
|
|
ială,
|
|
care e cea mai valoroasă stare posibilă,
|
|
s-o aducă în psihicul nostru și în acțiunile noastre și în
|
|
viața noastră de zi cu zi.
|
|
Și atunci următoarele etape sunt să ia această stare și s-o
|
|
întoarcă înapoi în viața de zi cu zi.
|
|
Deci, în prima etapă, te-ai dus tu la nivelul sinelui, în
|
|
următoarele etape iau sinele și îl aduc la nivelul vieții
|
|
de zi cu zi.
|
|
Ok? Cum?
|
|
Asta-i explicatia.
|
|
Da, cam asta ar fi explicatia.
|
|
Ca s-au intors lucruri, s-au reasezat.
|
|
Ok?
|
|
Hai sa vedem cum se intampla chestia asta.
|
|
Pentru ca de aici
|
|
incepe de fapt exercitiu poate
|
|
sa dureze mai mult sau mai putin.
|
|
Maine o sa fie o zi
|
|
interesanta. Pentru ca o sa
|
|
faceti exercitiu
|
|
si...
|
|
unii o sa termine intr-o or,
|
|
doua, altii o sa
|
|
O să terminăm 4 ore, majoritatea cam în 2 ore, deci media
|
|
este undeva la 2 ore pe persoană, 1,5-2 ore pe persoană.
|
|
Cam asta e media.
|
|
Acum, neștind durata exactă pentru fiecare, va trebui cumva
|
|
să ne organizăm în felul următor.
|
|
Să zicem că începem mâine la 10, da? Și 2 câte 2 o să înce
|
|
apă cineva,
|
|
o să terminați după aia la 11 pe jumate, schimbați rolurile
|
|
, sau la 12, schimbați rolurile și începe cealaltă persoană.
|
|
Cealaltă persoană poate să termine la 2, la 3, la 4, dar co
|
|
legii s-ar putea să fie unii care termină la 5,
|
|
alți colegi termină la 3.
|
|
În modul ăsta, cum am făcut la alte cursuri,
|
|
când a terminat a doua persoană, în liniște pleacă acea p
|
|
ereche.
|
|
Pentru că n-ar rost să stăm, că nu știm la ce oră termină
|
|
colegii.
|
|
Și atunci, când ai terminat, aia este terminarea zilei
|
|
pentru tine.
|
|
Când au terminat cei doi.
|
|
Și ne vedem ziua următoare.
|
|
Altfel, o altă variantă, dar n-am făcut-o niciodată, însă
|
|
există și această variantă,
|
|
de ce, măi, cu siguranță, până la 5 termină toată lumea.
|
|
Ne vedem de la 5 la 6 doar ca să facem feedback-ul.
|
|
Știu, veam zis-o doar pentru că există.
|
|
Dar, în general, adică n-am folosit-o niciodată, ci a doua
|
|
zi dimineață făceam feedback-ul.
|
|
Asta e.
|
|
E absurd, mai ales în un oraș cum e Bucureștiul, să chem
|
|
vinul.
|
|
Nu, nu, nu. Du-te pana casa si intoarce-te la 5.
|
|
Ok.
|
|
Bun.
|
|
Punctul 2, capitolul 2 al exercițiului.
|
|
Mai vrei ceva sa intrebi?
|
|
Stai un pic.
|
|
Pai, si...
|
|
Ok, exercițiul asta de maine trebuie legat,
|
|
adica a terminat exploratorul si pe urma devine ghid.
|
|
Exact.
|
|
Ghidul exploratorului.
|
|
Bine, o sa luati pauza de jumate de ora, va mancați
|
|
sandwich-ul.
|
|
Și după aia schimbați.
|
|
Păi nu, că eu una nu duceam cinci ore vum-vum în proces leg
|
|
at de exemplu.
|
|
Nu știu. O să vă explic la final că există posibilitatea...
|
|
dar asta e decizia ghidului.
|
|
Decisia ghidului va fi să discute cu exploratorul, dacă ex
|
|
ercițiu se lungește, și aici în a doua etapă de vreoja îți
|
|
dai seama dacă exercițiu se lungește sau nu,
|
|
să îi spună exploratorul să îi zic așa, dacă dorești, putem
|
|
să împachetăm acest exercițiu și să-l continuăm ulterior.
|
|
Ulteriorul ăla însă trebuie să se întâmple.
|
|
și să se întâmple cam în săptămâna ce vine.
|
|
Adică să nu treacă mai mult de o săptămână,
|
|
pentru că după aia nu prea mai are...
|
|
S-a pierdut tot efectul.
|
|
Sau se poate în felul următor.
|
|
Să zicem că s-a lungit exercițiu și vrei să îl împachetezi.
|
|
Poți să te întorci domenică dimineața cu o oră mai devreme
|
|
și într-o sală undeva aici să continui doar tu cu colegul t
|
|
ău exercițiu.
|
|
Noi la 10 să începem, ne facem treaba și tu lucrezi cu co
|
|
legul tău și să-i terminate exerciția.
|
|
Deci există și această posibilitate.
|
|
Însă, repet, acestea sunt excepții lungirile acestea, dar
|
|
sunt excepții nu 1% ci 25%.
|
|
Adică sunt excepții dar se întâmplă destul de frecvent.
|
|
Hai să vedem de unde apar excepțiile astea.
|
|
Mă duc la a doua, al doilea capitol.
|
|
Al doilea capitol se numește Inversarea lanțurilor.
|
|
Vă amintiți că era un lanț de scopuri pe care le avea parte
|
|
a?
|
|
Toți zicea, vreau asta pentru tine, vreau asta pentru tine,
|
|
vreau asta, mai profund, mai profund, mai profund, până te
|
|
ducea la starea esențială.
|
|
Asta este starea esențială.
|
|
Hai să vedem ce facem cu starea asta esențială.
|
|
Capitul este o niște inversarea scopurilor.
|
|
Zice Ghidu, cumva părțile noastre interioare capătă ideea
|
|
că pentru a experimenta stări esențiale precum
|
|
și zici starea esențială aia pe care ți-a...
|
|
unde s-a dus partea, da?
|
|
Da?
|
|
Vreau pentru tine ce?
|
|
Unitate, conexiune.
|
|
Ok, aia o zici.
|
|
Stării esințiale, precum iubirea, poftim,
|
|
trebuie mai întâi să facem anumite lucruri și să obținem an
|
|
umite lucruri.
|
|
Vezi? Mintea noastră rațională așa crede.
|
|
Că pentru a simți fericire trebuie să faci ceva și să obții
|
|
ceva.
|
|
Pentru a simți iubire trebuie să fii cumva, să faci ceva
|
|
Ca să primești ceva.
|
|
Că să trăiesc liniștea,
|
|
trebuie să fiu corect, trebuie să aprind lumânări la biser
|
|
ică, trebuie să facă aia, trebuie să facă aia.
|
|
Trebuie, trebuie, trebuie, trebuie, trebuie.
|
|
Părțile noastre capăt această idee, pentru că ideea asta și
|
|
părțile sunt construite mentalul.
|
|
Mentalul nostru le construiește.
|
|
Mentalul nostru e programatorul care a creat soft-ul care
|
|
se numeste parte.
|
|
E o parte interioră.
|
|
Soft-ul ăsta e programat mental.
|
|
Mintea noastră știe că trebuie să fie cumva ca să merită i
|
|
ubirea.
|
|
Te amintești?
|
|
Te iubezi dar numai dacă iei nota 10 la școală.
|
|
Te iau în brațe doar dacă ai făcut curățenie.
|
|
Nu-ți mai amintești regul de genul ăsta?
|
|
Poate nu sunau atât de drastic, dar le primeai invers.
|
|
că nu mai e voie asta dacă nu faci asta.
|
|
Și, de fapt, ce aflai?
|
|
Că nu ești iubit dacă nu se întâmplă asta.
|
|
Primești iubire doar dacă se întâmplă asta,
|
|
condiția respectivă.
|
|
Părțile noastre, datorită acestui principiu,
|
|
au primit și ele acea informație condiționată.
|
|
Și ele cred că stările esințiale se obțin doar dacă se înt
|
|
âmplă anumite condiții.
|
|
Lucru fals!
|
|
Hai să vedem ce zic în continuare.
|
|
Cumva părțile noastre capătă ideea că pentru a experimenta
|
|
stări esențiale, precum liniştea,
|
|
trebuie mai întâi să facem anumite lucruri și să obținem an
|
|
umite lucruri.
|
|
Din nefericire, asta nu prea merge.
|
|
Nu ajungem să experimentăm stările noastre esențiale când
|
|
încercăm așa.
|
|
Extraordinară această replică.
|
|
nu experimentăm sinele
|
|
când vrem să fim perfecti, când respectăm reguli,
|
|
când se întâmplă, nu știu, să tragem de noi, să forțăm lucr
|
|
urile.
|
|
Calea pentru a experimenta o stare esențială este cea mai
|
|
grea. Fii atent ce zice.
|
|
Este doar să pășim în ea și să o avem ca fel de a fi în l
|
|
ume în mod continuu.
|
|
Este extrem de greu.
|
|
pentru că toată mintea noastră știe că trebuie să îndepline
|
|
ște anumite condiții ca să obție anumite rezultate.
|
|
Tehnica asta zice, nu, nu trebuie să faci nimic. O ai deja
|
|
trebuie doar să pășești în ea pentru că ea e ta oricum.
|
|
Și că de la începutul vieții tale, tu ai trăit în starea es
|
|
ențială.
|
|
Nu trebuie să faci nimic, nu trebuie să fii sfânt, nu trebu
|
|
ie să faci nimic.
|
|
Cândiți-vă așa.
|
|
Personajele istorice pe care noi le asociam cu sinele,
|
|
Iisus, Buda,
|
|
Habarnam, toate persoanele astea, Osho, mai stiu eu cine,
|
|
toate au fost înconjurați de derbedei.
|
|
Când a fost răstignit Iisus, adică sinele,
|
|
avea niște sfinți în stânga și în dreapta pe cruce,
|
|
erau niște hoți, niște bandiți.
|
|
Buddha, știți pe cine a răsat urmașul lui să conducă budism
|
|
ul după ce el moare?
|
|
Un criminal.
|
|
Unul care a morut se pe cineva.
|
|
Apropo, Buddha a murit de diaree.
|
|
Mesaj care arată...
|
|
Și Iisus, nu? A murit de exces de fier în sânge.
|
|
Deci...
|
|
Păi, da, adică...
|
|
Da, tu mai ai un cuie trastul...
|
|
Ideea este că sinele nu are nevoie lângă el de mega-sfinții
|
|
.
|
|
Mesajul este, nu contează cum e mintea ta, tu poți să afli
|
|
cine ești.
|
|
Asta e mesajul.
|
|
De aici zice așa, nu ajungem să experimentăm stările no
|
|
astre când încercăm așa.
|
|
Calea este să pășim în această stare, ca să o avem ca fel
|
|
de a fi în mod continuu.
|
|
Punctul 2. Invită-ți această parte, deci după ce ai făcut
|
|
teoria asta, îi zici
|
|
Invită-ți această parte să pășească în liniștea, în iubire,
|
|
în conectare, în unitate.
|
|
Ce vrei tu?
|
|
Și întreabă această parte.
|
|
Când ai deja liniștea, în ce fel va face ca lucrurile să f
|
|
ie diferite faptul că deja ai liniștea?
|
|
Să zisati cât de neromânește e formulat mesajul.
|
|
De ce? Doar ca să amplifice cuvintele.
|
|
Ancora.
|
|
Cuvântul devine o ancoră.
|
|
Și tot se zice, ai liniștea?
|
|
De ce? Bine că ai liniștea.
|
|
Foarte bine că ai liniștea.
|
|
Știi? Cam așa ceva.
|
|
Tot repetă cuvântul.
|
|
Ca tu să stai ancorat în starea esențială.
|
|
Să nu ieși de acolo.
|
|
Punctul 3. În treaba această parte,
|
|
În ce fel faptul că ai deja liniște ca fel de a fi?
|
|
Pentru că starea, partea, prim înainte, s-a dus în starea
|
|
aceea și o trăiește.
|
|
Deci, ok, cum se simte să fi liniștea?
|
|
Și după aia tu zici, în ce fel faptul că ai deja liniștea
|
|
ca fel de a fi?
|
|
schimbă și transformă, sau îmbogățește și sporește,
|
|
scopul intenționat anterior,
|
|
adică penultimul scop pe care ți-l azi zis partea.
|
|
De fapt, ce faci?
|
|
Ai luat starea maximă a sinelui și ai coborât-o cu un nivel
|
|
.
|
|
Îți amintești treapta pe care ai urcat, de la concret, că
|
|
tre abstract,
|
|
până ai ajuns la starea esențială.
|
|
Ei, acum sunt la starea esențială ca fel de a fi și cobor
|
|
un nivel.
|
|
Și zic, în ce fel faptul că ai deja liniștea,
|
|
schimbă și transformă, îl îmbogățește și sporește,
|
|
și mă uit ce a zis penultimul, a zis că își dorește pentru
|
|
mine să fiu lumină.
|
|
Ok.
|
|
În ce fel schimbă și transformă și îmbogățește sau sporește
|
|
lumină?
|
|
După aia, acum întreabă această parte...
|
|
Mă uit mai jos, da?
|
|
Repetă pasul 3 cu fiecare scop înainte de a trece mai
|
|
departe.
|
|
Și zic, întreabă acum această parte.
|
|
În ce fel faptul că ai deja liniștea,
|
|
schimbă, transformă, îmbogățește sau sporește mașina?
|
|
Dacă nu, îți iei un asistent de ghid!
|
|
Asistentul ăla, dacă nu vrea să noteze, își iau un asistent
|
|
de asistent de ghid.
|
|
Foarte bine, nu are nimic. Atât de... complet ilogic tot.
|
|
Tocmai ca să țin omul în stație. Aș fi folosit 4.
|
|
Deci, in punctul 3, repet punctul asta 3, pana cand am ajun
|
|
s la primul scop intenționat.
|
|
Scuză-mă un pic, înainte de primul scop al părții, mă este
|
|
doar problema de la care am început exercițiu.
|
|
Dacă ți-ai mintești, mă confruntam eu cu o problemă și zice
|
|
am, îi generată de partea asta.
|
|
Asta. Ia hai să întreb partea de ce vrea, care e binele pe
|
|
care îl vrea pentru mine.
|
|
Deci, înainte de primul bine pe care îl vrea partea, este
|
|
problema.
|
|
Ajungem și acolo.
|
|
La punctul 3. Întreb această parte în ce fel.
|
|
Faptul că ai deja...
|
|
Punem pe ultimul lucru care l-a spus și la...
|
|
Ai deja stare esențială.
|
|
Aici e un răspuns al părții înainte să îmi zică starea esen
|
|
țială.
|
|
Și următorul îl ia în viață.
|
|
Antepenultimul și pe acolo antepenultimul, nu?
|
|
Nu.
|
|
Tot timpul sus e starea esențială.
|
|
Și după aceea, starea esențială, comparăm cu...
|
|
Pentru că e o starea esențială, o duc și în penultimul și
|
|
în antepenultimul și în primul și în problemă.
|
|
Am înțeles, ok.
|
|
Ați înțeles ideea?
|
|
Deci eu iau starea esențială și o plimb înapoi prin toate
|
|
scopurile. Bravo!
|
|
Punctul 4.
|
|
Întreabă această parte.
|
|
Cum faptul că ai deja starea esențială,
|
|
liniștea ce-o fie,
|
|
ca fel de a fi schimbă și transformă, îmbogățește și sporeș
|
|
te situațiile în care obișnuai să ai conflict cu copilul tău
|
|
?
|
|
obișnuai să ai probleme cu Rinichiu,
|
|
obișnuai să ai probleme financiare.
|
|
Înțelegeți?
|
|
Punctul 4 aduce starea esențială în problemă, numai în răsp
|
|
unsurile părții.
|
|
Punctul 4 a coborât starea esențială până la nivelul
|
|
problemei de unde am pornit.
|
|
Se închide cercul.
|
|
Nu, nu e necesar să dea răspunsul la nicio întrebare aici.
|
|
Punctul 5. Future pacing.
|
|
Orientează-te către viitor și observă cum este când această
|
|
liniște va face ca lucrurile să fie diferite.
|
|
Să-i zică, future pacing. Te uiți către viitor având starea
|
|
esențială în timp ce privești către viitor.
|
|
Ai spus că nu așteptăm niciun răspuns?
|
|
Când îi spun exploratorului, întreabă această parte faptul
|
|
că ai...
|
|
El se întreabă? Întreabă și așteptă răspuns?
|
|
Întot timpul când îi zic, întreabă această parte, explor
|
|
atorul trebuie să întrebe în interiorul lui această parte.
|
|
În ce fel? Aici este un fel de... Întreabă această parte în
|
|
ce fel faptul că ai deja.
|
|
Ei, aici e... scuze.
|
|
Întreabă această parte. În ce fel faptul că ai deja...
|
|
Pentru că tu, exploratorul își întreabă partea.
|
|
Da.
|
|
Băi, parte.
|
|
Ai deja liniștea.
|
|
Acum, în ce fel liniștea asta schimbă și transformă, îmbogă
|
|
țește și sporește
|
|
faptul că vrei lumină, faptul că vrei mașină?
|
|
Și aștept un răspuns din partea părții?
|
|
Nu aștept un răspuns. Aici nu am nevoie de răspuns.
|
|
Pentru că aici răspunsul este o scurtă experiență, o scurtă
|
|
trăire interior.
|
|
Numai e un răspuns prin cuvinte.
|
|
E o suprapunere a unei stări pe o informație.
|
|
E ca atunci când tu zici, nu știu, urmează să mă uit la me
|
|
ci și am așa o stare de tristete.
|
|
Și vei combina cele două. Experiența meciului cu starea de
|
|
tristete.
|
|
Sau invers, am așa o stare de bucurie și urmează să mă uit
|
|
la meci.
|
|
Și scurt, doar le combini ușor, dar nu trebuie să mai tragi
|
|
concluzii de acolo.
|
|
Deci, elementul cheia aici este doar să simți ce ar însemna
|
|
combinarea celor două, scurt.
|
|
După aia mă duc la următorul.
|
|
Nu e elaborat foarte mult.
|
|
Corect?
|
|
Da, este...
|
|
Ca la oceanul de resurse, când vii cu toată...
|
|
Cu vicustarea aceea meta eului, vini si-l aduci in eul.
|
|
Bravo! Da.
|
|
Bun. Asta a fost punctul 2. Hai sa vedem la punctul 3.
|
|
Punctul 3 e cel care lungeste, nu punctul 2. Le-am incurcat
|
|
eu.
|
|
Zice așa.
|
|
Chiar punctul 3 și...
|
|
Punctul...
|
|
Da.
|
|
Punctul 3, capitolul 3.
|
|
Creșterea unei părți până la vârsta întregului.
|
|
Îl ții amintăști că partea era cauza problemei? Mă rog, cau
|
|
za.
|
|
Ea genera problema. Causa era cu totul altă. Causa era că
|
|
eu am uitat că sunt sinele.
|
|
dar faptul că am uitat că sunt sinele, era delegat unei păr
|
|
ți care zicea,
|
|
bă, fă ceva să îi amintești că-i sinele.
|
|
Că crede că e psihiatru, nu că e Don Juan, Don Otavio de Fl
|
|
ores.
|
|
Și a uitat că e Marele Spadasin, să crede psihiatru.
|
|
Și partea trebuia să îi amintească.
|
|
Cum? Generându-i niște probleme.
|
|
Eh, partea aceea este infantilă.
|
|
Eu a fost creată la un anumit moment și rămâne-i imatură.
|
|
Partea 3, capitolul 3, ne ajută să creștem partea lucru
|
|
care va rezolva problema.
|
|
Pe lângă că noi am trăit starea esențială, se rezolvă
|
|
problema.
|
|
Acum, făcând tehnica, core transformation, chiar dacă nu ai
|
|
atins starea esențială,
|
|
Deja de la punctul asta, problema incepe sa fie rezolvabila
|
|
, indiferent daca ai atins sau n-ai atins starea esintiala.
|
|
Pentru ca acum, deja, tehnica nu mai opereaza atat de mult
|
|
cu starea esintiala, ci acum lucreaza cu orice stare si o
|
|
duce la nivelul parții.
|
|
Ei, ca si cum ar fi doua tehnici separate, combinate, ca sa
|
|
ne asiguram ca efectele sunt spectaculos de mari.
|
|
Hai să vedem ce facem în continuare.
|
|
Zice așa, spune exploratorului,
|
|
Orientează-te către interior și întreabă această parte.
|
|
Câți ani ai?
|
|
Ați discutat vreodată cu părțile voastre?
|
|
Ok.
|
|
Super.
|
|
Ce faci dacă zice am 462 de ani?
|
|
La bunici.
|
|
A pățit cineva?
|
|
Eu.
|
|
Ai pățit?
|
|
Eu am pățit și Horia a spus să vorbesc cu tine.
|
|
Genial!
|
|
Pentru că partea mea era mai veche decât vârsta de copil.
|
|
Da.
|
|
Ei.
|
|
Îți îi amintești cum trăiam noi timpul când eram copii?
|
|
Era foarte diferit de cum îl trăim când îi adult, când sunt
|
|
em adulti.
|
|
Timpul îl măsurăm după emoțiile noastre.
|
|
Partea nu măsoră timpul după calendarul nostru actual,
|
|
și timpul măsurat de o parte poate să difere și un an poate
|
|
să reprezinte o emoție,
|
|
o experiență, o trăire.
|
|
Orice tip de ciclu pentru părțile noastre poate să devină
|
|
un an.
|
|
Ce faci în momentul în care partea zicea, am 460 de ani?
|
|
Tu îi zici, mă bucură, îți mulțumesc că mi-ai răspuns, o să
|
|
te rog să transformi acești ani în ani pe care eu îi pot în
|
|
țelege.
|
|
Și dacă nu îmi dă vârsta în ani și îi spune, este foarte ve
|
|
che.
|
|
Este foarte, foarte veche.
|
|
E în regulă.
|
|
Și dacă ar fi să îmi spui câți ani ai tu, câți ani mi-ai sp
|
|
une că ai.
|
|
Ok?
|
|
M-a dat tot.
|
|
Dacă ar fi să îmi spui, în ani pe care eu îi pot înțelege,
|
|
ce vârstă ar fi?
|
|
Transformă acea vârstă în ani pe care eu îi pot înțelege.
|
|
De obicei, părțile au mai puțini ani decât noi.
|
|
Pentru că ei rămân blocați la vârsta
|
|
la care s-au construit.
|
|
Asta e o metodă de a evalua timpul părții. Dar mai există o
|
|
metodă.
|
|
Partea poate să măsoare timpul de la momentul apariției pân
|
|
ă în prezent.
|
|
Nu câți ani aveam eu atunci.
|
|
O variantă poate să fie, zice, a apărut când am avut 12 ani
|
|
.
|
|
Partea are 12 ani. Îmi zice că are 12 ani.
|
|
Da, dar de la 12 ani, până la, să zicem, cam 20 de ani acum
|
|
,
|
|
zice 8 ani.
|
|
Ca ma surat altfel timpul.
|
|
Nu e esențial.
|
|
Nu e important.
|
|
În oricare variant ar ma sura partea timpului, nu mă inter
|
|
esează.
|
|
Mă interesează doar să fie vârsta mai mică decât vârsta
|
|
persoanei, vârsta exploratorului.
|
|
Ca să pot s-o cresc.
|
|
Dacă e mai mare, atunci zic, te rog, convertește vârsta
|
|
care mi-o spui
|
|
în ani pe care eu pot să-i înțeleg.
|
|
Atunci o să vezi că convertește într-o vârstă mai mică.
|
|
Deci dacă zice 78 de ani și omul are 50, o să convertește,
|
|
te rog, și o să zic că,
|
|
pe 78 de ani înseamnă cam 14 ani.
|
|
De ce? Nu știu. Așa mi-a venit să zic, zice partea.
|
|
Ok.
|
|
Deci nu luați că acel timp spus de parte este timpul măsur
|
|
at pe ceas și pe calendari.
|
|
Este un timp subiectiv, fictiv al psihicului nostru.
|
|
Psihicul nostru nu vi s-a întâmplat vreodată ca 5 minute să
|
|
fie 5 ore?
|
|
Sau 5 ore să fie 5 minute?
|
|
Psihicul nostru după ceasul ăsta se ia.
|
|
Mersi.
|
|
Marius s-a întâlnit și eu o situație în care partea mea mi-
|
|
a spus că ea este din toateauna.
|
|
Și când am întrebat-o, ok, dar dacă a fi să mi-estimezi câ
|
|
nd, nu am vrut să mai răspund.
|
|
Aici ce fac?
|
|
O lași așa și zici, așa este, ești din toateauna.
|
|
Din totdeauna, până-n prezent, cât timp a trecut?
|
|
Întrebare.
|
|
Deci nu te războiești cu partea, zici din totdeauna, până-n
|
|
prezent, cât timp a trecut?
|
|
Există... a citit cineva Momo de Michael And, cel care a sc
|
|
ris și poveste fără sfârșit, Neverending Story, după care s-
|
|
a făcut un film pentru copii foarte fain.
|
|
Momo este o altă carte scrisă de același autor și e genială
|
|
.
|
|
Și există în cartea aceea o replică în care Momo e întrebat
|
|
ă de cei care au găsit-o.
|
|
Momo e o fetiță, personajul principal al cărții, și e între
|
|
bată, dar tu de când existi?
|
|
La care răspunsul ei zice, eu știu că exist din totdeauna.
|
|
Pentru că dacă stai să te gândești, pentru experiența unui
|
|
copil,
|
|
dacă îl întreb de când există, el măsoară timpul de când.
|
|
De când există!
|
|
Și ceu exist din totdeauna, așa și partea ta, există din
|
|
totdeauna.
|
|
Acel din totdeauna înseamnă că e rad de la o vârstă mică de
|
|
-a ta.
|
|
Ok?
|
|
Cum?
|
|
Bun, mergem mai departe.
|
|
Deci, cati ani ai?
|
|
Dice, dacă partea are deja vârstă actuală, treci la pasul 4
|
|
.
|
|
Da, să zicem că nu are vârstă actuală.
|
|
Punctul 2. Părțile interioare sunt de obicei mult mai tin
|
|
ere decât suntem noi.
|
|
Asta înseamnă că această parte nu a beneficiat de toate
|
|
experiențele, învățăturile, înțelepciunea pe care tu le-ai
|
|
câștigat de-a lungul anilor.
|
|
Chiar dacă o parte apare, să zicem, la vârsta ta de 5 ani
|
|
și zice, are 5 ani, ce se întâmplă? Exact ca un program de
|
|
computer.
|
|
Dacă nimeni nu îi face update, ea nu știe mai mult decât a
|
|
fost programată, proiectată la începutul existenței ei.
|
|
Orice parte, în momentul în care apare, ea poate să aibă
|
|
acces la informațiile pe care le ai tu în momentul în care
|
|
acea parte a apărut.
|
|
Dar nu poate să aibă acces la mai mult dacă nu îi facem ac
|
|
est update.
|
|
Și atunci știe foarte puține lucruri.
|
|
Gândește-te, ce însemna pentru tine, habarnam, să te simți
|
|
puternic la vârsta de 5 ani?
|
|
Ce înseamnă acum?
|
|
Ce însemna pentru tine să ai o relație la vârsta de 5 ani?
|
|
Să împărțiți bomboane unul cu altul.
|
|
Ce înseamnă acum?
|
|
Dacă aceeași parte se ocupă, și credeți-mă la mulți,
|
|
Așa se întâmplă.
|
|
Sunt foarte mulți oameni adulti care, în momentul în care
|
|
vorbesc despre relațiile lor, vorbesc ca un copil.
|
|
Cu o anumită imaturitate. De ce? Pentru că partea din ei
|
|
care s-a creat la vârsta respectivă îi împinge în problema
|
|
aceea.
|
|
partea nefiind matură, neavând acces la toată cunoașterea
|
|
ta până în prezent,
|
|
ea se va manifesta cu limitele acelei vârste.
|
|
Și am avut o grămadă de situații, persoane care se comport
|
|
au în relații de adult ca adolescenti
|
|
și se mirau că ce se întâmplă.
|
|
Bun, asta înseamnă că acea parte nu a beneficiat de învăță
|
|
turile înțelepciunea pe care tu le-ai câștigat de-a lungul ă
|
|
la.
|
|
Prin urmare, acum, întreabă-ți partea dacă vrea să-și facă
|
|
sarcina mai ușoară. Care e sarcina ei?
|
|
Toate obiectivele alea pe care ți-le-a zis acum o pagină.
|
|
Toate scopurile acelea sunt sarcina părții.
|
|
Zice să-și facă sarcină mai ușoară adăugând la ceea ce deja
|
|
are beneficiile care vor veni dacă se dezvoltă înainte prin
|
|
timp.
|
|
Ce zice limba chineză aici?
|
|
Zice să nu schimbați, vă rog eu să nu schimbați, pentru că
|
|
scopul nu este să clarificăm pentru mintea rațională.
|
|
și să existe o anumită doză de confuzie în exprimare.
|
|
Ok?
|
|
Nu vă place doză asta de confuzie?
|
|
Puteți să o ușurați un pic,
|
|
dar lăsați măcar un strop de confuzie acolo.
|
|
Dacă devine prea clar, prea rațional, ai scos omul din tră
|
|
nsă.
|
|
Ok?
|
|
Deci, aici zice,
|
|
Dacă partea evoluează, va adăuga
|
|
resurse pe care azi nu le are.
|
|
Așteaptă un da înainte să continui.
|
|
Dacă primești un nu, cheamă un trainer.
|
|
Asta e instrucțiune pentru ghid, pentru tine.
|
|
Pentru că partea poate să zic că nu vreau să evoluez.
|
|
Nu vreau să cresc.
|
|
În cazul ăla, nu chema un trainer.
|
|
Uite ce ai de făcut.
|
|
Trenul ei aici vine și zice de acum, fii atent ce ai de fă
|
|
cut.
|
|
Ei la bătaie partea.
|
|
Primă dată o bați.
|
|
O scuturi.
|
|
Ce faci cu partea?
|
|
Îi spun în felul următor.
|
|
Ceea nume ai nevoie din partea mea, adică din partea explor
|
|
atorului,
|
|
ca să accepti și să-ți dorești să te maturizezi.
|
|
Și partea o să vină cu un răspuns de genul
|
|
sclipici de pitulici.
|
|
Nu o să fie ceva rațional.
|
|
O să fie ceva metaforic.
|
|
Și atunci tu trebuie să-i dai ghidul să-i zică
|
|
Acum, dai parții sclipici de pitulici.
|
|
Și exploratorul face pe el și zice, de unde să iau așa ceva
|
|
?
|
|
Cum e aia?
|
|
Și zici, dacă ai știut că asta e nevoie,
|
|
știi și cum să-i dai lucrul ăsta, că e doar o metaforă.
|
|
Dă-i chestia aia.
|
|
Cum?
|
|
Ce-ți vine în minte? Aia este.
|
|
Ok, să facă update.
|
|
Pentru că este o altă parte...
|
|
Ajungem. Ajungem și acum.
|
|
Aia zic.
|
|
Când avem o altă parte, ajungem imediat.
|
|
Momentan suntem în faza în care partea zice
|
|
eu nu vreau să cresc, nu vreau să mă maturizez.
|
|
În cazul în care nu vrea să se maturizeze,
|
|
nu vrea pentru că îi trebuie ceva de la explorator.
|
|
Vrea ceva.
|
|
De exemplu, exploratorul a ignorat-o toata viata.
|
|
Și o să zic că vreau din partea ta atenție, vreau din parte
|
|
a ta o îmbrățișare, vreau din partea ta recunoștință.
|
|
Ghidul îl ghidează pe explorator să-i dea acel ceva, spun
|
|
ându-i, îmbrățișează-ți această parte.
|
|
În interiorul tău, în mintea ta, cu mâinile, fă un gest
|
|
care să îmbrățișeze această parte.
|
|
Și după aia o întreabă iar.
|
|
Acum că ai primit ceea ce tu îți-ai dorit, ești dispus acum
|
|
să crești, să te maturizezi, ca să îți îndeplinești mai b
|
|
ine scopurile.
|
|
Poți eu să zică da, poți eu să zică nu. Dacă zice nu, mai
|
|
cauți ce-și dorește.
|
|
Etapa asta durează puțin, nu asta mă sperie că durează mult
|
|
.
|
|
De obicei partea aici, de obicei zice da, vreau să se matur
|
|
izez.
|
|
În rare cazuri zice nu, și de-acă primește ceea ce are nevo
|
|
ie, zice da, imediat după.
|
|
Deci asta e o...
|
|
E complicat?
|
|
Da?
|
|
Bine.
|
|
Așa. După aia zice, acum...
|
|
Așa că acum invitați această parte să înceapă...
|
|
Să înceapă ce? Maturizarea, da?
|
|
Având liniștea în întregime prezentă la vârsta sa.
|
|
Părțile pot să acceseze și, vezi, noi reîncorăm și re-spun
|
|
em cuvântul
|
|
Starea Esențială, ca să trăiască partea iarăși acea resursă
|
|
.
|
|
Să invită această parte să se dezvolte înainte prin timp, l
|
|
ăsând liniștea,
|
|
iubirea, ce-o fi acolo,
|
|
să radieze prin toată experiența ta tot drumul până la vâr
|
|
sta ta actuală.
|
|
Să ținzeți că e o comandă de evoluție?
|
|
Tot drumul până la vârsta ta actuală.
|
|
Este o comandă logică și rațională? Nu.
|
|
Dacă-l mai citesc o dată, observați că n-are nimic rațional
|
|
.
|
|
Așa că acum invitați această parte, având iubirea întregime
|
|
prezentă la vârsta ta sau să se dezvolte înainte prin timp,
|
|
lăsând iubirea să radieze prin toată experiența ta, tot
|
|
drumul până la vârsta ta actuală.
|
|
E complicată, dacă mintea e rațională.
|
|
Acum, că nu ești într-ansă, te chinui să o decodifici.
|
|
Dar mai într-ansă.
|
|
Nu contează. Se înțelege ideea de evoluție, sunt niște cuv
|
|
inte cheie strecurate.
|
|
Înainte prin timp și ancora cu starea esențială.
|
|
Teoretic, poți să zic așa.
|
|
Evoluție înainte iubire.
|
|
Și am dat comanda.
|
|
Ok?
|
|
Doar că n-am menținut atât de profund starea de transă.
|
|
Pe măsură ce face asta, partea va învăța de la fiecare din
|
|
experiențele tale și va îmbogăți fiecare din experiențele
|
|
tale cu iubirea.
|
|
Deci, ce se întâmplă?
|
|
Partea trece prin memoria ta, ca un program care scanează
|
|
tot computerul, tot hard diskul.
|
|
Trece prin experiența ta, se îmbogățește din ce găsește pe
|
|
hard disk,
|
|
dar dă fiecărui fișier starea esențială cu care vine ea.
|
|
Ziceți-mi dacă analogia e înțeleasă.
|
|
Dă din cap când partea a ajuns la vârsta ta actuală.
|
|
Pentru că tu faci asta mental. Cum?
|
|
Imaginându-ți trecutul tău, prezentul, viitorul, da?
|
|
Tu te uiți în trecut, te uiți în prezent, te uiți în viitor
|
|
și asta e scanarea aia interioră prin care treci partea.
|
|
Paranteză întrebare pentru voi.
|
|
Cum mi se pare ca o persoană
|
|
să își ia din timpul ei, colegii voștri,
|
|
și să vă ghideze pe voi în această experiență?
|
|
Care ai un sentiment de fii atent ce face omul ăsta, că tre
|
|
buie să fie acum atent la toate aceste lucruri,
|
|
să le știe ca să mă ghideze pe mine mâine.
|
|
Se pare groaznic. Imaginează-ți cum e când tu o să faci
|
|
pentru celălalt.
|
|
E mult de ținut minte, sunt toate scrise.
|
|
Da, da, da, da. Și eu, dacă o ghidez acum, eu trebuie să st
|
|
au cu hârtie în mâne.
|
|
Nu știu să-l fac așa.
|
|
Deci nu-ți imagina că ar trebui să-l știi fără hârtie.
|
|
Suntem la 3 de ja. Ha-ha. Suntem avanți.
|
|
Până la 9 terminăm.
|
|
Punctul 4. Sunt curios dacă partea se află înăuntru tău sau
|
|
în afara corpului tău.
|
|
Aici nu este o etapă foarte importantă, pentru că îi spui
|
|
imediat, invita acum această partea ta să se deplaseze înă
|
|
untru corpului tău, aducând cu ea simțul deplin al iubirii,
|
|
adică sentimentul stării esențiale.
|
|
Punctul 5. Acum doar lasa străirea, stării esențiale, să se
|
|
extindă, fii atent ce comens faine, să se extindă în fie
|
|
care celula corpului tău,
|
|
devenind o parte a codării tale emoționale. Starea esențial
|
|
ă să rămână între emoțiile tale, să facă parte din emoțiile
|
|
tale.
|
|
Această iubire, stării esențiale, este acum disponibile fie
|
|
cărei părți din tine.
|
|
Nu e faina chestia asta, adică să se integreze în fiecare
|
|
parte pe care tu o ai.
|
|
Pe măsură ce starea esențială se extinde de-a lungul întreg
|
|
ului corp, îi poți da voie să se integreze în miezul ființei
|
|
tale, imbogățindu-ți experiența esenței interioare.
|
|
Mai 30 de minute.
|
|
Acum că această parte, punctul 6,
|
|
acum că această parte a ta este de vârsta actuală și
|
|
complet integrată corpului tău,
|
|
observă cum este să ai iubirea ca fel de a fi.
|
|
Poți observa cum aceasta îți schimbă experiența cu...
|
|
Și aici citești unul după altul cu virgulă între ele scopur
|
|
ile intenționate,
|
|
de la ultimul până la primul.
|
|
Cum? N-ai fost aici?
|
|
Uite-te în dreapta ce scrie.
|
|
Zice, înumără fiecare scop intenționat, fă o pauză după fie
|
|
care pentru a permită transformarea.
|
|
Deci la punctul 6 îi zici părții, îi zici, acum că această
|
|
parte este la vârstă actuală,
|
|
S-a maturizat. Avea 12 ani, are 47.
|
|
Și este complet integrată în corpul tău.
|
|
Ăsta-i momentul în care problema dispare, de fapt.
|
|
Observă cum este acum să ai liniştea, iubirea, ca fel de a
|
|
fi.
|
|
Poți observa cum această experiență îți schimbă experiența
|
|
pe care o ai cu...
|
|
și zici lista de scopuri pe care le-ai avut partea.
|
|
Adică te duci în zona subtilă a răspunsurilor, în zona
|
|
abstractă a răspunsurilor.
|
|
De la ultimul spre primul.
|
|
Dar aici, cu pauză, nu mai repeți la fiecare, ci doar le
|
|
numeri una după alta.
|
|
Cu virgulă între ele.
|
|
Nu mai zici, încă odată, toată fraza, cum ai făcut-o la
|
|
punctul 2, la capitolul 2.
|
|
Nu cred că e vorba despre a memora.
|
|
E imposibil să memorezi.
|
|
Dacă mie e foaia, nu știu să vă explic procesul.
|
|
După 10 ani de când îl predau.
|
|
Pentru că e prea complicat.
|
|
Ai prea multe pretenții pentru tine dacă vrei că tu să ții
|
|
minte chestiile astea.
|
|
După 10 ani de când îl predau.
|
|
Pentru că e prea complicat.
|
|
Ai prea multe pretenții pentru tine dacă vrei că tu să-ți
|
|
minte chestiile astea.
|
|
Îți zic ceva, facem așa pe trică.
|
|
Cineva o să facă pentru tine și tu nu faci pentru colegul t
|
|
ău.
|
|
Cred că o să fie super încântați colegii, nu?
|
|
Că nu e bine.
|
|
Crezi că o să strici procesul celuilalt?
|
|
Îți amintești că eu am zis la început
|
|
că cel care explorează, are experiența și are responsabil
|
|
itatea,
|
|
Tu trebuie doar să-i amintești din ce etapă este.
|
|
Nu e asta, e o boseala.
|
|
E o boseala și e multă informație aici,
|
|
și este și stilul diferit.
|
|
E o responsabilitate pe care îmi dau seama că o simți.
|
|
E o responsabilitate să ții minte toate lucrurile astea.
|
|
Ce vreau să te uiți, este că nu e nimic ce nu știai.
|
|
Știai să lucrezi cu părțile, știai să menții raportul, știi
|
|
să citești.
|
|
Știi să-ți notezi răspunsurile părții.
|
|
Singurul lucru care trebuie să-l faci este să urmezi pașii.
|
|
Dacă îți asumi că poți urma pașii, citindu-i, n-ai ce să
|
|
greșești.
|
|
Dar recunosc în faza în care prima oară dai cu ochii de teh
|
|
nică,
|
|
într-o stare de oboseală la ora 18,
|
|
fără să vin și să-ți fac glume și să te agit,
|
|
poate să pară copleșitor.
|
|
În locul tău mă aș simți la fel.
|
|
Sincer că am același tipar.
|
|
Am trecut de mai multe ori prin metoda, prin experienta și
|
|
știu că nu e atât de grav, cum pare la prima vedere.
|
|
E singurul punct în care sunt în avantaj.
|
|
Am mai trecut prin asta.
|
|
Ok.
|
|
Sunt curios cum iubirea schimbă modul în care, de acum în
|
|
ainte, vei acționa, vei relaționa cu ceilalți și te vei
|
|
comporta.
|
|
să-i zicezi toate mesaje
|
|
comens hipnotice
|
|
poți să lași să se schimbe în continuare
|
|
acel poți, eu comandă hipnotică, pentru că zice ce să faci
|
|
și zici poți să lași să se schimbe în continuare
|
|
mulțumește-i acestei părți care acum s-a integrat în tine
|
|
Eu, aici nu s-a printat.
|
|
Nu s-a printat tot.
|
|
Aici mai era material, dar vi-l zic eu.
|
|
Am zis ca nu-l stiu, dar vi-l zic eu.
|
|
A, s-a printat a Iurea?
|
|
S-a-l deplasa coloana.
|
|
Ce tare arata!
|
|
Hai de capul meu!
|
|
Da, de aici o să se complice că nu mai avem...
|
|
Mă rog, o să vi le explic eu.
|
|
Până acum a fost simplu.
|
|
Te-ai liniștit.
|
|
Stai liniștit.
|
|
Ok, suntem la capitolul 4.
|
|
Adevărul e că până aici a fost mai complicat.
|
|
Acuma e o etapă de rutină, pentru că...
|
|
Acum ați fii atent.
|
|
Există posibilitatea, posibilitatea, ca partea care a gener
|
|
at problema la început
|
|
să nu fie singura parte care generează problema.
|
|
Adică, în această fază,
|
|
mă întorc către interior și zic exploratorului.
|
|
Întreabă înăuntrul tău,
|
|
uite pagine 5 sus, da?
|
|
Există o altă parte a mea care are legătură cu acea situaț
|
|
ie,
|
|
deci exploratorul în interiorul lui o să spună,
|
|
Există o parte a mea, o altă parte a mea care are legătură
|
|
cu acest blocaj?
|
|
Sau obiectează vreo parte a mea să am, și aici ne uităm,
|
|
starea esențială,
|
|
dar nu știu unde mai apare, o să le reprintăm mâine că o să
|
|
vă trebuiască.
|
|
Nu contează. Nu contează.
|
|
A fugiit.
|
|
Da, da, da. O să le reprintăm mâine.
|
|
Exist obiectează vreo partea mea să am starea esențială în
|
|
felul actual.
|
|
Și acum fii atent. Dacă la întrebările ăstea, răspunsul din
|
|
interior este da și la prima, da,
|
|
există o altă parte care să completeze blocajul, să vină și
|
|
să mențină și ea blocajul,
|
|
nu doar prima parte.
|
|
Ce crezi că se întâmplă, da, ce crezi că se întâmplă dacă
|
|
ignor încă cealaltă parte care crează blocajul acela?
|
|
N-ai rezolvat absolut nimic.
|
|
Pentru că ai două părți, una care nu se mai opune,
|
|
și a rezolvat și nu mai vrea să facă nimic, să schimbe ceva
|
|
,
|
|
și cealaltă care continuă să-ți manifeste acel blocaj.
|
|
Puteți să facem felul următor, Petrica.
|
|
Puteți să ne prefacem că facem NLP sau să facem cu adevărat
|
|
?
|
|
Decidia e la voi.
|
|
Eu pot să vă învăț, să mă prefac că vă învăț sau să continu
|
|
i să vă învăț?
|
|
Cum decidez voi?
|
|
Voi, la rândul vostru, puteți să vă prefaceți că învățați
|
|
sau să trăiți să vă învățați.
|
|
învățați
|
|
sau să trăiți experiențele chiar dacă sunt
|
|
un pic dificile pentru voi.
|
|
Dacă sunt experiențe ușoare pentru voi,
|
|
nu ieșiți din zona de confort.
|
|
Există o regulă a transformării noastre.
|
|
Când nu simți ieșirea din zona de confort,
|
|
nu ai transformat nimic.
|
|
Marea majoritate a cursurilor care se tina asta sunt gand
|
|
ite să fie facile.
|
|
Și schimbările sunt minuscule, sunt minore.
|
|
Dacă simți că ai făcut un efort, ai șanse să fie niște sch
|
|
imbări acolo.
|
|
Dacă îți refuzi disconfortul acela, tu nu ai ieșit din zona
|
|
de confort.
|
|
Pentru că tocmai asta înseamnă să nu iesi din zonă de
|
|
confort, să stau într-o zonă confortabilă.
|
|
Decideți voi că putem să facem exercițiu doar ca să vă plac
|
|
ă?
|
|
Nu știu.
|
|
Cum? Vă place să vă alintați?
|
|
Unde zici?
|
|
La...
|
|
Noi, este un citat pe care
|
|
exploratorul spune, da?
|
|
Obiecteaza oarevra partea mea sa am
|
|
stare asta?
|
|
Pun.
|
|
Revin.
|
|
Daca exista o parte
|
|
si tu vrei sa rezolvi problema,
|
|
n-ar rar o sa-i zici ghidului,
|
|
stii, nu exista nicio parte.
|
|
Pentru ca sincer, nu inteleg ce
|
|
ce cauți în NLP.
|
|
Dacă tu zici, am o problemă, am găsit două părți care creaz
|
|
ă problema respectivă,
|
|
dar nu am chef să le rezolv pe amândouă, că mă plictisesc.
|
|
Rezolv numai una.
|
|
Nu e metoda potrivită pentru tine.
|
|
Însă, dacă te duci pe a doua parte...
|
|
Nu că m-ai intrigat răspunsul lui.
|
|
Ar fi bine să fie o singură parte.
|
|
De ce ar fi bine să fie o singură parte?
|
|
Nu înțeleg.
|
|
A fost o glumă sau ai vrut să transmisi ceva?
|
|
Ok.
|
|
Exact așa facem.
|
|
Exact așa facem.
|
|
Exact așa facem. Am avut persoane care au avut patru părți.
|
|
A durat nouă ore exercițiul, dar l-au făcut.
|
|
Nouă ore.
|
|
A durat.
|
|
Însă l-au lucrat.
|
|
Da, imediat că sunteți mulți cu mâna pe sus.
|
|
Deci,
|
|
când apare a doua parte,
|
|
ghici de unde încep, de unde mă duc.
|
|
Mă duc și zic, da, acordă-ți un moment pentru a orientează,
|
|
gândește, da?
|
|
Deci de la punctul 2.
|
|
Doar că nu mai întreb punctul 1.
|
|
Că știu care e problema, că e aceeași problemă generată de
|
|
cele două părți.
|
|
Ok?
|
|
Deci, o sa existe posibilitatea ca a doua parte din acest
|
|
fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
ca a doua parte din acest fel de treaba,
|
|
Ca a doua parte sa te duca la o alta stare esentiala, da,
|
|
exista, exista posibilitatea ca a doua parte sa te duca la
|
|
aceeasi stare esentiala, se poate si asta.
|
|
Daca sunt doua stare esentiale, trei, depinde cat de parti
|
|
nimeresti.
|
|
E posibil, nu am întâlnit niciodată mai mult de patru părți
|
|
, ok?
|
|
Dar și la patru părți, când găsești, e posibil să se ducă
|
|
pe una sau pe două stări esențiale, nu neapărat pe patru st
|
|
ări diferite.
|
|
Adevărul e că nu schimbă nimic, că doar trebuie să zici și
|
|
cealaltă stare esențială, atâtă tot.
|
|
Când îți cere exercițiu, mai târziu.
|
|
Acum, momentan, noi lucrăm doar pentru a doua parte și fac
|
|
em tot procesul pentru a doua parte.
|
|
Și ajung iarăși la punctul în care zic,
|
|
și există oare o parte a mea care obiectează, care se opune
|
|
,
|
|
și mai vine încă o parte și zice, și eu.
|
|
Și eu e încă o dată. Și eu e încă o dată.
|
|
Ok?
|
|
De la punctul 2 de la capitolul 1.
|
|
Da.
|
|
Pentru că trebuie să descoperi toți pași ăia pentru acea
|
|
parte.
|
|
Chiestia știi care e?
|
|
Știi ce e interesant?
|
|
Știi ce e fain de fapt interesant în toată povestea asta?
|
|
Când ai intrat în exercițiul și ești în raport cu explor
|
|
atorul,
|
|
și exploratorul intră în profundzimea aia,
|
|
Stările sunt așa de faine încât tu uiți, efectiv, că trece
|
|
timpul.
|
|
Când ești acolo, acum da, poți să înțeleg,
|
|
bă, fii rar să vizit, stau atâta și tot citesc aici.
|
|
Aceeași persoană intrată acolo zice, stai, mai lasă-mă un
|
|
pic că e fain, e interesant.
|
|
Știu că nu-ți vine să creezi acum.
|
|
Dar când ești în raport sau când ești explorator
|
|
și trăiești stările alea esențiale, nu-ți vine să ieși din
|
|
ele.
|
|
Nu știu dacă cineva a făcut vreodată alte procedeie de tip,
|
|
nu știu, meditație,
|
|
să ajungă într-o stare esențială și să nu-și dorească să se
|
|
oprească, să nu-și dorească să se termine.
|
|
Exact aceeași senzație este, nu vreau, mai vreau să mai las
|
|
ăm în câteva minute, mai lasăm că e prea fain.
|
|
Aia e senzația pe care o ai în stările acestea.
|
|
Bun. Să zicem că s-a terminat, nu e nicio altă parte, ne
|
|
rugăm să nu fie încă o parte.
|
|
Da, asta e.
|
|
Sau am trecut prin încă o parte, ne-am dus și am ajuns la
|
|
faza în care, gata, răspunsul e, nu mai am nicio a doua
|
|
parte de...
|
|
Păi exploratorul trebuie să-și verifice.
|
|
Cum își dă seama că există o primă parte?
|
|
De unde știu că există o primă parte?
|
|
Mă uit în interior și am o senzație că e ceva din mine
|
|
care crează chestia asta împotriva voinței mele.
|
|
Adică eu nu vreau să am probleme cu genunchiu.
|
|
Bă, da, am probleme cu genunchiu.
|
|
Dacă tu... vi atent. Dacă tu zici...
|
|
Eu cred doar că zice Horia și Marius că am o parte, nu ești
|
|
în conectare cu partea aia.
|
|
Scopul este să intrați să vă conectați cu părțile voastre
|
|
în interioră și a te conecta cu partea ta în interioră.
|
|
Înseamnă efectiv să poți să stai în liniște și să observi
|
|
în interiorul tău că,
|
|
De exemplu, încă există acel copil, rebel, vulnerabil, sper
|
|
iat, dornic de experiențe
|
|
și că ăsta este o parte din tine.
|
|
În același timp, mai ai și o parte foarte creativă în tine.
|
|
Că ai place să vină cu idei, să fie spontan, să se joace.
|
|
Mai e și o parte, eu știu, protectoare în tine.
|
|
Și să nu cumva să se ia cineva de cei dragi ție, că foc fac
|
|
i.
|
|
Mai e și o parte vindecătoare în tine,
|
|
care atunci când cineva drag ție suferă,
|
|
vină la suprafață și vrei să îmbrățișezi acea persoană și
|
|
să iei durerea în mâinile tale.
|
|
Și îți dai seama că acestea sunt părțele tale,
|
|
exact cum mai există și alte părțele tale.
|
|
Una care îți generează o problemă,
|
|
alta care...
|
|
De ce îți generează o problemă?
|
|
Pentru că vrea pentru tine toate cele scopuri, da?
|
|
Alta îți generează altceva,
|
|
alta te face să fumezi,
|
|
alta te face să nu știu ce.
|
|
Ei, cu părțile astea tu trebuie să fii...
|
|
Să comunici la ordinea zilei.
|
|
Doar că știi că ai citit într-o carte că există, nu înseamn
|
|
ă că ești conectat cu părțile tale interioare.
|
|
Dar de ce să fiu conectat cu părțile mele interioare?
|
|
Pentru că ești construit din părțile astea interioare.
|
|
Tu ești sistemul mai multor părți interioare.
|
|
Nu ești suma părților interioare,
|
|
ci sistemul mai multor părți interioare.
|
|
A nu îți cunoaște sistemul din care tu ești construit,
|
|
nu înseamnă altceva decât că ești deconectat de tine.
|
|
Da, te rog.
|
|
Stai, că nu te lasă, dacă nu vorbești unde trebuie.
|
|
O întrebare. Dacă negociez întâi cu părțile, adică spun,
|
|
mai există o altă parte care este responsabilă de...
|
|
și spune, da, mai este, și fac o negociere cu părțile în aș
|
|
a fel încât să rezultă o a treia parte
|
|
în care să merg cu procesul mai departe sau să ajung la ace
|
|
eași stare esențială?
|
|
Adică să le unești, părțile?
|
|
Să le une sau să ajung la aceeași stare esențială cu ambele
|
|
părți?
|
|
Nu e relevant dacă ajungi la aceea stare esințială.
|
|
Relevant ar fi dacă îl s-ar uni la început ca să nu dureze
|
|
timp dublu tot procesul.
|
|
Exact din punctul ăsta de vedere.
|
|
Da, nu există.
|
|
Mersi.
|
|
Nu există pentru că ele provin din zone diferite, s-au născ
|
|
ut din nevoi diferite, în momente diferite
|
|
și au propria lor geografiei interioară.
|
|
Poti. Dacă sunt foarte asemănătoare, e posibil să le unești
|
|
.
|
|
Vedeți că trebuie să mergem un pic mai departe.
|
|
Să facem înainte consiliul părților să le întrebăm, băi,
|
|
care cum sunteți și...
|
|
Asta a întrebat.
|
|
Ai zis, consiliu.
|
|
Putem negocia dacă să facem sau nu.
|
|
Ideea e în felul următor.
|
|
Care ar fi scopul?
|
|
Care ar fi scopul?
|
|
Doar să negligez
|
|
o anumită parte în detrimentul aleteia.
|
|
Să mă duc și să las un pic mai la o parte
|
|
nevoile unei a dintre părțile sistemului meu.
|
|
Pentru că nu fac altceva decât...
|
|
Deci, ignorând o parte care
|
|
crează ceva acolo,
|
|
nu fac altceva decât să ignor
|
|
beculul roșu care clipește pe bordul mașinii.
|
|
Adică acea parte din mecanismul ăsta
|
|
cere ceva că de aia creează problema,
|
|
dar n-am timp de ea.
|
|
Decizia e a noastră totdeauna asta.
|
|
Bun, aș merge mai departe un picuț.
|
|
Când s-a terminat această etapă, adică nu mai am
|
|
părți pe care să le maturizez.
|
|
Prima etapă este maturizarea până la ultima parte găsită,
|
|
să o maturizez.
|
|
Astea sunt de fapt ciclurile.
|
|
Am găsit o parte,
|
|
lucrez cu ea,
|
|
și o maturizez.
|
|
Mă duc la următoarea, am găsit a doua parte,
|
|
lucrez cu ea, și o maturizez.
|
|
Și am ajuns cu toate le-am maturizat.
|
|
Deci nu mai există nimic de maturizat în continuare
|
|
dintre părțile care au legătură cu problema mea.
|
|
Aici pot să fac pauză. Aici pot să opresc efectiv exerciți
|
|
ul și să-l reiau după câteva zile.
|
|
Sau pot să fac pauză de 10 minute, mă duc la baie, mănânc,
|
|
ceva.
|
|
Și mă întorc. Când mă întorc, reancorez procesul, întrebând
|
|
pe explorator ca și cum săracu a uitat,
|
|
îi zic, care sunt stările esențiale pe care le ai în proces
|
|
ul transformărilor esențiale?
|
|
Adică îl întreb de fapt ca să-i reactivez ancor al stărilor
|
|
sale esențiale.
|
|
Îi zic, bun, acum reluăm.
|
|
Amintește-ți ce stări esențiale ai trăit, ai experimentat.
|
|
Ok?
|
|
Și aici intervine ideea de linia timpului.
|
|
Observă unde se află trecutul prezentul și viitorul tău.
|
|
Linea timpului e foarte succinta.
|
|
Puneți linea timpului pe podea, nu fizic, ci doar mental o
|
|
pui.
|
|
Adică nu pui bilețele.
|
|
Mental pui linea timpului pe podea.
|
|
Așa încât timpul vieții tale să se potrivească în spațiu pe
|
|
care îl ai la dispoziție.
|
|
Dacă ai un metru, într-un metru se potrivit tot.
|
|
Este în regulă să condensezi linia timpului pentru acest
|
|
proces.
|
|
Dă din cap când ai făcut asta.
|
|
Adică mental am făcut tot.
|
|
Am pus linia timpului pe podia, mental, mi-am imaginat-o ac
|
|
olo, e în fața mea.
|
|
Acum să ne plimbăm pe margini a liniei timpului tău, până
|
|
la punctul chiar dinaintea conceperitale.
|
|
Pe atentă aici.
|
|
Asta este linia timpului.
|
|
Prezent, trecut și viitor.
|
|
Se vede oare?
|
|
Se vede, da?
|
|
Ăsta e momentul nașterii tale,
|
|
dar pe exercițiu ăsta nu mă interesează momentul nașterii,
|
|
mă interesează momentul conceperii.
|
|
Atunci când părinții tăi...
|
|
Deci, ala-i momentul care te intereseaza.
|
|
Și fii atent ce zice în continuare.
|
|
Da, imediat.
|
|
Ne plimbăm pe marginea lineii timpului, până la punctul
|
|
chiar dinaintea conceperii tale.
|
|
Acum pășește chiar în momentul de dinaintea conceperii tale
|
|
cu fața spre trecut.
|
|
Deci, cu fața spre trecut înseamnă că mă uit încolo, da?
|
|
Mă pun aici,
|
|
Ăsta-i momentul conceperii, dar eu stau înainte de momentul
|
|
conceperii și privesc spre trecut.
|
|
În timp ce te uiți la trecut,
|
|
poți să-ți imaginezi două liniale timpului.
|
|
Una pentru mama ta și una pentru tatăl tău, ambele dinainte
|
|
a momentului conceperii tale.
|
|
Care parte este a mamei, care parte este a tatălui?
|
|
Cui vrei să dai aceste stări esențiale mai întâi, mamei
|
|
tale sau tatălui tău?
|
|
Imaginează-ți așa.
|
|
Linea timpului mamei se intersectează cu linea timpului tat
|
|
ălui în momentul conceperitale.
|
|
Un punct de intersecția două linea timpului.
|
|
Momentul conceperitale, viața mamei tale și a tatălui tău s
|
|
-au intersectat.
|
|
E momentul în care tu apari, e un moment de intersecție înt
|
|
re două destine.
|
|
Sună clar până aici?
|
|
Având în minte chestia asta, trebuie să decizi.
|
|
Asta e linia mamei, asta e linia tatălui, să zicem.
|
|
Deci trebuie să decizi care era.
|
|
Și zice...
|
|
Cui vrei să dai aceste stări esențiale mai întâi, mamei sau
|
|
tatălui tău?
|
|
E doar pentru ancorare.
|
|
Privește de-a lungul liniei timpului mamei tale, să zicem.
|
|
Tot drumul înapoi, chiar înaintea conceperii sale.
|
|
Dacă asta e linia mamei tale, să zicem că aici ar fi trecut
|
|
ul
|
|
și aici ar fi momentul conceperii mamei tale.
|
|
Ăsta ar fi momentul în care bunicii tăi, ta dam ta dam,
|
|
aici a conceperit tatălui tău.
|
|
Și fii atent.
|
|
Mergi pe linia mamei prima dată sau pe linia tatălui,
|
|
Tu o alegi și te poziționezi în momentul conceperii mamei
|
|
tale
|
|
și privești spre bunicii tăi, eu acum îți povestesc și după
|
|
aceea citim,
|
|
privești spre bunicii tăi și, poate că nici nu-i cunoști,
|
|
privești spre bunicii tăi și le oferi starea esențială,
|
|
astfel încât
|
|
s-o concepă pe mama ta
|
|
având în interiorul lor starea esențială.
|
|
Ca și cum mama ta ar fi concepută
|
|
într-o familie care
|
|
și-a cunoscut sinele și trăiește starea esențială de feric
|
|
ire, de iubire, de ce vrei tu.
|
|
Face același lucru cu tatăl tău și te uiți la bunicii din
|
|
partea tatălui
|
|
și le dai voie să primească starea aceasta esențială
|
|
și la fel, să
|
|
îl conceapă pe tatăl tău într-o atmosferă în care se simte
|
|
această stare esențială.
|
|
Și tu, de fapt, începi să faci schimbări atât de profunde
|
|
încât am avut situații cu oameni care mi-au zis, zice,
|
|
n-am mai vorbit cu maică mea de nu știu câți ani după Core
|
|
Transformation,
|
|
m-a sunat prima dată după nu știu câți ani.
|
|
Cum funcționează? Nu știu.
|
|
Hai să vedem practic ce trebuie să spunem.
|
|
Privește de lângul liniei timpului mamăi tale tot drumul p
|
|
ână la momentul concepării sale.
|
|
Vezi acolo pe bunicii tăi chiar înainte ca ei să o concepă
|
|
pe mama ta.
|
|
Cam ce vârstă au ei în acel moment? Întrebarea e doar de
|
|
ancorare, nu trebuie să ei acum actele.
|
|
Punctul 6. Acum trimite starea esențială către bunici până
|
|
sunt complet umpluți cu starea esențială.
|
|
Deci tu din punctul ăla mental, tu zici, aici urmează că
|
|
bunicii mei, uite, îi văd aici în fața mea, asta e viața l
|
|
or, asta e linia timpului lor,
|
|
urmează să o concepă, să se întâlnească și să o concep pe
|
|
mama mea.
|
|
Îi văd și le ofer din ce am eu starea esențială.
|
|
Și văd cum se schimbă ceva în privirea lor, în gesturile l
|
|
or, în modul lor de a fi, pentru că au această stare esenț
|
|
ială.
|
|
Acum imaginează-ți că mama ta, pe mama ta fiind concepută
|
|
în acest mediu, absorbind starea esențială de la părinții
|
|
săi.
|
|
imaginează-ți bunicii ca fiind iubitori și grijulii.
|
|
Interesant, nu? Drăguț.
|
|
Pe măsură ce observi cum mama ta se naște, se dezvoltă, dev
|
|
ine adult,
|
|
ea poate continua să absorbe și mai mult din acea stare es
|
|
ențială,
|
|
chiar prin osmoză. Ce înseamnă osmoză? Prin porii pielei.
|
|
Adică prin tot corpul absorbe.
|
|
Dă-i voie să crească până ce ea este destul de mare ca să
|
|
te conceapă.
|
|
Deci tu trebuie să urmărești evoluția mamăi tale, și după a
|
|
ia tatului, dar a mamei tale prima dată, să zicem,
|
|
de la nivelul bunicilor, intersecția a liniei timpului bun
|
|
icilor, până la faza în care a devenit suficient de mare înc
|
|
ât să te conceapă pe tine.
|
|
doar că toată evoluția asta se face într-un mediul încărcat
|
|
de starea esențială.
|
|
Acum că părinții tăi,
|
|
scuze, înainte de punctul 8,
|
|
aici am mai trebuit să fac o săgeată,
|
|
pentru că acum trebuie să faci același lucru pentru celăl
|
|
alt părinte.
|
|
De la punctul...
|
|
De la 5...
|
|
Da, de la 5.
|
|
Da, 5, 6 și 7 le mai faci pentru celălalt părinte.
|
|
Acum că părinții tăi sunt complet umpluți cu iubire, liniș
|
|
te, ce vrei tu,
|
|
poți să te întorci și să pășești din acel moment al conce
|
|
perii tale,
|
|
că noi de aici am plecat.
|
|
Am plecat din momentul conceperii noastre.
|
|
Și ne-am dus pe linia mamei, pe linia tatălui, bunici, bun
|
|
ici, ok.
|
|
Acum că ei au primit, s-au născut într-un mediu cu stare es
|
|
ențială, au crescut într-un mediu cu stare esențială,
|
|
mă concep pe mine într-un mediu cu stare esențială, sunt
|
|
pregătit să mă întorc aici și să pășesc în acel moment al
|
|
conceperii mele,
|
|
fiind total înconjurat cu iubire.
|
|
Înconjurat cu liniște, înconjurat de liniște, cum vrei tu.
|
|
Punctul nouă.
|
|
Să vedeți ce frumos sună comanda aici.
|
|
Ești acum o singură celulă într-un univers care este plin
|
|
cu liniște, plin cu iubire.
|
|
Poți absorvi complet iubirea, chiar prin osmoză.
|
|
Când evi două celule, bineînțeles, această iubire se poate
|
|
dubla.
|
|
Când evi patru celule, această iubire se poate quadrubla.
|
|
Poți continua să te dezvolți pe măsură ce iubirea se dez
|
|
voltă cu tine
|
|
și poți continua să absorbi chiar mai mult din afară.
|
|
Punctul ăsta nouă e super făcut.
|
|
Punctul 10.
|
|
Când ești gata, fă o jumătate de pas înainte în momentul na
|
|
șterii tale.
|
|
Deci acum, eu am fost în momentul conceperii și am primit
|
|
toate răsurțele ăstea.
|
|
Nu m-am născut încă. Acum, la punctul 10.
|
|
Când ești gata, fă o jumătate de pas în momentul nașterii
|
|
tale,
|
|
născându-te într-o familie care te sprijină având iubirea.
|
|
În timp ce ești ținut în brațe de ambi părinți pentru prima
|
|
dată,
|
|
poți să observi chiar mai multă iubire de la ei.
|
|
Linişte, unitate, conexiune, ce era acolo? Împăcare.
|
|
Pace.
|
|
Toate aceste etape sunt esențiale să-i dai timp explorator
|
|
ului să le visualizeze,
|
|
să le trăiască, nu doar treci rapid prin ele.
|
|
În propriul tău ritm, punct 11, încet să-l rapid deplasează
|
|
-te înainte prin timp,
|
|
dând voie simultan, ca iubirea să crească în tine și
|
|
continuu să o absorb din afară
|
|
până ce ai ajuns în prezent.
|
|
Faptul că ai iubire în fiecare din experiențele tale poate
|
|
să le transforme
|
|
în feluri pline de resurse.
|
|
Dă din cap când ajungi în prezent.
|
|
Și acum ai future pacing, acum că ai ajuns în prezent,
|
|
observă cum se transformă lucrurile în continuare în timp,
|
|
privește, ascultă, simte și apoi deplașează-te în viitor cu
|
|
iubire,
|
|
construindu-se tot mai mult, complet accesibilă pentru tine
|
|
în toate situații.
|
|
Aici e paranteza aia care zice să repeți,
|
|
privește în afară a liniei timpului tale și mergi din nou
|
|
pe lângă linia timpului
|
|
până în momentul chiar de dinaintea conceperii tale, nu e
|
|
esențial.
|
|
Da, nu e important, e doar un future pacing.
|
|
E un future pacing care zice sa-l faci de mai multe ori.
|
|
Dute in viitor, punctul 14, dute in viitor, venind din
|
|
interiorul tau, complet accesibil...
|
|
Da.
|
|
Realist vorbind, daca ai ajuns la punctul 12, ai terminat
|
|
exercitia.
|
|
Deci 13 și 14 numi sunt esențiale, că sunt doar niște repet
|
|
ări de future pacing.
|
|
Ăsta este Core Transformation. Ai nevoie să reprintăm?
|
|
Da? Ok.
|
|
Da, o să ne uităm.
|
|
Te rog.
|
|
Da, eu am următoarea provocare.
|
|
Eu nu mi-am cunoscut tatăl.
|
|
Cum?
|
|
Nu mi-am cunoscut tatăl.
|
|
Dar există un tatăl?
|
|
Nu.
|
|
Chiar dacă nu l-ai cunoscut, există un tatăl?
|
|
În ce fel?
|
|
Biologic?
|
|
Există, da.
|
|
Despre el ai vorba.
|
|
Dar nu poți să fac o asociere, cum ai cerut.
|
|
Nu trebuie să faci.
|
|
Tocmai...
|
|
Gândesc-te, câți oameni nu și-au cunoscut bunicii ca să se
|
|
poate vizualiza?
|
|
Și-au cunoscut, poate, părinții.
|
|
Dar nu și bunicii.
|
|
Fiiind o chestie emoțională,
|
|
te blochează.
|
|
Da.
|
|
Bunicii i-am cunoscut.
|
|
Pe tatăl îl cunosc.
|
|
Bunicii din partea tatălui i-ai cunoscut.
|
|
Pe tatăl îl n-ai cunoscut.
|
|
Sugestia mea este să faci exercițiu ca și când l-ai fi cun
|
|
oscut
|
|
și trebuie doar să-ți imaginezi ce vrei tu.
|
|
pentru că scopul și elementul cheie nu este să cunoști omul
|
|
,
|
|
ci să în interiorul tău să menții starea esențială
|
|
ca și când ai fi cunoscut om.
|
|
În realitate, vin acum cu o întrebare mai profundă pentru
|
|
voi.
|
|
Cunoaște-m vreodată pe cineva?
|
|
Tu zici, nu l-am cunoscut.
|
|
Eu l-am cunoscut pe taică meu. Cred că era taică meu.
|
|
Adică niciodată nu știi sută la sută, nu?
|
|
Băi, omul acela, în prima parte din viața lui, s-a comport
|
|
at într-un fel.
|
|
În ultima parte din viața lui a fost complet diferit.
|
|
Încât eu, efectiv, senzația era că e alt om.
|
|
Deci, da, dar tot l-ai cunoscut.
|
|
Da, am cunoscut un om. Am cunoscut un om însă
|
|
nu am avut mult timp senzația că e untată.
|
|
Doar la finalul vieții sale am avut senzația că e untată.
|
|
Mi-a fost greu.
|
|
Deși el era fizic acolo.
|
|
însă în realitate nu poți să știi,
|
|
nu poți să cunoști cu adevărat omul acela.
|
|
Tu vezi o mască, vezi un fel de comportament și mâine se
|
|
schimbă.
|
|
L-ai cunoscut?
|
|
Nu l-ai cunoscut.
|
|
Știi situațiile alea cu cei mai mari criminali?
|
|
Par cei mai blânzi oameni din lume.
|
|
Mai omoară unul pe celuia și toți veciini zic,
|
|
V-ai de mine, dar cum a putut că, uite, era...
|
|
Dădea bună ziua de fiecare dată.
|
|
Era cel mai politicos criminal în serie din lume.
|
|
Exagerez și poate nu e direcția potrivită, ca exemplu.
|
|
Dar vreau doar să înțelegeți că nu-mi e esențialu să cunosc
|
|
persoană.
|
|
Același proces îl face o persoană care a fost înfiată
|
|
și nu-și cunoaște nici mama, nici tata, nici nimic.
|
|
Există totuși un moment în care mama cu tata s-au întâlnit,
|
|
există un moment în care bunicii mamei s-au întâlnit,
|
|
există un moment în care bunicii tatări s-au întâlnit.
|
|
Da, dar n-am crescut în mediul ăla.
|
|
Nu contează, pentru că e vorba de ce îți aduci tu în mintea
|
|
ta prin exercițiu respectiv.
|
|
Mai există o variantă.
|
|
Există variantul în care, da, ai fost adoptat, să zicem.
|
|
Poți să suprapui pe părinții de adopție.
|
|
Adică, tu zici mama, dar poți să fie mama adoptivă,
|
|
poți să fie mama naturală sau poți să fie ambele puse acolo
|
|
în exercițiu.
|
|
Părinții adoptivi nu m-au conceput.
|
|
Nu e nimic, că ai suprapus cu momentul în care te-au conce
|
|
put părinții naturali.
|
|
și ai văzut și imaginea părinților care te-au adoptat.
|
|
Păi da, dar nu fac talmeaj-balmeaj, nu, pentru creierul
|
|
nostru, pentru psihicul nostru nu e important.
|
|
Pentru psihicul nostru, oricum, tu ai făcut pentru tine to
|
|
ate transformările.
|
|
Transformările se întimplă în interiorul tău, nu în
|
|
interiorul lor.
|
|
E adevărat că noi comunicăm prin intermediul inconstientul
|
|
ui colectiv.
|
|
Nu știu dacă ți-am răspuns la întrebare,
|
|
E doar ca recomandare să faci exercițiu chiar dacă nu ai c
|
|
unoscut persoana.
|
|
Respectivă.
|
|
Strădanie înseamnă efort.
|
|
Dacă îl faci cu efort,
|
|
tendința este din start să sabotezi.
|
|
Toate una când am în față un efort, există
|
|
în spatele efortului și tendința
|
|
de a sabota acele efort. Nu te strădui,
|
|
mai degrabă fi curios să vezi. Hai să văd cum o fi.
|
|
Nu trebuie să-l fac.
|
|
Ok?
|
|
Doar o întrebă retenică la linia timpului.
|
|
Exploratorul trebuie să se deplaseze câteopas, să se întoar
|
|
ca cu față.
|
|
Nu, e doar mental. Adică stă pe scaun, stă jos și își
|
|
imaginează tot.
|
|
Deci, cu ochii încheiși.
|
|
Cu ochii încheiși, fără să facă nimic, totul e doar în imag
|
|
inație.
|
|
Și când spune F1 jumătate de pas, un...
|
|
Mental, mental.
|
|
Îmi mulțumesc.
|
|
Am văzut că scrieți să te deplasiți pe lângă linia timpului
|
|
, nu pe linia timpului mental, sau...
|
|
Mental, mental.
|
|
Adică, este vreo diferență între a te deplasa pe lângă lin
|
|
ia timpului și a te deplasa pe linia timpului?
|
|
Da, când mă deplasez pe lângă linia timpului înseamnă că mă
|
|
duc la un anumit moment.
|
|
Eu mă deplasez pe lângă linia timpului ca să ajung în
|
|
momentul concepții.
|
|
Mă deplasez pe lângă linia timpului ca să mă duc în moment
|
|
ul ăla.
|
|
De ce? Că atunci când mă deplasez pe linia timpului, mă aso
|
|
ciez cu experiențele vieții respective.
|
|
Când sunt pe lângă, nu sunt asociat, sunt disociat de acele
|
|
experiențe
|
|
și mă asociz doar în punctul ăla care mă interesează.
|
|
Ok?
|
|
Mulțumesc.
|
|
Mă bucur că observați elemente din ăstea atât de tehnice.
|
|
Da.
|
|
Da, nu știu cineva.
|
|
Cunosc pe cineva care
|
|
știu că a fost adoptat,
|
|
doar că persoana respectivă nu știe că a fost adoptată.
|
|
Dacă ar face acest exercițiu,
|
|
identificare ar fi între părinții biologii și cei adoptii f
|
|
ără să știe,
|
|
sau ceva din subconștient ar înțelege că există o diferență
|
|
sau ar apărea o disonanță?
|
|
Nu știm.
|
|
Apărăm cum reacționează inconscientul și subconștientul une
|
|
i persoane.
|
|
Poate, poate, luăm scenarie doar, da?
|
|
Poate persoana respectivă nu are nevoie să afle.
|
|
Poate are nevoie să afle adevărul despre părinții, despre
|
|
trecutul său,
|
|
pentru că poate asta i-ar aduce ceva în plus în viața sa.
|
|
Și subconștientul ar reacționa în direcția în care are nevo
|
|
ie acea persoană.
|
|
Cum are nevoie? Eu nu sunt capabil să știu.
|
|
Doar subconștientul acelei persoane știe, inconstientul ace
|
|
lei persoane știe.
|
|
Și îi va da unele mesaje,
|
|
probabil le primește deja, în vis, visează ceva,
|
|
dacă-i sunt necesare.
|
|
Înțeles, mulțumesc.
|
|
De în spate microfonul.
|
|
O chestie foarte mică.
|
|
În momentul în care facem execițiu,
|
|
contează cum stă exploratorul?
|
|
Dacă stă pe scaun, poate vrea să stea jos.
|
|
Gestia mea este să vă duceți mâine niște pături ceva, să st
|
|
ai...
|
|
Ideal, la cum văd eu asamblarea spațiului aici, o să stați
|
|
pe o pătură rezemat de jos aici,
|
|
ceva de genul ăsta.
|
|
La un moment dat o să stai așa, să stai comod.
|
|
Dar cam asta o să fie pozițiile și atunci poate că ar fi b
|
|
ine să-ți aduci ceva.
|
|
Ceva confortabil.
|
|
Da, un izopren din ala.
|
|
Abar nu am o chestie sa fost asta comod.
|
|
Da.
|
|
Mersi mult.
|
|
Merge si pe scaun. Merge si pe scaun sa-l faci.
|
|
Dar decizia e voastra cum aveti nevoie.
|
|
Sa nu uit, pentru Duminica
|
|
Rugamintea este să vă luați cu voi un set de creioane color
|
|
ate.
|
|
Aveți? Le-au spus colegii deja?
|
|
Ok, bine.
|
|
Bun, așa.
|
|
Mâine cât facem pauza? Cum facem cu pauza?
|
|
Pentru că mâine o să fie în felul următor.
|
|
Dacă la ora 10,
|
|
pe măsură ce veniți,
|
|
Da, la 10, hai să zicem la 10 jumate începem.
|
|
Și vă veți grupa doi câte doi, vă alegeți un loc, vă puneți
|
|
și începeți să lucrați.
|
|
Probabil că
|
|
o să fie unii dintre voi care termină mai repede.
|
|
Așa se întâmplă.
|
|
Pur și simplu se întâmplă să dureze o oră la unul, jumătate
|
|
, o oră la celălalt și se termină mai repede.
|
|
Recomandarea mea, dacă ai terminat mai repede, este să te
|
|
duci ca observator la altă grupă.
|
|
Doar să stai lângă ghid.
|
|
Vei învăța de zece ori mai mult decât orice altă experiență
|
|
.
|
|
Doar urmărindu-l pe ghid, cum ghidează pe un explorator ac
|
|
olo.
|
|
Deci să nu pleci imediat.
|
|
Dacă, nu știu, s-a făcut ora 4,
|
|
o să pleci, nu mai ar...
|
|
Cât să mai stai? Dacă vrei, asta îți recomand.
|
|
Deci, varianta ideală este să rămâi ca observator.
|
|
Nu vrei, ai libertatea să pleci.
|
|
Prânzu, pauza de prânz.
|
|
Teoretic ar trebui, pe la tot așa în jurul prânzului, să ne
|
|
putem opri să cam terminăm toți.
|
|
Și după prânz să înceapă a doua tură.
|
|
Dar ce faci dacă primul a terminat la ora 11, la ora 12?
|
|
Schimbă sau nu schimbă? Adică începe celălalt?
|
|
Să ar putea ca cei doi să termine până-n pauză, până-n prâ
|
|
ns tot.
|
|
Fiecare echipă mănâncă când a terminat unul și după aia sch
|
|
imbă.
|
|
Și asta e o variantă.
|
|
Da, pauze. Deci, când tu ai terminat, când cineva a termin
|
|
at și vor să facă o pauză, ieșiți afara.
|
|
Nu stați în sală. Dacă vreți să vorbiți sau mai știu eu ce,
|
|
vorbiți afara, nu în sală. Absolut. Ok.
|
|
Bun. Cam ăste ar fi mare. Ziceți-mi cum vi s-a părut. Mai
|
|
stăm două minute că vreau și eu să-mi ziceți
|
|
Cum vi s-a parut Core Transformation?
|
|
Paro, partea teoretica.
|
|
Nu am facut nimic practic.
|
|
Ai intrebare sau...
|
|
Da, te rog.
|
|
La un first glance,
|
|
e foarte, foarte deep
|
|
si sunt foarte curios
|
|
maine cum va decurge tot.
|
|
Si ca explorator, si ca...
|
|
Eu mi-am setat o asteptare
|
|
o sa vad cum imi iese.
|
|
Nici macar nu mi-am pus in minte ca vreau sa imi iaz.
|
|
Nu va puneti asteptari, pentru ca o sa stati cu minte,
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
Asta e un moment de vizitare.
|
|
E important să ne alegem un blocaj slash provocare slash et
|
|
ic, care să fie oarecum la mijloc?
|
|
Nu, lucru cu care tu te confrunzi cel mai dificil în pre
|
|
zentul vieții tale.
|
|
Și nu are importanță dacă e, să zicem, de nivel 10, cum z
|
|
ice Horia, nivel 8-10 sau nivel 2-3.
|
|
Eu aș zice că peste 10 să fie.
|
|
Adică cel mai greu lucru de trecut în prezentul vieții tale
|
|
, pentru că tu faci cea mai puternică tehnică care există în
|
|
NLP.
|
|
De ce aș alege ceva banal când tocmai fac cel mai puternic
|
|
exercițiu existent în NLP la ora actuală?
|
|
Dar ar putea merge pe chestii, hai, numai banale, mai puț
|
|
ini intense.
|
|
Corect?
|
|
În cazul în care nu găsesc ceva intens, pentru că la întreb
|
|
area ta de mai demult n-am găsit, poștiu simplu.
|
|
N-am găsit ceva atât de intens care să...
|
|
E o nouă întrebare, adică dacă nu am o problemă intensă, po
|
|
ți să fac una mai puțină intensă?
|
|
Păi dacă nu ai intensă, normal că poți să faci ceva mai puț
|
|
in intens.
|
|
Ok.
|
|
Ok.
|
|
Eu am crezut că nu vrei să faci, nu că nu ai.
|
|
Ok.
|
|
Are cineva să îi împrumute o problemă?
|
|
Nu este cazul.
|
|
Să o rezolve pentru tine.
|
|
Cum ți se pare Core Transformation?
|
|
Vreau să spun că în povidă a complexității chiar pare un ex
|
|
ercițiu foarte șmecher.
|
|
E un exercițiu foarte simplu, e complex, dar nu e complicat
|
|
.
|
|
Da, da, da, înțeleg.
|
|
E complex în sensul că are mulți pași, dar dacă te uiți, f
|
|
iecare pas e simplu.
|
|
L-ai făcut în alte exerciții.
|
|
Nu e nimic nou.
|
|
Da, cel puțin prima parte e un exemplu clasic de lucru cu p
|
|
ărțile.
|
|
Am trebuit să facem acela practic.
|
|
Da, da.
|
|
Dar, bă, aștept. Mulțumesc frumos.
|
|
Ok, susul par.
|
|
Îmi pare că are ca efect și rescrierea trecutului automat.
|
|
Băi, bineînțeles.
|
|
Lucrând până la nivelul bunicilor, liniei timpului bunicil
|
|
or, are mult efect de rescriere.
|
|
La întregii hărți mentale lucrează mult.
|
|
E un exercițiu care rescrie din profunzime lucruri.
|
|
Și voiam să te mai întreb ce faci dominică cu noi.
|
|
Duminic o să facem constelațiile sistemice,
|
|
probabil constelația cu creioane o să apucăm să facem,
|
|
deci o să facem constelația cu oameni,
|
|
constelația cu creioane,
|
|
dacă avem timp o să mai facem o constelație care se numește
|
|
constelația cu mâna.
|
|
Să vedem. Poate facem o constelația visului,
|
|
vedem cum avem timp.
|
|
Vedem cum ne încadrăm în timp.
|
|
Dar o să facem tot până la ora 18,
|
|
ca să știți cum să vă faceți programul.
|
|
Păi mâine o să vă propun același lucru,
|
|
dacă o să vi se pară ok,
|
|
să vă luați ceva să mâncați la voi ca să câștigăm timp.
|
|
Adică aș prefera, dacă tot am venit și nu vin des,
|
|
să vă dau maxim cât pot.
|
|
Mie foarte greu la nouă.
|
|
Adică mă simt obosit și am nevoie să dorm din mineața ca să
|
|
-mi revin.
|
|
Altfel aș ține, dar mi-e greu. Nu intră în ritm.
|
|
Bun!
|
|
Mulțumesc pentru vizionare.
|