Add 41 transcript files and 31 summary files to version control. Previously excluded via .gitignore — now tracked for backup and portability. SRT subtitle files remain excluded (derivable from transcripts). Co-Authored-By: Claude Opus 4.6 (1M context) <noreply@anthropic.com>
1298 lines
50 KiB
Plaintext
1298 lines
50 KiB
Plaintext
Oamenii au azerfărat experiență și fericite.
|
|
Hărțile mentale sunt diferite.
|
|
Ce sunt? Ce e diferit?
|
|
Hărțile mentale.
|
|
Hărțile mentale.
|
|
Denumirea e înălpii, da?
|
|
Harta mentală este diferită.
|
|
Întreparesc de ce e diferită harta mentală?
|
|
Și faptul că e diferită.
|
|
Acea harta mentală
|
|
Spune ceva despre experiență sau spune ceva despre noi?
|
|
Despre noi. Experiența este cum? E neutră oricum.
|
|
Însă harta mea mentală îi dă semnificații.
|
|
Și voi, de fapt, voi nu ați vorbit despre cum a fost master
|
|
ul sau practicii.
|
|
Ați vorbit despre?
|
|
Despre experiența voastră legată de master.
|
|
Despre cum a fost pe harta mea masterul sau practicii.
|
|
Această relativitate a experienței este elementul chei al
|
|
nivelului de MAST.
|
|
La nivel de practitioner nu vorbim atât de multe spre o
|
|
relativitate a experiențelor MAST.
|
|
Există, e introdus atat.
|
|
Dar cam astăzi, cam tot ceea ce noi facem, noi trăim, tre
|
|
cem, filtrăm prin prismul acestei relativități.
|
|
Și o să vă dau astăzi, o să introducem un concept foarte f
|
|
ain care se numește teoria sistemelor.
|
|
Să vedeți că...
|
|
Uite, vă dau un exemplu.
|
|
Anii în urmă,
|
|
m-a rugat un prieten să fac miște ședințe de coaching unei
|
|
persoane.
|
|
E chiar în perioada aceea de criză de acum, de prin 2009-20
|
|
10.
|
|
Da, în perioada.
|
|
Și zice, uite, am un prieten care are nevoie de ajutor,
|
|
e în depresie din cauza crizei financiare,
|
|
a pierdut niște bani acolo.
|
|
Și mă întâlnesc cu persoana respectivă, să fac ședințele
|
|
acelea și îmi zice
|
|
ajută-mă că sunt în depresie, am ajuns să mă droghez,
|
|
am vânduri de suicid pentru că am pierdut
|
|
banii la un criz asta financiar.
|
|
Cam cât bani credeți că a pierdut?
|
|
Câteva minte. 2-6 milioane de euro.
|
|
Unul era sărat lipit pământul lui,
|
|
iar avea doar 8 milioane de euro.
|
|
Vrea de foc.
|
|
și două bile la mare.
|
|
Pe costa Adriatici.
|
|
Cărea cu tăi.
|
|
Să ținziți lață relativitatia lucrurilor.
|
|
Deci el era într-o depresie, pentru că nu mai avea banii ce
|
|
să trăiască.
|
|
Mai avea doar 8 milioane de ieși, plus investiții și așa o
|
|
ameni de fare.
|
|
Și omul se droga, avea gânduri depresive și venise să-l aj
|
|
ut să scape de dependența de droguri.
|
|
Și oameni zis, nu, nu, stai, lasă, dependența de droguri e
|
|
bună aport.
|
|
Cum de făcut?
|
|
Păi, ce ai face dacă nu ai fi consumat drogă?
|
|
De ce mă fiu murd, când am fost în mâncare?
|
|
Ce ar face un om
|
|
când îi iei ultimul colat de salvare?
|
|
Sunt oameni care fumează, sunt oameni care au, nu știu, mân
|
|
că compulsivul.
|
|
Sau cum pără compulsivul? O doamna.
|
|
A bucă fumează, a bucă mânăcă compulsiv, sau mai știu eu ce
|
|
.
|
|
E colapul de salvare, acele persoane.
|
|
Practitioner.
|
|
Zice, hai să te învăț cum să scap de fuma.
|
|
Îți dau niște date, niște ancăre, mă amintiți?
|
|
Anchăre, da, schimbare de sumătate.
|
|
Și scap de fuma, sau scap de mâncatul compulsiv.
|
|
Nu-ți mai place?
|
|
Savarină.
|
|
Nu știu la ce vă gândiți, dar...
|
|
S-a manis.
|
|
Deci, ceea ce tău era, o fractărie altă, dar a moat.
|
|
S-a manis.
|
|
Scab de mâncatul compulsiv, de cumpărat, de fumat, orică.
|
|
E bine sau nu?
|
|
E bine?
|
|
Așa a fost foarte bine.
|
|
Puteți să vă angajați oricând în politică.
|
|
Deci, nu...
|
|
Depinde.
|
|
Nu e niciun depinde.
|
|
Nu e niciun depinde. Este rău din start.
|
|
Să scari de un cadru compulsiv sau de fumat, este rău din
|
|
start.
|
|
Pentru că acel fumat doar acoperă o problemă.
|
|
Și tu scari de cârjea care te ține,
|
|
nu ai o problemă la picior.
|
|
Cârjea aceea te ajută să mergi mai departe.
|
|
Și tu zici, trebuie să scăpăm de cârje.
|
|
Salăie de
|
|
Converte?
|
|
Nivelul de practitioner te-a învățat să rezolvi cârjea.
|
|
Dar cârjea e un efect.
|
|
Sistemul e mult mai amplu.
|
|
Și în momentul în care tu rezolvi
|
|
cauza, nu mai ai nevoie de cârjea aceea.
|
|
Știi cum o să simți?
|
|
o să simți că ceva din interiorul tău
|
|
te face că doar astăzi să nu mai ai nevoie să aprengi un
|
|
gigant.
|
|
Nici mâine să nu mai ai nevoie.
|
|
Nici păi mâine.
|
|
Și atenție. Elementul cheiei în toată povestea asta este că
|
|
nu folosești
|
|
nici măcar un miligram de voință.
|
|
Când ai folosit un miligram de voință, deja ai folosit o
|
|
metodă greșită.
|
|
M-am spus cine a cercat să repare ceva prin voință.
|
|
Vă bun, în voi am o voință de fier timp de 3 zile.
|
|
2 ore.
|
|
Când trebuie să faci lucrurile cu ajutorul voinței, ai înce
|
|
put greșit.
|
|
Strategia din start e începută greșită.
|
|
pentru că nu ai gândit că acea acțiune pe care tu o faci
|
|
este aliasă de psihicul tău ca fiind cea mai bună metodă de
|
|
a avea o cărjă pe momentul ăsta.
|
|
Tu consideri că e cel mai prost lucru pe care îl faci.
|
|
În realitate este cel mai bun lucru pe care îl a decis psih
|
|
icul tău,
|
|
care trebuie să-l face atunci.
|
|
Wow!
|
|
N-o ziceți.
|
|
Cum e?
|
|
Ce am făcut? Stai, stai că suntem la nivel de master.
|
|
Acum punem totul pe pauză,
|
|
facem un pas în spate și acum analizați ce am făcut cu voi.
|
|
Ăsta e nivelul de master în care putem să ne uităm
|
|
la structura informației, nu doar la conținutul ei,
|
|
dragii mei.
|
|
Hai, hai să vedem, luați-le pe rând cu ce am început.
|
|
Nu, hai să faci altfel.
|
|
Care a fost cadrarea? Ziceți-mi de unde am început, ce ați
|
|
identificat?
|
|
Am început cu o poveste, care a fost povestea? Cum am int
|
|
rodus?
|
|
Hai, luați-o.
|
|
Joacă cineva, șach?
|
|
Am început cu o paralelă, am început să vă întreb ce ați
|
|
observat voi, care-s diferențele dintre practitioner și
|
|
master.
|
|
A fost un pacing pe realitate, a fost raport, am intrat în
|
|
subiect, voi vă simțiați foarte stăpâni pe voi,
|
|
pentru că vă întrebam lucruri despre propria părere.
|
|
Vă rog să-mi spuneti ce zice Grindr în cartia lui în care
|
|
vorbește despre NLP și face diferență dintre practicii...
|
|
N-am făcut asta, nu? Sau Joseph O'Connor și nu știu ce zice
|
|
.
|
|
Am zis, zim tu cum a fost pentru tine, care a fost
|
|
sentimentul, ce ți-a dat asta?
|
|
Cum te-ai simțit? Însiguranță și validat!
|
|
Bun, obțin validarea de la voi,
|
|
deci v-ați simțit validați, uite domnule, ni-a cerut părere
|
|
a.
|
|
V-ați simțit validați ca să pregătesc o schimbare de parad
|
|
igmă.
|
|
Încet, încet vă duc către teoria sistamelor, doar că vreau
|
|
să fac cu voi și această meta-analiză
|
|
a modului în care să-i introduce un subiect.
|
|
E un nivel mai profund decat se face la nivelul de
|
|
practitioner, in care...
|
|
De ce? Pentru ca ma uit la cum priveste harta mentala celui
|
|
lalt, aceasta informatia.
|
|
V-am adormit pe toti sau... Inca nu. Mai un picut.
|
|
Mai exersez.
|
|
Dupa aia, ce am facut?
|
|
Dărulăm înapoi, da? Dărulăm înapoi.
|
|
Fiiți atent, vă vându-mă un părți, dar rămâne între noi,
|
|
între patru ochi.
|
|
Dacă voi faceți curs, module cu mine sau ceva, urmăriți pe
|
|
două planuri mesajele.
|
|
Ce zic și cum zic.
|
|
Pentru că modul în care introduc o informație la nivel de
|
|
master, vă interesează.
|
|
Nu e doar informația contează, ci vă interesează bun și ce
|
|
strategie a folosit nebunul ăla ca să introducă informația
|
|
asta.
|
|
De-a lungul timpului, ca să învăț în LP, m-am dus la o gră
|
|
madă de traineri foarte buni din Europa și nu numai din lume
|
|
.
|
|
din lume.
|
|
Și m-am dus și am făcut, am plătit cursul
|
|
de practitioner
|
|
de vreo nouă ori.
|
|
De nouă ori am făcut cursul de practitioner și
|
|
de vreo șase, șapte ori am făcut cursul de master la
|
|
diverși trainer.
|
|
La un moment dat, bineînțeles că știam înainte să zică
|
|
propoziția ce urmează să zică, dar nu asta
|
|
conta. Mă interesa cum au pregătit
|
|
introducerea acelei propoziții.
|
|
De ce au zis asta? Nu doar ce au zis.
|
|
De ce? Cum a gândit-o? Oare de ce a zis chestia asta pe
|
|
care a zis-o acum?
|
|
Ah, se leagă de ce urmează.
|
|
Și care a fost punctul final al introducirii mele?
|
|
Care a fost a-ha-ul?
|
|
Care? Care a fost punctul tău? Aha.
|
|
Recadrarea? Dependențelor. Ok. Și ce am zis?
|
|
Și un pic, du-te în spate. Imaginiasă-ți că nu toată lumea
|
|
a fost în sală și au auzit.
|
|
Și vrea să înțeleagă la ce te referi.
|
|
Dacă vrei să elimini folosind voința.
|
|
Dacă vrei să elimini folosind voința, deja strategia e greș
|
|
ită.
|
|
Explică-mi că nu înțeleg.
|
|
N-am fost în sal atunci când a zis asta.
|
|
Explicăm.
|
|
Subconștientul meu a ales cum să gestioneze o problemă,
|
|
nu neapărat să o rezolv,
|
|
să o gestioneze o problemă atunci când nu știam cum să o
|
|
rezolv.
|
|
Și am ales acea dependență, am ales acea cârjă,
|
|
care mă susține să nu-mi fie mai rău.
|
|
Ok?
|
|
Și ce am zis legat de practitioner?
|
|
Mă duc mai în spate un pas.
|
|
Ce face practitioner?
|
|
Ce fac tehnicile din practitioner?
|
|
Iau cârja.
|
|
Îți iau cârja.
|
|
Și te lasă, știi cum,
|
|
ca și când te doare măseaua
|
|
și cineva ți-a furat ultimul algocalmin.
|
|
Tu zai seama, ai facut degeaba Practitioner.
|
|
Mai bine incepeai cu master-ul.
|
|
Acuma ne spui.
|
|
Care-i toata povestea aici?
|
|
Zi dai seama ca sunt bune tehnicile, dar care-i de fapt po
|
|
vestea din spate?
|
|
Da, ai trebari?
|
|
povestea din spate.
|
|
Da, ai întrebari?
|
|
Tehnicile de Practitioner sunt piesele de puzzle.
|
|
Dar valoarea unui puzzle
|
|
nu e dată de piesele individuale,
|
|
ci e dată de interconectarea lor,
|
|
de modul în care te uiți la ele.
|
|
Nu înseamnă că faci o tehnică după alta imediat,
|
|
ci înseamnă că vezi ansamblu.
|
|
Fără să vezi ansamblul structurii unui om,
|
|
tehnicile nu te ajută la nimic.
|
|
Pentru că tu zici, a, ai problema asta?
|
|
Nu e nimic, facem o schimbare de sumodalitate,
|
|
facem o ancură, facem un cer cu excelenței,
|
|
și te-am rezolvat.
|
|
N-ai rezolvat nimic.
|
|
N-ai rezolvat absolut nimic, pentru că i-ai luat cărja și
|
|
va trebuie să se sprijine de zid.
|
|
I-ai luat zidul, o să cadă în genunchi și o să-și fracture
|
|
ze genunchiu.
|
|
Înțelegeți? Ceea ce nu iasă, nu știu, imaginează-ți așa.
|
|
Fumezi pentru că ai o grămadă de stres, să zicem.
|
|
Eu ți iau fumatul, stresul ăla nu ți l-am luat, rămâne încă
|
|
acolo.
|
|
Tu încă nu ai crescut suficient ca să nu te mai deranjeze
|
|
stresul ăla.
|
|
Încă ceva în tine, copilul tău interior, un alt arhetip e
|
|
dezechilibrat și încă suferă.
|
|
Nu mai fumezi.
|
|
Tu să zici, am găsit soluția.
|
|
Mă droguez.
|
|
Mă duc la păcănele. Mă sinucid.
|
|
Am rezolvat. Sinucidia e rezolvarea finala.
|
|
V-amintit linia timpului?
|
|
Stiti ca persoanele care au tendinta de suicid
|
|
nu isi mai vad linia timpului in viitoar?
|
|
Si ca se sinucid in momentul in care linia timpului
|
|
s-a oprit?
|
|
Iar daca vrei sa rezolvi tendintele
|
|
de depresie, de suicid ale unei persoane,
|
|
Trebuie de fapt să îi lungești linia timpului.
|
|
Cum îl faci să-și vadă linia timpului?
|
|
Ce e important ca o persoană să-și vadă linia timpului?
|
|
Ok.
|
|
E cineva care nu a reușit să-și vadă linii a timpului?
|
|
N-ai reușit? Poți să vii un pic aici? Vrei să lucrăm?
|
|
Ok.
|
|
Alexandra. Eu sunt Marius.
|
|
Alexandra.
|
|
Tu ai vrea să îți vezi liniea timpului, să fii conectată cu
|
|
liniea timpului teorică, să fii conștientă de liniea timpul
|
|
ui?
|
|
Ce s-ar întâmpla? Care e plusul? Cel mai bun lucru pe care
|
|
l-ai obțină dacă ai putea să îți vezi liniea timpului?
|
|
De ce ai vrea asta? Convinge-mă!
|
|
Voi nu văd că nu-i o reușa?
|
|
În special viitor. Am întrebat dacă trecuți și viitor, am z
|
|
is că în special linia viitorului ne interesează.
|
|
Suntem.
|
|
Suntem.
|
|
Lasă-l că-l reglează, Valentin.
|
|
Mai multă claritate?
|
|
Mai multă claritate, zici tu.
|
|
Hai, băratu-mă.
|
|
Ok.
|
|
Să-l opri.
|
|
Să-l opri.
|
|
Să-l opri.
|
|
E prea sus volumul. Dă-i un pic mai jos.
|
|
Ok.
|
|
Ai avea mai multa claritate legat de ce urmeaza. Simti conf
|
|
uzie legat de ce urmeaza in viata ta.
|
|
Ok, bun, super.
|
|
Stii, intotdeauna cand simti confuzie, confuziea aceea se b
|
|
azeaza, de obicei vine dintr-o frica legata de viitor.
|
|
Eu acum nu te stiu, dar daca...
|
|
Așa, din experiența pe care o am, de obicei oamenii simt fr
|
|
ică legată de viitorul lor
|
|
și de aia nu vor să se uite la viitor.
|
|
Și atunci, dacă nu vreau să mă uit, normal că nu-l văd și
|
|
sunt confuz.
|
|
E posibil să existe o frică legată de viitorul tău?
|
|
Da, ok. Bun. Când avem frică, acum nu vorbesc cu tine, vor
|
|
besc un pic cu sala.
|
|
Când simtim frică, nu intrăm în transă.
|
|
Când simte un om frică, nu o să intre în transă.
|
|
O să stea lucid, alert mental, pentru că viața înseamnă per
|
|
icol, de-aia simt frică.
|
|
Și atunci nu-mi dau voie să intru în transă.
|
|
Dacă nu-mi dau voie să intru în transă, la ce nu am acces?
|
|
La subconștient.
|
|
Linea timpului este o metaforă.
|
|
Pardon.
|
|
Este o metaforă pe care o pot gândi accesa doar în stare de
|
|
transă.
|
|
Adică doar dacă pentru câteva clipe doar, nu continu, dar
|
|
pentru câteva clipe,
|
|
să-ți dai voie să lași frica deoparte, stai liniștită că
|
|
apare iară,
|
|
Deci nu pleci de aici fără ea, nu-ți fac griji, că o uiți.
|
|
E acolo, liniștită.
|
|
Dar pentru câteva clipe să-ți dai voie să trăiești experien
|
|
ța ca și când n-ai avea nicio frică.
|
|
Și pentru câteva clipe să închizi ochii
|
|
și să-ți imaginezi în spatele tău cea mai frumoasă linie a
|
|
timpului pe care ai putea să-ți-o imaginezi.
|
|
Iar în fața ta cea mai luminoasă linie a timpului pe care
|
|
ai putea să-ți-o imaginezi vreodată.
|
|
Frica poți să o lași undeva în lateral, ca și cum pe moment
|
|
mi-o lași mie să-ți-o țin.
|
|
O țin eu aici
|
|
și tu poți să faci acest exercițiu de vizualizare a liniei
|
|
viitorului tău fără frică aia.
|
|
Simți cum e fără frică? Câteva momente să stai fără frică?
|
|
Pără simplu, să-mi o lași mie, o țin eu pentru tine.
|
|
Ok. Și cum te simți? Observă ce simți când ești fără frică.
|
|
Și altceva ce mai simți. Observăți corpul.
|
|
Ce simte corpul tău când ai lăsat din brație frică aceea?
|
|
Dacă vrei, o pot duce mai departe de tine.
|
|
Vrei să o duc la 3-4 pași distanță, să vezi cum e?
|
|
Te-ai frică că o să o pierzi?
|
|
Ai nevoie de ea?
|
|
Nu? Ok.
|
|
Bun, lasând frica deoparte, uite-te la linia viitorului tău
|
|
.
|
|
Nu trebuie să vezi ceva pe linia aceasta.
|
|
Nu trebuie să vezi cumva anume, nu trebuie să vezi luminoas
|
|
ă, strălucitoare, nu trebuie să vezi dreaptă.
|
|
E suficient să-ți dai voie să vezi așa cum e.
|
|
cu neclaritățile ei, cu confuziile legate de viitor, cu cea
|
|
ța aceea, blurată pe care
|
|
pe care poți să o vezi undeva în față.
|
|
Dar știi ce? Exact așa e viața.
|
|
N-ai cum să construiești din jurul tău un globul de cristal
|
|
și tu să stai înăuntru.
|
|
Viața e faină, tocmai pentru că are perioadele alea de ceaț
|
|
ă, de confuzie.
|
|
Dar știi ce e interesant?
|
|
Dacă te uiți atent, dacă ești foarte atent,
|
|
prin ceața aceea,
|
|
o să vezi dincolo de ea.
|
|
Știi când e ceață și ești concentrat așa pe un punct în faț
|
|
ă?
|
|
Parca acolo în centru,
|
|
imaginea devine clară.
|
|
Și tu poți să vezi prin ea, poți să treci cu privirea pe ac
|
|
olo.
|
|
Ei, vreau să faci asta acum.
|
|
și să vezi atât de departe în viitorul tău,
|
|
până acolo unde soarele răsare
|
|
și în fața ta, undeva departe,
|
|
e o lumină.
|
|
O lumină care parcă te atrage acolo.
|
|
Nu știi de ce, dar ți place acea senzație.
|
|
Poarte bine.
|
|
Și când simți senzația aceea de atracție
|
|
spre acea lumină,
|
|
ți-e greu să o vezi. Ok, o lăsăm fără. Lăsăm ceața,
|
|
E ok ceata?
|
|
Nu, dar serios, ceata de multe ori ne protejeaza.
|
|
Gandeste-te ca uneori nu vedem lucruri pentru ca ne e frica
|
|
de ce am putea vedea.
|
|
Si atunci, ceata are rolul ei.
|
|
E acolo cu un scop.
|
|
Ceata aia e prietena ta.
|
|
Te osti uiti la ea ca la o prietena.
|
|
și să îi mulțumești că te protejează de lucruri pe care nu
|
|
vrei să le vezi în viitor.
|
|
Și simplu să-i spui, nu mă gândeam că mi-ești prietenă, dar
|
|
îți mulțumesc pentru ceea ce faci ca să mă protejezi.
|
|
Am încredere să merg către tine pentru că știu că rolul tău
|
|
este să mă protejezi.
|
|
Vreau să testez cum te simți mergând către acea ceață, că
|
|
tre acel viitor.
|
|
Hai să vedem.
|
|
Fă 2-3 pași și observă la fiecare pas cum te simți.
|
|
Ce-ți place cel mai mult, mergând către acel viitor?
|
|
O da, o să fie lucrurile în viitorul nostru care nu ne plac
|
|
, dar o să fie și lucrurile care ne plac.
|
|
Unui ori, când viitorul nostru nu ne place, nu ne place
|
|
pentru că aducem trecutul nostru în viitor.
|
|
Luăm lucruri din trecutul nostru și zicem, dacă mi s-a înt
|
|
âmplat aia în trecut, nu-i mai logic o să se întâmplă și în
|
|
viitor.
|
|
Și ce fac? O iau din trecut și o pun și în viitor. Dar nu
|
|
se întâmplă totdeauna așa.
|
|
Așa.
|
|
Și n-are rost să ne programăm mintea
|
|
cu ceea ce ar însemna să punem noi cu mâna noastră obstac
|
|
ole.
|
|
De apărut, o să apară obstacole.
|
|
Stai liniștit, o să apară.
|
|
Nu trebuie să ține mai pui tu singură.
|
|
Ok.
|
|
Privește doar cât de luminos poți tu în față.
|
|
Nu e nevoie să faci un efort să fie mai luminos de atât.
|
|
Nu e nevoie să dublezi intensitatea luminii.
|
|
Nu e nevoie să vezi clar linia timpului.
|
|
Observă-te ce fain e să simți că ești acolo, că ești pe ea.
|
|
și ascultând în fiecare dimineață cum răsare soarele,
|
|
o să-ți dai voie să simți acea senzație atât de faină
|
|
când ești pe drumul tău.
|
|
Poarte bine.
|
|
Și la final o să-mi spui ce ai vrea să facem cu frica asta.
|
|
O țin aici, o pun deoparte, ți-o dau înapoi,
|
|
Te simți bine dacă o mai țini eu? Ai nevoie de ea înapoi?
|
|
Cum e?
|
|
N-ai avea nevoie de ea înapoi? Ești sigură?
|
|
Cât timp e aici la mine frica ta?
|
|
Aș vrea să faci ceva.
|
|
În treaba care-i cadoul ei pentru tine.
|
|
Ce vrea ea pentru binele tau?
|
|
Pentru ca trebuie sa va zic ceva, cat inaude Alexandra,
|
|
colega noastra acum are treaba. Vreau sa va zic ceva.
|
|
Nimic din psihicul nostru nu apare
|
|
ca sa ne faca vreun rau.
|
|
Inclusiv frica o generam
|
|
si apare din inconstientul nostru
|
|
ca o metoda de protectie.
|
|
Atunci ea vrea ceva benefic pentru a ne protejeaza de ceva.
|
|
Hai sa vedem de ce.
|
|
Pentru un punct iremediabil.
|
|
Face treaba buna?
|
|
Da? Ok. Si atunci de ce ai vrea sa scapi de ea?
|
|
Deci nu face treaba suficient de buna.
|
|
Dar daca i-ai multumit pentru ce-a facut pana acum
|
|
si i-ai propune sa evolueze, sa se transforme, sa se matur
|
|
izeze,
|
|
să accepte în ea lucrurile noi pe care tu le-ai învățat,
|
|
astfel încât să poată să-și abdateze strategia, să vină cu
|
|
o strategie mai bună.
|
|
Observă ce zice frica asta, teama asta.
|
|
Ar fi de acord să crească, să evolueze, pentru a te ajuta?
|
|
Da.
|
|
Ok.
|
|
Îmi dai răspunsul doar ca să te pui bine cu mine?
|
|
Văd că nu vă dau note.
|
|
Nu. Ok.
|
|
Are nevoie de ceva din partea ta astfel încât să
|
|
Crească.
|
|
Ce anume nu i-ai oferit acestei frici?
|
|
I-ai dat încrederea ta până acum?
|
|
Ai privit-o cu prietenie sau cu
|
|
dușmănie?
|
|
Nici dușmănie, nici prietenie. Ok, ai privit-o
|
|
cu ignoranță,
|
|
cu ignorare.
|
|
Deci te uita la frică cu frică?
|
|
Te-ai frică de frică?
|
|
E foarte bine.
|
|
pentru că înseamnă că mai ai încă o frică.
|
|
Faptul că ai conștientizat că ți-e frică de frică
|
|
mi se pare un foarte mare plus.
|
|
Ok.
|
|
Vreau să-ți propun să reviu ușor,
|
|
pentru că ce o să facem în modul ăsta o să continuăm
|
|
să ne ocupăm de aceste conștientizări.
|
|
Vreau doar să punctez niște lucruri cu voi toți
|
|
de ce am făcut acum, pentru că altfel o să sărim prea
|
|
departe
|
|
și pierdeți ce s-a făcut.
|
|
Ok?
|
|
Când ești pregătit, Alexandra revină ușor aici.
|
|
Super.
|
|
Mulțumesc.
|
|
Aplauze, vă rog, pentru colegia voastră curajoasă.
|
|
Mulțumesc, Alexandra.
|
|
Ok.
|
|
Scopul meu la nivel de master nu este să lucrezi cu voi o ș
|
|
edință întreagă de ceva care repară,
|
|
ci să pornesc repararea, pentru că nu cred că într-o sesi
|
|
une se poate rezolva ceva.
|
|
Dar e pornită și conștientizările valoroase ar putea să fie
|
|
pentru Alexandra
|
|
faptul că și-a dat seama...
|
|
Sau, mai bine să o întrebăm pe ea?
|
|
Cel mai bine să te întrebăm pe tine cam care sunt conștient
|
|
izările cele mai valoroase
|
|
făcând acest mic exercițiu, ajutându-ne și pe noi să înțele
|
|
gem cum funcționează acest conținut, acest concept.
|
|
Ne dai un microfon? Vor refuncționează? Nu? Ok, ne zici făr
|
|
ă.
|
|
Mai tare, dar ne zici fără.
|
|
Deci, dacă este tu la o conștientizare, care ar fi conșt
|
|
ientizarea cea mai valoroasă?
|
|
Deci, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e
|
|
făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e
|
|
făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e
|
|
făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e
|
|
făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e
|
|
făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e
|
|
făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e făcut, nu e
|
|
făcut, nu e făcut,
|
|
Frica aceea, cand ea a zis, ma uit cu frica la frica mea.
|
|
Ala e un moment foarte puternic, foarte important.
|
|
Pentru ca, initial, Alexandra a pornit cu ideea, mi-e frica
|
|
de viitor.
|
|
Voi amintiti? Mi-e frica de viitor.
|
|
Nu, in tunchare mi-e frica de viitor, nu intr-un trans,
|
|
pentru ca trebuie sa stau sa ma uit sa-l vad viitor.
|
|
Stau cu ochii mari deschisi, chiar daca inchid ochii, eu
|
|
tot i-am deschisi.
|
|
Aia mentali.
|
|
De asta nu vedeai linia timpului.
|
|
Datorita acestei frici nu-ti dai voie sa intri in transa.
|
|
Deci, mare atentie, pe ce urmeaza sa facem astazi si maine
|
|
si poi maine,
|
|
necesita transa continua.
|
|
Si atunci, cand aveti frica, lasati-o cateva minute, cat d
|
|
ureaza exercitiu,
|
|
Lasati-o intr-un colt.
|
|
Spune, Andreea, facem un colt acolo cu toate fricile, ca d
|
|
upa aia sa stie de unde sa-si le ia inapoi.
|
|
Pune biletele.
|
|
Asta e frica mea, sa nu-mi iei din greseala frica mea.
|
|
Faceti exercițile si dupa aia voi luați fricile inapoi.
|
|
Deci, nu cumva sa luati frica alta ea.
|
|
Bine.
|
|
Si Alexandra, am frica asta de viitor.
|
|
Nu o lasa sa intre in transa.
|
|
Pe langa ca nu o lasa sa intre intr-in transa,
|
|
frica in sine nu o lasa sa vada dincolo de ea.
|
|
E ca un zid, nu o lasa sa vada viitorul.
|
|
De aia i-am zis de ceata, de aia i-am zis de soarele la...
|
|
pe care nu putea sa-l vada pentru ca era dupa ceata.
|
|
Ok?
|
|
Bun, ok.
|
|
Si acum, in momentul in care exista frica,
|
|
ea a devenit obstacol.
|
|
Pentru că mi-e frică, mă uit cu frică la frică.
|
|
Asta înseamnă că eu văd în frică obstacolul
|
|
și simt frică față de un obstacol.
|
|
Simt frică față de frica respectivă.
|
|
Unde trebuie intervenit? Ce ar trebui să fac?
|
|
Ce am făcut, de fapt?
|
|
Ce resurse are nevoie frica?
|
|
Pentru ca din perspectiva nivelului de Practition, ar fi
|
|
trebuit sa zic, bun, iti dau o resurse de curaj ca sa
|
|
combati frica.
|
|
Din perspectiva de Master, frica este benefic, are un rolul
|
|
ei acolo, ma protejeaza de ceva.
|
|
Amintiti cum se zicea? Ma protejeaza sa nu ajung intr-un
|
|
punct de unde sa nu se mai poata schimba ceva.
|
|
Dacă eu îi iau frica, ce se întâmplă?
|
|
Ajunc în punctul ăla.
|
|
Doar că mai am încă o frică.
|
|
Am frica de frică.
|
|
Care le rezolv?
|
|
E o meta emoție.
|
|
Să zizați?
|
|
De fapt, ce mă interesează aici este să vedeți tot sistemul
|
|
,
|
|
să vedeți ansamblu, să vedeți că nu puteți rezolva.
|
|
nu mă pot duce.
|
|
A, ți-a apărut frică, trebuie să răzol frica.
|
|
Pentru că frica acolo
|
|
ar fi creat
|
|
un blocaj mai...
|
|
Dacă ar fi răzolat frica, s-ar crea un blocaj mai mare.
|
|
Eu ce i-am zis fricii?
|
|
Care a fost mesajul către frică?
|
|
Da, odată asta, ca să stea liniștită,
|
|
dar am mai făcut ceva.
|
|
Ia întreabă partea asta care generează frică,
|
|
dacă ar fi dispus să-și schimbe strategia ca să nu te lase
|
|
să te duci acolo.
|
|
Rolul Fricii care era să nu mă lase să ating punctul X.
|
|
Frica e o metodă bună, nu?
|
|
Ce face părintele cu copilul care vrea să-și bagă degetul
|
|
în priză?
|
|
Îl sperie să nu-și bagă degetul în priză.
|
|
Deci Frica îl ține să nu ajungă în punctul ăla.
|
|
Dar dacă copilul are 28 de ani?
|
|
Și vrea domnule să-și bagi degetul în priză.
|
|
Mai merge frica?
|
|
Trebuie ca părintele să-și schimbe un pic strategiile.
|
|
Și atunci exact asta faci. Îi spui părții cum ar fi să-ți
|
|
maturizezi strategia.
|
|
Să evolueze strategia ta.
|
|
Și o întrebi.
|
|
Ești de acord să-ți îmbunătățești strategia?
|
|
S-ar putea să zică nu.
|
|
Dar să zicem că a zis da, da?
|
|
A zis da, partea.
|
|
În momentul în care partea a zis da, atunci ai spui,
|
|
Bun, preia din mintea mea tot ceea ce am învățat în ultimi
|
|
ani,
|
|
astfel încât să găsești cea mai bună variantă de a-ți schim
|
|
ba strategia.
|
|
Pentru că partea, dacă e de acord să preia, o să învețe
|
|
instant de la tine.
|
|
Nu e ca și când e un deget și trebuie degetul ăla să urce p
|
|
ână la creier.
|
|
Este totalitatea informației pe care tu o ai.
|
|
Are acces la tot.
|
|
Dar de ce nu am învățat până acum?
|
|
Părțile de ce nu învață?
|
|
Când ai program pe computer, un program pe computer,
|
|
dacă ala nu e gândit din start să interacționeze cu alte
|
|
programe, nu interacționează cu alte programe.
|
|
Înțelegeți? Deci așa funcționează părțile noastre ca niște
|
|
softuri.
|
|
E un soft care își zice, eu trebuie să fac asta. Punct, at
|
|
ât.
|
|
Mai știi altceva? Nu.
|
|
Am fost creat să fac doar punct în lucru ăsta.
|
|
Păi da, mă, dar asta făceai acum 10 ani.
|
|
Ar trebui să-ți faci și tu un upgrade, update.
|
|
Atâta știu să fac.
|
|
Deci părțile noastre sunt ca niște softuri.
|
|
Bun, ce fain ar fi dacă am avea o parte care să se ocupe de
|
|
upgrade-ul părților?
|
|
Mă întreb dacă n-am putea să creăm o asemenea parte.
|
|
E cel mai simplu lucru sa creezi o parte, un program mental
|
|
.
|
|
Cum?
|
|
Cum faci asta? Cum ai creat orice parti?
|
|
Nu, nu ai creat un trans. Vioata de zi cu zi. Cum creezi
|
|
parti?
|
|
Cand apare o nevoie, o parte se creaza instant.
|
|
Trebuie să fie o nevoie intensă, percepută intensă.
|
|
O emoție foarte intensă generează automat o parte...
|
|
a creat un soft.
|
|
Gândăște-te la o situație din viața ta pe care ai trăit-o
|
|
prima dată.
|
|
Înainte de situația aia, nu ai fi știut cum vei reacționa,
|
|
că nu ai trăit-o.
|
|
Și brust s-a întâmplat prima dată acel lucru.
|
|
și ai reacționat într-un mod, ai gândit într-un mod și ai
|
|
reacționat într-un anumit mod.
|
|
În care mod ai reacționat, în care mod ai gândit și în ce
|
|
mod ai simțit,
|
|
aia e soft-ul părții respectiv.
|
|
Și l-ai creat atunci, când a fost nevoie, pe loc.
|
|
Nu l-ai anticipat, nu ți-ai zis, băi, la grădiniță, fii at
|
|
ent.
|
|
Când o să ajungi mare și o să treci prin situația X, așa
|
|
trebuie să reacționezi.
|
|
Nu, instant ai făcut-o, pe baza a ce?
|
|
pe baza trecutului tău, pe baza tuturor informaților pe
|
|
care le aveai
|
|
și s-a generat o asemenea parte, o asemenea soft.
|
|
Nu știu.
|
|
Fii atent, îți dau un exemplu.
|
|
Când ai condus mașină, la început,
|
|
la un moment dat, ai avut un prim moment când un idiot ți-a
|
|
tăiat calea.
|
|
Cum ai reacționat prima dată?
|
|
E în funcție de tiparul fiecăruia, de strategia, de struct
|
|
ura fiecăruia.
|
|
Eu, de exemplu, am frânat
|
|
și am frânat și am zis, ok, trebuie să am reacții rapide
|
|
pentru că nu te pui cu bip.
|
|
Altul, nevastă mea, a deschis geamul și a zis,
|
|
ba, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e
|
|
, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e
|
|
, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e
|
|
, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e
|
|
, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e, e
|
|
BELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELEL
|
|
ELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELEL
|
|
ELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELEL
|
|
ELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELEL
|
|
ELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELEL
|
|
ELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELEL
|
|
ELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELELEL
|
|
ELELelelelelelelel
|
|
Nu pe rând, toți de odată, vă rog.
|
|
Cine vrea. Da.
|
|
Stai că ți-a duce microfonul.
|
|
Bună.
|
|
Tu zic că el pornește.
|
|
Deci, împun problema pentru prima dată, conștientă fiind că
|
|
există părți diverse,
|
|
împun problema să rezolv aceste părți sau să le schimb.
|
|
Împun într-o situație în care nu am fost până la momentul
|
|
respectiv.
|
|
Consider că acum am aflat despre părți, acum am aflat
|
|
strategia în care ele se formează,
|
|
ca atare, o parte este generata de primul comportament,
|
|
prima atitudine,
|
|
pe care o am pentru prima data fiind in situatia X.
|
|
Si atunci consider ca ceea ce vreau la momentul asta
|
|
este pentru prima data sa modific aceste parți,
|
|
sau sa modific structura lor,
|
|
sau sa le alinez cu cine sunt eu acum.
|
|
Ceva mai trebuie, ai vazut foarte bine,
|
|
Mai trebuie un element, cel de emoție.
|
|
Ce emoție?
|
|
Ce emoție generează părți?
|
|
O emoție puternică, dar ce tip de emoție?
|
|
O trăire conștientă pe care s-o traduc în dorință?
|
|
Într-o dorință...
|
|
Când apare o nouă parte, de obicei?
|
|
Care... ce fac parțile? Ne protejează.
|
|
Păi când e nevoie de protecție?
|
|
Deci, e o situație de pericol.
|
|
Când e o situație de pericol.
|
|
Deci, noi trebuie să suprapunem strategia asta în care
|
|
văd toate parțile cum colapsează, cum sunt învechite,
|
|
cum au nevoie de upgrade,
|
|
și simt senzația de frică în momentul ăla.
|
|
Dacă simt senzația aia de pericol, nu-mi ea prea frică, per
|
|
icol.
|
|
În momentul respectiv, mintea mea generează o parte care ce
|
|
va face?
|
|
Va lua pe rând părțile astea să le facă upgrade.
|
|
Deci, ideea de cauza și efect.
|
|
Eu tratez cumva cauza, nu efectul.
|
|
Adică tehnica de cărja pe care o primesc prin tehnicile de
|
|
practitioner?
|
|
Ce e greu, să ne dăm seama că un lucru este efect.
|
|
Noi, având paradigma de la practitioner, noi tratăm lucrur
|
|
ile pe care le vedem ca fiind cauza.
|
|
Exact.
|
|
Și ne uităm unde nu trebuie.
|
|
Că ele de fapt au în spate o cauza reală.
|
|
Noi ne uităm de fapt la un efect și-l tratăm ca fiind cauza
|
|
pentru ceva ce se întâmplă în exterior.
|
|
interior. Nu ne uităm la interior.
|
|
Clarific imediat.
|
|
Vă dau un exemplu.
|
|
Gândiți-vă așa.
|
|
Fumez.
|
|
Poți să iau exemplul ăsta? Da? Ok.
|
|
Fumez.
|
|
Și
|
|
mă uit la ce
|
|
efecte ale fumatului,
|
|
ca să zic eu vreau să scap de fumat.
|
|
Effectele asupra sănătății,
|
|
efectele asupra relației
|
|
Lației cu familia care nu fumează.
|
|
Efectele asupra buzunarului.
|
|
Cum era bancul ăla?
|
|
Îți-ai un porș dacă nu fumezi.
|
|
Mă uit și văd efecte ale fumatului, corect?
|
|
Văd efecte ale fumatului.
|
|
Se văd ușor efectele fumatului.
|
|
Efectele mâncatului,
|
|
efectele băutului,
|
|
efectele drogurilor.
|
|
Se văd efectele.
|
|
Ok, perfect.
|
|
Pentru că se văd ușor efectele,
|
|
Eu consider că acțiunea respectivă este cauză.
|
|
Înțelegeți ideea?
|
|
Adică, dacă ceva are efecte și le pot observa ușor, mă uit
|
|
la acel ceva spunând,
|
|
a, înseamnă că asta-i cauză.
|
|
Dar, de fapt, îl ai efect.
|
|
De aici pornezi, de fapt, problemele.
|
|
Deci asta ar fi actiunea, fumat, baud, asa, si eu vad efect
|
|
ele ei.
|
|
Si atunci ma uit la actiune doar in termeni astia.
|
|
Pe cand eu ar trebui sa ma uit la actiune, in termeni astia
|
|
.
|
|
Intelegeti la ce ma refer?
|
|
Când eu privesc doar cadranul roșu și văd doar efectele,
|
|
tendința mea este să rezolv X-ul ăla, adică fumatul, depres
|
|
ia, ansietatia.
|
|
Păi, dar alea au apărut pentru că există niște cauze în sp
|
|
atele lor.
|
|
Dacă eu nu rezolv acele cauze,
|
|
Dacă eu nu rezolv cauza de aici,
|
|
dacă asta se menține și eu rezolv asta,
|
|
ghici ce o să se întâmple.
|
|
Să zicem că am anulat asta, am pus ciment pe ea.
|
|
Pune altceva.
|
|
O să apare aici un Y, altă variantă, de la aceeași cauza.
|
|
Cum?
|
|
Da.
|
|
Deci, dacă cauza se păstrează și am blocat acest efect,
|
|
apare efectul celalalt.
|
|
Am blocat si asta? Nu e nimic.
|
|
Apare asta l-alta.
|
|
Si tot asa.
|
|
Deci, diferenta fundamentala
|
|
intre practitioner si master e asta.
|
|
La practitioner ma uit,
|
|
vad efectul si vreau sa anulez
|
|
efectul.
|
|
Si eu il consider cauză,
|
|
pentru ca ala iasa in evident.
|
|
Nu?
|
|
Nu mă deranjează faptul, nimeni nu se trezește dimineața
|
|
spunând, ai de capul meu, nu mă mai simt conectat cu mine î
|
|
nsumi.
|
|
Vreau să rezolv lipsa de conexiune cu mine însumi.
|
|
Însă te trezești dimineața și zici, băi, am așa o anxietate
|
|
și așa mă simt cum palpită inima și îmi bate și simt așa o
|
|
frică necontrolată și îmi tremură mâinile și nu știu dacă
|
|
am atac de panică sau ce.
|
|
ala-s efectele unei deconectari de tine însuți, pe care nu
|
|
le vezi, pe care nu le mai simti.
|
|
Le simtim acele efecte așa.
|
|
Te treziști că te doare capul.
|
|
Dar nu te zici, ai de capul meu, am așa o lipsă de fier.
|
|
Cum? Așa ar fi normal. Dar nu știm lucrurile astea.
|
|
Și neștiindu-ne, zicem, mă doare capul.
|
|
Dar asta e un efect.
|
|
Dă-mi un algocalmin.
|
|
Și zice farmacista, nu că îți dau niște fier.
|
|
Dom'le, nu am nevoie de fier, mie îmi trebuie algocalmin,
|
|
mie vreau să-mi treacă capul, lasă-mă cu fierul tău.
|
|
Dau panii pe prostii.
|
|
E da, știți că aia e cauza durerii de cap?
|
|
Nu știu, am inventat-o, habarna, nu mă...
|
|
Nu mă fie ceva.
|
|
Da, un fier, un cui.
|
|
Bun.
|
|
Ziceți-mi cum vi se pare această paradigmă sistemică și d
|
|
acă o considerați deja integrată,
|
|
ca să știu dacă pot să merg mai departe sau mai aveți nevo
|
|
ie de lămuriri,
|
|
poate aveți întrebări legate de cum văd lucrurile aici,
|
|
pentru că sunt și niște reguli de a funcționa după această
|
|
paradigmă sistemică.
|
|
Și așa să vi le dau.
|
|
Să vi le dau?
|
|
Acum?
|
|
Dar chiar aveți nevoie de ele?
|
|
Bun.
|
|
Uite, sunt câteva elemente de care trebuie să ții cont
|
|
pentru paradigma asta sistemică.
|
|
În primul rând...
|
|
Părțile unui sistem sunt la fel de importante ca sistemul
|
|
întreg.
|
|
Și vin cu un exemplu.
|
|
Vreau să te gândești la piesele puse una lângă alta, separ
|
|
at.
|
|
piesele din care e construită mașina ta.
|
|
Nu le știi toate. Volanul, pedalele și câteva știi.
|
|
Dar imaginează-ți.
|
|
Mulțimea aia de piese puse așa într-o camera înșirată.
|
|
Toate piesele alea.
|
|
Sunt piesele din mașina ta,
|
|
de că ți-ai demontat mașina până la ultimul șurub și le-ai
|
|
pus acolo.
|
|
Mai au ele aceeași
|
|
efect, același beneficiu pentru tine,
|
|
ca atunci când sunt asamblate
|
|
sub forma mașinii?
|
|
Care e diferența?
|
|
Pentru că cum ar fi să te duci la reprezentanță și să zică
|
|
poftii sacul ăsta, camionul ăsta aici,
|
|
în bas, aveți toate piesele.
|
|
Ca la Lego, vă dăm și instrucții să le asamblați.
|
|
La IKEA.
|
|
să-mi place propria mașină.
|
|
Ar au piesele separat aceeași valoare
|
|
ca piesele organizate sub forma unui sistem?
|
|
Sistemul înseamnă că este cu ceva mai valoros decât suma
|
|
pieselor.
|
|
Este mai mult decât suma pieselor.
|
|
Aceasta este o regula gândirii sistemice.
|
|
Sistemul...
|
|
Ăsta-i deja un sistem.
|
|
Aici vorbim de un sistem.
|
|
Aici nu vorbim de un sistem.
|
|
Când sunt doar două,
|
|
nu au reacție cauză efect, ok.
|
|
Dar când avem deja mai multe componente, acolo vorbim de un
|
|
sistem.
|
|
Când vorbim de un sistem, sistemul,
|
|
dacă eu pot să văd sistemul și nu piesele,
|
|
eu am câștigat ceva.
|
|
Văd lucrurile mai mult decât aș vedea uitându-mă la fiecare
|
|
piesă în parte.
|
|
Și acum fii atent! Elementul cheie în toată povestea asta
|
|
este cum fac ca să mă antrenez să văd sisteme.
|
|
Și regula pentru asta este să pot să mă detașez de piesă și
|
|
să mă uit la însamblu.
|
|
un mic antrenament, dacă vrei, este tu de auna să te între
|
|
bi
|
|
din ce categorie face parte această piesă, acest element.
|
|
Care e categoria superioară care îl încadrează pe acel
|
|
element?
|
|
De exemplu, aici am o carioca.
|
|
Din ce categorie face parte această carioca? Categorie de
|
|
obiecte.
|
|
Instrumente descris, că nu puteam să zic feluri de mâncare.
|
|
În modul ăsta, dacă începem să gândim, noi ne antrenăm gând
|
|
irea care caută sisteme.
|
|
Și acum, atenție!
|
|
Trecerea la gândirea care caută și gândește în sisteme este
|
|
un imperativ pentru evoluția noastră.
|
|
Trebuie să o dezvoltăm.
|
|
Nu suntem obișnui să gândim în sisteme, noi suntem obișnui
|
|
să gândim în detalii.
|
|
Să punem microscopul, nu să ne uităm din avion la lucruri.
|
|
Gândiți-vă... Iată-n, luați-o așa...
|
|
Oamenii care au schimbat fața planetei de-a lungul istoriei
|
|
n-au fost oamenii care au văzut detaliu, ci care au văzut
|
|
ansamblu.
|
|
Schimbările majore, evoluția majora o face gândirea vizion
|
|
ară, nu gândirea de detaliu.
|
|
Gândirea de detaliu e o gândire executive, necesară, extrem
|
|
de necesară.
|
|
Dar gândirea executive nu există dacă nu ai înainte o vizi
|
|
une.
|
|
Adică dacă nu poți să vezi din avion lucrurile.
|
|
majoritatea oamenilor nu reusesc în propria viață pentru că
|
|
se uită la viața lor zi după zi.
|
|
Pas cu pas.
|
|
Cei care reusesc se uită și zic, în următorii 5 ani...
|
|
Cum bă, în următorii 5 ani, când eu d-abia mă gândesc ce
|
|
fac în weekend?
|
|
Și ei au gândirea, sau în următorii 20 de ani, o să fac
|
|
asta.
|
|
Știți oameni care gândesc așa?
|
|
Doi, trei.
|
|
Dar gândind așa, ei de fapt au această gândire de tip
|
|
sistem.
|
|
Doar ca paranteză, dar vine din acest tip de gândire, din
|
|
acest tip de educație.
|
|
Ați văzut că mulți occidentali, când își gândesc salariile,
|
|
le spun pe an, nu pe lună.
|
|
Americanii, le spun pe an, nu pe lună. De ce?
|
|
pentru că viziunea lor, unitatea lor de măsură nu este luna
|
|
, ci este anul.
|
|
Unitatea de măsură.
|
|
Unitatea asta de măsură înseamnă cât de mică e piesa sau câ
|
|
t de mare e sistemul pe care eu îl văd dintr-o privire.
|
|
O altă regulă ultima legată de gândirea asta sistemică
|
|
este că trebuie să mă mișc pe verticală și să dau aceeași
|
|
importanță
|
|
și viziunii de ansamblu, dar și detaliilor.
|
|
Deci trebuie să am abilitatea de a merge și în viziune,
|
|
dar mă duce și la firul ierbii.
|
|
Dacă o vezi în față, vezi procesual etapele una după alta.
|
|
Exprimarea ar fi pentru tine, eu fac pasii, unul după altul
|
|
.
|
|
O persoană care are viziune zice, la final o să fie așa.
|
|
Tu vezi următorul pas, vizionarul vede ultimul pas.
|
|
Tu vezi următorul pas, vizionarul vede ultimul pas.
|
|
Da, pentru că vezi prin, e normal, doar că e un efort
|
|
pentru mintea noastră,
|
|
în momentul în care tu zici, gădă-te, am în fața mea viitor
|
|
ul, am în fața mea pașii,
|
|
mintea codează efectiv și se organizează pentru a-ți îndepl
|
|
ini porunca.
|
|
E porunca.
|
|
Și cum face asta?
|
|
Păi înseamnă că pasul 1 e ăsta,
|
|
pasul 2 e ăsta,
|
|
pasul 3 e ăsta.
|
|
Pentru un executiv așa stau lucrurile.
|
|
Pentru un vizionar el zice
|
|
nu știu care-s pasii,
|
|
eu văd acolo la distanță.
|
|
Pasii nu știu.
|
|
Știu să vă zic lucrul ăsta pentru că un mentor de-al meu
|
|
Am murit.
|
|
Dar era un tip, un italian,
|
|
în vârstă,
|
|
pe care-l...
|
|
În Italia,
|
|
el fusese,
|
|
să vă zic așa, două lucruri despre el,
|
|
ca să vădem ce minte avea.
|
|
A fost președintele asociațiilor
|
|
tuturor agricultorilor din Italia.
|
|
a fost președintele consiliului de administrație de la fir
|
|
ma Ford.
|
|
Și în timpul liber, era și parte din consiliul de administ
|
|
rație de la Paribank.
|
|
Paribank e a cinci a bancă la nivel mondial ca mărime.
|
|
Și el făcea parte din consiliul de administrație de acolo.
|
|
Când Nenia ăsta venia în România, îl aștepta cu cafeaua așa
|
|
Nenia îi săresc.
|
|
Și Italianul ăsta a fost mentorul meu. Câțiva ani buni am
|
|
lucrat cu el, am lucrat pentru el și am învățat o grămadă
|
|
despre viziune.
|
|
și am venit în România cu o servietă, cu un document care
|
|
avea aproape 10.000 de pagini,
|
|
care includea digitalizarea întregului sistem bureaucratic
|
|
din România,
|
|
de la stocurile farmaciilor până la armată și sisteme de
|
|
siguranță,
|
|
și tot era în același continuu. Deci el gândise toate etape
|
|
le ăstea.
|
|
La un nivel de detaliu, vă dau un exemplu, ziceam, nu, ce
|
|
faci când, de exemplu, te duci la restaurant,
|
|
ai comandat un vin și îți place vinul ăla.
|
|
Păi, ce să fac? Notez cum se ganezece, nu? Gresit.
|
|
Pe sistemul ăsta vine o spătară, îți aduce tableta, tu îți
|
|
scanezi acolo codul cu telefonul tău
|
|
și pe tableta aia deja se face comandă către producători,
|
|
sistemul tău de pe telefon transmite adresa cu comanda că
|
|
tre producători
|
|
care îi strimite acasă.
|
|
Asta vrea să implementeze.
|
|
Bineînțeles că n-a putut să facă. De ce?
|
|
Pentru că nu avea abilitățile de a vedea...
|
|
Am întrebat bun, câți oamenii străbuie?
|
|
Căt... Care e echipă? Zice...
|
|
Nu știu, nu mă interesează.
|
|
Asta faceți voi.
|
|
pentru că nu a vrut să se ocupe de cum se implementează, de
|
|
partea de piese a sistemului,
|
|
nimeni nu l-a băgat în seama.
|
|
Și avea întâlniri cu ministri, cu guvernatorul băncii, naț
|
|
ionali, cu toți.
|
|
Așa era viața lui, constant a le da idei astora din care nu
|
|
s-a întâmplat nimic.
|
|
O fi răbans pe undeva tot documentul ăla.
|
|
Însă devine perimat cu timpul.
|
|
Tehnologia se schimbă, el nu mai e de atât actualitate.
|
|
Dar de aici mi-am luat foarte important acest element.
|
|
Nu e suficient să ai viziune, trebuie să vezi și piesele
|
|
mici.
|
|
Trebuie să te ridici la nivelul acela, dar să și cobori la
|
|
nivelul piesei.
|
|
Oamenii de obicei sunt ori la nivelul pieselor, ori la
|
|
nivelul viziunii.
|
|
Gândirea sistemică înseamnă să fac focus pe detaliu,
|
|
dar să pot să ies să văd și ansamblu.
|
|
Cum vi se pare chestia asta?
|
|
Stai că ți-a duce microfonul ca să audă toată lumea.
|
|
În opinia mea, executantul are o strategie mult mai analit
|
|
ică,
|
|
când vizionarul, dacă ar fi să-l luăm pe domnul de care ați
|
|
făcut vorbire,
|
|
el vedea, transmitea și spunea, restul, nu poți să am.
|
|
Nu știu, e prea mult. Care-i strategia acestui tip?
|
|
Izat acestui tip. Pentru că sunt și vizionari care am întâl
|
|
nit,
|
|
care spuneau, că, ca să ajungi acolo, trebuie să faci... să
|
|
ai strategia aceasta.
|
|
E, când aveau asta, deci dacă dai exemplu pe acești oameni,
|
|
acești oameni puteau să facă mișcarea de la nivel de ansamb
|
|
lu, la nivel de detaliu.
|
|
Vă amintiți metaprogramele? Ați făcut metaprograme?
|
|
Metaprogramele vorbesc că există un metaprogram care chiar
|
|
așa se numește, ansamblu versus detaliu.
|
|
Noi trebuie să ne antrenăm ambele.
|
|
Nu putem să stăm doar în ansamblu, nu putem să stăm doar în
|
|
detaliu, pentru că pierdem.
|
|
Mersiune, nu zic.
|
|
Pierdem abilități.
|
|
Și atunci întrebarea este cum antrenez asta?
|
|
Păi un element cheie și pornesc de la premiza că, în mare
|
|
majoritate, stăm în detalii, nu în ansamblu.
|
|
cum am trebuit să mă duc în ansamblu, în viziunea aia de
|
|
ansamblu,
|
|
când vă faceți planificarea, nu știu, ce vreți voi în vi
|
|
itorul vostru?
|
|
Nu mai faceți pe șase luni, faceți-o pe cinci ani.
|
|
Cum, adică să știu unde mă duc în concediu peste cinci ani?
|
|
Da, să știu unde te duci în concediu peste cinci ani,
|
|
peste 5 ani? Câți bani ai nevoie peste 5 ani? Cum ajungi la
|
|
suma aia de bani?
|
|
Ce îți trebuie în casă peste 5 ani? Asta e gândirea de care
|
|
avem nevoie.
|
|
Cum, domnule, nu pot așa? Asta trebuie să te antrenezi ca
|
|
să poți.
|
|
Fii atent, pare rupta din realitatea.
|
|
Adica, se zicezi cum?
|
|
Zici, bă da, n-are sens să fac asta.
|
|
Nu asta ți-ar zice mentorul meu.
|
|
Iar îi ar zice, nu, numai așa au sens lucrurile.
|
|
Dacă ceva ți pare un nonsense...
|
|
Eu mi-am dezvoltat regula asta la mine, mi-a fost destul de
|
|
greu, dar am dezvoltat-o.
|
|
Dacă ceva îmi pare prostie, nonsense, mă uit de 10 ori ac
|
|
olo.
|
|
Pentru că e doar posibil să nu văd ceva datorită limitelor
|
|
mele.
|
|
Rețineți, tendința celor mai mulți oameni este că
|
|
ceva nu are sens să se întoarce frumos cu spatele,
|
|
zică pusii, am plecat.
|
|
Pentru că e o prostie.
|
|
Regula mea, eu mi-am schimbat chestia asta.
|
|
nu-mi place,
|
|
nu are logică pentru mine,
|
|
înseamnă că e ceva acolo pe care eu nu văd.
|
|
Și trebuie să mă uit de 10 ori,
|
|
pentru că s-ar putea să nu văd.
|
|
Un alt element al filosofii ăstea de gândire sistemică
|
|
este să te întrebi așa.
|
|
Din câte perspective m-am uitat la această situație?
|
|
E o întrebare care pe mine mă zgârie tot timpul.
|
|
Pentru că descoper de multe ori că m-am uitat doar din o
|
|
singură perspectivă
|
|
de o sau două perspective la acea situație.
|
|
Și nu-i suficient.
|
|
Nu știu, uită-te la aparneam, la o perspectivă.
|
|
S-a mărit prețul pâinii, nu știu.
|
|
Din ce perspectivă te poți uita la situația asta?
|
|
Mănânc mai puțină pâine, e un lucru bun.
|
|
Mi s-a stricat mașina.
|
|
Să simțiți? Dar dacă ieșim din sală de aici, mai gândim așa
|
|
?
|
|
Nu, o să gândim dintr-o singură perspectivă.
|
|
Fie rar să fie, iar mi s-a stricat mașina, iar cheltui bani
|
|
cu prostia asta, mai bine nu o luăm.
|
|
Să simțiți?
|
|
Putea să mi se întâmple ceva. Bine că mi s-a stricat, că d
|
|
acă nu...
|
|
Dacă era un accident, era mult mai grav.
|
|
Dar nu o facem, pentru că nu suntem antrenați să gândim
|
|
perspective diferite.
|
|
Întrebarea mea pentru voi, că sunteți la nivel de master și
|
|
eu pun la toți cursanții de master,
|
|
de ce alegem perspectiva pe care o alegem, să o gândim?
|
|
E mai convenabilă, e ușoară, nu ne consumă energie.
|
|
Toate celelalte perspective, care nu ne vin instant,
|
|
Trebuie să facem efort să le gândim.
|
|
Și zicem, dar cum să aleg o altă perspectivă că e falsă, nu
|
|
e adevărată.
|
|
Singura adevărată e asta, nu.
|
|
Aia e singura perspectivă cu care ești obișnuit.
|
|
E comunăție.
|
|
Tu ai fost obișnuit cu acea perspectivă.
|
|
Gândiți-vă la o mâncare. Există mâncăruri care vă plac?
|
|
Există mâncăruri care nu vă plac?
|
|
Eu dau un exemplu.
|
|
O mancare care nu-ti place.
|
|
Zice-ti o mancare care nu-ti place.
|
|
Urzicii!
|
|
Fii rar să fie urzicile!
|
|
Sunt mancarea mea preferată!
|
|
Deci, pentru mine urzicile...
|
|
Acum 2 ani am cules un sac
|
|
din ala de 240 de litri
|
|
un sac de urzici
|
|
și le-am curățat cu mâinile goale
|
|
cu mâinile goale,
|
|
împotriva reumatismului,
|
|
mai am mâncă de curățat, probabil,
|
|
pentru că-mi plac la nebunie.
|
|
Deci nu există mâncare care să-mi placă mai mult
|
|
decât urzicile.
|
|
Ce mâncare nu-ți plac? Urzici!
|
|
Fii atent!
|
|
Fii atent!
|
|
Dacă mănânci de 16 ori urzici,
|
|
ajung să-ți placă.
|
|
Suntem in medie, s-a observat ca sistemul nostru neurologic
|
|
are nevoie de un anumit numar de repetari
|
|
sa prima data refuza, dupa aia accepta un pic, dupa aia
|
|
neutralizeaza, e neutru, dupa aia incepe sa zica, eehh,
|
|
acceptabil.
|
|
După aceea zice, interesant.
|
|
Deci, pare foarte curios.
|
|
Și ajunge să-ți placă după ce ai repetat acel lucru.
|
|
Bineînțeles, nimeni nu-i dispus să facă asta, pentru că noi
|
|
reacționăm la prima.
|
|
Nu-mi place, deci nu mănânc.
|
|
Atunci și apa devine mâncarea preferată.
|
|
Da, trebuie.
|
|
Un microfon aici, ține mâna sus să te vadă.
|
|
Aici vin cu o completare care va confirma ce ai spus, este
|
|
din cauza microbiomului.
|
|
Pentru că microbiomul nostru este setat și antrenat pentru
|
|
niște anumite mâncăruri.
|
|
Cine mănâncă burgeri, va avea microbiom în mare spus.
|
|
Pentru burgeri, cine mănâncă salată, îl are antrenat pentru
|
|
salată.
|
|
În momentul în care eu nu mănânc salată și ajung la
|
|
restaurant,
|
|
sau oran mănânc niște salată,
|
|
intestinul meu iarazna și zice,
|
|
stai așa că eu nu sunt antrenat, ce e asta?
|
|
Evident îți dă disconfort.
|
|
Și de asta se completează cu ce ai spus,
|
|
în momentul în care mănânci de suficiente ori,
|
|
devine un instrument.
|
|
Ai antrenat.
|
|
Deci, e biologică.
|
|
Eu asta mă distrăz cu mâncărurile ficei mele.
|
|
Zic, nu trebuie să mănânci,
|
|
vreau doar să guști o linguriță atât.
|
|
Dar nu, o linguriță atât vreau să guști.
|
|
Și fac asta constant.
|
|
din timp în timp, fată zice, asta-i mâncarea mea preferată.
|
|
Dar știu chestia asta și nu o forțesc să mănânce, doar o ob
|
|
ișnuiesc să mănânce o altă mâncare.
|
|
E o medie, e o medie.
|
|
Contează și distanța dintre ele, contează toate.
|
|
Așa, foarte bine, foarte bine.
|
|
Ca să dezobișnuiești, acolo e mai complex.
|
|
pentru că acolo intervine gândirea sistemică.
|
|
Și mă gândesc de ce țin atât de mult să mănânc acel aliment
|
|
.
|
|
Ce mi-o oferă? Ce reprezintă pentru mine?
|
|
Păi, când mănânc asta, simt liniște.
|
|
Ok, înseamnă că acel aliment reprezintă pentru tine liniște
|
|
a.
|
|
Reprezintă relaxarea.
|
|
Și dacă anulezi din start, ai anulat ce?
|
|
O ancoră pentru o liniște.
|
|
Și acum, conform gândirii sistemice, pot să iau de altunde
|
|
va liniștea?
|
|
Relaxarea?
|
|
Păi, dacă pot să iau de altundeva, nu mai îmi trebuie de ac
|
|
olo.
|
|
Înlocuiesc.
|
|
Da.
|
|
Întrebarea este
|
|
de ce din acel aliment
|
|
și nu din, nu știu, acțiunea de a mă plimba?
|
|
De ce am ales așa?
|
|
De ce am ales că, nu știu, fumatul îmi dă relaxare
|
|
și nu faptul că mă duc să mă plimb în natură?
|
|
Că e mai ușor, adică un consum mai mic de energie.
|
|
Orice altceva implică un consum un pic mai mare de energie
|
|
Cântintea noastră gândește în termeni de consum minim de
|
|
energie.
|
|
Deci, înainte de a face o asemenea schimbare,
|
|
trebuie să-i fac minții mele rosti de energie.
|
|
De unde?
|
|
Cum fac?
|
|
Sunt două... mă rog, mai multe, da?
|
|
Vă zic două strategii principale.
|
|
Una este să încep să fac acțiuni care îmi plac și care îmi
|
|
dau energie,
|
|
și alta este să-mi fac o listă cu comportamentele la care î
|
|
mi e foarte ușor să renunț.
|
|
Renunțând la un consumator de energie, am un pic de energie
|
|
în plus,
|
|
pe care îl pot folosi ca să compensez de la fumat la merge
|
|
în natură sau alerga sau nu știu ce face.
|
|
Că îmi trebuie un pic de energie în plus, că nu am acolo.
|
|
Nu ați observat că noi dormim, mâncăm, acumulăm energie și
|
|
ziua consumăm toată energia, ajungem seara fără pic de ener
|
|
gie.
|
|
Aceasta este o strategie nefuncțională, dragii mei.
|
|
Pentru că e ca și cum încarc bateria solară 100% și în ziua
|
|
următoare o descarc 100%, și după aia tot o încarc și tot o
|
|
descarc.
|
|
Chiestia asta este rețeta perfectă pentru a stagna, pentru
|
|
a nu evolua deloc.
|
|
Pentru că nu poți să faci nimic în plus, că nu ai energie.
|
|
Da, ești tot timpul pe zero.
|
|
Dacă tu, fii atent, ai câteva acțiuni care îți dau energie
|
|
și câteva acțiuni care îți consumă toată energia, înseamnă
|
|
că nu mai poți să-ți adăugi o acțiune în plus.
|
|
Sau nu poți să modifici ceva la o acțiune, să o îmbunătăți
|
|
ți, pentru că nu ai de unde energie.
|
|
E ca și când, nu știu, hai să luăm un exemplu cu banii, cel
|
|
mai simplu.
|
|
Când tu câștigi 100 de lei și cheltul e 100 de lei și asta
|
|
e tot timpul,
|
|
tu nu poți să zici, eu îmi pot îmbunătăți calitatea vieții.
|
|
Că nu mai poți să cumpări nici măcar un plic de ceai în
|
|
plus.
|
|
Tu trebuie să câștigi 105 lei ca să poți să cumpări un plic
|
|
de ceai în plinul.
|
|
Înțelegeți?
|
|
Sau să nu cheltui din suta aia, să renunți la ceva ca să po
|
|
ți să schimbi cu altceva.
|
|
Întrebarea este cum accesez aceste surse de energie?
|
|
De unde poți să îmi iau aceste energie?
|
|
Să răspundesc despre asta după pauză.
|
|
Muzică.
|
|
Pauza este 10 minute? De ajuns 15.
|