2823 lines
101 KiB
Plaintext
2823 lines
101 KiB
Plaintext
Buna seara!
|
|
Hai dimineața!
|
|
Buna dimineața!
|
|
Cum sunteți astăzi?
|
|
Odihneți?
|
|
Ați reușit să vă odihneți?
|
|
Ați reușit să vă odihneți?
|
|
Ați reușit să vă odihneți?
|
|
Ați reușit să vă odihneți?
|
|
Ați reușit să vă odihneți?
|
|
Ați reușit să vă odihneți?
|
|
Ați reușit să vă odihneți?
|
|
Ați reușit să vă odihneți?
|
|
Ați reușit să vă odihneți?
|
|
Ai reușit să vă odihniți?
|
|
Mai bine decât ieri? Mai rău decât ieri? Cum a fost?
|
|
Pe cine a sterilizat ieri după Curscu? Îndepărtează, aprop
|
|
ie, mărește, micșorează, colorează, decolorează?
|
|
Pe Cumnata? Ok.
|
|
Altcineva n-a sterilizat pe nimeni, nu cred.
|
|
Pe soacră!
|
|
Cum?
|
|
O pirietă, na, ha, ha, ok.
|
|
Pe tine.
|
|
Da.
|
|
O să învățați în timp inclusiv cum să dați
|
|
comenzi unor persoane
|
|
Coments care vor fi respectate 100%
|
|
Nașpa, nu?
|
|
De ce? Vă trebuie chestia asta?
|
|
Păi lasă-mă, gândiam...
|
|
Şeful! Măreşte-mă salariul!
|
|
Merge-o, dar nu chiar aşa!
|
|
Așa deja ați testat.
|
|
Ducu' noiul.
|
|
Ba să-l duci tu.
|
|
Ok.
|
|
Cu ce întrebări, dileme ați venit în dimineața aceasta,
|
|
legat de ce am discutat ieri?
|
|
Da?
|
|
Stai numai un pic să îți dea microfonul să te audă și celăl
|
|
alti colegi.
|
|
Am doar să clarifică... A, da.
|
|
Buna dimineața!
|
|
Oarna sunt.
|
|
Ieri am fost un pic confuză, și cu toate astea am repetat
|
|
aseară ca să îmi dau seama, m-am înțeles sau nu mă înțeles.
|
|
Foarte bine, da.
|
|
Deci înțeleg că scopul zilei de ieri a fost ca noi să înț
|
|
elegem sau să ne dăm seama,
|
|
sau să mai degrabă să fim atenți la caracteristicile gândur
|
|
ilor care pot fi în funcție de trei feluri.
|
|
vizuale, auditive sau...
|
|
cine-ste zice?
|
|
Este asta? E bine de ce am inteles?
|
|
Da, da, da, da. O sa va fac o schema astazi, ca sa mai clar
|
|
ificam un picut.
|
|
Ok. Bine, asta era intrebarea.
|
|
Da, da, da.
|
|
Multumesc.
|
|
Da?
|
|
Buna dimineata! Am testat ieri, dupa curs,
|
|
mai multe scenarii de asociere-disociere
|
|
și am observat în cazul meu că în majoritatea cazurilor de
|
|
situații mai puțini plăcute,
|
|
eu mă văd așa un pic pe jumătate, adică nu văd nici prin
|
|
ochii mei, nu mă văd nici pe mine,
|
|
și nu-mi dau seama cum duc exercițiul la final, sau dacă am
|
|
tendințea să cred că
|
|
momentele mai puțini plăcute le văd oarecum disociați, ce
|
|
fac, mă asociez?
|
|
Nu.
|
|
Deci, îndepătesc și mai tare.
|
|
Dacă sunt momente care îți dau o emoție destructivă, neg
|
|
ativă, da?
|
|
Nu te asocizi, pentru că o amplifici.
|
|
Deci, rețineți regula.
|
|
Asocierea amplifică, în diferent ce tip de emoție este...
|
|
Ok, mă gândeam că trebuie făcut opusul.
|
|
Nu, nu, nu.
|
|
Am înțeles.
|
|
Dacă deja pe o situație negativă ești disociat sau...
|
|
Partial, da.
|
|
înseamnă că mintea ta deja a prelucrat parte din emoția
|
|
respectivă. Poate că nu a ajuns la final, încă te mai făcu
|
|
ie.
|
|
Nu a fost prima dată exercițiu de ieri făcut și probabil de
|
|
aici. Ok, am înțeles.
|
|
Poate că nici măcar nu trebuie să faci aceste exerciții, ci
|
|
pur și simplu ai statușe, ai meditat. Văi, dar de ce mi s-a
|
|
fi întâmplat asta?
|
|
Dar cum ar fi fost dacă eu atunci aș vizita asta? Asta e
|
|
deja prelucrare.
|
|
Ok, ok, facem sens atunci.
|
|
Momentul in care tu prelucrezi o situatie,
|
|
gandeste-te, doar a prelucra o situatie inseamna o privit
|
|
din mai multe unghiuri, curai?
|
|
Da, da.
|
|
Cand eu ma uit la o situatie din mai multe unghiuri,
|
|
nimeresc si unghiul in care ma uit la o situatie si ma vad
|
|
si pe mine in situatia aia.
|
|
Ok, ok.
|
|
Automa, ce face mintia? Asta se numeste disociere.
|
|
Am inteles, ok, da, face sens acum.
|
|
Deci, ma duc in disociere de fiecare data cand
|
|
că caut perspective diferite asupra unei situații.
|
|
Pentru că eu am luat mai multe exemple și rămâta chiar în
|
|
toate, adică majoritatea.
|
|
Înseamnă că au fost situații la care tu ai lucrat, pe care
|
|
le-ai gândit.
|
|
Așa, așa este, am lucrat la ele de-a-n automat.
|
|
Deci, regula este așa, pe orice situație care îți dă o emoț
|
|
ie distructivă, ne disociăm.
|
|
pe orice situatie care ne dă o emoție pozitivă, constructiv
|
|
ă,
|
|
ne asociăm.
|
|
Pentru că noi vrem să avem emoționalul ăla pozitiv dat de
|
|
situația X,
|
|
dar nu vrem să-l avem dat de situația Y,
|
|
și atunci acolo ne disociăm, că nu ne place, știi?
|
|
Da. Mulțumesc pentru clarificări.
|
|
Cu drag.
|
|
Vă ajută clarificări de genul ăsta?
|
|
Vedeți cât de important e să puneți întrebări?
|
|
pentru că mi-ar fi scăpat clarificarea asta dacă voi nu p
|
|
uneați întrebări.
|
|
Uitam să vă zic, îmi aminteam în avion.
|
|
Așa că rugămintea este să contribuim fiecare la calitatea
|
|
acestui curs.
|
|
Și modul în care voi contribuiți cel mai valoros este să sp
|
|
uneți ce nu a fost clar.
|
|
Să ne puneți pe noi în curcătură.
|
|
Diceți, băi, explică-mi chestia asta. Nu mi-a fost clar.
|
|
Explică-mi.
|
|
Ăla e un mod prin care tu contribui la creșterea calității
|
|
cursului acesta pentru toată grupul, pentru tot grupul,
|
|
inclusiv pentru colegii tăi, nu doar pentru tine.
|
|
Nu obții o clarificare doar pentru tine, ci crede-mă, dacă
|
|
tu ai o întrebare, mai multă lume are aceeași întrebare,
|
|
dar poate că nu și-a formulat-o foarte clar în minte
|
|
sau poate că nu a avut curajul să zică întrebarea respectiv
|
|
ă.
|
|
Deci, nu te gândi, ba, am doar eu o întrebare, las, o țin
|
|
pentru mine,
|
|
poate reușesc să găsesc un moment în care să pun întrebarea
|
|
asta doar lui Marius
|
|
să nu zică ceilalți că, uite, eu n-am priceput.
|
|
Noi avem de la școală chestia asta.
|
|
Ăla care întreabă nu știe, dom'le, nu poate, nu îl duce m
|
|
intea.
|
|
E exact pe dos. Omul care intreaba, e persoana care invata
|
|
cel mai mult.
|
|
Ok? Da.
|
|
Asa.
|
|
Neata.
|
|
Mi s-a spus ca in momentul in care ma disociiez, de fapt im
|
|
i bag ranile sau emotiile supresi.
|
|
Eu nu le vad asa. Dar care este delimitarea fina in a nu
|
|
considera ca e ceva nearugula cu mine si bag emotiile sup
|
|
resi in loc sa le disociiez?
|
|
Nu pot să-mi dau seama cine a putut să-ți spună lucrul ăsta
|
|
, nu contează.
|
|
Nu contează.
|
|
Însă niciunde în zona asta, psihologie, de la, poate doar
|
|
de la nivelul genunchiului broaștei, poate cineva să zică a
|
|
șa ceva.
|
|
Am înțeles.
|
|
Adică disocierea este un proces natural pe care îl face un
|
|
om care s-a vindecat de un anumit eveniment.
|
|
Eee.
|
|
Înțelegi? Deci, desocierea este ceea ce rămâne în urma unei
|
|
terapii.
|
|
Omul face psihoterapie în urma ei, rămâne această...
|
|
Păi mă uit la mine și nu mai îmi spun că sunt prost.
|
|
Dar mă uit la mine!
|
|
A ce vă sună când eu zic, mă uit la mine?
|
|
A disociere!
|
|
Deci structurarea, designul gândurilor mele arată o disoci
|
|
ere în momentul în care eu pot să formulez
|
|
Mă uit la mine și acum sunt mândru de mine.
|
|
Mă uit la mine și-mi vine să-mi dau palme.
|
|
Înțelegeți? Deci în momentul în care cineva poate să se exp
|
|
rime, se exprimă formulând
|
|
Mă văd pe mine, mă uit la mine, mă gândesc la mine, asta e
|
|
disociere.
|
|
Ok?
|
|
Da.
|
|
Nu stiu. Voi dati microfonul unde vreti, si...
|
|
Da.
|
|
Multumesc. Bună, Sămarius.
|
|
Legat de experiențele pozitive și negative,
|
|
ne-ai spus ieri să repetăm...
|
|
experiențele pozitive, nu numai pe alea negative, să ne
|
|
repetăm în cap,
|
|
eu am în cap ideea că merit
|
|
chestiile rele,
|
|
adică eu le-am creat, pentru că nu am făcut anumit lucru,
|
|
P-alea care mi se intampla bune nu le merit pentru ca din
|
|
noroc ca mi s-a intamplat, altcineva le-a facut, mi se int
|
|
ampla si nu pot sa le repet, noroc.
|
|
Si nu stiu cum sa o tratesc pe asta, mai ales pe aia cu ca
|
|
nu merit lucrurile bune, ca sunt din noroc.
|
|
Multumesc.
|
|
Bun, procesul aici de a remodela acest tipar
|
|
ține de lucru pe convingeri
|
|
care o să-l abordăm un pic mai târziu, adică în modulele ur
|
|
mătoare.
|
|
Momentan, ok, trebuie să vă arăt o schema
|
|
și o să clarificăm un pic mai mult după ce vede schema asta
|
|
.
|
|
Oare, Valentin, poți să prins flipchart-ul și să proiectăm
|
|
acolo?
|
|
Nu merge.
|
|
N-avem așa. Ok, bine, n-am știut.
|
|
Bun, atunci o să încerc eu să și vorbesc în timp ce desenez
|
|
, că și așa dacă scriu, nu înțelege nimeni.
|
|
Deci mai bine explic.
|
|
Ok, vă mai imitiți momentul cu sala și s-a uzit boomul ăla
|
|
și unii s-au speriat, unii s-au bucurat?
|
|
Ok, bun, super.
|
|
Chiestia aia, sunetul ăla, e orice experiență ai trăit tu.
|
|
Că te plini pe stradă și vezi că cineva îi dă o palmă cuiva
|
|
.
|
|
Sau, nu știu, două mașini se tamponează.
|
|
Sau te uiți la televizor și nu știu ce.
|
|
Sau te cerți cu partenari.
|
|
Orice situație de viață este un așa numit stimul extern.
|
|
Stimul extern.
|
|
Este un țipăt.
|
|
o buvnitura, o ceartă, un conflict, da?
|
|
Orice, ceva din exterior.
|
|
Noi ne-am aștepta ca stimul ăsta extern să ne dea o emoție.
|
|
În realitate, nu ne dă o emoție, stimul ăsta extern.
|
|
Stimul ăsta extern este filtrat de convingerile noastre,
|
|
de valorile noastre.
|
|
De exemplu, dacă nu dau doi bani pe oameni,
|
|
dacă văd că unul îi dă un pumn altuia,
|
|
la mine... eu merg mai departe.
|
|
Da sau nu? Adică...
|
|
Bă, nu mă interesea, ok, mă du...
|
|
Nici nu mă atinge.
|
|
Stimul ăla pentru mine aproape că nu există.
|
|
Dacă sunt o persoană extrem de empatică,
|
|
același stimul,
|
|
unul care îi dă un pumn cuiva,
|
|
Mă depesticau, adică extrem de intens pentru mine, să zisa
|
|
ți.
|
|
Deci, în funcție de valori,
|
|
pot să fie stimulul respectiv să îmi dea o emoție sau să nu
|
|
îmi dea o emoție.
|
|
La fel, în funcție de convingeri.
|
|
Las că fiecare primește ce merită.
|
|
Ăla a primit un pum.
|
|
Nu mă atinge că fiecare primește ce merită.
|
|
Dar dacă gândesc în termeni de
|
|
tre' să ne implicăm ca să fie bine pentru toată societatea.
|
|
Deja, ma implic altfel, am o alta atitudine in momentul ala
|
|
,
|
|
in functie de sistemul meu de convingeri.
|
|
Bun.
|
|
Deci, stimului extern, odata este filtrat de chestia asta,
|
|
dar stimului extern
|
|
creaza o reprezentare mentala.
|
|
Ce inseamna asta?
|
|
Ce face stimului extern?
|
|
Vad
|
|
un accident de masina, poftim.
|
|
Ce înseamnă reprezentare mentală?
|
|
Că îi fac o poză, sau filmez cu camerele mele, video și cu
|
|
microfoanele mele, urechile,
|
|
și aduc în interiorul capului meu ceea ce am văzut, am auz
|
|
it, simțit în exterior.
|
|
Asta înseamnă reprezentare. Vă amintiți? Reprezentare
|
|
mentală.
|
|
Lumea din jurul nostru noi o traim prin reprezentariile
|
|
mentale.
|
|
Bun.
|
|
Deci, stimului extern crează această poză, film a exterior
|
|
ului, o creăm în interiorul minții noastre.
|
|
Și ai zici, ok, reprezentarea mentală îmi dă emoția.
|
|
Fii atent.
|
|
Reprezentarea mentală îți dă emoția, dar emoția este condiț
|
|
ionată de fiziologia ta.
|
|
Ce înseamnă fiziologia ta?
|
|
Dacă, de exemplu, te doare o măseam,
|
|
dacă, de exemplu, te simți relaxat, vei avea aceeași emoție
|
|
într-o situație.
|
|
Starea ta de sanatate, bani mai mult,
|
|
pozitia corpului, ati facut la modul 1
|
|
despre fiziologia?
|
|
Un pic... hai sa testam, hai sa vedem, merci.
|
|
Acum, ani de zile, inainte erai noastre,
|
|
am avut sansa sa lucrez in Timisoara
|
|
in primul centru din Romania, am fiintat pentru
|
|
rehabilitarea copilor cu autism.
|
|
și am lucrat acolo câțiva ani, și la un moment dat
|
|
aveam o mămică care venia cu copilașul
|
|
și copilul cu autism, hiperkinetic
|
|
destul de avansat autismul
|
|
și mama era în depresie
|
|
era în depresie pentru că
|
|
copilașul de...
|
|
avea atunci vreo 8 ani
|
|
de câțiva ani nu îi lăsa să doarmă deloc.
|
|
Deci noaptea mama nu dormea,
|
|
tata nu dormea, a doua zi tata se ducea la lucru,
|
|
pentru că copilul avea
|
|
un tic
|
|
nervos,
|
|
lua lingurile și toată noaptea bătea cu lingurile în mobilă
|
|
.
|
|
Și datorită faptului că era hiperkinetic,
|
|
deci era ca și cum tu ai fi băut 10 cafele,
|
|
nu avea somn.
|
|
Și el se culca dimineața la ora 6 sau la ora 7.
|
|
Dormea câteva ore și era iarăși fresh.
|
|
Și-o lua de la capăt.
|
|
Imaginează-ți an de zile să nu doriu.
|
|
Și a doua zi să te trezești și să faci curat în casă,
|
|
să te duci la lucru, tai căsu.
|
|
Era o depresie amândoi.
|
|
Venea mama cu copilul și așa îl aducea de mână.
|
|
Asta era starea ei.
|
|
Ok?
|
|
Și îți imaginezi cum se simțea care era emoția ei.
|
|
Eu vedeam fiziologia.
|
|
Bună dimineața!
|
|
Asta era fiziologia ei, așa vorbea.
|
|
Umerii căzuți, tot.
|
|
Și a trebuit, în mintea mea a fost așa, băi, dacă vreau să-
|
|
l ajut pe copilul ăsta, părinții trebuie să-și schimbă emoți
|
|
ile.
|
|
Cum fac să-și schimbă emoțiile?
|
|
cum fac sa stimbă emoțiile? N-aveam timp sa fac terapii si
|
|
alte chestii.
|
|
Vezi aici o sageata interesanta.
|
|
Emotia pe care tu o simti te face sa stai intr-o anumita
|
|
pozitie.
|
|
Cum stai, de exemplu, cand esti nervos?
|
|
Care e pozitia ta cand esti nervos?
|
|
Ai o anumita pozitie? Cine vrea sa-mi arate?
|
|
N-as vrea sa stiu.
|
|
Da, dar nu cu zâmbetul ăsta pe față, corect?
|
|
Așa, ok.
|
|
Dar când e... hai să facem un experiment.
|
|
Hai să facem un experiment, ok.
|
|
Iată-mi ce vreau să fac.
|
|
Și să vezi cum fiziologia și emoțiile, vezi, au săgeată și
|
|
într-o parte și într-alta.
|
|
Fiziologia generează emoții, emoția generează poziția corp
|
|
ului.
|
|
Vreau să facem un experiment. Vreau să stai în poziția cea
|
|
mai căzută,
|
|
aia în care de obicei stai când ești trist și fără vlagă și
|
|
fără energie.
|
|
Stai așa cu umerii căzuți, mâinile căzute, capul căzut, st
|
|
ai așa.
|
|
Și în poziția asta pe care corpul tău, crerul tău o știu că
|
|
e asociată cu starea de tristete,
|
|
o să te rog să fii un pic fericit.
|
|
De ce ai ridicat capul?
|
|
Nu merge!
|
|
Nu merge! Exista o unitate, o conectare atat de stransa
|
|
între emoția noastră și poziția corpului,
|
|
încât doar când ți-am spus cuvântul
|
|
Fii fericit, o să te rog să fii fericit,
|
|
corpul tău a reacționat.
|
|
Nici măcar nu te-ai pus probleme...
|
|
Ok, dar a zis Măriu să fiu fericit și să stau în poziția
|
|
asta.
|
|
Nu.
|
|
Instant s-a ridicat corpul.
|
|
Bun, acum fă altfel.
|
|
Iați poziția ta de stat pe șezlong la soare.
|
|
Hai ca e spatiu, stai pe 6 long la soare.
|
|
La stai intins asa...
|
|
Atentie, cand zic pozitie, ma refer de la degetele picioare
|
|
lor pana la parul din creste tu capule.
|
|
Adica inclusiv fata, mimica fetiei.
|
|
Cum stai tu cand stai la soare?
|
|
Si acum fii trist.
|
|
Fii nervos!
|
|
In pozitie asta fii nervos dom'ne.
|
|
Ba, dar ei nerveaza-te.
|
|
Stai relaxat cu mainile sub cap, la soare, fain, frumos...
|
|
Fii domn nefurios!
|
|
Se reușește?
|
|
Știi de ce nu se reușește?
|
|
Pentru că postura corpului tău îi spune creerului tău care
|
|
e emoția
|
|
pe care ar fi normal să o simți cu această poziție a corpul
|
|
ui.
|
|
Țineți minte următoarea regulă.
|
|
Nu poți să simți o emoție
|
|
dacă corpul tău nu se pune în poziția specifică emoției
|
|
respective.
|
|
Vin la pachet.
|
|
Sunt condiționate una de alta.
|
|
Și acum hai să-ți zic reversul medalii.
|
|
Vrei o anumită emoție,
|
|
pune-te în poziția specifică emoției respective.
|
|
Deci, emoțiile noastre sunt date de reprezentările noastre
|
|
mentale și de fiziologia noastră.
|
|
De ce fiziologie și nu poziția corporală?
|
|
Pentru că, de exemplu, o boală nu e poziție corporală, dar
|
|
ți influențează emoția.
|
|
o durere îți influențează emoțiile.
|
|
Ok?
|
|
Și fiziologie însemnând tot ce înseamnă de fizicul nostru.
|
|
Îți poate influența emoția.
|
|
Și fii atent!
|
|
Dar abia acum avem un comportament.
|
|
Deci, am situație exterioară,
|
|
reprezentarea mentală acelei situații exterioare.
|
|
Emoția dată de ce?
|
|
Ce dă emoția?
|
|
Representarea mentala plus fiziologia, dau emotia, si da be
|
|
a dupa asta, acționez.
|
|
Am un anumit comportament.
|
|
Iiii! Fug! Ma apar! Ma cert! Ridic tonul! Astea sunt
|
|
comportamente.
|
|
Asta e tot lansul care determina comportamentul nostru.
|
|
Da?
|
|
Aia ține tot de fiziologie.
|
|
Deci fiecare emoție are niște caracteristici de poziție,
|
|
ritm, viteză de respirație, tipar, unde respir, clavicular,
|
|
toracic, abdominal.
|
|
Fiecare emoție are designul ei fiziologic.
|
|
Și dacă o parte din designul ăla fiziologic se regăsește,
|
|
persoana respectivă are emoția aia.
|
|
Un exemplu.
|
|
Ați făcut la modul 1 despre raport, correct?
|
|
Prin raport pot să induc unei persoane orice emoție vreau
|
|
eu.
|
|
Cum fac asta?
|
|
Știu cum respir când am o anumită emoție și fac raport pe
|
|
respirație cu acea persoană.
|
|
Ce înseamnă un raport pe respirație?
|
|
Ați testat? Raport pe respirație?
|
|
respir în ritmul acelei persoane și după aceea vreau relax
|
|
are.
|
|
Respiri mai lent și persoana cu care am făcut raport pe
|
|
respirație va începe să respire mai lent.
|
|
Și faptul că-și schimbă modul în care respiră, aș va schim
|
|
ba și emoția.
|
|
Și va zice, mă, nu știu de ce, dar așa de calm mă simt când
|
|
sunt cu tine.
|
|
Să vezi ce fain e asta în cuplu, când vrei o anumită stare
|
|
de la partener
|
|
și respiri într-un anumit mod.
|
|
Rămâne între patru ori.
|
|
Ghinionul știți care e? Când eva SM trainer de NLP.
|
|
Da.
|
|
Și știe.
|
|
Nu mai... ce vă, faci raport pe respirație cu mine?
|
|
să nu mai faci raport pe respirație cu mine.
|
|
Ok, vă ajută schema asta?
|
|
Deci, mie mi-a clarificat foarte multe lucruri,
|
|
pentru că inițial oamenii cred că
|
|
asta-i situația și eu, tip, mă enervez, fug, dau cu pumnu,
|
|
sunt situație-reacție.
|
|
Nu, nu este niciodată situație-reacție.
|
|
Este situație, filtrul al situației, reprezentarea mentală,
|
|
emoție, fiziologie și dacă după aia o reacție.
|
|
O leu, o bosești până ai o reacție.
|
|
Experiențele anterioare sunt sistemul de convingeri.
|
|
Pentru că experiența anterioară m-a învățat ce să gândesc.
|
|
Asta se numește convingere.
|
|
Deci, când tu zici experiența anterioară, de fapt, eu cum
|
|
...
|
|
Cum memorez experiența anterioară sub forma unor reguli?
|
|
Nu mai dau examene pentru că eu de fiecare dată cad examen
|
|
ul, pic examenul.
|
|
Să-ți ziceți? Și cum am ajuns la asta? Am avut experiența
|
|
anterioară cu trei examene picate
|
|
și mi-am format o regulă. Eu sunt ala care pic tot timp cu
|
|
examen. Deci, unde vine convingere?
|
|
În cazul copiilor...
|
|
Când o să vorbim de convingeri, vă clarific, dar există așa
|
|
, convingerile pot fi create datorită experiențelor, repet
|
|
ate,
|
|
pentru că li s-a spus lucrul ăsta sau pentru că și-au spus
|
|
lucrul respectiv. Deci, ai trei surse ale convingerilor.
|
|
Dar o să ajungem la un moment dat să vorbim mai detaliat
|
|
despre convingeri și cum le modificăm.
|
|
Ok. Bun, deci, ăsta e sistemul în totalitatea lui. Ce ne
|
|
interesează pe noi este unde putem influența sistemul.
|
|
Și unde îl putem influența? Putem schimba stimului exterior
|
|
?
|
|
Ce facem noi din schema asta ca sa schimbam stimul exterior
|
|
?
|
|
Aici. Putem schimba?
|
|
Ia atent! Comportamentul nostru vrea sa influenteze stimul
|
|
exterior.
|
|
Adica, vine ala si vrea sa dea cu pumnu, asta e stimul
|
|
exterior.
|
|
Eu am tot schema aia in mintea mea si ii reactionez, ii dau
|
|
una cu piciorul.
|
|
Știi?
|
|
Să zicezi? Am un comportament.
|
|
Ca să ce?
|
|
Ca să nu pot să schimb nimic în exterior?
|
|
Ca să-l fac să schimbe ce face?
|
|
Adică să schimb situația exterioră.
|
|
Scopul final este să vreau să schimb situația exterioră.
|
|
Și o fac asta prin comportament.
|
|
Problema este că sunt unele momente în care comportamentul
|
|
nu este cel potrivit.
|
|
Vă dau un exemplu.
|
|
Imaginează-ți că trebuie să te duci la un interviu, pentru
|
|
un job.
|
|
Și...
|
|
Îți dau două variante.
|
|
Să nu știi dacă ți s-a întâmplat.
|
|
Băi, te duci într-o zi la interviul ăla
|
|
și știi zilelele în care te trezești cu fața la cearceaf?
|
|
Băi, și n-ai chef nici măcar să respiri, dar mai ales să te
|
|
dai jos din pat.
|
|
Deci dacă ar putea altcineva să respire în locul tău ar fi
|
|
extraordinar.
|
|
Dar n-ai chef de nimic, adică senzația din aia de
|
|
aia de, bă, aia de, capă mea, de ce m-am mai trezit astăzi,
|
|
ți-a vrut vreodată?
|
|
Eu m-am avut.
|
|
Și e normal să existe.
|
|
Adică, viața e așa, vă amintiți?
|
|
N-am mai zis asta, niciodată nu e așa.
|
|
Totuși te chinui,
|
|
tragi pe tine pantalonii, după aia chiloții,
|
|
După aia, îți dai seama că ceva nu e regulă, zici, lasă că
|
|
merge și-așa și te duci la interviu.
|
|
Superman, n-ați văzut?
|
|
Superman are chiloții peste pantalonii.
|
|
Nu.
|
|
Te duci la interviu.
|
|
Băi, dar n-ai nici chef să respiri.
|
|
cam cât de eficiente o să fie comportamentele tale în acel
|
|
interviu.
|
|
Comparativ cu o altă zi în care, știi zilele alea de prima
|
|
zi de vacanță?
|
|
E soare afară și afară plouă cu găleata.
|
|
Dar nu contează, pentru că în sufletul tău e soare.
|
|
Știi? Momente din alea în care te trezești atât de bine
|
|
dispus de ți se pare că e vacanță.
|
|
și te îmbraci, nu mai contează cum,
|
|
și te duci la interviu.
|
|
Cum o să fie comportamentul tău la interviu?
|
|
În care dintre cele două situații,
|
|
comportamentul tău va fi mai eficient?
|
|
Să zicem că știi același lucru,
|
|
ți se pun același întrebări,
|
|
ești la fel de deștep și întru un interviu și în altul.
|
|
Dar faptul că te vei duce cu o emoție acolo,
|
|
cu altă emoție acolo, va schimba ce?
|
|
V-a schimbat două lucruri. Atât comportamentul cât și fizi
|
|
ologia ta. Adică non-verbalul tău va transmite că ești la p
|
|
ământ sau că radiezi de energie.
|
|
Datorită cui? Datorită emoții. Întorc înapoi. Emoția dată
|
|
de reprezentarea mentală, dar dată și de convingeri și de
|
|
valori, dar despre care încă nu știi cum se modifică.
|
|
Da, o sa inveti cum se lucreaza si pe convingeri si pe val
|
|
ori.
|
|
Pe convingeri la Practitioner, pe valori de abia la nivel
|
|
de Master.
|
|
Insa, ce stia cum sa modifici sunt doua lucruri, reprezant
|
|
ariile mentale si fiziologia.
|
|
Fiziologia...
|
|
Fii atent! Vă amintiți că am început povestea cu doamna
|
|
care venea cu copilul la sediu acolo unde lucram?
|
|
Bună dimineața l-am adus pe Bogdân.
|
|
Azi așa, mâini așa, poi mâini așa, intram în depresie eu.
|
|
pentru că stând permanent cu o situație pe care o vezi zil
|
|
nic, ajunge să te influențeze.
|
|
Și atunci, ce am făcut? I-am zis în felul următor, de mâine
|
|
, dacă vreți să intrați la mine în cabine să vedeți cum luc
|
|
rezi cu copilul,
|
|
trebuie să vă uitați pe dulap.
|
|
S-a uitat la mine așa și a zis...
|
|
A venit ziua a doua.
|
|
Bună zi dimineața, am venit...
|
|
Zic, ce-ați uitat?
|
|
Și-a rădulapă.
|
|
Să uită sus.
|
|
Când te uiți în sus, ce se schimbă?
|
|
Aveți copii.
|
|
Copilul mic plânge.
|
|
Vine mama lângă el, și copilul se uită la mama în sus și se
|
|
oprește din plânz.
|
|
și mama e super fericită,
|
|
pentru că vocea ei l-a liniștit pe copil.
|
|
În realitate,
|
|
șșș, secret,
|
|
nu poți plânge privind în sus.
|
|
De ce crezi că l-au pus pe Dumnezeu sus și nu jos?
|
|
Pentru că dacă îl puneau jos, îți dădeau lacrimile.
|
|
Te uiți sus și zici,
|
|
mă simt ușurat.
|
|
Oamenii buni, fiziologia spune că în momentul în care noi
|
|
privim în sus,
|
|
se schimbă poziția corpului și se schimbă emoția noastră.
|
|
De-aia l-au pus pe Dumnezeu sus.
|
|
Copilul, când se uită în sus, nu mai poate să plângă.
|
|
Creierul nostru nu permite accesul la emotii negative,
|
|
cu ghilimele, dar stiti de ce cu ghilimele, pentru ca frica
|
|
care e emotia negativa, uneori e buna.
|
|
Deci nu poti sa zici ca toate emotiile sunt negative, hai
|
|
sa zic, neproductiva.
|
|
O emotie destructiva, neproductiva, ca s-o simt, trebuie sa
|
|
privesc in jos.
|
|
Cand privesc in sus, mi se bloqueaza accesul la acele emot
|
|
ii.
|
|
și brusc mă simt bine, mă simt relaxat,
|
|
mă simt calm, mă simt cu sufletul împlinit.
|
|
Și privesc în sus și zic,
|
|
Doamne, ți mulțumesc că m-ai făcut să mă simt iarăușurat și
|
|
bine,
|
|
tu din cer.
|
|
Și de fapt am făcut o chestie fiziologică.
|
|
Știu că deranjez când demitizez chestii de genul ăsta,
|
|
dar vă recomand dacă doriți să vedeți
|
|
D.R.M. Brown a făcut un test
|
|
și a luat oameni ori foarte credincioși, ori complet atei
|
|
și în jumătate de oră le-a schimbat complet percepția
|
|
Ateu în jumătate de oră față în față cu D.R.M. Brown, care
|
|
e enălpist, mentalist
|
|
dar face spectacole din chestia asta,
|
|
l-a făcut pe un ateu să audă vocea lui Dumnezeu.
|
|
Înțelegeți?
|
|
Pentru că e atât de banal, atât de simplu,
|
|
schimb sistemul de convingere al oamenilor.
|
|
Și omul ăla care e extrem de credincios,
|
|
în jumătate de ori îl poți face să nu mai credă deloc în
|
|
Dumnezeu să fie ateu.
|
|
Pentru că e doar convingere.
|
|
De cât de ori v-ați schimbat convingeri de-a lungul vieții
|
|
voastre?
|
|
A fost o perioadă din viața voastră în care gândeați un luc
|
|
ru,
|
|
peste 5 ani ați gândit opusul acelui lucru.
|
|
Asta înseamnă că v-ați schimbat convingerea.
|
|
Doar că nimeni nu s-a luat de convingerile voastre religio
|
|
ase până azi.
|
|
Cam așa ceva.
|
|
Ah, și eu sunt...
|
|
Deci, ca să înțelegeți
|
|
câtă hipocrizie pe mine,
|
|
Eu îmi petrec sărbătorile religioase la mânăstirea.
|
|
Pentru că au mâncare foarte bună.
|
|
Au mâncare super bună.
|
|
Și, și, atenție!
|
|
Sistemul meu spiritual e unul extrem de personal.
|
|
Mă duc, fac meditația, mă rog, dar nu la un moș cu barbă
|
|
care e foarte dogmatic și are o grămadă de reguri.
|
|
Ci la o conștință infinită.
|
|
care n-are reguli, pentru că e infinită.
|
|
Într-un infinit, nu prea poți să pui reguli,
|
|
că pune o regulă într-un infinit înseamnă să-l limitezi.
|
|
Dacă aveți chef, o să...
|
|
așa, din când în când o să mă joc cu...
|
|
dacă îmi dați voie, bineînțeles,
|
|
cu limitele voastre legate de religie.
|
|
Adică o să vi le provoc.
|
|
Și o să vedeți dacă voi decideți că împotriva oricărei log
|
|
ici
|
|
să continuați să gândiți dogmatic sau să gândiți liber.
|
|
Poate nu ar fi trebuit să vă zic chestia asta.
|
|
Că ating multe răni acolo.
|
|
Dar îmi place.
|
|
Îmi place Simona, suția mea mă tot oprește, zice
|
|
Nu te mai băga peste credințele oamenilor.
|
|
zic, dar eu asta fac, eu sunt instalator de profesie.
|
|
Eu instalez și dezinstalez convingeri.
|
|
Asta-i meseria mea.
|
|
Și atunci trebuie să provoc oamenii.
|
|
Le provoc, le arunc convingerile în aer
|
|
și după aia, adulti fiind, poți să-și aleagă
|
|
convingerile.
|
|
Pentru că dacă tu erai copil și ți s-au băgat în cap niște
|
|
convingeri,
|
|
tu azi, după an de zile, nu le mai pui sub semnul întrebări
|
|
i.
|
|
Imi uitezi ca o poveste teribil de faina legat de chestia
|
|
asta,
|
|
o mamica ii facea mancare fetei.
|
|
Si tai a bucatele de carne micute acolo de o anumita dimens
|
|
iune.
|
|
Si fata o intreaba, stiti copiii cum sunt curiosi pe chest
|
|
ii ciudate,
|
|
zice, mami, dar de ce tai exact de marimea asta bucatile de
|
|
carne?
|
|
Și mama îi zice foarte elogventă, îi zice pentru că așa se
|
|
face.
|
|
Știți răspunsul ăsta, nu?
|
|
Pentru că așa trebuie.
|
|
Și zice, fără fetița, da, dar de ce?
|
|
Copilul obraznic.
|
|
Să întreb, de ce?
|
|
Și mama îi spune, băi, adevărul e că nu știu,
|
|
bunica ta m-a învățat să le tai așa.
|
|
Și fetița se duce la bunică.
|
|
Zice, bunică, de ce așa?
|
|
Care e regula? De ce se taie în forma asta?
|
|
Și bunica îi spune, pentru că în timpul războiului, nemții
|
|
ne-au bombardat casa
|
|
și am fugit cu mama ta și am avut doar o conservă cu noi
|
|
și în conserva aia trebuia să-i facem de mâncare și trebuia
|
|
să tai totul de dimensiuni aia.
|
|
Banal, dar câte din convingerele noastre au ca bază o întâm
|
|
plare.
|
|
Înțelegeți?
|
|
Eu astia vreau să vi le provoc, să le arunc în aer,
|
|
și când cad bucățele înapoi, voi să ziceți, o vreau pe asta
|
|
, o vreau pe asta, o vreau pe asta,
|
|
pe asta o las la o parte.
|
|
Nu e o convingere care să mă mai ajute azi.
|
|
M-a ajutat in trecut, dar nu ma mai ajuta si azi.
|
|
Am inchis paranteza.
|
|
Daca cu permissione voastre pot sa fac provocarile astea as
|
|
upra convingerilor sau sa nu le fac.
|
|
Deci, voi decidez daca nu doresti sa fac asemenea provocari
|
|
.
|
|
Si-i suficient. Nu o sa auzi provocarile, e in regula.
|
|
Vreti? O provocare de genul asta?
|
|
Sigur?
|
|
Chiar dacă riscați să pierdeți
|
|
ideea că există un tată care are grija de tine,
|
|
care ești neputincios?
|
|
Nu, aia preexistați și la noi.
|
|
Vă zic una?
|
|
Nu aveți roșii stricate, ouă clocite la voi, nu?
|
|
Telefoane nu o sa aruncati cu ele ca scumpe, stiu?
|
|
Asta...
|
|
Nu stiu.
|
|
Asta o stiti. O sa va imi dau si altele care nu le stiti.
|
|
Poate Dumnezeu, care este atat puternic,
|
|
sa creeze un bolovan atat de greu
|
|
incat nici El sa nu-L poata ridica?
|
|
Mai zic o data?
|
|
Poate Dumnezeu, care este atat puternic,
|
|
Să creeze un bolovan atât de greu încât nici el să nu-l po
|
|
ată ridica?
|
|
Deci, ar putea să creeze un bolovan atât de greu încât să
|
|
nu-l poată ridica.
|
|
Nu poate să creeze un bolovan atât de greu încât să nu-l po
|
|
ată ridica.
|
|
Deci, poate și să-l creeze, deci poate să creeze un bolovan
|
|
pe care nu-l poate ridica.
|
|
Cum e?
|
|
Poate să creeze ceva atât de greu încât să nu poată să-l
|
|
ridice?
|
|
Poate, dar nu vrea!
|
|
E cel mai bun răspuns, îmi place!
|
|
Poate, dar n-are chef ca să nu-mi facă mie pe plac!
|
|
Îmi place! Bun, hai să revenim la oile noastre.
|
|
Cum lucrez cu aceste reprezentări mentale?
|
|
O să vă dau schemă scurtă.
|
|
Cum lucrez cu fiziologia oamenilor?
|
|
Vreau să facem o mică aplicație, acum,
|
|
în care va trebui să urmărești.
|
|
O să vorbiți doi câte doi și o să vă descriți casa voastră.
|
|
Colegului.
|
|
Colegu care culmia nu va zice nimic, doar va asculta.
|
|
Știu că e greu,
|
|
dar dacă treceți de bucatea asta în care doar asculti fără
|
|
să zici nimic,
|
|
e extraordinar.
|
|
Deja ți-ai luat diploma de NLP.
|
|
Nu există chestii mai grea decât să nu spui tu nimic.
|
|
Trebuie doar să asculti și culmia.
|
|
Trebuie să asculti și să te și gândești la ce zice acea
|
|
persoană.
|
|
Adică nu te gândiți la ale tale, nu e...
|
|
...
|
|
Nu, nu, nu, deci...
|
|
Tu chiar ești...
|
|
... e prea greu, așa-i?
|
|
Fii atent!
|
|
Primul lucru ce l-aveți de făcut este să identificați
|
|
dacă persoana care îți povestește despre casa sa
|
|
este vizual auditiv sau chinestez.
|
|
Persoana care vorbește, nu care ascultă, da?
|
|
Aveți la dispoziție 5 minute povestește o persoană,
|
|
5 minute ceva, nu pot să vorbești 5 minute despre ceva care
|
|
îți place, despre casa ta?
|
|
Sau care nu-ți place, poftim!
|
|
Ai de capul meu, am o cutie de carton în care dorm sub pod.
|
|
Și nu știu de ce, dar e un carton
|
|
care provine de la o fabrică care au reciclat cartoane.
|
|
Deci povestești despre...
|
|
Chiar dacă îți place, chiar dacă nu îți place, povestești
|
|
despre casa ta.
|
|
Fă-l pe celălalt să-i placă casa ta.
|
|
Dar, atenție, nu inventezi, ci vorbești doar realitatea.
|
|
Și fii cât mai specific, deci nu vag.
|
|
Casa mai frumoasă.
|
|
E vag, pentru că e o interpretare.
|
|
Tu trebuie să fii atent. Există...
|
|
Sunt oameni care vorbesc în interpretări.
|
|
Casa mea e frumoasă, mie îmi place, este extraordinar.
|
|
Ai zis ceva despre casa ta?
|
|
Nu.
|
|
Ce ai zis a fost interpretarea ta despre casa ta.
|
|
Sau, vine trenul pe scenă și o zice,
|
|
Acum am să vă spun ceva important!
|
|
De fapt, ce-a făcut?
|
|
Ai interpretat el ce urmează să spună.
|
|
Feriți-vă de interpretări.
|
|
Când comunicați cu cineva,
|
|
sau când ascultați pe cineva,
|
|
ascultați dacă vorbește în interpretări,
|
|
sau în fapte,
|
|
emoții,
|
|
descrieri.
|
|
Cât mai concret discursul,
|
|
cu atât mai eficient.
|
|
Interpretările le veți folosi,
|
|
dar o să învățați cum,
|
|
în ce context.
|
|
Au rolul lor,
|
|
dar au un rol hipnotic.
|
|
Ok?
|
|
Și veți învăța când și cum se folosesc acele interpretări.
|
|
Au un anumit context în care trebuie să le folosim.
|
|
În rest, feriți-vă de interpretări,
|
|
pentru că, dacă nu e, contextul construit cum trebuie,
|
|
oamenii zic, nu înțeleg nimic.
|
|
Ok?
|
|
Cum faceți voi când vorbesc eu?
|
|
Nu înțeleg nimic.
|
|
Bun!
|
|
Doi câte doi,
|
|
întoarceți scaunele,
|
|
le luați,
|
|
le-ați întors,
|
|
Și alegeți cine povestește, cine ascultă.
|
|
După 5 minute, noi o să vă schimbăm, o să vă amintesc.
|
|
Eu o să schimbați rolurile.
|
|
Atenție! Rugăminte!
|
|
Mă mai ascultați un pic?
|
|
Știi de unde vine?
|
|
Nu vădți întreba niciodată?
|
|
De la șarpe.
|
|
Sarpele face SHH!
|
|
Și atunci în conștiința noastră, în subconștientul nostru,
|
|
a intrat ideea,
|
|
aud și trebuie să fac liniște și să fiu atent să văd de
|
|
unde vine sarpele.
|
|
De acolo a apărut aceast mecanism.
|
|
Bun! Cel care ascultă,
|
|
cel care ascultă, dacă aveți și sper că aveți poate la voi
|
|
ceva de scris, dacă nu scriți pe palmă,
|
|
notați cuvintele dacă sunt vizuale, auditive sau kinestez
|
|
ice.
|
|
Nu ziceți doar, a zis vizual.
|
|
Care-i cuvântul?
|
|
Pentru că după aia vreau să îmi spui cuvântul ca să ne dăm
|
|
seama,
|
|
băi, a fost vizual sau nu.
|
|
Mai există o categorie pe care nu veam zis-o de cuvinte.
|
|
Trebuie să vă zic sau?
|
|
Hai, bine, hai, că vă zic că ne cunoaștem.
|
|
Așa numitele cuvinte nesenzoriale sau digitale se numesc.
|
|
Adică senzoriale care sunt?
|
|
alea vizuale, alea auditive, alea chinestezice,
|
|
incluse, gustative si olfactive.
|
|
Si mai exista cuvinte digitale
|
|
care... va dau cateva exemple.
|
|
Digitale inseamnand...
|
|
Ai inteles?
|
|
Te-ai gandit?
|
|
Ma gandesc la asta!
|
|
Ma gandesc la camera mea preferata.
|
|
Cand zici, ma gandesc,
|
|
e vizual auditiv sau chinestezic?
|
|
Nu este chinestezii.
|
|
Dar fii atent, stii ce e interesant?
|
|
Cand o persoana aude cuvinte nespecifice de genul asta,
|
|
ca sunt nespecifice, nu sunt specifice nici vizualului, nic
|
|
i auditivului, nici chinestezii.
|
|
O persoana le interpreteaza prin canalul sau.
|
|
Daca un vizual aude, ma gandesc, zice,
|
|
asta se gandeste vizual.
|
|
Ba, dar daca e un auditiv care aude cuvintul,
|
|
Deci, e vizual.
|
|
Bă, dar dacă e un auditiv care auude cuvântul, mă gândesc,
|
|
zice, a, își spune-l minte.
|
|
Înțelegeți?
|
|
Mare atenție la această capcană.
|
|
Dacă auzi cuvinte nespecifice, scrie cuvântul și pui N, de
|
|
la nespecific, nu știu ce e.
|
|
Altfel vei fi tentat să crezi că este pe canalul tău.
|
|
Digital sau nespecific se numește, ok?
|
|
E nespecifică. De obicei scrierile științifice sunt digit
|
|
ale sau nespecifice.
|
|
pentru că nu o să-ți vină fizicianul să zică
|
|
am simțit în abdomen o căldură care mi-a spus că acolo e o
|
|
gaură neagră.
|
|
Știi?
|
|
Și că viteza luminiei este atât.
|
|
Deci discursurile științifice din start nu sunt senzoriale.
|
|
Nespecific, sunt mai multe cauze.
|
|
De exemplu, un motiv l-am întâlnit la persoanele foarte
|
|
manipulatoare.
|
|
Deci o persoană foarte manipulatoare din start folosește
|
|
discursul ăsta pentru că-i bagă în ceață pe ceilalți.
|
|
Persoanele care ascultă se simt, ai de capă mea, nu înțeleg
|
|
, dar nu înțeleg pentru că nu zice ăsta ce trăie, sau nu înț
|
|
eleg pentru că sunt eu incapabil.
|
|
Deci din start asta e manipulare.
|
|
Ok?
|
|
După aceea, poate să fie o persoană care are un discurs obi
|
|
șnuit științific,
|
|
adică nu o face cu intenție, doar că așa a vorbit toată via
|
|
ța.
|
|
Un profesor...
|
|
care pur și simplu vorbește așa și când se duce să cumpre p
|
|
âine.
|
|
Știi?
|
|
Cuvinte... Daniela Majoti... Unde e?
|
|
Nu mai stiu.
|
|
Deci cuvinte digitale, am zis, sunt cam toate cuvintele de
|
|
exemplu, am perceput.
|
|
Am priceput, am perceput.
|
|
Ai înțeles. Brav, da.
|
|
Ești face lucrarea de doctorat în discurs digital.
|
|
Deci, avem la cine să apelăm.
|
|
O să le observați prin eliminare și spuneți
|
|
A, asta nu-i pe niciun simț, înseamnă că e digital.
|
|
Nu sunt atât de importante și vă zic de ce.
|
|
Pentru că nu influențează emoții.
|
|
Celălalt îi influențează emoții.
|
|
În NLP acum, în faza asta, unde suntem noi,
|
|
nu ne interesează foarte tare.
|
|
O să ne intereseze la nivelul de mai avansate, dar acum nu.
|
|
Bun, 5 minute, după aia schimbați, încă 5 minute, descriăți
|
|
camera voastră, casa voastră, casa bunicilor, ce vreți voi.
|
|
Muzica
|
|
Bun!
|
|
Azi oameni nota 10.
|
|
Hai sa vedem!
|
|
Cand se porne sa vorbeasca, nu se mai opresc.
|
|
Vine şarpele, vine şarpele!
|
|
Ceea ce urmează să facem în continuare este să,
|
|
şi mai târziu o să verificăm cum facem formula,
|
|
astfel încât să nu credem că...
|
|
şi nu există, deci e cea mai bună variante.
|
|
E esență la tot ceea ce face.
|
|
Deci nici măcar nu vă gândiți că ar putea fi altceva.
|
|
E ok. E perfect în regulă.
|
|
Vă dați seama că îmi place să vă văd implicați?
|
|
Adică nu o să vă răpesc plăcerea asta, bucuria asta, să vă
|
|
zic gata, opriți-vă!
|
|
Nu mai las un minut, o mai povestiți.
|
|
Dar sunt curiosi eu, implicați-mă și pe mine, că mă simt
|
|
dat la o parte.
|
|
Mă simt abandonat.
|
|
Trebuie să fac terapie cu mine după aia.
|
|
Ce ați observat?
|
|
Ce ați identificat? Hai să vădăm.
|
|
Salut Marius, dragosti mă numesc.
|
|
Salut.
|
|
La sfârșină am dat drum că nici eu, nici colegă mea nu am
|
|
putut să ne apțiem
|
|
unde a spune orice. Adică eu ascultam și la un moment dat
|
|
Păi da, dar stai un pică...
|
|
Și e la fel. Adică, a, da, interesant, dar așa nu?
|
|
Păi și de unde ți-ai cumpărat covoarul ăla?
|
|
A, ce mișto, ce idei bună, poate împușe.
|
|
Da, despre asta era, exerciția.
|
|
A, pe bune?
|
|
Genial.
|
|
Hai zim ce ai observat, dacă ai observat cuvinte vizuale,
|
|
auditive, chinestezice, nespecifice.
|
|
Da, colegă meu a început, prin faptul asta e un apartament
|
|
luminos.
|
|
M-am gândit că luminos, automat lumina o vezi.
|
|
Adicii se poate încadra în...
|
|
E clar vizual exprimat.
|
|
Hai să vedem dacă a continuat în direcția asta.
|
|
La un moment dat m-am făcut că nu am înțeles cum este apart
|
|
amentul ei și aia a zis
|
|
Aaaa, deci este semi de comandat cumva vine.
|
|
Nu, nu, nu, nu, hai să-ți desenez. Fii atent, este așa.
|
|
Hai să-ți desenez.
|
|
Deci a luat...
|
|
Să-ți înzuați elementul vizual de acolo.
|
|
Bun, ok.
|
|
Și mi-a făcut frumos cu aici, nu știu cum, aici e fereastra
|
|
.
|
|
Ok, super tare! Brav! Ok, mulțumim!
|
|
Mi s-a părut foarte interesant exercițiu. Mulțumesc!
|
|
Hai să vedem, altcineva?
|
|
Am avut o nelămurire cu colegă, dacă suntem vizuale sau
|
|
chinestezi, ziceam îndo.
|
|
Ea a povestit numai ce senzații are în casă.
|
|
Îmi place să mă duc în baie că mă simt relaxată, perdelele
|
|
sunt, nu știu de care culoare, dar totuși camera
|
|
Nu mi se pare ca e locul pentru care sa muncesc sau in care
|
|
sa ma odihnesc.
|
|
Adica la ea erau numai senzatii destulari, era kinestezic.
|
|
Odihna, ma simt relaxat, da, ok? Kinestezic.
|
|
In schimb la mine, inca nu stiu nici acum dupa 2 ani de z
|
|
ile daca sunt vizuala sau kinestezica.
|
|
Vorbesc foarte repede, gesticulesc, dar mai mult ma acces
|
|
pe senzatii,
|
|
pe ce simt, pe mirosuri?
|
|
Amintiti-va, vei am zis, nu suntem doar vizual, doar audit
|
|
iv sau doar kinestezici.
|
|
E posibil, intr-un anumit context, ganditi-va, eu cand ma
|
|
raportez la casa bunicilor mei,
|
|
v-am povestit de mirosul din casa bunicilor mei.
|
|
Deci, pai, e kinestezic.
|
|
Sunt contexte in care sunt extrem de vizual.
|
|
Sunt contexte in care sunt extrem de auditiv.
|
|
Pe contextul ăsta poți să fii vizual, auditiv sau chinestez
|
|
ic.
|
|
În alt context ești altfel.
|
|
Dacă preponderent, dacă te uiți de sus, din avion, la toate
|
|
contextele din viața ta, hai să zici că faci, tragi o conc
|
|
luzie și zici, băi, în mai multe contexte sunt auditiv.
|
|
Sau în mai multe contexte sunt chinestezic.
|
|
Ok?
|
|
Dar, e relevant?
|
|
Din punctul meu de vedere, contextual devine relevant.
|
|
Deci că în contextul ăla știu că sunt așa.
|
|
Vă dau un exemplu de o persoană extrem de vizuală pe care
|
|
am cunoscut-o,
|
|
o româncă ghid turistic în Grecia.
|
|
Când mergeam în Grecia, vinem tabării acolo și era liberă,
|
|
apelam la ea să vină să ne ducă prin excursii.
|
|
Și e atât de vizuală, încât în momentul în care îți povest
|
|
ea,
|
|
zice, aici este cetatea, nu știu cum, și are un turn așa,
|
|
și ți-l descria, aproape că îl vedeai.
|
|
Dar nu asta ne-a scocat.
|
|
Ne-au dus pe o barca, pe o insula,
|
|
si ne-au dus cu barca.
|
|
Si ea se ocupa de vreo patru autocare.
|
|
Noi eram toti intr-un singur autocare,
|
|
dar ea mai avea si alte grupuri, stii?
|
|
Stati aia avea lista in fata
|
|
cu numele
|
|
si ne astepta
|
|
cand urcam pe vaporul ala
|
|
ca sa ne duc pe insula.
|
|
Iar se uita, Marius, bifat.
|
|
Cu tare, bifat, bifat, bifat.
|
|
Bun, perfect. Ne-am bifat pe foz, toți ne-am urcat pe bar
|
|
che.
|
|
Ne-am plimbat pe insulă ce ne-am plimbat, la întoarcere,
|
|
stătea la ușa, acolo pe unde se intre, la scara Bărcii,
|
|
se uita la tine, Marius.
|
|
Bifa numele la toți după figură.
|
|
Băi, impresionant!
|
|
Și zice, lipsește cu tare!
|
|
Înțelegeți ce memorie vizuală avea?
|
|
Da. Dar s-ar putea pe alte contexte să nu fie vizuală, doar
|
|
pe contextul ăla de job. De ce?
|
|
Pentru că mintia e observat că are nevoie să întreneze mem
|
|
oria vizuală ca să creeze cel mai eficient proces acolo.
|
|
Cristina, ai ridicat mână.
|
|
Eraam sigură că sunt doar vizual în ceea ce privește casa,
|
|
însă concluzia după acest exercițiu a fost că, de fapt...
|
|
A, nu mă vede Valentin, te pupă.
|
|
Concluzia e că vizualul meu, de fapt, rezultatul final este
|
|
să ajung la chinestezic.
|
|
Casa este locul în care eu am nevoie să mă încarc,
|
|
Și atunci, vizual, prin coloristică, o colometrie texturi,
|
|
ajung la acea senzație de cozy, de confortabil, în care
|
|
casa devine oaza mea de liniște.
|
|
Dar am aflat asta astăzi din urma exercițiului. Eu eram ax
|
|
ată doar pe vizual. Adă bine, combin colorile frumos,
|
|
dar de fapt în spate era senzația pe care am nevoie să o
|
|
simt când intră în casa mea.
|
|
Perfect, foarte bine, da.
|
|
Mulțumesc.
|
|
Și noi, când am construit casa, am zis arhitectului, fă așa
|
|
, în așa fel design, cât în fiecare cameră să mă simt altfel
|
|
.
|
|
Exact.
|
|
Deci, din ce context te-am zis? În contextul ăla sunt chine
|
|
ztezi.
|
|
Și eu, în context de job, sunt destul de vizual.
|
|
Stau tot timpul cu ceva în mână și nu-i cuțit, știi?
|
|
Da.
|
|
Ok, altcineva.
|
|
Ce-ați mai identificat?
|
|
Uite acolo.
|
|
Alex Sunt. Eu sunt vizual și chinestezic, iar colegă mea la
|
|
fel a observat.
|
|
Ținând cont de ea, a descris că casa părinților ei e foarte
|
|
mare și nici nu prea avea timp să...
|
|
Mare este...
|
|
Vizual.
|
|
N-a. E digital, e nespecific.
|
|
Da, dar descrizi vizual, in mari, acolo e geamul, patul, to
|
|
ate chestiile.
|
|
In schimb eu ca ca sa tin de 5 minute acelea am dus mai
|
|
mult in chinesitezic apartamentul meu
|
|
si eu stiam deja ca sunt, bine, inainte era mai mult vizual
|
|
si deja mi-am dat seama ca am devenit usor-osor mai chines
|
|
itezic
|
|
si ma indrept in directia potrivida care imi doresc.
|
|
care îmi doresc.
|
|
Perfect, super. Ok, mersi.
|
|
Altcineva? Da?
|
|
Tine mana sus.
|
|
Deci, ai spus mai devreme, Marius,
|
|
am lucrat aproape 11 ani intr-un hotel
|
|
si pe timpuri, acum mult timp,
|
|
acum nu stiu cum se mai practica,
|
|
hotelul fiind de patru stele,
|
|
colegii care lucrau in restaurante
|
|
aveau nevoie sa-si dezvolte
|
|
aceste abilitati vizuale
|
|
pentru că, în momentul în care veneau, nu știu, 10 persoane
|
|
și se așezau la masă,
|
|
ei trebuiau să știe să aducă mâncarea, să pună în fața cel
|
|
ui care a comandat,
|
|
fără să mai trebuie cine a vrut friptura, cine a vrut șniț
|
|
elul.
|
|
Deci aveam nevoie de această...
|
|
Am pățit o chestie din asta la un restaurant, eram 16 perso
|
|
ane,
|
|
a venit kilnăru,
|
|
până nu știu, nu cred că avea 30 de ani,
|
|
cu mâinile la spate.
|
|
Și zice, am venit să iau comanda.
|
|
Nu-ți notezi? Zice, nu, nu-i nevoie.
|
|
Hai să vedem.
|
|
Și eram noi, am comandat, nu știu ce am comandat,
|
|
și vreo două gaji a trecut rândul.
|
|
Zice, eu m-am răzgândit, vreau asta l-altă.
|
|
Dar două sau trei persoane s-au răzgândit dintr-o masă de
|
|
16 să mai întâmple.
|
|
Asta se duce, da, spuneți.
|
|
Asta, ok.
|
|
Băi, ne-a adus comanda fără nicio greșeală, fără să-și note
|
|
ze nimic.
|
|
Deci, a devenit pentru mine zeul meu în materie de memoria.
|
|
Da.
|
|
Da.
|
|
Deci așa se întâmpla.
|
|
Era unul din standardele...
|
|
Iar cei care nu respectau erau mutați la bar sau eu știu...
|
|
Dar la restaurant nu exista.
|
|
Să nu știe cine ce-a comandat.
|
|
Și am mai văzut o fază legat de vizual.
|
|
Poate la un alt modul o să vă învăț să faceți.
|
|
O doamnă spunea la un curs. Spunea, eu nu rețin numele o
|
|
amenilor pe care îi întâlnesc.
|
|
Eu.
|
|
Nu țin minte numele oamenilor.
|
|
Nici eu. Dar chipul da.
|
|
Și zice, dacă întâlnesc două persoane, am șanse ca la unul
|
|
să țin minte numele, a celorlalți.
|
|
Nu, sau la niciunul să țin minte numele.
|
|
Și trainerul zice, te învăț o metodă vizuală, astfel încât
|
|
la cei 300 de oameni din sală, până mâine le vei reține num
|
|
ele.
|
|
Trainerul expert în NLP. Mă mai duc la cursuri de formări,
|
|
să mai învăț chestii, e normal.
|
|
și eu am zis, nu o să poată, n-are cum.
|
|
Tehnica foarte bună, foarte faină, văd chipul persoanei
|
|
și din chipul persoanei și din numele persoanei
|
|
realizez o caricatură.
|
|
Adică mă uit la chipul persoanei,
|
|
ascult numele și zic, dacă aș face o caricatură pe chipul
|
|
acestei persoane,
|
|
dar care să aibă legătură și cu numele acestei persoane,
|
|
cum ar fi caricatura?
|
|
și mi-o desenez în minte deasupra chipului acelei persoane.
|
|
Am zis că vă învăț altă dată tehnica, vă am învățat-o acum.
|
|
Și i-a spus doamne, i-a zis, uite, singurul lucru ce trebu
|
|
ie să-l faci,
|
|
trebuie să te duci să cunoști lumea din sala, adică în pau
|
|
zele de astăzi și de mâine,
|
|
să cunoști lumea.
|
|
Fai să facem cunoștință, mă numesc așa, mă numesc Popescu,
|
|
mă numesc Basilica, mă numesc nu știu cum.
|
|
A doua zi, la finalul cursului, a chemat-o in fata.
|
|
Doamna avea undeva 65, cam asa, in jur de 65 de ani.
|
|
A chemat-o in fata.
|
|
Si ne-a rugat sa intoarcem badge-urile, de sa nu se vada
|
|
numele.
|
|
Si din fata le-a zis numele.
|
|
Eram 300 de oameni in sala, la gresit la 2 persoane.
|
|
Nu mai are. Vorbesc serios.
|
|
Pe tehnica asta.
|
|
Ia, țin-u minte, că erau, îți dai seama,
|
|
că erau unii care aveau același nume.
|
|
Păi da, dar aveau altă față, nu?
|
|
Și caricatura era diferită.
|
|
Unul are nasul, nu știu cum,
|
|
unul are urechile, nu știu cum, știi?
|
|
Unul are părul, îi stă, nu știu,
|
|
și a amplificat o șuviță.
|
|
La păr i-a făcut o spirală și cu un fulger.
|
|
o chema Fulguica.
|
|
Zic si eu, nu stiu, si se mana Fulge.
|
|
Inselege?
|
|
Nu era vizuala, ea era kinestezica.
|
|
Doar ca pentru a tine minte numele,
|
|
ai nevoie de strategie vizuala.
|
|
Eu de exemplu, ca sa tin minte un numar de telefon,
|
|
imi zici cineva un numar de telefon, ca sa-l tin minte,
|
|
eu il impart in doua.
|
|
Prima jumătate din număr o țin minte vizual, a doua jumăt
|
|
ate din număr auditiv.
|
|
Pentru că procesorul meu nu reușește să țină minte întreg
|
|
numărul.
|
|
Simona, soția mea, și-a iei chinestezii cât se poate.
|
|
Poate să vorbească orice propoziție, un discurs întreg ții-
|
|
l spune, începând cu ultima literă spre prima literă.
|
|
Și zic, cum faci?
|
|
Deci e simplu.
|
|
Vad propositia
|
|
si nu o citesc de la stanga la dreapta, ci de la dreapta la
|
|
stanga.
|
|
Deci, m-am antrenat chestia asta, si iti vorbeste cursiv
|
|
invers.
|
|
Ințelegeți?
|
|
Eu, de exemplu, aveam problemă...
|
|
Nu știu de ce, o chellare sau...
|
|
Mă rog, strategia mentală nu funcționa cu întrele.
|
|
Aveam problemă,
|
|
când conduc, să depășesc mașini.
|
|
și mi-am dat seama că trebuia să-mi
|
|
corectez strategia vizuală pentru chestia asta.
|
|
Și cum am făcut? Am întrebat pe cineva, am un prieten
|
|
care nu are nicio problemă, e extrem de relaxat, depășește
|
|
bine,
|
|
dar fără să se pună în pericol, tot timpul știe când să o
|
|
facă
|
|
și cum să o facă. Eu am nevoie să fie strada liberă
|
|
ca să pot să depășesc, știi?
|
|
Și zic, cum faci? Deci eu nu știu.
|
|
Zic, dar totuși hai să detaliăm un pic
|
|
la ce te gândești, ce vezi în mintea ta, ce ai în mintea ta
|
|
, o să învățați exact
|
|
cum se identificat strategii, dar nu acum,
|
|
mai pe la ultimul modul de practitioner vă învăță.
|
|
Descopăr că el are, imaginați-vă, un kenar ca o ramă de tab
|
|
lou
|
|
de o anumită dimensiune pe care și-a vizualizat-o în mintea
|
|
lui.
|
|
Dar nu mai știe cum a făcut asta.
|
|
Când mașina din față depășește limitele acelei rame,
|
|
nu se bagă în depășire.
|
|
Are o ramă pe care o ține în minte.
|
|
Se gândește, dar nu se gândește, numai e conștient.
|
|
A devenit automatism.
|
|
Și știe că dacă mașina depășește, aia înseamnă că e prea
|
|
aproape.
|
|
Înțelegeți?
|
|
Da, un fel de detector de distanțe.
|
|
Așa faceți toți care puteți depăși ușor.
|
|
Am început, am preluat și eu strategia asta și apoi a mea f
|
|
ost ușor.
|
|
Pentru că vedeam automat, a, e de mărimea asta.
|
|
Imaginează-ți așa, întinde mâna în față,
|
|
și deschide palma.
|
|
Deschide degetele așa.
|
|
Ok.
|
|
Ăsta deja a devenit un detector de distanță.
|
|
Dacă ceva e mai mare decât...
|
|
Nu știu, uite, aici, flipchard-ul meu
|
|
e mai mare decât distanța asta acum,
|
|
că stau aproape de el.
|
|
Înseamnă că e prea aproape.
|
|
La tine că ești acolo,
|
|
flipchard-ul...
|
|
Intră 10 flipchard-uri în distanța aia,
|
|
înseamnă că e departe.
|
|
E, o asemenea distanță tu o ții minte mental
|
|
de când? De când odată ai condus cu cineva și
|
|
ți-a dat, ACUM A TRĂZ' SĂ DEPĂţEţTI!
|
|
Ţi-a zis, ştii? Şi tu ai reţinut.
|
|
E reţinut mărimea respectivă. Mărimea aia a devenit
|
|
standard pentru tine. Eu n-am avut
|
|
o chestie... Nu, ştiu, așa a fost, nu s-a întâmplat.
|
|
Şi a trebuit să între pe cineva cum face.
|
|
Şi o asemenea reprezentare mentală m-a ajutat ulterior
|
|
să îmbunătăţesc
|
|
o performanţă de a mea, un comportament al meu.
|
|
dar a trebuit să înțeleg că în mintea noastră noi îmbunătăț
|
|
im sau stricăm lucruri.
|
|
Ok?
|
|
Am închis paranteza. Mulțumesc.
|
|
E gata exercițiu.
|
|
Când am apucat să spun, olegamea Alexandra și a început cu
|
|
multe cuvinte din zona vizualului.
|
|
Însă mi-am dat seama că au fost mai preponderente cele de
|
|
chinestezii.
|
|
Ce a făcut diferența în final a fost tonalitatea ei și ritm
|
|
ul cu care mi-am povestit.
|
|
Da.
|
|
Mulțumesc frumos.
|
|
Mulțumesc și eu.
|
|
Da, hai să vedem pe cineva cine nu o mai e.
|
|
Zic? Tă rog.
|
|
Da, sigur.
|
|
O întrebare.
|
|
Putem deveni din chinestezii vizuali sau invers sau?
|
|
Nu devenim pentru că deja suntem,
|
|
ci putem să ne amplificăm pe un context unul dintre canale.
|
|
Deci doar amplificăm pe unul dintre contextele de viață un
|
|
canal.
|
|
Și e bine să le amtrenăm pe toate.
|
|
Rămâne de a ne fi în semnificativă, pentru că noi nu operăm
|
|
de-a lungul vieții într-un singur context.
|
|
Să zicem că eu sunt general valabil sau per totalul context
|
|
elor sunt auditiv.
|
|
Da, dar am enorm de multe contexte în care îmi trebuie viz
|
|
ualul sau chinestezicul să-mi-l folosesc.
|
|
Stii?
|
|
Posibil, posibil. Sunt strategii din astea mentale care
|
|
combină două.
|
|
Cum țin eu minte numărul de telefon.
|
|
Stii?
|
|
Văd primele cifre, aud celelalte ca să le țin minte, să le
|
|
grupez.
|
|
Ok?
|
|
A reținut frigura și poate auditivă a reținut altceva.
|
|
Sau poate că a fost tot vizual și a reținut cum arată.
|
|
Eu, de exemplu, eu folosesc memoria mea vizuală
|
|
ca să mi-amintesc exact unde...
|
|
și mi-amintesc propoziții dintr-o carte citită acum 20 de
|
|
ani
|
|
și știu unde pe pagină erau scrisă.
|
|
Sus, jos, pe stânga, pe dreapte și mă duc exact acolo.
|
|
Ok?
|
|
Dar nu sunt vizuală în toate contexte.
|
|
Sunt contexturi în care nu am nimic cu vizualul.
|
|
Da. Mai e cineva ce ați descoperit...
|
|
Ce a fost mai ușor să identificați? Vizualul, auditivul sau
|
|
chinestezicul?
|
|
Dacă arată o hartă, e vizual, bineînțeles.
|
|
Am avut impresia că mă plimbă cu hartă. Te duci pe stânga
|
|
și pe stânga,
|
|
celelalte sunt pe dreapta, și celelalte sunt pe...
|
|
N-am avut culori, n-am avut...
|
|
Am avut nespecifice multe, mare, imens, mare, lung...
|
|
E posibil să fie interpretarea ta, hartă.
|
|
Și atunci, tu să fii vizual din perspectiva asta,
|
|
tu să fii interpretat.
|
|
Persoanul respectivul poate să fie și chinestezică,
|
|
să zică, dacă merg la stânga, a merge,
|
|
da, mi-a folosit...
|
|
e destul de chinestezic mersul.
|
|
și mergi foa-lui lung și toate pe stânga și toate pe...
|
|
E chinestezi.
|
|
Deci e pe chinestezi.
|
|
Da.
|
|
Ok.
|
|
Păi...
|
|
Da.
|
|
Mulțumesc.
|
|
Elena Sunt că ieri n-am zis.
|
|
Da.
|
|
Mie mi-a plăcut foarte mult exercițiu ăsta pentru că am put
|
|
ut să tac în primul rând și
|
|
și să ascult.
|
|
Și colega mea a făcut același lucru.
|
|
A fost greu să tăceați.
|
|
A fost un exercițiu foarte bun.
|
|
Mi-am notat.
|
|
Ea este vizuală,
|
|
și eu sunt vizuală,
|
|
dar în funcție de context,
|
|
ne adaptăm.
|
|
Dar asta mi-a plăcut cel mai mult,
|
|
că mi-am exersat această abilitate de a asculta.
|
|
Ok.
|
|
Super.
|
|
Brav.
|
|
Mulțumesc și eu.
|
|
Bun.
|
|
Mai e cineva.
|
|
Ok.
|
|
Ultima persoană și după ea trecem mai departe.
|
|
Dă-i microfonul, trebuie.
|
|
Salutare, sunt Cosmin.
|
|
O întrebare doar de curiositate.
|
|
Am descoperit că uneori imi este ușor să rețin un cod pin,
|
|
un cod de alarmă,
|
|
în funcție de poziția pe tastatură.
|
|
Mhm.
|
|
Asta înseamnă vizual sau chinesitez?
|
|
Nu, vizual, vizual.
|
|
Poziționarea respectivă, tu o vezi.
|
|
Ok?
|
|
Mi-ai intrat în...
|
|
Da.
|
|
Da.
|
|
Ok, mă simt.
|
|
Da, e vizual.
|
|
Gândește-o de că tu, de fapt,
|
|
Poți să scrii la tastatură fără să te uiți?
|
|
Pe tastură.
|
|
Seamnă că, de fapt, te uiți în mintea.
|
|
Știi?
|
|
Mă uit la tine și scriu. Și nu scriu cu greșelă, scriu core
|
|
ct.
|
|
De ce? Pentru că în mintea mea eu am tastatura, o văd de ac
|
|
olo.
|
|
Ok?
|
|
Braille.
|
|
Scriea prin tactilă, nu?
|
|
Aia e chinestezi, sigur.
|
|
Dar?
|
|
Eu aș zice că-i tot vizual.
|
|
Eu aș zice că-i tot vizual, pentru că eu când învăț lităra
|
|
și știu că-i acolo, eu îmi desenez în minte tastatura.
|
|
Eu personal, îmi desenez în minte tastatura și doar știu că
|
|
-i acolo o reproduc pe aia, ce o am în mintea mea, ca
|
|
imagine.
|
|
Nu știu.
|
|
N-am idee, simp.
|
|
Da, da, da.
|
|
Nu-mi dau seama, nu stiu sigur, dar eu as zice ca e vizual,
|
|
da.
|
|
Da.
|
|
Absolut, da.
|
|
Dar eu incat zic ca e vizual.
|
|
Nu, numai ca mergem mai departe.
|
|
Bun!
|
|
Fii atent ce aveti de facut acum, mai avem 15 minute cu pre
|
|
lungiri.
|
|
Nu?
|
|
Ok, va dau niste etape pe cum o sa lucram acum.
|
|
Tot asa, doi cate doi, veti modifica reprezentarile mentale
|
|
ca sa modificati emotia unui eveniment.
|
|
Wow!
|
|
E simplu!
|
|
E extrem de simplu!
|
|
Dureaza 2 minute, nici atat.
|
|
Fii atent ce ai de facut.
|
|
Prima data,
|
|
rogi colegul cu care lucrez
|
|
sa se gandeasca
|
|
la un eveniment dificil
|
|
din trecut.
|
|
Deci prima data,
|
|
alege evenimentul.
|
|
Deci,
|
|
Bun. Când alegi evenimentul, trebuie să identifici ce emoț
|
|
ie. Să zică ce emoție este.
|
|
Ce emoție? Ce intensitate pe o scală de la 1 la 10?
|
|
Deci de la 1 la 10 ce intensitate are? Bun.
|
|
Dupa aceea, a punctul 2, ce emotii ar vrea sa aibă in loc
|
|
de emotia initiala?
|
|
Deci, cu ce emotii vreau sa schimb?
|
|
Adica, care e emotia dorita pe acel eveniment?
|
|
Simt frica, vreau sa simt relaxare pe emotia respectiva.
|
|
Punctul 3.
|
|
alege un alt eveniment, un eveniment în care ai simțit
|
|
relaxare, ai simțit emoția pe care tu îți odorești.
|
|
Eveniment 2, zic.
|
|
Eveniment 2.
|
|
Deci, alege un alt eveniment în care ai simțit ce ai vrea
|
|
să simți pe primul eveniment.
|
|
Am zis că primul eveniment simt ce?
|
|
Ceva, frică, nervozitate, pierdere, vinovăție, ce vrei tu?
|
|
După aia.
|
|
Și ce emoție vrea să simți în loc de frică, nervozitate,
|
|
vinovăție, mai știu eu cum?
|
|
al treilea etapa,
|
|
găsești acum un eveniment în care ai simți,
|
|
sau ai simțit, emoția asta care ți-o dorești.
|
|
Ok?
|
|
După aia, punctul 4.
|
|
Ce crezi că trebuie acum?
|
|
Acum, la punctul 4, trebuie să identific sumodalitățile
|
|
evenimentului care îmi dă emoția dorită.
|
|
O să facem, o să vedeți că facem împreună, vă arăt toate
|
|
etapele.
|
|
Punctul 4, sumodalitățile. Ce sunt modalitățile?
|
|
caracteristicile alea, distanta, mărime, pozitie, disociat,
|
|
asociat, sunete, chineste, zic tot, da?
|
|
Deci, sumodalitățile
|
|
emoției 2
|
|
emoției 2 sau emoției dorite, da?
|
|
Cum faci aici? Hai sa descriam punctul 4.
|
|
Hai zic, bun, ai gasit un eveniment in care ai avut emotia
|
|
dorita?
|
|
Ce ai dorit? Pai as dorit bucurie si relaxare.
|
|
Bai, de la frica la bucurie, parcă ceva nu-mi place.
|
|
Hai de la frica la siguranta.
|
|
Frica in credere, frica relaxare, poftim.
|
|
Deci, mare atenție să fie și un pic logice transformările.
|
|
Deci, de la frică la entuziasm și veselie nu prea merge.
|
|
Sau de la tristete la entuziasm, parcă nu merge.
|
|
Văduc către ceva mai neutru, un pic, dar cu o notă pozitivă
|
|
.
|
|
Bun. Ai găsit un eveniment în care ai simțit siguranță și
|
|
relaxare?
|
|
Am găsit. Bun.
|
|
Și acum există o formulă. Deci, acum suntem la punctul 4,
|
|
da?
|
|
există o formule pe care vreau să te rog să o memorezi, să
|
|
o notezi.
|
|
Dar prima dată îți-o zic și după aceea, tu îți-o mai zic od
|
|
ată ca să o scrii.
|
|
Formulea e așa.
|
|
Observă tot ceea ce vezi în acest eveniment, în această
|
|
situație.
|
|
Care e situația?
|
|
Dorită.
|
|
Din care mi-au emoția dorită, da?
|
|
Atenție! Observă tot ceea ce vezi în această situație.
|
|
Observă cu ochii tăi.
|
|
Să ți dați timpul verbal pe care îl folosesc?
|
|
La prezent. Catoate că situația a avut loc când?
|
|
În trecut.
|
|
Dacă aș fi fost corect, să zicem, din toate punctele de
|
|
vedere,
|
|
adevărul, adevărat, aș fi zis,
|
|
observă ce ai simțit atunci.
|
|
De ce nu o fac?
|
|
De ce zic, observă tot ceea ce vezi, observă tot...
|
|
Observă ce-ai văzut atunci.
|
|
Observă tot ceea ce vezi, zic eu.
|
|
De ce?
|
|
Pentru că formularea la prezent are impact de asociere.
|
|
Când vorbesc cu o persoană care suferă,
|
|
îi vorbesc la trecut despre evenimentul suferind
|
|
ca să s-a amplific disocierea acelei persoane.
|
|
Și zice, dacă ai ști ce am pățit aia sau ce mi se întâmplă,
|
|
îmi zice persoana respectivă.
|
|
Și eu zic, ce ți s-a întâmplat?
|
|
Să înțezi azi nuanța.
|
|
Mie mi se întâmplă acum și eu zic, și ce ți s-a întâmplat?
|
|
Nu îi zic, și ce ți se întâmplă? Zic, ce ți se întâmplă?
|
|
Zic, ce ți s-a întâmplat?
|
|
De ce? Pentru că trecutul are deja mesaj de disociere în el
|
|
.
|
|
Rețineți aceste mici trucuri lingvistice.
|
|
Programarea neurolingvistică, adică cu limba.
|
|
Măi, nu știu la ce vă gândiți voi.
|
|
La lingvistică.
|
|
Ok, ne întoarcem, da?
|
|
Observă tot ceea ce vezi.
|
|
Observă cu ochii tăi.
|
|
Nu contează, pentru că eu vreau să...
|
|
Eu încă nu știu dacă acea experiență a memorat-o kinestezic
|
|
.
|
|
Poate a memorat-o vizual, chiar dacă preponderent e kinest
|
|
ezic.
|
|
Până și Ioanis mai are memorie vizuală.
|
|
Știi?
|
|
Dar el e kinestezic, omul.
|
|
Adică... Înțelegeți?
|
|
Bun!
|
|
Observă tot ceea ce vezi, observă cu ochii tăi.
|
|
Observă luminositatea.
|
|
Observă culorile, observă claritatea.
|
|
Deci, prima dată îl pui să observe lucrurile.
|
|
Încă nu îl întrebi cum sunt, da?
|
|
Dupa aia.
|
|
Ascultă tot ceea ce se aude.
|
|
Simte tot ceea ce simți.
|
|
Ați zis exact? Visual, auditiv, chinez, tezi.
|
|
Bun.
|
|
După ce ai făcut partea asta,
|
|
Fintu o emotie pozitiva, vreau sa-l tin acolo, adica sa fie
|
|
fain.
|
|
Il asociez.
|
|
Asociere inseamna ce?
|
|
Ii zic...
|
|
Amplifica tot.
|
|
Amplifica tot ceea ce vezi.
|
|
Tot ceea ce auzi.
|
|
Tot ceea ce simti.
|
|
Si acum...
|
|
Deci dupa ce ai facut bucata asta, atentie, trebuie sa va
|
|
notati pentru ca dupa aia trebuie sa ghidezi pe cineva sa
|
|
face exercițiul asta.
|
|
Ah, notează și pentru tine și îl luați de acolo?
|
|
Ok.
|
|
Cum v-am zis, e important să...
|
|
Știi care-i faza?
|
|
Când tu scrii,
|
|
scrisul, faptul că scrii,
|
|
creierul tău înregistrează formele pe care tu le scrii
|
|
ca o dublare a memoriei.
|
|
Deci, când tu scrii de mână,
|
|
Tu memorezi mult mai bine, de exemplu, decat daca scrii la
|
|
tastatura,
|
|
pentru ca e ca si cum ti-ai scrie in creier.
|
|
De asta e important sa scrii.
|
|
Ok? Cum?
|
|
E dublata, are si vizual, are si chinestezic.
|
|
De asta o amplific.
|
|
Nu are auditivul. Auditivul prin faptul ca il auzi.
|
|
Acum, ca să aibă și auditiv, și auditivii cum fac?
|
|
Își repetă în minte propoziția.
|
|
Și își întăresc pe a treia dimensiune memoria în cazul ăsta
|
|
.
|
|
Ok?
|
|
Închisă paranteze.
|
|
Bun.
|
|
Dabia acum mă interesează să identific sub modalitățile emo
|
|
ției 2.
|
|
Și zic așa.
|
|
Cum e lumina?
|
|
Bine, scuze, prima dată zic, e film sau e poză?
|
|
Imaginea ta din minte, e film sau e poză? De acolo încep
|
|
tot timp.
|
|
Film sau poză?
|
|
După aia, dacă e film, întreb doar viteza de derulare a
|
|
filmului.
|
|
Cum e viteza de derulare a filmului?
|
|
De obicei este exact în ritmul natural.
|
|
Dar am avut situații în care mi-a zis, este mai lent.
|
|
Sau este mai rapid.
|
|
Am avut și asemenea situații.
|
|
De aia e bine să-mi trebi.
|
|
Ok?
|
|
Atenție!
|
|
Dacă nu e în calcul o asemenea sumodalitate,
|
|
nu va funcționa la final.
|
|
Deci, tu trebuie să-mi trebi viteza.
|
|
Dacă e naturală, perfect.
|
|
Dar dacă e mai lentă, dacă e mai rapidă, ține-ți întrebarea
|
|
, bine?
|
|
Dupa aia, filmul sau poza este al negru sau color?
|
|
Și acum întreb, care este intensitatea luminii?
|
|
Și asculti cuvintele spuse de acea persoană.
|
|
De exemplu, zice, este ca lumina de la Sfințit.
|
|
Tu îți notezi ca lumina de la sfântit.
|
|
Nu zici, pentru că tu interpretezi și spui,
|
|
e o lumină slabă ca intensitate.
|
|
Nu, nu, nu. Nu este slabă ca intensitate.
|
|
Este ca lumina de la sfântit.
|
|
Pentru tine, pe harta ta mentală, are sens lumina slabă ca
|
|
intensitate.
|
|
Pentru cealaltă persoană, sensul identificarea acelui tip
|
|
de lumină
|
|
este ca lumina de la Sfințit.
|
|
Ai schimbat ceva, nu mai știe cum trebuie să fie lumina.
|
|
Ca mâncarea de la mama de acasă.
|
|
De ce mai faci tu rețeta respectivă?
|
|
Că lipsește un mic ingredient.
|
|
Nu știu, mama ardea mâncarea.
|
|
Știți? Atunci lipsește aroma respectivă.
|
|
Cum e lumina?
|
|
Cum sunt culorile?
|
|
Bineînțeles, dacă nu ți-ai zis că e alb negru.
|
|
Cât declară este imaginea?
|
|
La ce distanță este imaginea?
|
|
La ce distanță este poza dacă ți-ai zis că e poza? La ce
|
|
distanță este filmul dacă ți-ai zis că e film?
|
|
Eu zic imagine că le include cumva pe amândouă.
|
|
Ce mărime are imaginea?
|
|
ce pozitie, in ce pozitie a ecranului mintii tale este
|
|
imaginea.
|
|
Eu o sa zic ca un pic mai sus de piept orientat spre stanga
|
|
, nu stiu, spre dreapta, mai jos, mai oblic, abar nu.
|
|
Ai terminat cu astia vizuale, si acum pui urmatoarea intreb
|
|
are.
|
|
Exista elemente auditive?
|
|
Pentru ca e posibil sa nu aiba nicio memorie, nicio memor
|
|
are auditiva pe evenimentul respectiv.
|
|
Daca zice ca exista, hai sa vedem ce intrebarii pui.
|
|
Daca zice ca nu, te duci la chinestezii.
|
|
Dar dacă zice că da, există și auditiv, zici, sunt voci, mu
|
|
zică sau sunete?
|
|
Sunt sunete, zice. Ce fel de sunete?
|
|
Poate să fie sunete de vânt, de frunze, poate să fie sunete
|
|
de roz de mașină, abar n-am, nu știu.
|
|
Copii care vorbesc în depărtare.
|
|
Ce fel de sunete se aud?
|
|
Copii care se aud gangurind in departare.
|
|
Bun, daca zice voci sau muzica, si la sunete, la toate, d
|
|
upa ce i-ateti, intereseaza asa.
|
|
Volumul, cat de ridicat este volumul?
|
|
Sau cum este volumul muzicii, vocilor, sunetelor?
|
|
Ce este acolo?
|
|
care este tonul, cum descri tonul acelei voci, acelei muz
|
|
ici, acelor sunet.
|
|
Tonalitatea e inalta, joasa, medie, blanda, agresiva, nu st
|
|
iu ceva zice,
|
|
insa tu trebuie sa notezi exact cum va zice, cu acele cuv
|
|
inte.
|
|
Sunetul este continu sau are întreruperi?
|
|
Are ritm sau este haotic?
|
|
Și de ce insist să vă notați?
|
|
Pentru că
|
|
nu-ți ar plăcea ca colegul cu care tu lucrezi să nu știe să
|
|
te ghideze.
|
|
Da sau nu?
|
|
Adică să vină colegul, hai să lucrăm, am un eveniment, vre
|
|
au să-l prelucrez
|
|
și colegul zice, știi, eu nu mi-am notat, nu știu cum să te
|
|
ajut.
|
|
Cam cum e senzația.
|
|
Și atunci nu fi tu colegul care nu știe să-și ajute colegul
|
|
.
|
|
Sunt... sunt smecher?
|
|
Știu să vă enervez, știu.
|
|
Deci am vorbit de sunet, da?
|
|
Din ce direcție vine sunetul sau care e poziția sunetului
|
|
respectiv?
|
|
După ce ai terminat și cu asta, zici...
|
|
Oare mai trebuie să îl întreb dacă există vreo emoție sau
|
|
nu?
|
|
De unde am pornit?
|
|
Alege un eveniment care îți dă o emoție.
|
|
Deci nu-l intreb, exista o emotie?
|
|
Ca presupunt ca a ales un eveniment in care exista o emotie
|
|
.
|
|
Si atunci ce il intreb la kinestezic?
|
|
Unde este localizata emotia ta?
|
|
Acum ma duc la kinestezic, da?
|
|
Dar nu mai trebuie sa il intreb, pentru ca i-am zis de la
|
|
inceput, ar fi absurd.
|
|
Alege un eveniment care iti da emotia de relaxare.
|
|
După aia să-l întreb, există o emoție?
|
|
Cum?
|
|
Ar fi să răspundă, nu!
|
|
Păi n-ai zis că există relaxare, te-am păcălit!
|
|
Unde este localizată emoția ta?
|
|
Ce mărime are?
|
|
Ce temperatură are?
|
|
Cum o simti cand o atingi?
|
|
Neteda, aspră?
|
|
Cum?
|
|
Nu e necesar ca ma duc prea mult in visual dupa aia.
|
|
Cum?
|
|
Da, cum o simti la...
|
|
Cum se simte la atingerea aceasta emotia ta?
|
|
Daca i-o atingi, daca i putea s-o atingi,
|
|
care ar fi senzatia ca o atingi?
|
|
netedă, aspră, lucioasă.
|
|
Abar nu.
|
|
Lucioasă e deja vizual, deci nu, mai bine nu.
|
|
Nu vreau să vă confuzez.
|
|
Se poate verifica și asta, dar nu vreau să faceți.
|
|
E grea sau ușoară?
|
|
E statică sau în mișcare?
|
|
Dacă e în mișcare, ce-n treaba?
|
|
Cum se mișcă?
|
|
Bun.
|
|
Perfect.
|
|
Ce ai obținut?
|
|
Ești la punctul 4 și ai sumodalitățile
|
|
care pentru persoana cu care tu lucrezi, pentru colegul tau
|
|
,
|
|
ii vor da emoția de calm, relaxare pe ce-a lucrat.
|
|
Liniste, siguranță, nu știu ce a ales, ok?
|
|
Acele sunt modalități.
|
|
Dacă tu le vei pune la orice situație din viața acelui om,
|
|
ii vor da acele emoții.
|
|
Și ce crezi că am de făcut la pasul 5?
|
|
să iau evenimentul inițial, deci iau evenimentul ăla NASOL,
|
|
NASPA,
|
|
și îi pun sub modalitățile identificate la punctul 4.
|
|
De la punctul 4.
|
|
Cum fac asta?
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Dacă nu ai o oară, nu ai o oară.
|
|
Zic, te rog, câte persoane din sală poartă ochelari?
|
|
Te rog să-i numeri.
|
|
Înainte de a trece la următoarea,
|
|
tot de-a una înainte de a trece la o etapă,
|
|
mai ales când intervine o etapă de schimbare,
|
|
rup continuitatea.
|
|
Adică, el până acum stătea pe emoția aia faină,
|
|
eu acum trebuie să-l duc în emoția nașpa,
|
|
Ca să o pot schimba.
|
|
Deci, ca să fac chestia asta și să nu se mai gândească la
|
|
evenimentul ăla fain,
|
|
eu trebuie să-l fac să se gândească la evenimentul pe care
|
|
vrea să-l schimbe.
|
|
Nu o să-și dorească asta.
|
|
Să treacă de la ceva fain.
|
|
Eram cu prietenii la mare și ne distram și nu știu ce,
|
|
și trebuie să-mi amintez de moartea tatălui.
|
|
Ok?
|
|
Nu o să vreau.
|
|
Mintea mea o să refuze.
|
|
Și atunci ce fac?
|
|
Trec de acolo, de la ce fain a fost la mare cu prietenii câ
|
|
nd ne distram,
|
|
la să număr șosetele roșii ale colegilor.
|
|
E o chestie care îmi blochează mintea, dar mă face să
|
|
accept următoarea etapă.
|
|
Altfel eu nu o să vreau.
|
|
Exact, da.
|
|
Pre supune să deschide ochii și să zi...
|
|
Poți să-i dai altceva, poți să-i zici...
|
|
Spune-mi, te rog, primul număr de telefon al tău care l-ai
|
|
avut.
|
|
Cine își mai amintește?
|
|
Adică eu știu câteva persoane care își arăminti.
|
|
Eu nu.
|
|
Poți să-i zici altceva.
|
|
Scoate, te rog, radical din 4274 din minte.
|
|
Numără din 17 în 17 până la 4800.
|
|
Doar că trebuie timp de 10 secunde să facă sarcinia aia, nu
|
|
doar să râdă de ea.
|
|
Adică trebuie să-i dai ceva ce se poate face.
|
|
Eu de obicei dau ceva de genul ăsta.
|
|
Uite-te, te rog, in sala
|
|
si alege 3 persoane care au par blond.
|
|
Stii? O chestie de genul asta care, de fapt, ce face?
|
|
Intrerupe functia mentala anterioara.
|
|
Ok? Asta-i scopul.
|
|
Tot de auna cand trec de la o etapa la alta la exercitiile
|
|
de NLP fac asta.
|
|
Cand nu trebuie, o sa va spun, dar acum oricum vreau sa o
|
|
exersati.
|
|
Sunt momenti in care nu trebuie, pentru ca vreau sa cumules
|
|
c de la o etapa la alta.
|
|
Doar ca acum vreau sa intrerupez de la o etapa la alta sa
|
|
exersati acest break state, se numeste,
|
|
sau intrerupele de stare.
|
|
Am vazut, multumesc.
|
|
O sa mai dureze un pic, o sa mai dureze.
|
|
Deci am facut bucata asta.
|
|
Dupa ce ai facut bucata aceasta, mai exista o ultima etapa,
|
|
6,
|
|
in care spui persoanei
|
|
cum asociazate in aceasta situatie
|
|
pe care am imbrunatatit-o, modificandu-i su modalitatea.
|
|
Ah, nu vi-am zis cum se modifica, scuze.
|
|
Am sarit peste 5, deci...
|
|
Ok, ok. Îmi trebuie și mie, da, break state. Ok, deci la 5
|
|
zic așa, te duci în evenimentul ăla cu moartea tatălui sau
|
|
ce era acolo, accidentul, nu știu care, ciarta, nu știu
|
|
care, ok.
|
|
Ești în starea aceea, în situația aia, o vezi, o auzi, sim
|
|
ți,
|
|
și acum, colegul tău care te ghidează,
|
|
zice așa, se uită pe foaia pe care și-a notat, ce?
|
|
Că imaginea pentru relaxarea ta era la, cum ai zis tu, 2.35
|
|
de centimetri.
|
|
Zice, du acum această imagine la 2.35 de centimetri.
|
|
Glumesc cu 35, v-ați prins, da?
|
|
37 erau.
|
|
Fă luminositatea să fie ca la Asfințitul Soarelui.
|
|
Adică ce îi zic? Îi dictez să modifice toate caracteristic
|
|
ile pe care le are imaginea care îi dădea starea de bine.
|
|
Ok?
|
|
Și pe imaginea, la final,
|
|
imaginea care până acum îi dădea starea nașpa,
|
|
o să îi dea stare de bine.
|
|
Pentru că nu contează la ce mă gândesc,
|
|
ci contează în ce sărtar am pus poza respectiv.
|
|
Adică ce caracteristici are poza filmul respectiv.
|
|
Eu mă pot gândi, de exemplu,
|
|
până am făcut aceste modificări,
|
|
când mă gândiam la moartea bunicii mele, suferiam teribil.
|
|
Acum ma gandesc la moartea bunicii mele si ma gandesc cu i
|
|
ubire.
|
|
Simt iubire.
|
|
Da, am murit, dar nu conteaza.
|
|
E aici, e cu mine.
|
|
Dar nu puteam sa fac asta pana in momentul in care am schim
|
|
bat sumodalitatile, pentru ca eu vedeam ce?
|
|
Vedeam pierderea.
|
|
Pentru mine, sumodalitatile respective erau specifice pierd
|
|
ere.
|
|
Acum, acea imagine cu bunica moarta inseamna iubire.
|
|
Cat de mult m-ai iubit.
|
|
Nu mai inseamna cat de mult am pierdut.
|
|
Pentru că am pus-o la altă distanță, altă mărime, altă
|
|
luminositate,
|
|
luminositatea, toate detaliile astea însemnând pentru mine
|
|
asta înseamnă iubire.
|
|
Cum am făcut asta? Am luat o imagine în care am simțit iub
|
|
ire.
|
|
Păi avea clar o altă luminositate decât cea în care bunica
|
|
era moartă.
|
|
M-am uitat și la distanță, și la poziție, și la sunet, și
|
|
la emoții, și la tot.
|
|
și le-am pus pe asta alătă.
|
|
Și acum, momentul în care a murit bunica, nu-l mai asociez
|
|
cu pierderea, ci cu iubirea.
|
|
Ok?
|
|
Da.
|
|
Exact, da.
|
|
Le amplific, pur și simplu le intensific doar ca să le pot
|
|
sesiza mai ușor.
|
|
Rezultatul.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
E evenimentul 1 si e evenimentul 2.
|
|
Ok, deci nu definim evenimentele.
|
|
Nu.
|
|
Ok, mulțumesc.
|
|
Trebuie doar să spui emoția pe care o simți din acel even
|
|
iment.
|
|
Asta e tot.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
Nu trebuie.
|
|
atât da tot, stii?
|
|
Și trebuie să spui ce intensitate are emoția, de ce?
|
|
Pentru că la finalul ăsta te pun să măsori iarăși.
|
|
Deci, schimbăm acestesu' modalități dictându-i de pe foaia.
|
|
Pune... nu e niciun sunet.
|
|
Și tu îi zici, pune un sunet de foșnet, de frunze
|
|
frunze pe care l-auzi din stânga ta.
|
|
Pentru că așa e în evenimentul 2, îl a dorit.
|
|
Volumul trebuie să fie cât volumul unei...
|
|
nu știu ce.
|
|
Ce ai scris tu acolo.
|
|
Senzații, mă duc la chinestezii, zic, și-așa cumva.
|
|
Ea e emoția asta de
|
|
calm ce vrei tu
|
|
si fă-o să pulseze, fă-o să apară în stomac, să rotească,
|
|
să nu știu ce.
|
|
Deci la ultima etapă, deja îi spun...
|
|
Nu îi mai zic emoția de frică sau ce era, îi zic emoția dor
|
|
ită
|
|
să o pună acolo.
|
|
Ca să o prindă bine cea nouă.
|
|
Deci la ultima etapă, aduc emoția dorită
|
|
la chinestezic.
|
|
Da.
|
|
Microfon, te rog?
|
|
Mâna sus, ca să vă vadă, da.
|
|
Tibor, sunt. Ajută-mă, te rog, mare, să înțeleg.
|
|
La primul pas trebuie să ne gândim la un eveniment dificil.
|
|
Care generează o frică.
|
|
Da.
|
|
Trebuie să identific ce emoții am, la ce intensitate, de la
|
|
1 la 10, da?
|
|
Și după aceea...
|
|
Break state.
|
|
Break state.
|
|
Adică cel care mă ghidează să-mi facă un break state.
|
|
Îți faci tu dacă uită cel care te ghidează.
|
|
Îți zici, stai că a zis Mare, o să-mi fac un break state.
|
|
Ia să mă uit, o să văd cine are ochelari.
|
|
Eu sunt cel care ghidează.
|
|
Dacă tu ești cel care ghidează, îi spui celui lalt,
|
|
celuilalt, uita-te, te rog, in sala si vezi cine este imbr
|
|
acat cu haina rosie.
|
|
Stai un pic, de ce am zis sa se gandeasca la un eveniment
|
|
dificil si l-am intrebat pe ce...
|
|
Ce emotii are, ce intensitate are emoții.
|
|
Ce intensitate are?
|
|
A facut bucatea asta? Bun!
|
|
Break state, si dupa ce ii spun...
|
|
Dupa ea.
|
|
Ce emotii ai vrea sa ai?
|
|
Ce emotii ai vrea sa ai in evenimentul ala?
|
|
Cand te gandesti la evenimentul ala, ce ai vrea sa simti?
|
|
Si sa mi-e explice ce emotii ar vrea sa aiba.
|
|
Doar sa zic cat de numire a emoției.
|
|
Si am si plecat mai devarte.
|
|
După aia, iară break state.
|
|
Break state.
|
|
Da?
|
|
Și după aceea, îi spun să aleagă un alt eveniment?
|
|
Nu, nu, nu.
|
|
Ești pe acel eveniment 2 și aici identifici...
|
|
scuze, aici la 3 îi spui găsește un eveniment care îți dă
|
|
emoția pe care tu îți-o dorești.
|
|
Deci să mai caută o emoție care să se înținze cu...
|
|
Prima dată caută emoția.
|
|
După aia îi zici, și din ce eveniment o putem lua?
|
|
Din ce eveniment din viața ta putem să găsim această emoție
|
|
?
|
|
Și îi spun să caute.
|
|
Și caută o perioadă, un eveniment în care ai avut această
|
|
emoție pe care tu ți-ai dorit-o la punct 2.
|
|
După ce ai distrag atentia?
|
|
După aceea, nici nu mai trebuie aici, nu mai e necesar că
|
|
tot pe asta lucrezi.
|
|
Știi? Doar că acum deja zici hai să găsim su modalitățile
|
|
acestui eveniment.
|
|
3 și 4 sunt foarte legate între ele.
|
|
Deci să cautem un eveniment care e provocare de emoția.
|
|
Am găsit un eveniment la trei și zice
|
|
Când eram la liceu cu colegii și am fost într-o excursie pe
|
|
munte
|
|
Și pe asta deja să-mi povestească. Prima nu contează, nu
|
|
trebuie
|
|
Nu vrei să-ți povestească nimic
|
|
Tu zici așa
|
|
Și când te gândești la asta
|
|
Ai în minte o poză sau un film
|
|
Deci să nu îmi spune nici evenimentul
|
|
Nu mă interesează
|
|
Și nici evenimentul celălalt
|
|
Exact cum ai făcut-o cu coleg anastăr
|
|
Exact
|
|
Și când te gândești la asta
|
|
Atenție
|
|
De ce zic când te gândești la asta?
|
|
De ce am folosit cuvântul gândești?
|
|
Păi, îl plin prin...
|
|
Da, dar de ce gândești?
|
|
De ce nu am zis și când îți vine în minte și vezi imaginea
|
|
...
|
|
Exact. Gândești. E neutru, e digital, e nespecific.
|
|
Și las să-și genereze în ordinea sa.
|
|
Poate că o persoană, de exemplu, dacă e un auditiv,
|
|
își amintește auditiv și după aia pune imagini.
|
|
Sau își amintește o emoție cum a fost și după aia apar imag
|
|
ini.
|
|
Dacă eu îi zic, și ce vezi când... așa, îl forțezi prima
|
|
dată să vadă?
|
|
Și nu e corect.
|
|
Deci folosiți și când te gândești la acel eveniment, ce îți
|
|
vine în minte?
|
|
Păi sunt vreo două pagini de întrebat aici.
|
|
Nu țin minte atâtă întrebări.
|
|
Sunt...sunt...sunt multe,
|
|
dar o să vi le arăt cum se fac.
|
|
Și atunci o să vedeți că e extrem de simplu.
|
|
Ok, și după ce am creat starea pozitivă prin imagini, prin
|
|
simțuri, prin...
|
|
L-ai dus în starea aia.
|
|
ai identificat caracteristicile vizuale, auditive, chineste
|
|
i, zice atunci faci break state, zice acum hai sa ne gandim
|
|
la primul eveniment
|
|
si zici imagineaza-ti ca ai o telecomanda magica in mana
|
|
Da, acolo l-am intrebat doar de intensitate si de ce l-am
|
|
mai intrebat
|
|
Da, acolo nu stim nimic, nu stim nimic, nu ne intereseaza,
|
|
aia era doar ca sa stie el de unde porneste
|
|
Imaginează-ți că ai o...
|
|
Încă nu pot să opresc.
|
|
Încă mai am.
|
|
Nu știm la ce oră terminăm.
|
|
Și mai pun încă o data cele
|
|
20 de întrebări.
|
|
Da, dar de data aceasta
|
|
nu îi le mai pui ca întrebări.
|
|
Tu îi pui răspunsurile.
|
|
Nu îi mai zici.
|
|
Și cum e luminositatea? Că nu mă interesează ala negativ.
|
|
Mă interesează ala negativ
|
|
să aibă luminositatea de la ala pozitiv.
|
|
Baga lumina galbenă.
|
|
Baga lumina galbena, da.
|
|
Apasa pe un buton de la telecomanda ta magica si baga lum
|
|
ina galbena.
|
|
Apasa pe un buton de la telecomanda si dui imagina la dist
|
|
anta...
|
|
Nu stiu care, ok?
|
|
Apasa pe un buton si fai imagina de marimea asta.
|
|
Da volumul mai tare.
|
|
Da.
|
|
Ok?
|
|
Ok.
|
|
Bun.
|
|
Cine vrea sa vina sa lucram rapid?
|
|
Haide.
|
|
Ca tot nu ai scris, te recompensez, stii?
|
|
Ia un loc.
|
|
Aha.
|
|
Bun. Ochi si urechi.
|
|
La 6,
|
|
la 6, o sa vedeti ce fac,
|
|
o sa zic, asociazati in
|
|
evenimentul asta si imagineaza-ti cum o sa fie
|
|
mainepoi, mainecand ti-l amintesti
|
|
iar si de data asta o sa simti pozitiv evenimentul.
|
|
E o mica fraza care
|
|
și te ancorează pozitiv lucrurile.
|
|
O să o vedeți în timp ce o fac.
|
|
O să vă atragă atenția.
|
|
Bun, Magda.
|
|
Ochi încheiși
|
|
și vreau să te gândești la un eveniment
|
|
care atunci când îți vine în minte te face să te simți rău.
|
|
Sunt atât de multe...
|
|
Eu nu știu la care să mă opresc.
|
|
Alege unul dintre ele.
|
|
Unul care să aibă o intensitate 8, 9, 10, adică să fie
|
|
intens.
|
|
Vreau să îl rezolvăm, ok?
|
|
Poți să te întreb ceva înainte?
|
|
Durerea este o emoție?
|
|
Durerea este o descriere a unei emoții, o interpretare a
|
|
unei emoții.
|
|
Emoția poate să fie, de exemplu, tristețe.
|
|
Și tu să-i spui durere.
|
|
Poate să fie furie și tu să-i spui durere.
|
|
Pentru că tu îi spui durere când te gândești la cauza ei.
|
|
Dacă ești atentă doar la emoție și nu la ce ți-a causat emo
|
|
ția respectivă, o să identifici mai ușor exact emoția.
|
|
Dacă tu, de exemplu, fii atent, un om zice, simt durere că
|
|
m-a părăsit nu știu cine, de fapt e tristete. Înțelegeți?
|
|
Supărare, furie, poate să fie... ăstea sunt emoții. Durerea
|
|
e o interpretare a unei emoții.
|
|
care-i emoții.
|
|
Și care-i emoția?
|
|
Alege evenimentul, alege un eveniment din trecutul tău
|
|
care încă simți că e intens acolo.
|
|
Gata.
|
|
Ai ales evenimentul?
|
|
Da.
|
|
Ok, care e emoția care o ai atunci când te gândești la cel
|
|
eveniment?
|
|
Frică.
|
|
Ok.
|
|
Pe o scala de la 1 la 10, cat de intens este frica asta?
|
|
8
|
|
Ok. Bun.
|
|
Cand te gandesti la acest eveniment simti frica.
|
|
Dar care ar fi o alta emotie care ar fi in regula pentru t
|
|
ine sa o simti in loc de frica
|
|
atunci când te gândești la evenimentul ăsta.
|
|
Care ar fi emoția cea mai potrivită să o ai în loc de frică
|
|
?
|
|
Iubire?
|
|
Iubire? E ok? E echilibrat?
|
|
E în regulă pentru tine să simți iubire?
|
|
Ok, bun, super, perfect.
|
|
Bun, stii ce vreau sa te rog acum, Magda? Sa deschizi un
|
|
pic, ok?
|
|
E mai intens de 8, a zis 8, dar e mai intens, e 10.
|
|
In momentul in care persoana incepe sa planga, ala e maxim
|
|
ul de emotii, ok?
|
|
Pentru ca da pe din afara emotii, asta inseamna plansul, ok
|
|
?
|
|
E ok, e in regula.
|
|
Vreau să te uiți un pic în sală și de la distanță așa să
|
|
identifici câți bărbați au părul roșu în sală.
|
|
Nici unul. N-am nicio chelearie, dar nu cred că e vreo unul
|
|
.
|
|
Nu i-am nimerit. Ok. Bine, atunci e mai simplu. Câți bărba
|
|
ți au păr?
|
|
Majoritatea.
|
|
Perfect!
|
|
Să simțiți, asta a fost o întrerupere de stare.
|
|
Ok?
|
|
Sunt necesare întreruperile astea de stare.
|
|
Gândiți-vă, acuma din starea inițială pe care o avea,
|
|
nu ar fi găsit ușor ceva care să-i dea starea 2.
|
|
Ok?
|
|
Hmm, lasă că are.
|
|
Ok.
|
|
Mășter cum mânecăm.
|
|
Da, da, da.
|
|
Cum mânecăm, ia, cum găsim.
|
|
Bun, super.
|
|
Deja a facut o gluma, stiu ca si-a intrarut starea, stiu ca
|
|
pot sa merg mai departe.
|
|
Altfel nu merg mai departe pentru ca mi-ar data tot din
|
|
starea anteriora lucruri.
|
|
Pot sa stergi.
|
|
Ok. Asta a fost o comanda care iarasi intensifica ruperea
|
|
starei.
|
|
Pentru ca stergand ochii deja e un mesaj sa a terminat ce a
|
|
fost anterior.
|
|
Bun. Magda, vreau sa te gandesti la un super moment din vi
|
|
ata ta in care ai simtit iubire.
|
|
Atentie! Pana tu te gandesti, o sa vorbesc cu colegii nost
|
|
ri.
|
|
Ia a zis ca ar vrea sa simta in situatia aia iubire.
|
|
Daca eu n-as stii foarte bine si as gresi, i-as zice, gand
|
|
estete la un moment din viata ta in care ai fost iubita.
|
|
E greșeală.
|
|
Pentru că, să zic zic, vreau să simt iubire, eu nu știu d
|
|
acă se referă,
|
|
s-o simtă ea pentru cineva, sau altcineva pentru ea.
|
|
N-am voie nici să-mi treb, n-am voie nici să presupun.
|
|
Așa că, ce fac?
|
|
Folosesc exact cuvântul ei ca să nu intru să greșesc.
|
|
Dacă să zicem ea, s-ar fi referit la,
|
|
Păi vreau să simt că pot să iubesc pe exulesc.
|
|
Dar, eu aș fi zis după aia, gândește-te la un moment din
|
|
viața ta în care te-ai simțit iubită, să iesi zați, iar fi
|
|
zis, băi, nu mă înțelege omul ăsta.
|
|
Și de aia este extrem de necesar să fii pe cuvintele coleg
|
|
ului cu care lucrezi.
|
|
Deci gândeste-te la un eveniment să găsești un moment în
|
|
care ai simțit iubirea.
|
|
Fii atentă!
|
|
Poți să cauți în trecutul tău recență un trecut îndepărtat,
|
|
un asemenea moment în care ai simțit iubirea.
|
|
Nu contează care era contextul.
|
|
Nu trebuie să aibă nici o legătură cu evenimentul anterior,
|
|
nici persoane, nu există nici o legătură.
|
|
Dacă... să zicem așa.
|
|
Să zicem că nu ai alege iubire.
|
|
Ce altceva ai alege să simți în acel eveniment în afara de
|
|
iubire?
|
|
Liniștea.
|
|
Liniște, ok.
|
|
Caută-te rog în trecutul tău în momentă în care ai simțit l
|
|
iniște.
|
|
Asta e mai ușor.
|
|
Ok? Găsește un asemenea moment.
|
|
Găsește o perioadă din viața ta în care ai simțit liniște
|
|
și alege din perioada respectivă cel mai important even
|
|
iment, cel mai intens eveniment de liniște.
|
|
Gata.
|
|
Perfect, super.
|
|
Ia uită-te la acest eveniment.
|
|
Să-i dați deja aici, aduc la present.
|
|
Uită-te la acest eveniment.
|
|
Ce-ți vine în minte?
|
|
Nu trebuie să-mi spui, trebuie doar să te gândești.
|
|
Observă ce-ți vine în minte.
|
|
Ai o poză sau un film?
|
|
Cumară.
|
|
Vine o poză.
|
|
Poză, ok.
|
|
Când privești spre poză aceea,
|
|
la ce distanță de tine o vezi?
|
|
Foarte aproape.
|
|
Te vezi pe tine în poză sau vezi cu ochii tăi?
|
|
Nu prea îmi dau seama exact.
|
|
Păi nu e complicat. Doar să verifici dacă ești și tu în poz
|
|
ă.
|
|
Să ești și eu în poză.
|
|
Ești și tu în poză. Perfect. Ok. Deci e disociată.
|
|
Ca de obicei.
|
|
Te e foarte aproape.
|
|
Amintirile plăcute sunt disociate chiar dacă sunt aproape.
|
|
De aproape mă pot vedea pe mine în poza aia.
|
|
Ca o poză în care ești și tu.
|
|
Ok?
|
|
Doar că o ții aproape.
|
|
Dar e disociat. Asta înseamnă că...
|
|
Vă amintiți?
|
|
Noi avem tiparul ăsta că
|
|
alea faine, pozitive care ne ajută, ne disociăm de ele.
|
|
Nu mai sunt ale noastre. Când au trecut, parcă...
|
|
Nu mai avem nevoie de ele. Ok?
|
|
Bun, dar o lasă așa.
|
|
O lasa asa pentru ca pentru ea asta reprezinta liniste.
|
|
Vrea liniste, asta reprezinta liniste pentru ea.
|
|
Daca o asocizezi o sa vedeti ca se schimba un pic linistea.
|
|
Deci lasa asa cum e, de aproape, te vezi pe tine in ea,
|
|
spunem daca e color sau alb negru.
|
|
Este color.
|
|
E color.
|
|
Culorile cum sunt? Intense, pale, care e senzatia cand pri
|
|
vesti culorile?
|
|
Intense.
|
|
Intense.
|
|
Foarte multă lumină.
|
|
Cu foarte multă lumină.
|
|
Cu soare.
|
|
Lumina este pe toată poză, este focalizată într-o nimită z
|
|
onă.
|
|
Este pe toată poză.
|
|
Este foarte mult soare.
|
|
Foarte mult soare.
|
|
Lumina vine de la soare.
|
|
Lumina vine de la soare.
|
|
Ok?
|
|
Bun.
|
|
Imaginiile, detaliile sunt clare sau blurate un pic în ceaț
|
|
ă?
|
|
Clare.
|
|
Clare.
|
|
Ok.
|
|
Știți de ce sunt așa clare și așa?
|
|
Pentru că e foarte aproape.
|
|
Ok?
|
|
Poza este în mărime naturală, este mai mică.
|
|
E foarte mare.
|
|
Foarte mare. Foarte mare înseamnând că depășește mărimile
|
|
naturală sau...
|
|
Da, e ca și cum te duci la cinematograf și vezi...
|
|
Ești ca o poză când tu ecranul de cinematograf.
|
|
Exact.
|
|
Ok, bun, perfect. Există sunete?
|
|
Există, dar nu le aud într-o primă fază, văd doar imagina.
|
|
Ok, perfect.
|
|
Sunetele acelea...
|
|
De unde știi că există, dacă nu le auzi?
|
|
Stii că sunt, dar sunt într-un plan secundar.
|
|
Sunt într-un plan secundar, perfect. Lăsăm-ă într-un plan
|
|
secundar. Sunt voci, e muzică, sunt sunete oarecare.
|
|
Este sunetul mării.
|
|
E sunetul mării, ok. Din ce direcție se ode?
|
|
Din față.
|
|
Bun, perfect.
|
|
Ok.
|
|
Senzatia aceea de liniște,
|
|
unde o simți mai exact?
|
|
În suflet.
|
|
În suflet, ok?
|
|
Nu detaliăm, doar memorăm,
|
|
notăm cuvintele spuse de coleg, da?
|
|
Senzatia aceea,
|
|
dacă i-a atinge-o,
|
|
cum ar fi la atingere?
|
|
Fină.
|
|
Netedă.
|
|
Ce greutate ar avea?
|
|
Nici foarte ușoară, dar nici foarte grea.
|
|
Nici foarte ușoară, dar nici foarte grea.
|
|
Ce temperatură ar avea la atingere?
|
|
Neutru.
|
|
Ok, perfect.
|
|
Reu să deschizi ușor ochii.
|
|
Și să te uiți în sală să vezi aici în primul rând
|
|
câte persoane au papuci albi.
|
|
Una.
|
|
Cum?
|
|
Mă rog, da, am uitat doar aici.
|
|
Ok.
|
|
Mai multe.
|
|
Una, două, trei.
|
|
Pentru mine și griu e alb, deci.
|
|
Ah, ok.
|
|
Perfect.
|
|
Deci, mai multe atunci.
|
|
Barbație, ăștia.
|
|
Bun, super, perfect.
|
|
Închidă-te, rog, ochii.
|
|
Și vreau să iei imaginea aceea
|
|
care ți-a generat frică
|
|
și să o aduci aproape de tine
|
|
și să te vezi și pe tine în ea.
|
|
Privește-te și pe tine în ea.
|
|
adaugă lumina provenită de la soare
|
|
Lumina aia, știi tu cum e lumina provenită de la soare, gal
|
|
benă, caldă, blândă
|
|
adaugă culorilelea intense
|
|
Adaugă, asigură-te că imaginea are mărimea aceea unui ecran
|
|
de cinema aproape de tine, față-n față cu tine.
|
|
Nu o punem mai departe, nu o punem mai aproape.
|
|
Ascultă acum în plan secundar, venind din față, sunetul mă
|
|
rii.
|
|
iar în sufletul tău observă cum se instalează liniștea, nic
|
|
i prea ușoară, nici prea grea,
|
|
nete de la atingere, fină,
|
|
neutră ca temperatură
|
|
și memorează această stare de liniște.
|
|
Observați nouă în verbalul?
|
|
Când a făcut modificările, a respirat altfel.
|
|
Și vreau să-ți imaginezi acum că timpul trece,
|
|
zilăle trec una după alta, lunile trec una după alta
|
|
și această stare de liniște apare în fiecare zi.
|
|
Cu cât te gândești mai mult la această imagine, cu atât se
|
|
va amplifica mai mult această stare de liniște.
|
|
Iar din această stare de liniște, mintea ta va găsi cum să
|
|
trăiască starea de iubire.
|
|
Foarte bine. Revine ușor aici.
|
|
ușor aici.
|
|
Știi ce vreau să faci, Magda?
|
|
Vreau să te gândești la acea imagine
|
|
inițială.
|
|
Oțervă care e senzația care ai.
|
|
Nu mai este
|
|
așa de dureroasă.
|
|
Ce a început să crească ca emoție?
|
|
Liniște.
|
|
Și când o vezi acum, cu ce su modalită ți-o vezi?
|
|
Ca poză, cu multă lumină.
|
|
La ce distanță?
|
|
Aduă exact acolo, aproape.
|
|
Pentru că încă noții acolo unde trebuie.
|
|
Ai observat că nu inițial erai mai la distanță?
|
|
Da.
|
|
Aduc aproape?
|
|
Eu...
|
|
Încă nu pot să o aduc atât de aproape.
|
|
Asta e simplu.
|
|
Este mai aproape, da?
|
|
E mai aproape decât era inițial?
|
|
Da.
|
|
Ok, perfect.
|
|
Fii atent, ai un buton pe telecomandă pe care scrie distanț
|
|
ă.
|
|
Și are o săgeată în față și una către tine.
|
|
Trage de butonul ala, incet, sa il incat, de fiecare data
|
|
cand tragi de buton spre tine, imaginea vine mai aproape de
|
|
tine.
|
|
Nu ai treaba cu imaginea, tu ai treaba cu butonul de la
|
|
telecomanda.
|
|
Ok.
|
|
Apropie imaginea apasand pe butonul ala de la telecomanda.
|
|
Când zici apropia de imaginea, in capul meu vad un ecran
|
|
care se mareste.
|
|
Ok. Doar ca esti din ce in ce mai aproape de imaginea
|
|
respectiva, chiar daca se mareste ecranul sau nu.
|
|
Da.
|
|
Ok.
|
|
Cum e acum?
|
|
E ok.
|
|
Cât a scăzut intensitatea de la...
|
|
Tu ziceai 8, eu zic că era 10, cât e acum?
|
|
Da, nu știu, să dau o notă, dar nu...
|
|
Cu siguranță nu mai e...
|
|
Și cât e starea de liniște în această imagine? Cât simt
|
|
starea de liniște acum?
|
|
Zic 5, da.
|
|
5.
|
|
Ok, super bine. Brav, mulțumim.
|
|
Aplauze, vreodată, pentru magda.
|
|
Super.
|
|
E greu?
|
|
E super simplu.
|
|
Mi-a luat doar 20 de ani ca să pot să fac.
|
|
Glumească.
|
|
Nu. Nu.
|
|
Doi câte doi trebuie să facem asta acum și după aia pauză.
|
|
Nu, nici pe o meniala!
|
|
Aveți 5 minute de persoană după ce aia schimbați.
|
|
Nu vă ia mai mult de 5 minute dacă nu vorbiți și altceva.
|
|
Nu știu, o să vorbesc cu colegii să mă uit la ceas, încă nu
|
|
m-am uitat la ceas, dar o să vedem.
|
|
care o să vedem.
|
|
Dar acum trebuie să facă exercițiu acum,
|
|
pentru că dacă fac Braistate-ul și ea să-n pauză,
|
|
o să se întoarcă cu tot o altă emoție.
|
|
Nu vreau. Vreau să fie stresați acum.
|
|
Deci doi câte doi faceți exercițiu,
|
|
faceți punctele ăstea, da?
|
|
Ce eveniment dramatic?
|
|
Ce emoție? Ce intensitate?
|
|
Ce ai vrea să pui în loc?
|
|
Din ce eveniment e emoția aia?
|
|
Care sunt modalitățile?
|
|
Hai să le schimbăm.
|
|
Ok?
|
|
Doi câte doi și atenție!
|
|
Lucrați cu altă persoană decât ați făcut inițial exercițiu.
|
|
Deci nu mai lucrați cu aceeași persoană.
|
|
Ok?
|
|
Regula e următoarea.
|
|
Pentru acest exercițiu, alegeți-vă o persoană pe care nu o
|
|
suportați.
|
|
Care nu vă place.
|
|
Ha ha ha!
|
|
Că nu se știe ce-i face în exercițiu ăla!
|
|
Ha ha ha!
|
|
Cinci minute și apoi schimbăm!
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum am mai vizitat aici?
|
|
Cum m-am exprimat, i-am spus, uita-te sau te vezi în poză.
|
|
În capul meu era că el se vede în poză reprezentării primul
|
|
eveniment, în poză aia, că a zis că e o poză.
|
|
Și i-am spus, te vezi în poză.
|
|
Și, porră, când discutam, ai zis pe tu, ai zis că să mă văd
|
|
în poză, adică să mă văd disociat.
|
|
Și am zis, nu, să te vezi în poză, adică să fii acolo, să
|
|
te vezi asociat.
|
|
Și ne-am contrazis că...
|
|
Când te vezi, deci ideea e așa, dacă mă văd pe mine, adică
|
|
mă uit mental la mine, asta e disociere. Asta înseamnă diso
|
|
ciere.
|
|
Mă uit mental? Adică mă văd, uite, cum mă uit pe panouul ă
|
|
sta și te văd pe tine și pe Horia.
|
|
Deci, eu când mă uit acolo mă văd disociat.
|
|
Da, că te vezi pe tine în post.
|
|
Când mă văd pe mine într-o situație.
|
|
Corect.
|
|
Mă văd disociat.
|
|
Și cum zic...
|
|
Când ești asociat, vezi cu ochii tăi devenimentul.
|
|
De ce? Asta este expresia care trebuie folosită.
|
|
Care mă asociază, vezi cu ochii tăi.
|
|
Ok.
|
|
Știi?
|
|
Deci, uite, dacă vorbesc cu Leonardo aici în primul rând,
|
|
Acum eu îl văd pe Leonardo cu ochii mei.
|
|
Acuma sunt asociat.
|
|
Dar să zicem că mâine mă gândesc la scena asta,
|
|
închid ochii și îl văd pe Marius vorbind cu Leonardo.
|
|
Aia e disociere.
|
|
Corect.
|
|
Și atunci mă văd pe mine în filmul ăla.
|
|
Mă văd pe mine în poza aia.
|
|
Asta e disociere.
|
|
Că mă văd pe mine în...
|
|
Pe harta mea mentală, nu e același lucru.
|
|
Suntem aici ca să învățăm.
|
|
Deci, în regulă, sunteti în faza de cât timp ați aflat de
|
|
domeniu ăsta și de asociere și de isociere.
|
|
Am dat seama că poți să provoace confuzie în rândul celui
|
|
cu care lucrezi.
|
|
E ok, le clarificăm.
|
|
Mersi.
|
|
Mersi. Cum a fost exerciția ăsta?
|
|
Interesant, eu am însă niște neclarități.
|
|
Ați spus așa, la evenimentul 1 să identificăm emoția și
|
|
intensitatea.
|
|
Da? Ceea ce s-a întâmplat.
|
|
Exact.
|
|
Ok, bun. După aia un BrainState să ne detașăm un pic.
|
|
Da.
|
|
Însă, la acest eveniment, de ce nu punem întreburi de genul
|
|
la emoția asta și la evenimentul respectiv?
|
|
Ce culoare are, ce claritate este, poza, film?
|
|
De ce trecem de la emotia negativa la emotia pozitiva, pe
|
|
care o detaliem,
|
|
insa nu vrem sa aflam mai multe caracteristici ale primei
|
|
emotie?
|
|
La ce le-ai folosi?
|
|
Bună întrebare.
|
|
Stai, nu ma-mi plica.
|
|
Mă gândesc că dacă aștii culoarea evenimentului 1, aș putea
|
|
înlocui culoarea neagră a evenimentului 1 cu culoarea caldă
|
|
a evenimentului 2.
|
|
Și dacă nu o știu și pun direct culoarea evenimentului 2?
|
|
Ok, corect, corect. Da, da. Ok, bun, deci de asta la even
|
|
imentul 1 avem mult mai puține caracteristici decât...
|
|
Verific su modalitatile pe evenimentul neplăcut doar când
|
|
nu folosesc tehnica cu evenimentul plăcut.
|
|
Când zic, băi, ai un eveniment neplăcut, la ce distanță-i
|
|
mai repede? Ok, du-l la distanță.
|
|
Ok, ok.
|
|
Deci, le verific când nu mă folosesc de un eveniment pozit
|
|
iv, când doar anulez evenimentul negativ.
|
|
Corect.
|
|
Ok?
|
|
Atunci trebuie să le știu.
|
|
Dar dacă eu, oricum, trebuie să iau alea pozitive și să le
|
|
aduc acolo,
|
|
nu mai îmi trebuie caracteristicile primului eveniment.
|
|
Am înțeles, mulțumesc mult!
|
|
Hai să zic că singurul argument să le aflu este cel de
|
|
băi, sunt în faza de învățare și vreau să întreb ca să învă
|
|
ț.
|
|
Atâta tot.
|
|
Ok, ok. Ok, mulțumesc.
|
|
Simt. Da.
|
|
Imediat că...
|
|
Aș eveniment?
|
|
E nevoie?
|
|
La microfon, te rog.
|
|
Putem să...
|
|
Încă o dată, te rog, că nu te-am auzit.
|
|
Aș vrea să întreb dacă pe același eveniment putem repetitiv
|
|
să intervenim și...
|
|
De ce? Adică pe ăla negativ? Că ăla care îți dă o senzație
|
|
în asta?
|
|
Da, am scăzut de la 7, 8 la 4.
|
|
A, o să scadă în continuare singur.
|
|
Există o secvențialitate, un ritm pe care se...
|
|
Nu, mâine dacă o să te gândești la acel eveniment o să vezi
|
|
că are 3.
|
|
Poi mine are 2.
|
|
Răz pe mine are 1.
|
|
Deci o să scadă automat singur în continuare, pentru că tu
|
|
i-ai pus acolo un mic stimulent de scădere.
|
|
Și aia o să continue drumul. O să continuă să scadă intens
|
|
itatea.
|
|
Și știți că ce-i fain la toată povestea asta?
|
|
În momentul în care a scăzut intensitatea, tu nu-ți mai fol
|
|
osești din energia ta ca să nu mai suferi pe evenimentul ăla
|
|
.
|
|
Și vei avea un surplus de energie să o folosești ca să te
|
|
atingi obiectivele.
|
|
Vei avea o încăr... o să te simți, după ce faci o perioadă
|
|
tehnicilor ăstea, o să zici,
|
|
ba nu știu de unde da mai multă energie.
|
|
Știi la ce vei folosi energia?
|
|
Să-ți hrănește emoțiile pozitive.
|
|
Pentru că astăzi oamenii sunt atât de obosiți că nu mai au
|
|
energie să simte emoții faine.
|
|
Și te trezești că te simți, știu de ce, dar mă simt mai b
|
|
ine.
|
|
Sunt mai bucuros, mai entuziasmat, mă simt mai motivat.
|
|
Nu mai îmi dispare motivația după 3 zile.
|
|
Nu mai am mâini atât de mult.
|
|
Am mai multă motivație, dar de unde?
|
|
Păi de unde? Că nu ți-ai mai consumat energia
|
|
ca să-ți ții, ascunsă, în subconștient, rănile.
|
|
Adică momentele alea care îți provocau
|
|
emoții destructive.
|
|
Și, nemaia, având nevoie
|
|
să te elupti cu ele,
|
|
Tu folosești energie asta ca să te atingi obiectivele.
|
|
Să te simți bine în fiecare moment din viața ta.
|
|
Despre asta e totă povestea.
|
|
Oare poți să faci și singur exercițiu ăsta?
|
|
Absolut, bineînțeles, da.
|
|
Eu am câteva evenimente la care deja le știu sunt modalităț
|
|
ile.
|
|
Adică nu mai trebuie să le caut.
|
|
Știu exact că trebuie să pun la acea distanță, de acea măr
|
|
ime, cu acea intensitate a colorilor, cu acea claritate sau
|
|
blur.
|
|
Ok? Și zic, am un eveniment?
|
|
Hmm, ce mi s-a întâmplat? Ce nasol a văzut? Ok, perfect, ia
|
|
hai să văd.
|
|
Îl pun la distanța aia, la mărimea aia, la culoarea aia, la
|
|
intensitatea aia, cu sunetul ăla, și îl las acolo așa.
|
|
Și mă trezesc că uit de el. Dar de ce uiți de unele uiți?
|
|
Mă rog, le-ai lăsat în spate. De ce?
|
|
Că nu te mai jenează.
|
|
Dar nu uiți de piatra din papuc, care te jenează la fiecare
|
|
pas.
|
|
Că e acolo, te doare.
|
|
Dar dacă nu mai te doare, ai uitat de ea.
|
|
Nu-ți mai înțelegi când ai avut ultimă oară piatră în papuc
|
|
?
|
|
Nici nu mai știu, știi?
|
|
Dar dacă ar fi să te doară, ți-ai amintit-o.
|
|
Te gândești la ea.
|
|
E, în momentul în care tu ai scăpat de durerea respectivă,
|
|
de suferință respectivă, orice tip de suferință ar fi,
|
|
ai lăsat la o parte, a trecut evenimentul acela, nu mai
|
|
există, nu mă mai interesează.
|
|
Am energie pentru altceva.
|
|
Am energie să o dirijez în altă parte.
|
|
E ca atunci când ai avut tot timpul, ai avut datorii la
|
|
bancă,
|
|
ai consumat, primeai niște bani și băgai în rate și ți-ai
|
|
achitat rata.
|
|
Deja, iti creste calitatea vieții, pentru că acum banii
|
|
care îi dădeai la bancă, îi dai pentru sănătate.
|
|
Îi dai ca să te duci într-o excursie, îi dai ca să faci un
|
|
curs, să înveți nu știu ce.
|
|
Și automat a crescut calitatea vieții tale.
|
|
E același lucru și aici. E gestionarea resurselor mai bună.
|
|
De aia trebuie în următoarea perioadă, și eu vă recomand
|
|
cam un an de zile să faciți lucru ăsta,
|
|
Poate evenimentele din trecutul vostru să le luați și unul
|
|
pe zi, unul, două, cât ai timp, pe zi ți ia, trei minute să
|
|
faci pe un eveniment, poate nici atât, să lucrezi pe fie
|
|
care eveniment pe care ți-l amintești.
|
|
O să zici, tata, sunt multe ce nu mi le amintesc.
|
|
Păi da, știi că sunt multe și nu ți le amintești? Culmea,
|
|
nu e ceva ciudat.
|
|
Sunt multe, dar nu mi le amintesc.
|
|
Ghiști de ce?
|
|
Pentru că nu mai ai nici energie să ți le amintești.
|
|
După ce vei face de câteva ori, o să vezi că vine la supraf
|
|
ață.
|
|
Pentru că brusc vei avea mai multă energie să îți amintești
|
|
și al șaptelea eveniment.
|
|
Și o să zici, ok, trebuie să-l prelucrești pe asta. Și o să
|
|
-l prelucrești și pe ala.
|
|
Și ai scăpat și de ala. Nu mai consumi energie.
|
|
Când nu mi-amintesc un eveniment, consum mai multă energie
|
|
pe evenimentul respectiv decât atunci când mi-l amintesc.
|
|
Știți de ce?
|
|
Pentru că înseamnă că l-am afundat mai adânc în subconșt
|
|
ient. De ea nu mai sunt conștient de el.
|
|
îmi consumă mult mai multă energie să îl țin complet ascuns
|
|
de mine.
|
|
Acele evenimente pe care nu ți le amintești,
|
|
alea te dor cel mai tare și te sabotează cel mai tare.
|
|
Însă e normal să nu ți le amintești pentru că te-ar durea
|
|
prea tare și nu ai mai putea să funcționezi.
|
|
Așa e normal să nu ți le amintești azi.
|
|
Dar nu pe termen lung.
|
|
Pe termen lung, tu trebuie să găsești sursă de energie, luc
|
|
rând pe evenimentele pe care ți le amintești,
|
|
câștigi o sursă de energie și o vei folosi încet încet îți
|
|
vei mai aminti încă unul.
|
|
Îl vei prelucra. Îți vei mai aminti încă unul. Îl vei prel
|
|
ucra.
|
|
Până când ți-ai achitat toate datoriile, cu ghilimele.
|
|
Adică până când nu mai consume energie cu trecutul.
|
|
Și energia ta se focalizează pe prezent și pe viitorul tău.
|
|
Ok?
|
|
Asta. Prelucrarea oameni buni, prelucrarea înseamnă, de f
|
|
apt, să le schimb caracteristicile.
|
|
Sunt modalitățile acestea în...
|
|
Cândește-te la un eveniment din viața ta care în trecut, a
|
|
fost într-o perioadă, evenimentul respectiv, când te gânde
|
|
ai la el, însemna pentru tine ceva nasol.
|
|
Nu știu, amintește-ți o despărțire de cineva.
|
|
Imediat după despărțire, păi numai când te gândeai la
|
|
momentul ăla, ce însemna pentru tine momentul ăla?
|
|
Tristețe, poate gelozie, poate supărare, frustrare, mai șt
|
|
iu eu ce.
|
|
După o perioadă a mai trecut timp,
|
|
mă gândesc la evenimentul ăla și zic,
|
|
că ce bine înseamnă eliberarea.
|
|
Ce bine că a fost, că a trecut, nu mă mai deranjează,
|
|
simt o ușurare că s-a întâmplat chestia asta.
|
|
Ce înseamnă asta?
|
|
Te-ai disociat mai mult, l-ai lăsat mai la distanță.
|
|
Schimbările de submodalități,
|
|
adică de caracteristici ale evenimentelor,
|
|
schimbă însemnătatea evenimentului.
|
|
Schimbă ce înseamnă acel eveniment? La început înseamnă ce
|
|
va, m-am distanțat, înseamnă alt ceva.
|
|
I-am schimbat luminositatea, înseamnă alt ceva. I-am schim
|
|
bat culorile, înseamnă alt ceva evenimentul ăla.
|
|
Evenimentul care inițial însemna frică, i-am schimbat măr
|
|
imea, apropierea, lumina, culoarea, sunetul și-a însemnat
|
|
relaxare.
|
|
relaxare.
|
|
Același eveniment.
|
|
Și tu zici, cum n-ai ba...
|
|
Să vină unul să îți dea un pumn
|
|
și tu să zici că poate să însemne relaxare?
|
|
Păi îți dau eu exemplu.
|
|
Amintăște-ți
|
|
o pediapsă...
|
|
Nu știu, ai luat nota...
|
|
9, 8, 7, nu știu cât
|
|
în clasa 1.
|
|
Ce a însemnat atunci?
|
|
Ai, te capu' meu, cum am putut să iau atâta?
|
|
Să nu iau 10!
|
|
Dar ce înseamnă când ieși la facultate și îți amintești că
|
|
ai luat nota nouă în clasa 1?
|
|
Ieeee! Am luat nota nouă în clasa 1! Înțelegeți?
|
|
E un exemplu prostesc, poate, banal. Însă doar vă arată cum
|
|
timpul, adică distanța, schimbă semnificația.
|
|
Pe absolut orice din viața noastră, schimbând caracteristic
|
|
ile imaginii, pentru mine, imaginea aceea, filmul, eveniment
|
|
ului, nu mai înseamnă ce a însemnat inițial.
|
|
Doar că ție nu-ți vine să creezi asta. Pentru că suntem
|
|
crescuți în ideea că evenimentul îmi dă semnificația lui.
|
|
la evenimentul inneutru.
|
|
Era o dată un fiul de împărat
|
|
care avea un bun prieten
|
|
și prietenul lui i-i crescusăr împreună.
|
|
Prietenul lui era fiul unui ministru al împăratului
|
|
și crescusăr împreună.
|
|
Iar prietenul împăratului avea o vorbă
|
|
la absolut tot ce se întâmpla,
|
|
a să avea o vorbă.
|
|
Zicea la orice,
|
|
Las că-i bine.
|
|
Și
|
|
ăștia doi erau foarte buni prieteni,
|
|
și-l crescând,
|
|
au plecat la vânătoare.
|
|
Și într-o zi, vânând ei prin pădure,
|
|
la un moment dat,
|
|
pe împărat,
|
|
cad într-o capcană
|
|
și îl prind niște canibali.
|
|
Da, îl prind niște canibali și el vor să-l pună...
|
|
Nu, scuze, înainte de... mi-am pierdut bancul.
|
|
Se ducă și ăștia la vânătoare și prietenul împăratului îi
|
|
încărca pușca împăratului
|
|
și a încărcat-o greșit.
|
|
Împăratul a tras, prințul a tras, i-a tăiat degetul încărcă
|
|
tura aia, a explodat și a tăiat degetul.
|
|
Și prietenul împăratului las că-i bine.
|
|
Prințul se enervează și zice, prieten, prieten, dar ai neb
|
|
unit? La închisoare cu tine.
|
|
Îl bagă la închisoare, uită de el acolo.
|
|
Peste ceva vreme se duce la vânătoare, singuri de data asta
|
|
.
|
|
Și cade în capcana canibalilor.
|
|
Îl iau canibalii,
|
|
pregătesc o oală de ciorbă,
|
|
un pic de țelină, pătrunjel, mărar, piper, sare
|
|
și îți duc cumpărat un ciorbă,
|
|
cu prințul un ciorbă.
|
|
Încălzezc ăștia focul ăsta,
|
|
încă se bucură, se zicea călduț,
|
|
fain, îmi fac o baie aici
|
|
în aromele alea de ciorbă.
|
|
Când să se pună ăștia să mai întățească focul,
|
|
vine shamanul tribului
|
|
și-l vede pe prințul nostru că-i lipsește un deget.
|
|
Și cannibalele aia erau superstițioși.
|
|
Aveau eu regulă, nu mâncau mâncare începută de altul.
|
|
Și când l-au văzut pe ele afără un deget, au zis, cineva a
|
|
fi mâncat din el înainte.
|
|
Nu mâncăm, știi?
|
|
L-au scos frumos, șut în fund, ăsta s-a întors la...
|
|
castel.
|
|
Și și-a amintit de prietenul lui aflat în închisoare.
|
|
și zice, băi, cum ai zis tu, înțelep pe vremea aia, las că-
|
|
i bine fără dege.
|
|
Uite, acum degetul ăla m-a salvat și s-a dus la închisoare
|
|
și l-a scos pe prietenul lui
|
|
și a zis, uite, iartă-mă că te-am ținut la închisoare.
|
|
Acum am dat seama de ce a fost bine, că dacă aveam degetul,
|
|
mă mâncau, mă omorau.
|
|
Iartă-mă, te rog, iartă-mă că te-am băgat la închisoare.
|
|
La care prietenul lui zice, măria ta, las că-i bine că am
|
|
stat la închisoare.
|
|
Aoleu, saracul! Am ținut la închisoare și a pierdut mințile
|
|
astea.
|
|
Cum să fie bine mă că te-am ținut la închisoare?
|
|
Păi bine, măria ta!
|
|
Pentru că dacă nu eram la închisoare, eu eram cu tine!
|
|
Și eu sunt întreg, pe mine m-ar fi mâncat, ca Nibali!
|
|
În final am reușit să vă spun bine!
|
|
Mă ținem!
|
|
Mă ținem!
|
|
Când mă fac mare, mă duc la stand-up, nu?
|
|
Ok, hai să facem pauză și după pauză, v-o să lucrăm pe anc
|
|
oră.
|
|
E ok dacă stăm până pe la ora 6 astăzi?
|
|
7?
|
|
Sunteti de acord cu 6?
|
|
Ok, până la 6, bine, fie. Nu stăm până la 7, na.
|