1721 lines
64 KiB
Plaintext
1721 lines
64 KiB
Plaintext
Muzica
|
|
Bună dimineața!
|
|
Văd că încă mai sunteți în sală.
|
|
Nu ați evadat?
|
|
Au încuiat bine ușile sau...
|
|
Erau câteva întrebări înainte de pauză.
|
|
Mâna sus ca să... da? Și după aia aici.
|
|
Elena după ce față? Da?
|
|
Microfonul galben e pornit?
|
|
Bună, Liana.
|
|
Ne întoarcem la fotoni.
|
|
Mai tare un pic.
|
|
Ne întoarcem la fotoni.
|
|
Ok.
|
|
Cine a denumit culorile?
|
|
Shh, shh, shh, shh.
|
|
Cum?
|
|
Cine a denumit culorile?
|
|
Tii unde să știu.
|
|
Dumnezeule.
|
|
Sau cum au fost puse ele dacă sunt doar o iluzie?
|
|
Dacă?
|
|
Sunt doar o iluzie.
|
|
Cum au fost puse toate lucrurile?
|
|
Ce limba?
|
|
și cel mai aproape de realitate
|
|
este limba sanscrită.
|
|
Studierea gramaticii limbii sanscrite
|
|
este un fel de alchimie.
|
|
Deci, e un proces evolutiv
|
|
să studiez gramatica limbii sanscrite.
|
|
Limba sanscrită, de exemplu, o poți citi
|
|
pe mai multe niveluri de profunzime.
|
|
de la cel mai simplu până la un nivel spiritual.
|
|
Nu știu cum au apărut denumirile respective.
|
|
Da, sunt pasionat un pic de istoria cuvintelor,
|
|
dar nu la modul ăsta de detaliu, plus că
|
|
nu prea am găsit suficiente informații.
|
|
În limba română, mai ales despre cuvintele din limba noastr
|
|
ă,
|
|
să știu extrem de puține lucruri.
|
|
Există cuvinte în limba română
|
|
care provind, de exemplu, din sanscrită, să vede exact tr
|
|
aseul unui cuvânt,
|
|
din sanscrită în limba română, culmea sărind peste etapa
|
|
latinizării cuvântului respectiv.
|
|
De exemplu, cuvântul APĂ în sanscrită este APAS, la noi a a
|
|
juns APĂ, pierzându-și său final.
|
|
În latină e mai ciudat, e ACUA.
|
|
Și unii cercetători spun, păi da era deja simplu acolo, e
|
|
simplu aicea, latina l-a complicat.
|
|
CUT!
|
|
Și uitându-te geografic, ai zice
|
|
Stai o secundă, că prima dată din limba sanscrită, geogra
|
|
fic vorbind, a ajuns limba pe teritoriu ăsta și după aia s-a
|
|
dus către limba latină.
|
|
Sunt teorie, nu știu.
|
|
Mi-ai pus o întrebare care nu ține de domeniul meu, nu stăp
|
|
ânesc informații despre asta, îmi pare rău.
|
|
Te rog.
|
|
Din punct de vedere lingvistic, colorile sunt denumite în
|
|
funcție de utilitate, de necesitate,
|
|
nici nu știu unde mă uite cine a fost întrebarea.
|
|
Sunt anumite culturi, de exemplu, care au doar două culori,
|
|
alb și negru.
|
|
Necesitatea apare, necesitatea de diferențiere.
|
|
Dacă ceri ceva și e nevoie să diferențiezi ce vrei,
|
|
La modul, nu stiu, vreau bluza albastra.
|
|
Atunci apare cuvântul albastru.
|
|
Definești culoarea albastru.
|
|
Dacă niciodată nu ceri bluza albastru...
|
|
Câte culori au bărbații, câte culori știu femeile, știi?
|
|
Și deja ți-ai clarificat.
|
|
17? Așa multe știm?
|
|
Mamma mia!
|
|
Mulțumesc!
|
|
Da, mai avem o întrebare.
|
|
Sunt ca unii pictori vad pe albastru 3600 de nuante de alb
|
|
astru.
|
|
Numai sa cauti denumiri pentru atatia si deja devine
|
|
complicat.
|
|
Da, un micrafon aici, te rog.
|
|
Ai zis tu mai devreme de doua persoane care mananca ciorba
|
|
si una simte sarata, alta nu.
|
|
Da.
|
|
Și voiam să te întreb cum faci în cazul copiilor, când au o
|
|
situație,
|
|
tu îți dai seama ca și adult că ore au amândoi dreptate, or
|
|
i niciun, ori...
|
|
Mă rog, e o simplă situație.
|
|
Cum reacționezi în așa fel încât să...
|
|
Nici nu îi faci pe ei să...
|
|
Nu știu, să simtă prost, adică nu aveți dreptate sau...
|
|
Nu știu, aveți amândoi și să îi lași așa...
|
|
Fetă, când zici eu, adultul, nu aveți dreptate, știi cum ar
|
|
trebui să zic, ca să fie sincer,
|
|
nu aveți dreptatea mea.
|
|
Ok.
|
|
Ceea ce din start e greșit.
|
|
Adultul, când doi copii discută, trebuie să le spună,
|
|
am îndoia vezi dreptate, dar ceea ce contează dincolo de
|
|
dreptate
|
|
este asta, asta și asta.
|
|
Nu știu ce va fi important acolo.
|
|
Pentru că, atenție, noi am construit o societate în care
|
|
corectitudinea, adevărul, dreptatea, sunt cele mai
|
|
importante lucruri.
|
|
uitând persoana din spatele acelor dreptăți.
|
|
Știi?
|
|
De multe ori societatea noastră omoară persoana ca să aibă
|
|
dreptate, știi?
|
|
Cam așa ceva e.
|
|
Și vă dau un exemplu.
|
|
Nepoțelul meu, v-am mai zis asta și în online, nepoțelul
|
|
meu era, cred că, clasa 1, 2, nu mai știu când,
|
|
făcea religie la școală.
|
|
Și fică mea tocmai s-a născut, se avea un anişor, ceva.
|
|
Și vine ăsta mic la noi de la școală, palid la față.
|
|
Zic, ce ai pățit?
|
|
Zic, nimic, am avut religie.
|
|
Ok, știu că-i traumatizant, dar totuși, ce a fost acolo?
|
|
Păi nimic, ne-a zis că dacă mințim ajungem în iad.
|
|
Și zic, băi, nu-i așa. Cum nu-i așa?
|
|
Zic, nu-i adevărat, nu ajunge în iad dacă minți.
|
|
Si uite, hai sa vedem, hai sa discutam despre asta.
|
|
Si pun urmatoarea intrebare, ca ma stiti, sunt bun la suf
|
|
let, nu pun sare pe rana, nu ar dau cu dusul rece, stii?
|
|
Si il chinui un pic si pe bietul copil. Si zic asa, fii at
|
|
ent.
|
|
Imagineaza-ti urmatoarea scena, si vreau sa te imagina si
|
|
tu.
|
|
Adeline, verișoara lui, se joacă.
|
|
Și vine un om rău și vrea să o prindă și să o răpească.
|
|
Și Adeline se ascunde într-un dulap.
|
|
Și vine omul ăla rău și zice,
|
|
Ryan, unde s-a ascuns Adeline?
|
|
Ce face? Zice adevărul sau-l minți?
|
|
Săra cu copil.
|
|
Săra cu copil.
|
|
Dacă... Ce drăguț am fost, nu?
|
|
Dacă minția ajungea în iad, făcea un lucru rău, că minția.
|
|
Dacă spunea adevărul, omul rău o lua pe verișoara lui.
|
|
Ce să facă?
|
|
Vă văd așa ce dilemma e pentru copil lucru ăsta?
|
|
Și a trebuit să explic ideea de context.
|
|
că într-o anumită situație a minți, a nu spune adevărul,
|
|
poate să fie mai bine decât a spune adevărul.
|
|
Și s-a relaxat omul nostru, omulețul nostru.
|
|
Pentru că, gândiți-vă, o regulă absolută
|
|
într-o lume relativă este imposibilă.
|
|
Noi trăim într-o lume relativă.
|
|
gusturile care nu sunt reale,
|
|
ciorba care bai sarata, ba nu-i sarata, nu exista un adevar
|
|
absolut despre.
|
|
Doar taicamul stia.
|
|
Si mama ta?
|
|
Il stie, nu?
|
|
Da, stiti persoane care stiu adevarul.
|
|
Stiu, dom'ne, exact cum stau lucrurile.
|
|
Ce faci in cazul in care... ce?
|
|
Care stie adevarul absolut.
|
|
Ok, îl pui pe cruce.
|
|
Aduci frumos două scânări și zici,
|
|
băi, numai un Mesia știe adevărul.
|
|
E rândul tău!
|
|
Adu un pic de spirit ca să dezinfectăm cu ele.
|
|
Nu ai cum...
|
|
Deci, dacă vrei răspunsul meu, asta e răspunsul meu.
|
|
Adică, tu trebuie să ironizezi acel adevăr absolut, pentru
|
|
că altfel te va doborâ.
|
|
Persoana care crede că deține adevărul absolut, bazându-se
|
|
pe acest, eu știu adevărul absolut,
|
|
este extrem de critică, e un abuzator emoțional.
|
|
Persoana care considera ca stie adevarul are dreptul moral,
|
|
isi asuma dreptul moral sa-i arda perug pe ceilalti pentru
|
|
ca nu respecta adevarul absolut.
|
|
Adevarul absolut insemanand cum e ciorba. E sarata. De ce?
|
|
Pentru ca stiu eu, uita, o gust eu si pentru mine e sarata.
|
|
Deci, ciorba e sarata. Daca pentru tine nu e sarata, esti
|
|
prost.
|
|
Intregeti?
|
|
Ori, în momentul în care persoanele știu adevărul absolut,
|
|
fugi.
|
|
N-ai cum să fugi că e în familie, scoate la suprafață ideea
|
|
asta de nu îmi pasă de adevărul tău absolut.
|
|
Dacă nu face asta, devii victima acelui abuzator.
|
|
Nu-mi pasă de adevărul tău absolut.
|
|
Însă pentru asta, tu trebuie să te construiești.
|
|
Adică tu trebuie să poți să rezolvi lucrurile
|
|
care îți mănâncă energie, pentru că nu ai putere.
|
|
De multe ori, nu ți s-a întâmplat să zici
|
|
fa cum zice ăsta, că nu mai pot să mă iau în gură cu el.
|
|
Adică nu mai am nerv, energie, ca să pot să mă lupt cu adev
|
|
ărul lui absolut,
|
|
mai bine cedezi de la mine.
|
|
Dar asta o faci pentru că nu mai ai energie.
|
|
Dar dacă ai avea energie, dacă ai avea puterea de a rezista
|
|
,
|
|
să nu te pierzi pe tine.
|
|
Nu poți să-ți dai seama
|
|
cât de abuzator și destructiv este pentru tine
|
|
să trăiești într-o lume în care cineva deține adevărul
|
|
absolut.
|
|
Scuză-mă, numai o secundă.
|
|
Una din cartile cele mai importante pentru viata mea a fost
|
|
o carte care se numeste Iluzie, al lui Richard Bach.
|
|
I-o recomand.
|
|
E cel care a scris pe scărușul Jonathan, care e obligatorie
|
|
, lectura obligatorie pentru voi până data viitoare.
|
|
Ok?
|
|
Pe scărușul Jonathan Livingston.
|
|
Ok?
|
|
Vă recomand și Iluzie, e genială cartea.
|
|
o citiam si parca era scrisa pentru sufletul meu.
|
|
Fiecare cuvant il savuram.
|
|
Mi se parea ca omul ala mi-a citit in ganduri.
|
|
Mi se parea cea mai buna carte pe care am citit-o vreodata.
|
|
Si cartea se termina cu urmatoarea fraza.
|
|
și s-ar putea ca toate acestea să nu fie adevărate.
|
|
În momentul ăla, dragii mei, am luat cartea și vă spun
|
|
sincer, am dat cu ea de perete.
|
|
Deci, atât de mare a fost frustrarea mea,
|
|
că acel om nu mi-a confirmat acele lucruri, ca fiind
|
|
Băi, eu cred exact cum crești și tu, și ăsta-i adevărul,
|
|
noi doi deținem adevărul,
|
|
tu care citește, eu care scriu.
|
|
Și mi-a zis, s-ar putea ca toate aceste lucruri să nu fie
|
|
adevărate.
|
|
Efectiv, am luat cartea și am aruncat-o-n perete.
|
|
Deci, nu pot să-mi imagins cum am putut să am reacția asta.
|
|
Deci, a fost o reacție necontrolată.
|
|
Iluzii se numește, da.
|
|
Ca subtitlu...
|
|
Subtitlul e în felul următor.
|
|
O aventură a unui Mesia recalcitrant.
|
|
Aventurile unui Mesia recalcitrant e subtitlul. E genială,
|
|
credeți-mi, e genială.
|
|
Iar ultima replică din carte este cea mai importantă replic
|
|
ă.
|
|
ca toate acestea să nu fie adevărate.
|
|
De ce e cea mai importantă replică din carte?
|
|
Pentru că ne spune că viața noastră nu este...
|
|
nu o cunoaștem, nu este așa cum credem noi.
|
|
Însă această replică te deranjează.
|
|
Din tot ceea ce ti-am zis astazi, nu exista niciun lucru
|
|
care sa te deranjeze mai mult
|
|
si sa vrei sa-l scoti, sa zici, ba, mi-a placut 99, 90% din
|
|
ceea ce a zis Marius.
|
|
Accept ca a gresit cu chestia asta.
|
|
Da sau nu? Sincer.
|
|
Faptul ca ceea ce stii nu este adevarat. Cum te simti?
|
|
Să te gândești că zice mari și plătești pentru ineția asta.
|
|
Hm? Cum?
|
|
Te simți neputincioasă, bravă, da.
|
|
Altcineva.
|
|
Și ceea ce știi, ceea ce vezi, ceea ce guști, nu este așa.
|
|
Cum te simți?
|
|
Enervată, dezamăgită, bravă.
|
|
Ok, altcineva.
|
|
Împăcat, ok, bun, ești ciudat.
|
|
Resemnat.
|
|
Resemnat, ok.
|
|
Cum? Frustrare, normal, da.
|
|
Simti ca n-ai avut... Am trecut de geaba, stii, cam asa.
|
|
Stiti cum am simtit eu dupa momentul de frustrare in care
|
|
am dat cu cartea de parete?
|
|
Eliberat.
|
|
Mai că mea, când a ieșit la pensie, și a fost ba proastă,
|
|
ba deșteaptă că a ieșit la pensie, cum a fost? Proastă sau
|
|
deșteaptă?
|
|
Știi cum a fost? Cum alege Ea să fie. Cum își spune Ea că
|
|
este, așa este.
|
|
Cu ani în urmă, tocmai se inventase Telegrafă.
|
|
S-O-S, vă mintuiți? Telegrafă.
|
|
Puncline, punctline, punctline.
|
|
Din Europa, două firme care făceau pantofi și-au trimis rep
|
|
rezentanții de vânzări în Africa.
|
|
cu acelasi vapor, in acelasi oras,
|
|
si au ajuns aia sau cazat acolo,
|
|
si au inceput sa cerceteze un pic zona.
|
|
Si dupa o saptamana s-au dus la telegraf
|
|
sa dea un mesaj inapoi la firma mama,
|
|
care le platea vacanta in Africa.
|
|
Primul da mesaj si zice
|
|
Am ajuns cu bine în Africa, opriți transportul de marfă.
|
|
Aici băștina și nu poartă pantofii.
|
|
Stop!
|
|
Vine al doilea.
|
|
Zice, totu' e bine în Africa, dublați cantitatea de marfă.
|
|
Aici băștina și nu poartă încă pantofii.
|
|
Care avea dreptate?
|
|
În funcție de cum își spune...
|
|
Contextul era același, în funcție de povestea din mintea l
|
|
or, în funcție de ce-și spunea un mintea lor.
|
|
De reprezentarea mentală a unei situații.
|
|
Situatia este, și acum o să vă enerveze cuvântul ăsta, sper
|
|
, neutră.
|
|
Situațiile din viața noastră nu conțin în ele emoție.
|
|
cum substanțele de pe limba noastră nu conțin în ele gust.
|
|
Interpretările noastre pun etichetă
|
|
situația e nașpa sau situația e faină,
|
|
gustul ăla e aiurea sau e dulce.
|
|
Situațiile, substanțele sunt neutre.
|
|
Toată viața noastră ce am crezut?
|
|
Cum sunt substanțele? Cum sunt situațiile?
|
|
Hm?
|
|
Și situațiile și gusturile pot să fie dulci sau amare. Așa
|
|
credeam.
|
|
În realitate nu e așa.
|
|
Dar ne-am ascultat la școală.
|
|
Sau n-am știut să ne explice lucrul ăsta.
|
|
Profesoarea mea de psihologie nu aștiu să-mi zic că lucrul
|
|
ăsta.
|
|
Unii mai stiu, cei tineri mai stiu acum sa vorbeasca despre
|
|
asta.
|
|
Si cei care sunt pasionati, bineinteles.
|
|
Si eu construiesc in mintea mea filme.
|
|
Dar ce face ca un film sa fie de groaza sau o comedie?
|
|
Te rog, vrei sa ma intreb ceva? Tocmai ti-am luat microfon,
|
|
mai da el o data. Si dupa aia trecem mai departe.
|
|
In legatura cu persoanele care detina adevarul absolut, am
|
|
un cumnat care interaccionez zilnic,
|
|
si am obisnuit sa ma inchid urechile. Mai aproape micul.
|
|
M-am obisnuit sa ma inchid urechile.
|
|
Cand interaccionez cu o persoana. Ca stie adevarul absolut.
|
|
Am...
|
|
Sa stii ca persoana respectiva nu o sa inceteze niciodata
|
|
sa iti livreze adevarul absolut.
|
|
Singurul mod prin care poti sa faci sa inceteze este sa-i
|
|
spui tu nu de tii adevarul absolut.
|
|
Adica sa fii nepoliticos.
|
|
Iti place sa fii nepoliticos?
|
|
Acum...
|
|
Acum a căzut victimă adevărului.
|
|
Să-i zisăți? Nu ne place să fim percepuți ca nepoliticoși.
|
|
Cum adică? Ce o să zică despre mine vecinul dacă îi spun că
|
|
e obositor?
|
|
Ce o să zică vecină care se plânge toată ziua când urc scă
|
|
rile,
|
|
de cât suferă ea?
|
|
Și o să-i zic,
|
|
da, doamnă, nu pot să te ajut cu nimic.
|
|
N-am ce să fac.
|
|
Mă grăbesc.
|
|
Dar ce o să zică despre tine?
|
|
Trește cineva o asemenea situație în care
|
|
ar vrea să înceteze-o,
|
|
să-i spună, dar nu o face din politețe,
|
|
nu o face din respect, din rusine, din N motive, nu stiu
|
|
care.
|
|
Exista cineva?
|
|
Văd că ridicați mână cu curaj.
|
|
Avem o așa mare nevoie de a primi aprobarea celorlalți
|
|
încât suntem dispuși să ne sacrificăm pe noi,
|
|
ca să nu cumva ceilalți să ne considere obraznici.
|
|
egoiștii, needucați, nepoliticoși.
|
|
Există vreo persoană din viața ta care te deranjează în pre
|
|
zent?
|
|
N-a fără de mine?
|
|
Care te deranjează în prezent?
|
|
Adică, ea îi spune tu vreo două, dar nu o faci.
|
|
Mână asus cine are o asemenea persoană, ok?
|
|
Te emă de casă până data viitoare.
|
|
Întreabă-te de ce te deranjează.
|
|
Spune-i acelei persoane ce...
|
|
Atent.
|
|
Ok.
|
|
Îmi dați voie să mă duc un pic mai adânc?
|
|
Adică...
|
|
Până acum eu am fost foarte blând,
|
|
că ne cunoșteam de puțin timp și...
|
|
Nu mi-am permis.
|
|
Îmi dați voie să-mi permit?
|
|
Ok.
|
|
Şerbetele aveam?
|
|
Ne suflăm nasul în mâne, că dacă trebuie, nu?
|
|
Îți dorești să fi
|
|
validat, apreciat de ceilalți?
|
|
pentru că nu te apreciezi suficient tu pe tine.
|
|
Și nu te apreciezi tu pe tine pentru că
|
|
s-au întâmplat situații de genul
|
|
ți-ai pierdut pisica, păbușa sau mai știu ce în trecutul tă
|
|
u.
|
|
Poate și în prezent.
|
|
Orice situație în care tu te consideri vinovat pentru ceva
|
|
dezvoltă mai târziu nevoia de compensare a vinovăției de
|
|
confirmare a valorii tale.
|
|
Adică...
|
|
Am exemplu perfect.
|
|
Adeline a făcut săptămâna asta interocolită.
|
|
Vomita ca fântână arteziană.
|
|
A făcut febră 41.
|
|
Și a cerut scuze că a făcut febră.
|
|
Te zici, mami, dar n-am vrut, te rog iarta-ma ca am facut
|
|
febra, ca atunci a fost pe Simonan grijorata.
|
|
Si a cerut scuze ca a facut febra.
|
|
Tu zici, aia e banal. Da, banalitatea asta e un exemplu,
|
|
dar poate sa fie repetate asemenea situatii.
|
|
Si ganditi-va asa, cand un copil considera ca este vinovat,
|
|
el trebuie ulterior sa-si demonstreze ca este atat de bun
|
|
încât cumva să-i fie iertată vinovăția respectivă, greșala
|
|
aceea.
|
|
Și atunci ce face? Cum își demonstrează că e bun?
|
|
Face în așa fel încât să fie ceilalți mulțumiți.
|
|
Iar tu faci asta.
|
|
De câte ori, când ai vrut să spui nu,
|
|
ți-ai ieșit pe gură da?
|
|
Nu chiar de fiecare dată.
|
|
Dar foarte des, prea des, în interiorul tău era nu și nu ai
|
|
avut tupeu să zici
|
|
Nu. Nu vreau.
|
|
N-am chef. Vreau să nu fac chestia asta acum.
|
|
De ce?
|
|
Pentru că nu-mi face plăcere.
|
|
N-am nimic de câștigat din asta.
|
|
Hai de capă meu, dar ce o să zică că sunt egoist?
|
|
Că sunt obrazne? Că sunt nesimțit?
|
|
Ghiște, da, o să zică toate lucrurile ăstea.
|
|
Și... scuze-mă mult.
|
|
Și, hai de capă meu, dar... vai de mine, dar cum să zică
|
|
cineva așa ceva?
|
|
Știți că doar noi, noi...
|
|
societatea balcanica,
|
|
societatea
|
|
tradițional religioasă
|
|
are acest mod de gândire?
|
|
Du-te în America.
|
|
Și vorbești cu un american jet-beget,
|
|
din ala de acolo, un texan, din ala cu
|
|
cizme și pălărie, știi?
|
|
Și tu îi zici, vă rog frumos, am nevoie să mă ajută să car
|
|
bagajul ăsta.
|
|
Și după ce te înjură timp de jumătate de oră, zice
|
|
Dar cară-ți-l singur, de ce să-ți-l car eu, ce treaba am eu
|
|
?
|
|
Și tu zici, vai ce nesimțit este, nu, oamă nu e nesimțit
|
|
Doar n-a vrut să te ajute
|
|
Să zicească la noi e ciudat, cum adică să nu vrea să te aj
|
|
ute?
|
|
Păi dar de ce să vrea să te ajute?
|
|
În țări diferite e invers absolut
|
|
Ok?
|
|
Există, credeți, o regulă cum ar trebui să fim, din punctul
|
|
ăsta de vedere, cum ar fi să fim mai sănătoși emoțional?
|
|
În momentul în care tu cauți să îi mulțumești pe ceilalți,
|
|
deja acolo, ăsta-i pentru mine un clopoțel care îmi spune
|
|
că există lucruri de rezolvat.
|
|
În momentul în care tu simți nevoia să fie celălalt mândri
|
|
de tine, să fie celălalt să te aprecie, să se gândească poz
|
|
itiv la tine, înseamnă că ceva în interiorul tău îți lipseș
|
|
te.
|
|
Rețineți acest principiu. Așa știi dacă o persoană are sau
|
|
nu are nevoie de dezvoltare personală.
|
|
Sa zisati, asta e criteriu. Vreau ca celalt sa vorbeasca
|
|
sau sa gandeasca pozitiv despre mine? Da? Ok, atunci e de
|
|
lucrat.
|
|
Pana cand? Pana cand nu mai impasa parerea, deparerea celor
|
|
lalți despre mine.
|
|
Se simtați? Noi cum am denumit o asemenea persoana care nu-
|
|
i pasa ce zic ceilalti? Ne-ai simtit.
|
|
Se simtați ce diferenta completa de paradigma? I-ai lipsat
|
|
cei 7 ani. E egoist.
|
|
Da, din pacate nu stau...
|
|
Deci pur si simplu aceasta nevoie de a fi pe placul oamenil
|
|
or
|
|
este, poate, printre cele mai destructive moduri de gandire
|
|
ale noastre.
|
|
Da.
|
|
Absolut, bineinteles.
|
|
Dar cine zice altceva? Asa e. Suntem programati din copilar
|
|
ie pe asta.
|
|
Eu lucrez in educație, da?
|
|
Dar mie dacă un copil îmi face o fază, de exemplu, să-l baț
|
|
ă pe celălalt, sau să facă ce vrei el, exactiv astea.
|
|
Da, fac ce vrei eu ce ai să îmi face.
|
|
Și atunci deci e din mine toți demoniți.
|
|
Și eu zic, stai, frate, că nu așa se face.
|
|
Tre' să ai grijă, tre' să îl protejezi pe celălalt.
|
|
Dar cine zice că trebuie?
|
|
Păi da, dar acest trebuie.
|
|
Deci îmi dă niște răzări.
|
|
Vezi, îștie NLP copilul ăla.
|
|
Copii au natural în ei întrebările potrivite.
|
|
Deci el e un modern.
|
|
Știi?
|
|
Noi trebuie să preîntîmpinăm asemenea situații, dar nu am
|
|
timp acum să discut pe tema asta, însă există o metodă
|
|
pentru așa ceva.
|
|
Bun, nu mai știu ce zicem înainte. Hai să ne întoarcem că
|
|
tre subiectul nostru. Mai aveai întrebări acolo? Scusă.
|
|
Ai dat exemplu mai devreme cu doamna care a plâns în clipa
|
|
în care a auzit un copil strigându-și mama.
|
|
Da.
|
|
Și ulterior ai spus că putem trata, mă rog, prin metode NLP
|
|
orice emoție fără să știm sursa. Corect?
|
|
Că lancezi un program.
|
|
Ce faci?
|
|
E ca și cum ai lansat un program, să zicem, care funcțione
|
|
ază și șterge...
|
|
Da, ok. Bun, e o analogie, da.
|
|
Da. Să înțeleg că nu trebuie să ajung la sursă să aflu ce
|
|
în trecut, în subconștient, am îngropat...
|
|
Nu, pe unele metode mai avansate nu.
|
|
Sau urmează să ne spui...
|
|
Pe ce facem la modul ăsta? Trebuie să știi.
|
|
Deci, la modul ăsta nu ne ducem până acolo, pentru că voi
|
|
acum încă învățați ABC-ul.
|
|
Ecu va urma, am înțeles.
|
|
dar nu acum. Acum trebuie să văd că stăpâniți ABC-ul, ok?
|
|
Ok, ok. Mulțumesc mult.
|
|
Scurt, pentru că mergem mai departe.
|
|
Încercă-ți să fii scurt.
|
|
Deci, apropo de ce ai spus tu, că tatăl tău nu te credea,
|
|
la mine s-a întâmplat în copilărie
|
|
și am început să spun minciuni.
|
|
Deci eu nu am trait-o ca pe o dramă, cine știe ce, dar am
|
|
început să mint, pentru că, așa,
|
|
bine, că pe de o parte mi-am dezvoltat imaginație, dar pe
|
|
de altă parte s-a dezvoltat, acum îmi dau seama,
|
|
o mască și un sentiment de vinovăție și de frică că nu o să
|
|
fiu crezută, indiferent cu cine vorbeam.
|
|
Da.
|
|
Ok. Să știi că n-am reușit, am mai lucrat pe asta că vin aș
|
|
a, dar n-am reușit să elimin chestia asta.
|
|
Și de aici, aprobabil, vine și dorința mea de a fi validată
|
|
, pentru că este foarte puternică asta.
|
|
Ok. Pe măsură ce o să începeți să dezamorsați mingii alea,
|
|
mingii lălea pe care le țineți sub apă,
|
|
Ia gândiți-vă, ca să nu mai fac efortul, să o țin sub apă
|
|
și să nu mă mai deranjeze zilnic, ce ar trebui să fac cu m
|
|
ingea aia?
|
|
Să o dezumflu.
|
|
Dacă aș dezumfla-o, ar rămâne acolo, în trecut.
|
|
Știți care e cel mai fain lucru legat de trecut?
|
|
Ca trecut, fraților.
|
|
Doar că multă lume nu știe.
|
|
Ca trecut.
|
|
Ei, ca sa face asta o sa inveti imediat.
|
|
Cand amplifici amintirea, maresti mingeasi cu cat e mai
|
|
mare, cu atat e mai greu, are mai multa forta sa te impinga
|
|
la suprafata.
|
|
Ok.
|
|
Manasus cu ei place sa fie dezamagit.
|
|
Ați facut la modul 1?
|
|
M-ati pacalit!
|
|
Iar ceilalți n-au fost?
|
|
Sau nu vă mai amintiți?
|
|
Ok.
|
|
Exercițiu cu... experimentul cu lămâia l-ați făcut?
|
|
Toată lumea, da?
|
|
L-am făcut când am prezenta cursul oare.
|
|
Ok.
|
|
Pentru că ăla e foarte important.
|
|
E o cărămidă importantă.
|
|
Și că tot vorbeam de cărămizi...
|
|
Îl știe toată lumea?
|
|
Ok, îl mai facem odată.
|
|
Bine.
|
|
Bun.
|
|
Chiar dacă l-ați făcut, rugăminte este să îl mai facem odat
|
|
ă.
|
|
Bine?
|
|
Și acum?
|
|
Da.
|
|
...văditor, în primul rând,
|
|
și mănânci o lămâie,
|
|
îl termin pe vorbitorul respectiv.
|
|
Pe mine sigur, dacă nu suport gustul de lămâie.
|
|
Dar aveam o... mama unei prieteni, unei colege ne povestea,
|
|
când era aia copil, erau fanfare în oraș, în fiecare domen
|
|
ică cânta fanfara.
|
|
Deci copii din Gașca de atunci luau câte o jumătate de lămâ
|
|
ie,
|
|
să duceau în fața trompetiștilor
|
|
Așa?
|
|
Să zice, băi, auziai pe ea cum...
|
|
... suna la trompetă.
|
|
Ok.
|
|
Ochii închisi.
|
|
Și cu ochii închisi...
|
|
... vreau să-ți imaginezi...
|
|
... că ții în palmă, la nivelul ochilor tăi...
|
|
... două jumătăți de lămâie.
|
|
Că nu e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e
|
|
o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămo
|
|
asă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o
|
|
zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă
|
|
, e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o ză
|
|
moasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă, e o zămoasă,
|
|
în palma ta.
|
|
Suntem senzația aceea.
|
|
Suntem mirozi.
|
|
Foarte bine.
|
|
Perfect.
|
|
Revin noi aici, deschide ochii, adun mopul
|
|
și șterge pe jos.
|
|
Ha?
|
|
Mai mult sau mai puțin, la unii,
|
|
în funcție de...
|
|
amintirile despre lămâie.
|
|
De ce? Ai avut o lămâie reală
|
|
Mintea ta a reusi sa obtina o reactie corporala printr-un g
|
|
and pe care il ai compus acum.
|
|
Da sau nu? E cineva care a salivat?
|
|
Ok.
|
|
Multa lume nu a salivat si voi sa vedeti ce se intampla.
|
|
Am salivat?
|
|
Ok.
|
|
Multă lume nu am salivat.
|
|
Și vă zic de ce?
|
|
Nu ați făcut ceea ce vei aminti să faceți.
|
|
Vă-ți gândit la lămâie, timp în care, după o fracțiune de
|
|
secunde, vă-ți gândi și la altceva.
|
|
Nu știu la ce.
|
|
însă altceva a fost mai important decât experiența cu lămâ
|
|
ia și te-ai dus cu mintea în alte direcții. Da sau nu?
|
|
Te-a fugit gândul în altă parte în timpul experimentului cu
|
|
lămâia?
|
|
Reacția ta corporală, emoțională, a fost acum bruiată de g
|
|
ândurile celelalte.
|
|
la alte. Ne vrei sa mai facem odata pentru ca vreau sa
|
|
experimentati clar faptul ca puteti prin
|
|
focusul asta al mintii voastre sa obtineti reactie corpor
|
|
ala. Stii ca multi oameni zic ba,
|
|
dar cum gandurile mele pot sa imi dea diferite afectiuni?
|
|
Nu stiu, dar pot sa-ti dea diferite
|
|
reactii fizice? Uite ca da. Deci teoric, atunci ar putea sa
|
|
-ti dea si anumite boli, gandurile tale.
|
|
sau ori putea să-ți dea și anumite în sănătoșiri gândurile
|
|
tale.
|
|
Ochii închiri, și mai facem odată, gânduri cei care s-au g
|
|
ândit la altceva înainte.
|
|
Ochii închiri, ridică, te rog, palma la nivelul ochilor.
|
|
Ridică palma fizică.
|
|
Și în palma ta pune acea lămâie tăiată în jumătate cu miez
|
|
ul îndreptat către tine.
|
|
și privește-o cu ochii închiiși,
|
|
privește-o în palma ta.
|
|
Privește-o de aproape,
|
|
observă fiecare nervură.
|
|
Imaginează-ți un reflector
|
|
că o luminează intens.
|
|
Simte mirozu.
|
|
Simte răcoare ei în palmă.
|
|
Observă reacția pe care o ai atunci când privești cum o pic
|
|
ătură din zeama lămâi curge ușor în palma ta.
|
|
Adu-o mai aproape de tine.
|
|
Miroasă.
|
|
Gustul.
|
|
Foarte. Revină ușor aici.
|
|
A fost la fel? A fost mai intens? Mai intens.
|
|
Cu cat esti acolo, reacția finală e dată de gândul pe care
|
|
tu îl ai.
|
|
În orice situație, orice experiență ai avea, reacția ta emo
|
|
țională e dată de gândul pe care tu îl ai.
|
|
Ok, deci ai salivat, da?
|
|
Mâna sus cine a avut o picătură de salivă care a curs din
|
|
nas, ureche, mai știu eu ce.
|
|
Ok, bun.
|
|
Majoritatea se ridica, mâna une au fost politicoși și au z
|
|
is hai că ridic și o mâna să zică că... să fie mulțumit.
|
|
Bun.
|
|
Imediat.
|
|
Bun, deci reacția mea este dată de lucrul la care mă gând
|
|
esc eu.
|
|
Da sau nu?
|
|
Bun, ok, super.
|
|
Hai să ne gândim tot la lămâie. Închide ochii.
|
|
Dar de data aceasta vreau să vezi o scenă în care te vezi
|
|
pe tine din profil, din lateral, ținând în mână o lămâie.
|
|
Iar scena este alb-negru, ca așa cum era pe un televizor
|
|
dinăla vechi. Blurată un pic.
|
|
alb negru
|
|
si te vezi pe tine din lateral cum tin mana o lamaiat
|
|
observa ce simti acum
|
|
revina aici, deschide ochii
|
|
cine a mai salivat?
|
|
atunci salivezi-ma cand te gandesti la lamaiat
|
|
Ok. A fost la fel, a fost mai puțin intens, mai intens cum
|
|
a fost de data asta.
|
|
A scăzut intensitatea. Ok. Perfect. Închideți ochii.
|
|
Privește scena cu tine ținând în mână o lămâie proiectată
|
|
la 3 metri în fața ta.
|
|
E mică?
|
|
E pe un ecran mic?
|
|
Alb-negru?
|
|
Te vezi pe tine, ținând în mână o lămâie, ca într-o poză.
|
|
Undeva la distanță.
|
|
Perfect.
|
|
Observă reacția, revină aici, deschide ochii.
|
|
S-a diminuat și mai mult.
|
|
Mai este reacția ta dată de lucru la care te gândeai?
|
|
Că așa ai zis inițial.
|
|
M-am gândit la o lămâie, am avut în minte o lămâie,
|
|
reacția mea e dată de lămâie, acum te-ai gândit tot la lămâ
|
|
ie.
|
|
Ce a fost diferit?
|
|
Te-ai gândit?
|
|
Ce s-a schimbat? Nu conținutul gândurilor,
|
|
ci modul în care m-am uitat la lămâia respectivă.
|
|
Bun.
|
|
Are cineva o situație
|
|
care i s-a întâmplat în trecut
|
|
și când se gândește la acea situație
|
|
simte o emoție intensă de
|
|
frică, furie, ceva, orice
|
|
două persoane
|
|
ce ce-i bine, fraților
|
|
îmi fac bagajul și plec
|
|
că e în...
|
|
ce treabă aveți voi cu enelpeu în cazul ăsta?
|
|
să mai pun o dată întrebarea, de unde eraiți?
|
|
încă...
|
|
La dulceata de lamuiă.
|
|
Mâna sus, cine are...
|
|
Atenție, o să iau voluntari.
|
|
Din cei care ridică mâna.
|
|
Cine are o situație
|
|
care îi revine în minte
|
|
și atunci când îți revine în minte
|
|
simți senzație de frică, furie, abandon,
|
|
ce vrei tu, o senzație nașpa din asta.
|
|
Ok.
|
|
Cu cineva cu care nu am lucrat până acum.
|
|
Ok.
|
|
Bun. Cu tine am lucrat în tabere.
|
|
Am pe cineva în primul rând, dați-mi voie.
|
|
Doar cu microfonul să-i duci, de rog.
|
|
Îmi spui numele? Tău?
|
|
Oana.
|
|
Ok.
|
|
Bun.
|
|
Oana,
|
|
nu vreau să-mi spui despre ce e vorba,
|
|
Da.
|
|
Ce vreau să faci? Vreau să te gândești la situația respect
|
|
ivă
|
|
și să îmi spui ce emoție apare și pe o scală de la 1 la 10,
|
|
ce intensitate are emoția respectivă?
|
|
Intensitatea 10
|
|
La intensitatea 10 de obicei dau lacrimile?
|
|
Furie.
|
|
Furie? De intensitate 10? Adică poate la furie nu îți dau
|
|
lacrime, dar îți vine să strângi pumnii.
|
|
Păi asta fac acum.
|
|
Asta faci acum, ok.
|
|
Deci nu vine să strân din dinții.
|
|
Ok. Și când te gândăști la situația asta, unde simți furia?
|
|
În mâini și în dinți.
|
|
În mâini și în dinți?
|
|
Da.
|
|
Ok. Bun. E o situație de care ai trecut? N-ai trecut?
|
|
Încerc să trec.
|
|
Voi ce credeți? E o situație de care ai trecut?
|
|
situații de care a trecut sau nu a trecut?
|
|
Nu a trecut din moment ce îmi zice, simt intensitate 10,
|
|
simt când mi se înclăștează dinții, strâng pumnii.
|
|
N-ai trecut de așa ceva. Bun, ok.
|
|
Iată-n ce vreau să facem, Ana. Vreau să închizi un pic och
|
|
ii
|
|
și să-ți imaginezi scena respectivă
|
|
și o să-ți pun niște întrebări.
|
|
Doar fiți atenti la întrebări, da?
|
|
Spune-mi, te rog, scena, asa cum o vezi tu, este un film
|
|
sau o poza?
|
|
O poza.
|
|
O sa vi le dau toate caracteristicile, dupa aia nu le scri
|
|
eti, doar fiti atenti.
|
|
O poza.
|
|
Este o poza, deci nu se misca nimic, este statică, este o
|
|
poza acolo, da?
|
|
Da.
|
|
Ok, bun.
|
|
Perfect. La ce distanta de tine vezi poza asta? Arată-mi cu
|
|
mana.
|
|
Cumva e în fața mea, dar nu chiar aici.
|
|
O văd așa un pic, cam asta ar fi existația.
|
|
Cam la 40 de centimetri, așa.
|
|
Da.
|
|
Se mai apropie, se mai îndepărtează.
|
|
Se apropie, se depărtează.
|
|
Bun, perfect.
|
|
Poza asta, cu ce vezi tu acolo, în poza asta?
|
|
E în mărime naturală sau e mai mică sau mai mare de mărimea
|
|
naturală?
|
|
Mai mică.
|
|
Mai mică?
|
|
Cu mult mai mică decât mărimea naturală?
|
|
Adică dacă e un om, îl vezi ca și cum ar fi coperta unei că
|
|
rți sau...
|
|
Ca o carte, exact.
|
|
Ca o carte, ok, perfect.
|
|
Doar ca e in fata ta.
|
|
Bun, perfect.
|
|
Te vezi pe tine in poza?
|
|
Sau doar stii ca ai fost acolo, ai trecut prin experienta a
|
|
ia?
|
|
Esti clar, vizibila in poza aia?
|
|
Nu.
|
|
Nu. Vezi o persoana sau o situatie, dar nu te vezi pe tine.
|
|
Bun, perfect.
|
|
Poza asta are ramă?
|
|
Are conturi?
|
|
Nu.
|
|
Imaginea în poza asta este colorată sau alb negru?
|
|
Alb negru.
|
|
Este clară? Vezi clar lucrurile?
|
|
Sau în ceață?
|
|
Initial am văzut două persoane clar.
|
|
Acum că mă întrebi, ați zice în ceață.
|
|
Ok, bun. Acum că le vezi în ceață, față de cum a început
|
|
momentul în care ți-am zis gândește, e emoția-i la fel?
|
|
Nu. Acum este o emoție de frică.
|
|
De?
|
|
Frică.
|
|
De frică, perfect. Fă poza exact cum era inițial, vreau să
|
|
nu schimb momentan, vreau doar să identificăm cum ai văzut-
|
|
o inițial.
|
|
Ok.
|
|
Ce simți acum, când e așa cum era inițial?
|
|
cum era inițial?
|
|
Este mult mai aproape
|
|
de mine poza
|
|
mult mai mare
|
|
Da
|
|
și dispare senzatia de fric, apare senzatia de furie
|
|
Da, ok, bun
|
|
țin eu pe asta mă interesează să o identificăm
|
|
e total negru sau e diferită?
|
|
Începe să fie un crem așa
|
|
Ok, bun
|
|
E luminoasă sau întunecată?
|
|
Luminosă.
|
|
Ok. Bun.
|
|
Când privește această poză,
|
|
apar și sunete?
|
|
Există și sunete?
|
|
Da.
|
|
Voci?
|
|
Muzică? Sunete din natură?
|
|
Ce tip de sunete sunt?
|
|
Țipat.
|
|
De unde auzi țipădu?
|
|
Din stânga, din dreapta, din față, din spate?
|
|
Aratăm cu mâna
|
|
unde e
|
|
Unde-i sursa lui?
|
|
A zice din interior, asa, ca un...
|
|
Din interior. Ok, bun, perfect.
|
|
E un tipot continuu, sunt intreruperi?
|
|
Continu.
|
|
Continu.
|
|
Cand se intrerupe, se intrerupe de tot.
|
|
Ok, bun, e un tipot continuu.
|
|
Volumul e scăzut sau e ridicat?
|
|
Ridicat.
|
|
Ridicat, ok, perfect.
|
|
Bun.
|
|
Când privești imaginea asta,
|
|
senzația asta de furie pe care o simți,
|
|
dacă ar avea o temperatură, ce temperatură ar avea?
|
|
Rece sau caldă?
|
|
Caldă.
|
|
Dacă ar avea o textură, să o atingi,
|
|
ar fi netedă, aspră?
|
|
Aspră.
|
|
Aspră.
|
|
Dacă ar avea o greutate, ar fi ușoară sau grea?
|
|
Grea.
|
|
Perfect.
|
|
Uite ce vreau să fac acum.
|
|
Vreau să-ți imaginezi că ai o telecomandă magică și că apeș
|
|
i pe un buton la acea telecomandă.
|
|
În momentul în care apeși pe un buton la acea telecomandă,
|
|
imaginea aceea, poza aceea, se depărtează la 3-4 metri în
|
|
fața ta.
|
|
Ca și cum se duce la distanță, 3-4 metri, 5 metri,
|
|
atât de mult se depărtează, încât nu o mai vezi clar,
|
|
intră într-o ușoară ceață,
|
|
iar sunetul, țipătul acela,
|
|
se estompează atât de mult,
|
|
încât nu-l mai auzi.
|
|
Pe măsură ce imaginea se depărtează, devine mai ne clară,
|
|
mai încețoșată,
|
|
și sunetul s-a depărtat și el atât de mult încât nu-l mai
|
|
auzi,
|
|
dispare și senzația de greutate, de căldură, de asprime.
|
|
Și în locul ei, locul lor, o să simți senzația de neted, uș
|
|
or, răcoros.
|
|
Vreau să privești acum această imagine acolo la distanță
|
|
și să-mi spui ce simți.
|
|
Cum e senzația de furie?
|
|
Aveai nota 10 ca intensitate, cât are acum?
|
|
Nu mai simt, simt așa o liniște.
|
|
Ok, bun. Perfect.
|
|
O să revii ușor, să deschizi ochii.
|
|
Super. Vrei să facem o mică probă?
|
|
Fii atent ce vreau să facem.
|
|
O să-ți zic la un moment dat să închizi ochii
|
|
și să te străduiești să aduci imaginea iarăși aproape.
|
|
Să te chinui să o aduci aproape.
|
|
Oricât de greu te ar fi, imposibil,
|
|
te ar fi... vreau să te chinui să o aduci aproape.
|
|
Bine?
|
|
Să vezi ce se întâmplă cu ea.
|
|
O să fiu imită.
|
|
Închide ochii și chinui-te să o aduci aproape de tine și ve
|
|
zi dacă poți.
|
|
Ce se întâmplă cu ea?
|
|
O zic eu, reacția ei e non-verbală. Am început să râdă.
|
|
Gândindu-te la o situație care până acum câteva clipe o sim
|
|
țeai ca furie,
|
|
să începi să râzi, când te gândești la acea situație,
|
|
ce poți să deduci de aici.
|
|
Cum te simți? Ai reușit?
|
|
Da, bine mă simt.
|
|
Ai adus-o aproape?
|
|
Nu.
|
|
Pentru că
|
|
poți să o aduci și să duci-o singură înapoi. De ce?
|
|
Pentru că, atenție, tu ți-ai învățat mintea ce să facă cu
|
|
situații de tipul acela.
|
|
Deci nu e doar ca am dus la distanta o situatie.
|
|
Eu mi-am invatat mintia sa mearga pe bicicleta.
|
|
Pai cand inveti sa mergi pe bicicleta,
|
|
daca ai schimbat bicicleta sau ai schimbat drumul,
|
|
zici, aoleu, nu stiu sa merg pe bicicleta, ca e alt drum.
|
|
Nu, tu ai invatat o noua functie.
|
|
Ai invatat sa stii echilibru.
|
|
Stii sa mergi si pe drumul ala, si pe drumul ala, si pe
|
|
drumul ala.
|
|
Când odată îți înveți mintea ce să facă cu reprezentările
|
|
mentale care îți consumă energie,
|
|
mintea ta va face fără ca tu să mai faci lucrul ăsta,
|
|
va face continuu acest exercițiu pe toate amintirile tale
|
|
destructive.
|
|
Crezi un program mental care rulează în permanență.
|
|
Există programe mentale care rulează în permanență în minte
|
|
a noastră?
|
|
Călea care ne critică continuu.
|
|
Ai un asemenea program.
|
|
Bă, continuu?
|
|
Deci, de asta puteai să o faci mai bine.
|
|
Asta de ce ai făcut-o așa?
|
|
Dar uite, te-ai trecut prin chestia asta și doar atâta ești
|
|
tu să faci?
|
|
Sau e un moment în care zici, eu acum împornesc programul
|
|
de autocritică?
|
|
Nu.
|
|
Îți vine natural programul de Autocritic.
|
|
Ei bine, tot așa avem programe de antivirus.
|
|
Și ăsta este o înasemărea program de antivirus.
|
|
Ok?
|
|
Scuze, e o întrebare acolo.
|
|
La început, e bine să exersezi la modul cum facem noi acum,
|
|
exersăm pe mai multe situații.
|
|
Și mintea învață să o facă în mod
|
|
repetitiv, devine o rutină
|
|
și o faci și când dormi, și o faci
|
|
cum lucrează un antivirus.
|
|
Îți afișează mare pe ecran că-l rulează acolo
|
|
ca tu să nu mai faci nimic. Nu, lucrează în background.
|
|
Pe computerul tău, în timp ce tu te uiți la un film,
|
|
antivirusu-și face treaba.
|
|
Așa va funcționa.
|
|
NLP-ul este construit din tehnici care se ruleze pe pilot
|
|
automat.
|
|
Asta e marele avantaj al NLP-ului față de alte metode.
|
|
De asta noi considerăm atât de valoros NLP-ul, pentru că î
|
|
mi învăț mintea, nu trebuie să fac eu, face ea.
|
|
Vă amintiți cum a fost când ați învățat să conduceți mașina
|
|
?
|
|
primele momente,
|
|
te-ai pus la volan?
|
|
Cine si aminteste? Si ti-a zis instructorul.
|
|
Pui un picior
|
|
pe ambreaj,
|
|
unul pe
|
|
acceleratie, unul pe
|
|
frana, o mana,
|
|
doua mainiti pe volan,
|
|
a treia mana pe schimbatorul de vitez,
|
|
un ochie in oglinda
|
|
din stanga, un ochie in oglinda
|
|
din dreapta, al treilea ochie in oglinda
|
|
retrovizoare, cu al patru
|
|
Noi, mă rog, te uiți după pietoni.
|
|
Băi, cam așa părea la început.
|
|
Vă amintiți că părea, hai de capă mea, câte chestii am de f
|
|
ăcut și toate în același timp?
|
|
Adică aș vrea astăzi doar să accelerez.
|
|
La lecția de mâine frânez.
|
|
Culmea nu se putea, trebuia făcute toate.
|
|
Așa părea de imposibil pentru noi sarcinea la început.
|
|
Și ulterior, ce s-a întâmplat?
|
|
S-a automatizat procesul. Nu mai stai sa-l gandesti. Mintea
|
|
ta il face in mod automat.
|
|
Nu stii cand ajungi. Tu nu mai folosesti energie mentala
|
|
cand a fost preluat de subconstient.
|
|
Si zici, dar ce usor imi este acum? Mi-a fost greu? Imi e
|
|
usor.
|
|
Când un proces este automatizat, nu mai consumă energie.
|
|
Rețineți regula asta.
|
|
Ce vrem noi în NLP, este să creăm procese mentale automatiz
|
|
ate.
|
|
Ajută chestia asta.
|
|
Ajută enorm.
|
|
Să instalez un proces mental care își face singur treaba, e
|
|
extraordinar.
|
|
Gândiți-vă ce procese mentale, automatizate, pozitive, nu m
|
|
ă refer la ala de critică, ai deja.
|
|
Aia e biologic, hai unul psihologic, mental.
|
|
Văd partea plină a paharului instant în orice. Bravo, e un
|
|
proces mental pozitiv de recadrare, îi zicem în NLP.
|
|
Da? Mă uit din perspectiva reală, adevărată, benefică, brav
|
|
ă, utilă.
|
|
Există vreunul reală? Ai alu' taică-miu, cum nu?
|
|
Înțelegeți? Nu există o perspectivă reală.
|
|
Începeți să analizați nevoia oamenilor de a cunoaște adevă
|
|
rul, realitatea.
|
|
Și o să vedeți că, de fapt, niciodată nu e vorba de real
|
|
itate.
|
|
Pentru că poți să o confrunți cu altă realitate.
|
|
De fiecare dată, când există posibilitatea să existe altă p
|
|
ărere acolo, alt mod de gândire.
|
|
Ciorba.
|
|
Sarată? Nesarată. Poate să fie? Da. Ok. Înseamnă că nu vorb
|
|
im despre adevărul.
|
|
Doar acest lucru
|
|
îi sabotează pe cei mai mulți oameni.
|
|
Dorința oamenilor de a merge în direcția adevărului
|
|
îi face să dea cu capul în zid.
|
|
Bun, hai să clarificăm niște lucruri despre reprezentările
|
|
mentale.
|
|
Vă amintiți, am zis așa, avem simțurile care sunt canale
|
|
prin care noi lăm informații din lumea înconjurătoare și o
|
|
aducem în mintea noastră.
|
|
Un prim principiu.
|
|
După aceea am zis așa, pe baza acestor simțuri noi constru
|
|
im hărțile mentale.
|
|
Până aici e clar oare?
|
|
Sunt întrebări până aici?
|
|
Adică suntem încă în faza de ABC-a NLP-ului
|
|
și am nevoie să fiu sigur
|
|
că lucrurile astea sunt
|
|
extrem de simple deja.
|
|
Deci, pe baza informaților
|
|
provenite de la simțuri, eu mi-am construit
|
|
o hartă mentală.
|
|
Harta aia mentală este
|
|
singurul mod
|
|
prin care eu mă orientez într-o realitate.
|
|
Eu sunt un orb.
|
|
Avem un prietăn care e nevăzător.
|
|
Și lucrește în Statele Unite,
|
|
când vine în Timișoara,
|
|
vine și stă la noi.
|
|
Și, îmi amintesc, prima oară când a venit la noi,
|
|
mi-a zis, zice, Marius, am nevoie să mă iei de mână
|
|
și să mă duci să fac conturul casei.
|
|
Zic, bun, și după aia?
|
|
că-n mintea mea am construit harta casa-i voastre și mă
|
|
descurc.
|
|
Băi, nu l-am crezut. Se descurca impecabil.
|
|
Bine, am și gafat, că la un moment dat era seară și cobor
|
|
scările el se ducea în bucătărie și eu zic,
|
|
stai să te aprind becu.
|
|
Și zice, nu, Mersi, n-am nevoie. De așa foarte, omul săracu
|
|
' era obișnuit, știi?
|
|
Deci efectiv l-am luat de mana si am zis, uite, aici e
|
|
camera asta, aici e baia, aici e bucataria, aici e masa, a
|
|
ici e scauna, deci m-am plimbat cu el o singura data.
|
|
Nu stiu cum face, dar dupa aceea, doua zile cat a stat la
|
|
noi, se descurca ca si cum stia fiecare lucru unde era.
|
|
Dacă mutam cana dintr-o parte într-alta, nu.
|
|
Dar zic...
|
|
Pozițiile, lucrurile, erau evidente pentru el.
|
|
Ei, construim harta asta mentală.
|
|
Harta mea mentală
|
|
este construită din ceea ce primesc prin simțuri,
|
|
din ceea ce aud de la alții,
|
|
din informațiile pe care le primesc din exterior.
|
|
Dar, și acum vin întrebarea, dacă informațiile pe care eu
|
|
le primesc din exterior nu pușcă cu realitatea.
|
|
De exemplu, n-ai fost niciodată în Timișoara și tu vii la
|
|
mine și zici, Marius, vreau și eu harta mentală a Timișorii
|
|
.
|
|
Și o zic, simplu, în centrul orașului se găsește turnul E
|
|
iffel.
|
|
Ca să ajungi acolo trebuie să te duci să treci prin păduria
|
|
de argint.
|
|
După aia vezi că este un căpcăuni.
|
|
După aia, știi?
|
|
Și tu zici, super, notat!
|
|
Mi-am făcut harta.
|
|
Și te duci, și te duci, și te duci, și nu găsești turnuai f
|
|
ăl.
|
|
Te se întâmplă vreodată
|
|
ca harta ta mentală despre ceva
|
|
să nu te ducă la destinație?
|
|
Ce se întâmplă vreodată, de exemplu, ca harta ta mentală
|
|
despre relația de cuplu să nu te ducă la destinație?
|
|
Ce se întâmplă vreodată ca harta ta mentală despre libert
|
|
ate financiară să nu te ducă la destinație?
|
|
Fără țizați?
|
|
Realitatea este una.
|
|
Harta mea mentală e posibil...
|
|
Ziceți-mi dacă v-ați pus deja Horia despre harta mentală
|
|
lucrurile astea.
|
|
lucrurile astea.
|
|
Harta poate să fie greșită,
|
|
săracă,
|
|
adică să nu conțină informații
|
|
destule.
|
|
Poate să fie distorsionate informațiile
|
|
pe harta mentală, sau să pur și simplu
|
|
să nu există informațiile pe harta
|
|
mentală. Simțurile mele
|
|
primesc informații,
|
|
dar poate că nu
|
|
primesc ce trebuie.
|
|
Ok?
|
|
Și atunci, harta mentală poate să fie
|
|
de greșită. Bun, am închis paranteza despre harta mentală.
|
|
Cărămiziile din care e construită harta mentală sunt imag
|
|
ini, sunete,
|
|
senzații.
|
|
To' ceea ce știu eu, to' ceea ce experimentez eu, to' ceea
|
|
ce trăiesc eu este format din
|
|
imagini, în mișcare filme, statice poze, sunete sau senzaț
|
|
ii.
|
|
cu aceste forme, cu aceste structuri, operează mintea ta.
|
|
Când un om zice, mă gândesc la... nu știu ce...
|
|
în mintea acelei persoane, dacă ai putea să-i faci o dissec
|
|
ție,
|
|
ai vedea ori imagini, ori sunete, ori senzații sau toate la
|
|
un loc.
|
|
A te gândi la ceva înseamnă că derulezi un film,
|
|
îți spui o poveste sau simți niște senzații.
|
|
Rețineți, nu există alt mod de a mă gândi la ceva.
|
|
Eu are... am fost destul de clar aici.
|
|
Deci, când mă gândesc la ceva, asta înseamnă film,
|
|
film sau poză, sunete, senzații.
|
|
Ok.
|
|
Știu acum,
|
|
cu ce pot opera eu, cu ce pot eu modifica in mintea oamenil
|
|
or?
|
|
Imagini, sunete, senzatii.
|
|
Psihologia clasica zice
|
|
un om se simte rau pentru ca se gandeste la situatia X.
|
|
Un psiholog bun, care stia la nivel avansat psihologia,
|
|
zice un om se simte rau, nu pentru ca se gandeste la situat
|
|
ia X,
|
|
ci în funcție de în ce mod se gândește la situația X.
|
|
Eu mă pot gândi la, nu știu, o situație în care m-am certat
|
|
cu cineva, spunând, ai, nenorocitul de mine,
|
|
sau mă pot gândi zicând, mama de ce feedback am luat din
|
|
situația asta.
|
|
Ce tare a fost că am învățat lucrul ăsta din situația asta.
|
|
Mă gânesc la aceași situație.
|
|
Dar mă gânesc diferit la acea situație.
|
|
Vă amintiți femeia cu copilul mort în accident de mașină?
|
|
Unde vedea imaginea?
|
|
Aici. Ce însemna din punct de vedere al timpului eveniment
|
|
ului faptul că o vedea aici?
|
|
Ce însemna la Oana? O vedea aici, Oana.
|
|
Ce i-am spus indirect acelei doamne și Oane?
|
|
Du-o la distanță.
|
|
Ce credeți că i-am spus minții acelei persoane?
|
|
A trecut timp.
|
|
Și vreau să facem următorul experiment, toată lumea, da?
|
|
Vreau să închizi ochii și să revezi în minte o situație f
|
|
aină ce ți s-a întâmplat ieri, al altei ieri, acum 3 zile,
|
|
acum 5 zile.
|
|
Ceva recent. Privește o situație drăguță, e acum câteva z
|
|
ile.
|
|
Arată-mi cu mâna la ce distanță de tine vezi acea situație.
|
|
Bun. Ok.
|
|
Acum vreau să te gândești la o situație faină din trecutul
|
|
tău, de acum 10, 20, 30 de ani.
|
|
Arată-mi cu mâna la ce distanță o vezi.
|
|
Ok. Perfect.
|
|
Acum vreau să te gândești la o situație nașpa, o situație
|
|
dificilă de care n-ai trecut.
|
|
și care-i recentă.
|
|
La ce distanță o vezi?
|
|
Acum vreau să te gândești la o situație de care ai trecut
|
|
și nu te mai deranjează.
|
|
La ce distanță o vezi?
|
|
Ce concluzii tragi din chestia asta?
|
|
Deschide ochii, revină aici.
|
|
Ce ai lasat să fie întrecut?
|
|
Știi cum știe mintea ta că ai lasat să fie întrecut?
|
|
Vezi la distanță filmul sau imaginea respectivă.
|
|
Voi vă da seama cât de spectaculoasă e chestia asta?
|
|
Dacă pun la distanță o imagine, mintea mea zice,
|
|
A trecut!
|
|
Relaxează-te!
|
|
O aduc aproape, mintea mea zice îngrijorează-te pentru că e
|
|
acum!
|
|
Nu vi se pare genială chestia asta?
|
|
Păi, este fabuloasă descoperirea!
|
|
Tău!
|
|
Mulțumesc!
|
|
Când imaginele din trecut sunt în spatele tău
|
|
și când imagine din prezent sunt oriunde în jurul tău
|
|
și imagine din viitor sunt în fața ta, ori distanță, poate
|
|
ori.
|
|
O să avem un modul în care vorbim despre linia timpului,
|
|
despre desfășurarea pe o linie a acestor imagini din punct
|
|
de vedere cronologic.
|
|
O să vedeți că există variante,
|
|
la tine, de exemplu, este așa, la o altă persoană,
|
|
o altă formă organizarea timpului.
|
|
Noi toți avem o organizare psihologică a timpului.
|
|
Însă acum nu o să intrăm în acelea mănunte pentru că vom
|
|
folosi la acel modul ce învățăm astăzi dezvoltând.
|
|
Deci la modulul despre linia timpului, despre subconștient,
|
|
acolo o să folosim aceste imagini doar că vorbim despre ace
|
|
astă organizare de care zici tu.
|
|
Însă nu aș vrea să aduc acum informații despre acel modul,
|
|
că avem încă de lucru până acolo.
|
|
Dar ai perceput bine, ai perceput foarte corect, da? Sunt
|
|
organizate sub forma diferită.
|
|
Unii le au în față. De exemplu sunt persoane care au trecut
|
|
ul în față.
|
|
Și care valorizează foarte mult trecutul. Și care trăiesc
|
|
în trecut. De ce?
|
|
De ce? Pentru că au trecut în față, continuu.
|
|
Sunt persoane care au lăsat trecut în urmă.
|
|
Și sunt acele persoane, de exemplu,
|
|
sunt foarte competitive și dinamice și gândesc în obiective
|
|
.
|
|
Pentru că nu au trecut în fața lor, au trecut în spatele l
|
|
or.
|
|
Voi vedeți? Deci doar o simplă organizare mentală a informa
|
|
ților
|
|
te face să ai altă personalitate.
|
|
Și da, am lucrat cu oameni care aveau trecut în față
|
|
și l-am pus în spate.
|
|
și din omul care era melancolic și trist,
|
|
zice, băi, nu-mi dau seama cum, dar mă au ajuns să me
|
|
organizez,
|
|
să-mi ating obiectivele.
|
|
Eu care mă plângeam, eram victimă, nu me atingeam obiective
|
|
le.
|
|
De ce?
|
|
Pentru că structura mentalului s-a reorganizat.
|
|
Este din exterior, NLP-ul pare baghietă magică.
|
|
Chiestia, știți care e ce mă enervează pe mine cel mai tare
|
|
?
|
|
Faptul că aceleași lucruri le fac psihologii,
|
|
doar că nu-și dau seama că, de fapt, la final rezultatul e
|
|
ăsta.
|
|
I-l povestesc, de exemplu.
|
|
Te duci la un psiholog cu o situație din asta care, bă, îmi
|
|
generează furie.
|
|
Și psihologul zice, na, hai să vorbim despre asta și ce păr
|
|
ere ai și ce...
|
|
Și când s-a întâmplat? Păi acum trei ani.
|
|
Oho, a trecut timp.
|
|
Ști?
|
|
Și tu zici, da, mă, nu m-am gândit, dar chiar a trecut ceva
|
|
timp, știi?
|
|
La următoarea ședință.
|
|
Na, păi mai povestește-m și ce mai ai de zis despre asta, ș
|
|
tii?
|
|
A, serioși, a trecut timp și...
|
|
Acum a trecut trei ani și o săptămână, că a mai trecut o să
|
|
ptămână, știi?
|
|
Și încet încet, tu, în mintea ta zice, bă, da, a trecut tim
|
|
p, mă!
|
|
A trecut timp și eu lucrurile care au trecut timp le-am lăs
|
|
at la distanță.
|
|
Și știi ce face omul nostru?
|
|
Încet-încet își depărtează singur imaginea.
|
|
Ce face NLP-ul? Zice...
|
|
Păi omule, depărtează bă imaginea din prima!
|
|
Că tot acolo ajungi!
|
|
Poți să o faci prin poveste, sau poți să faci...
|
|
Ok, mă duc și o depărtez.
|
|
E ca și cum, nu știu.
|
|
Gândește-te la o rețetă de mâncare.
|
|
Poți să iei cartea cu rețeta de mâncare, își zice...
|
|
se sparg de o ouă, se amestecă cu brânză, se pun la cuptor,
|
|
se face omletă, știi?
|
|
Sau, să zică, a fost odată ca niciodată.
|
|
O doamnă care locuia într-o căsuță la marginea pădurii și
|
|
avea o găină,
|
|
și găina aia făcea ouă și a se ducea și culegea ciuperci,
|
|
și avea și o văcuță care făcea lapte,
|
|
și mulgea vaca, și făcea brânzică.
|
|
și cu ouăle acelea, cu brânzica, s-a pus ea într-o zi și a
|
|
le-a amestecat, le-a spart, le-a pus la cuptor și a făcut o
|
|
omeletă.
|
|
Înțelegeți? E același lucru. Să zizați? Le-am dat rețeta.
|
|
NLP-ul zice, nu, fă-o direct.
|
|
Da, e faina metoda de povestit, dar pentru unele lucruri
|
|
mai simple, merge direct asta.
|
|
Am văzut, mersi.
|
|
Bun, stai să-mi amintez de unde am pornit.
|
|
Ah da, m-am amintit.
|
|
Deci, am zis așa, avem 3 canale principale perceptive.
|
|
Când zic aici chinestei, zic, vă amintiți, aici am zis așa,
|
|
este și olfactiv și gustativ și tactil.
|
|
Bine.
|
|
Deci aici e sau mă rog, chinestezic.
|
|
Tactil, chinestezic, senzorial, cum vreți voi.
|
|
Asta înseamnă că avem trei canale
|
|
prin care informa...
|
|
Când zic trei, e în regulă că zic trei.
|
|
Adică știți că dacă zic trei, de fapt,
|
|
chinestezicul include și celălalt, olfactivul și gustativul
|
|
.
|
|
Bun.
|
|
Avem 3 canale principale prin care intra informatii si
|
|
construiesc modul meu de a fi.
|
|
Lumea mea e interioara.
|
|
Cum interiorizez eu lumea, asa sunt eu.
|
|
Ca daca vad ca ea se cearta, o sa fie o persoana care stiu
|
|
ca trebuie sa ma cert.
|
|
Aud ca ea se cearta, la fel, trebuie sa tip.
|
|
Ca i-aud cum tipa.
|
|
In functie de ce experimentez.
|
|
Bun.
|
|
Dar fii atent.
|
|
Exista 3 lumii diferite.
|
|
Exista oameni...
|
|
Paranteza.
|
|
Nu există o persoană care să fie doar visual, doar auditiv,
|
|
doar...
|
|
Adică să primească informații doar pe canalul respectiv.
|
|
Inclusiv prietenul nostru nevăzător Orb,
|
|
el are preponderent canalul, pentru că nu a fost Orb din na
|
|
ștere,
|
|
Are preponderent, primește informații vizuale.
|
|
Ne descriie culorile.
|
|
Nu le vede.
|
|
Dar știe că roșu, cum e, albastru cum e.
|
|
Și zice, băi, mi-am cumpărat niște pantofi roșii.
|
|
În roșu, fain.
|
|
Zic, de unde știi?
|
|
Păi mi-a zis asistentul meu, care a fost cu mine, să cumpăr
|
|
ăm, știi?
|
|
Deci, el vorbește în culori, el e vizual.
|
|
Lumea lui e vizual.
|
|
Bun.
|
|
În funcție de tiparul tău, tu vei primi informații mai mult
|
|
e, vizuale sau auditive sau chinestezice.
|
|
În funcție de cum primești mai multe informații, structura
|
|
ta de personalitate va fi diferită.
|
|
Vreți să vă dau exemple?
|
|
Cam cum îți dai seama dacă cineva are o minte vizuală sau o
|
|
minte auditivă sau o minte chinestezică?
|
|
Să vădeți cum se comportă diferit.
|
|
Gândiți-vă că vizualul primește doar imagini.
|
|
Poze, da?
|
|
Sunetele și senzațiile sunt diminuate ca impact la el.
|
|
Le pune pe locul 2, 3.
|
|
Imaginile sunt primele.
|
|
O persoană care este vizuală vorbește foarte repede, gestic
|
|
ulează cu mâinile sus,
|
|
se agită tot timpul și explică desenând în aer toate lucrur
|
|
ile.
|
|
În momentul în care începe să vorbească despre un subiect,
|
|
vorbește și zice, bă, dar de seară ce mâncăm?
|
|
Pentru că acum mie mi foame și aș vrea să știu unde mergem
|
|
să mâncăm de seară.
|
|
E, dar de fapt, psica mea de azi dimineață, când am dus-o
|
|
la veterinar, a început să biorle.
|
|
Nu voia să meargă la veterinar, pentru că nu-i place.
|
|
Și, știi, am urcat-o în mașină și mi-am dat seama că n-am
|
|
dus mașina la service.
|
|
Și m-am gândit că trebuie să-l sun pe Bogdan de la service
|
|
de acolo.
|
|
Dar nu știu ce face Bogdan, pentru că s-ar putea să vie în
|
|
concediu.
|
|
Ok?
|
|
De ce se întâmplă asta la vizuali?
|
|
pentru că imaginile sar foarte repede de la una la alta
|
|
și săra cu om,
|
|
limba lui nu ține pasul.
|
|
Și îți zice vizualul, îți zice, ai văzut ce s-a întâmplat?
|
|
Fii atent!
|
|
Vizual auditiv sau chinestezic, vei construi lumea
|
|
în funcție de tiparul tău,
|
|
Vei vorbi folosind cuvinte care explică tiparul tău,
|
|
te vei mișca în funcție de tiparul tău.
|
|
Un vizual se mișcă repede, gesticulează mult,
|
|
folosește cuvinte.
|
|
Ai văzut, ți-am arătat, ți-am desenat,
|
|
nu merge cu cioara vopsită, lucrurile sunt clare,
|
|
a fi clar ceva implică vederea.
|
|
Chiestia asta e cusuta cu ata alba, ceva care se vede.
|
|
Asta imi sare in ochi.
|
|
Ti-e nu-ti sare in ochi? Chiestia asta?
|
|
Sunteti asta? Asta e limbaj al vizualilor.
|
|
Avem la polul opus chinestezicul.
|
|
Imediat ma intorc in la auditiv.
|
|
Chinestezicul...
|
|
...este...
|
|
Acea persoană care are dreptate, vorbește ca și când
|
|
îi scoți cu cleștele cuvintele din gură.
|
|
Ați recunoscut?
|
|
Nu l-am imitat eu cum trebuie.
|
|
Chinestezicul de ce vorbește lent?
|
|
Ai zice, bă, e prost.
|
|
Nu.
|
|
Chinestezicul, ca sa gaseasca cuvantul potrivit, el trebuie
|
|
sa simta o emotie si sa traduca emotia in cuvinte.
|
|
Dintre toate cele trei, este cel mai profund, daca stai sa
|
|
te gandesti, ca tot ceea ce vorbeste, el vorbeste din emot
|
|
ia pe care o simte.
|
|
că-i anxietate, că-i bucurie, că-i nu știu ce,
|
|
îl vezi că stă nemişcat pentru că el e obișnuit cu emoții.
|
|
Păi dacă pe un vizual îl apucă un gram de emoție,
|
|
ăla sare ca pe trampulină, că în viața lui n-a simțit emoț
|
|
ia.
|
|
Și dacă vizualul are atâta emoție, zici că ea a luat supra
|
|
doză de emoție,
|
|
pentru că, nefinu obișnuit sistemului el, nefinu un sistem
|
|
kinestezic, emoțional,
|
|
ci unul vizual, care-i mai degrabă imaginativ, mental,
|
|
pentru vizual, emoțiile îl dau peste cap.
|
|
Ate de intens, se par le el.
|
|
Gesticulele se înroșește la față.
|
|
Încă e extrem de expansiv și tu zici, mamă, câte emoție pe
|
|
el și ăsta nu simte nimic.
|
|
E exact invers.
|
|
Ala care nu simte, el traieste in interior doar ca-i cape
|
|
ste-le in apa cu emotiile.
|
|
El e extrem de obisnuit.
|
|
La el trebuie sa vina o avalanjă de emotii ca sa-l miște.
|
|
Pentru ca traieste intens senzatii, emotii, are gustul fin,
|
|
are mirosul foarte fin.
|
|
Orice atingere pentru el e intensa.
|
|
Să-i simzați?
|
|
Visualul de exemplu, mă întorc un pic la visual,
|
|
visualul de exemplu îl vezi totdeauna cu bărbia ridicată.
|
|
Zice, te văd!
|
|
De ce-i cu bărbia ridicată? Pentru ca să aibă cât mai mare
|
|
spațiul de percepție.
|
|
Chinestezicul zice, simt eu lucrurile.
|
|
M-am prins, chestia asta e beton.
|
|
Observați? Lucruri tactile.
|
|
sau nu miroase bine.
|
|
Asta e expresia ale chinestezii.
|
|
Chinestezii nu gesticulează
|
|
sau gesticulează cu mâinile în dreptul abdomenului,
|
|
dar de obicei stă nemişcat.
|
|
Și cam asta e tot vorbitul lui așa.
|
|
Cam asta e tot discursul.
|
|
În mintea lui ziceam, vorbi prea mult.
|
|
O să mai vorbesc data viitoare, știi? Cam așa.
|
|
Auditivul, între ele, da?
|
|
Auditivul zice...
|
|
Chiestea asta e bombă.
|
|
Ce-i bombă? Explozie, zgomot.
|
|
Sau lucrurile merg strună. Strună ce-i? Strument muzical.
|
|
Vorbește cu tine și își dă părul după ureche.
|
|
De ce? Ca să te audă mai bine.
|
|
Se întoarce ușor cu capul într-o parte, cu o ureche îndrept
|
|
ată către tine, ca să te audă mai bine.
|
|
Nu vorbește foarte repede ca vizualu', nici lent, cum vorbe
|
|
ște chinestezic.
|
|
Are un ritm normal, destul de monoton al vorbirii,
|
|
și îl zgârie pe urechi, asta e expresie chinestezică, îl zg
|
|
ârie pe urechi greșelile în exprimare.
|
|
Sunetele care nu se potrivesc, e bun să fie ala care dă cu
|
|
ciocanul în roțiile trenului, că aude sunetul.
|
|
E corect sunetul ăsta sau nu e corect? Ăsta este auditivul.
|
|
El își exprimă lumea prin sunete.
|
|
Păi ce mă deranjează vocea lui ăla.
|
|
Trei prieteni s-au dus la un meș de fotbal.
|
|
Păi, când am ajuns acolo, când am intrat pe stadion,
|
|
toate colorile erau acolo.
|
|
Lumea se agita, se ridică în picioare,
|
|
formația, când a intrat pe teren, străluceau toți.
|
|
Minunat! Atât de multă lumină,
|
|
soarele care străluceau deasupra noastră, a fost extraordin
|
|
ar.
|
|
Al doilea prieten povestește el.
|
|
Băi, un vacarm, o gălăgie, când am ajuns acolo îți bubuia
|
|
tot un cap. Era atât a fericire, urlam toți de bucurie.
|
|
Al treilea, chinestezicul, zice. Băi, m-am simțit
|
|
extraordinar!
|
|
Tot sufletul meu era plin de iubire pentru echipa mea favor
|
|
ită. Simțeam acolo că acum sunt princi cu picioarele în pămâ
|
|
nt, sunt conectați acolo.
|
|
Trei exprimări diferite despre același eveniment.
|
|
Contează de exemplu dacă, să zicem, ești agen de vânzări și
|
|
vrei să îi vizi unui vizual o mașină.
|
|
Se duși la vizual și vizualul zice, bune zi, eu vreau să c
|
|
umpăr și o mașină asta.
|
|
Și vânzătorul, care e chinestezic, să zicem, zice, sigur,
|
|
urcați-vă în mașină și simțiți soliditatea mașinii.
|
|
Și vizualul nostru se uite și zice, da, dar mie ce-mi plac
|
|
formele de la faruri.
|
|
Și vânzătorul zice, lăsați formele de la faruri, simțiți
|
|
pielea de aici.
|
|
Și să zice, dar nu mă interesează, pe mine mă interesează
|
|
caroseria cum arată și bordul ce frumos e.
|
|
Domnule, dar nu te interesează cum e bordul, stai pe scaun
|
|
să vezi cum te simți în scaun.
|
|
Să vine auditivul.
|
|
Și vânzătorul iarata, ia, luați loc în scaun și să zice, v
|
|
reau să aud motorul.
|
|
cum sună, cum toarce motorul.
|
|
Cel mai fain se observă cele 3 canale în relația de cuplu.
|
|
El e vizual, ea e auditivă, să zicem.
|
|
Și celălalt e chinestezic.
|
|
Sau cealalt, da.
|
|
Vizualul.
|
|
Deci, tu nu mă mai iubești.
|
|
Iar zice, bai dragă, dar cum pot să zicea să eu zilnic îți
|
|
spun că te iubesc.
|
|
Îți spun. Cine zice îți spun? Auditivul.
|
|
Și vizualul zice, da, dar nu mi-arăți.
|
|
A arăta ce e?
|
|
Visual, a arăta ceva este ceva visual, nu? Când vezi ceva.
|
|
Nu mai arăți că mă iubești.
|
|
Da, dar îți spun zilnic că te iubesc.
|
|
Și aștia doi se despart în timp ce ei se iubesc.
|
|
doar ca nu stiu sa-si comunice pe canalul celuilalt.
|
|
Si al treilea cum face? Visualul.
|
|
Iti arat zilnic ca te iubesc.
|
|
Si Chinosteul zice, nu mai simt ca ma iubesti.
|
|
Nu mai simt ca ma iubesti.
|
|
Pai, dar uite, te-am cumparat o floare.
|
|
Gestul visualului, ca tre' sa-i arata.
|
|
Ii cumpara cadouri, ii cumpara flori, tre' sa-i arata iub
|
|
irea.
|
|
Si zice, degeaba.
|
|
Nu mai simt.
|
|
Nu? Cum e asta?
|
|
Se zisați ce e interesant?
|
|
Avem tipare atât de diferite,
|
|
încât nu prea reușim să comunicăm cu celălalt,
|
|
dacă nu ținem seama că s-ar putea eu să fiu auditiv,
|
|
celălalt să fie vizual sau kinestezic.
|
|
Și să îi spun ceva ce celălalt nu aude, nu vede sau nu sim
|
|
te.
|
|
Da. Întrebări până aici, cred că mi-am depoșit timpul.
|
|
Putem comunica pe canalul celuilalt? Absolut, bineînțeles.
|
|
Bineînțeles.
|
|
De exemplu, în momentul în care încep să înveți NLP,
|
|
știi clar că, dacă, să zicem, nu ești vizual,
|
|
să-ți antrenezi modul în care tu gesticulezi,
|
|
antrenezi faptul că trebuie să desenezi ceva.
|
|
Gândeți-vă, un vizual are nevoie de o schiță, de un desen.
|
|
Visualul e totdeauna cu un pix în mână, desenează ceva
|
|
pe foaie, în timp ce explică.
|
|
Ii explică. Ii vedeți la ședințe că tot timpul au nevoie să
|
|
vă arate o schemă, un desen, un grafic.
|
|
La visualul.
|
|
Și ce faci?
|
|
Există. O să vă dau exerciții.
|
|
Să antrenați toate canalele pentru că, atenție, nu doar
|
|
pentru comunicare mă ajută,
|
|
ci mă ajută pentru procesarea evenimentelor din viața mea.
|
|
Mintea mea are 3 spati diferite, 3 procesoare a unui even
|
|
iment.
|
|
Am lucrat cu o fata care a fost violata.
|
|
Si ea avea reprezentarea ei despre momentul respectiv, de a
|
|
ia a fost greu pentru...
|
|
A făcut terapie înainte, dar nu a mers terapia, pentru că
|
|
probabil persoana respectivă cu care a făcut terapia nu și-
|
|
a dat seama de cum era structurată reprezentarea e-mentală
|
|
despre evenimentul respectiv.
|
|
Ea avea o structurare a evenimentului pe auditiv. Era în
|
|
tunerii când a fost violată și tot ce avea avea cuvinte,
|
|
sunete, ce și-a spus ea în minte, un țipăt, lucruri sonore.
|
|
Și cu toate că atenție, nu a fost noaptea, doar că ea, nef
|
|
int vizuală, nu s-a înregistrat.
|
|
Ea în mintia ei, era un film la care n-a mers, când a fost
|
|
filmat, n-a mers camera.
|
|
Poftim, camera video, a mers doar microfonul.
|
|
Știi?
|
|
Nu știu dacă e bună analogia asta să explice, dar cam așa
|
|
se întâmplă.
|
|
A mers doar canalul ei principal.
|
|
și terapeutul o punea să povestească ce își amintește
|
|
și se chinuia fata să spune imagini, dar nu erau imagini în
|
|
evenimentul ăla.
|
|
Erau sunete în evenimentul respectiv.
|
|
Și de aia nu prea merge. Și atunci am lucrat altfel cu ea,
|
|
am schimbat metoda.
|
|
Da. Sucuze, nu știu cine.
|
|
Era auditivă.
|
|
Doar că dacă nu știi diferențierele astea, visual, auditiv,
|
|
kinestezii,
|
|
nu ești atent la el, adică
|
|
psihologii nu le se iziază, mulți dintre ei nu le se iziază
|
|
.
|
|
Și vorbesc la modul, păi povestește-mi întâmplarea, știi?
|
|
Și insistă ghiși pe ce, pe ce canal sunt ei.
|
|
Că e normal să insist pe canalul meu.
|
|
Dacă eu sunt vizual,
|
|
paranteză imediat, un profesor la școală
|
|
are în față copii
|
|
Și explică copiilor nu știu ce schemă cu un electron care
|
|
se învărtea prin, vă amintiți, bobină, transformator, bec,
|
|
priză, tăi la.
|
|
Și copilul nu reușea să învețe. Nu reușea să învețe schema.
|
|
Bă, dar e simplă schema. Uite, colegii tăi au învățat. Așa
|
|
de prostuț, sau cum e o fizicie, ești tu că nu înveți.
|
|
Părimții s-au dus cu copilul la psiholog. Noroc că psiholog
|
|
ul era din zona NLP
|
|
Și a dat seama că copilul era nu vizual, era chinestezic.
|
|
Și l-a învățat schema în 30 de secunde.
|
|
I-a zis, tu ești un electron.
|
|
Intri în firul ăla și simți firul cum te strânge.
|
|
Și te plin prin firul ăla și ajungi la filament.
|
|
Și te învârți și te încălzești în filamentul ăla și ajungi
|
|
la condensator și te relaxezi.
|
|
și plutește acolo că ai spațiu,
|
|
și te duci mai departe și nu știu ce faci.
|
|
A deschis copilul ochii și a știut schema,
|
|
pentru că i-a dat-o pe sistemul lui de învățare,
|
|
pe modul în care funcționează creierul lui.
|
|
Imaginează-i-vă la școală că ai un profesor doar visual sau
|
|
doar auditiv
|
|
și tu ești pe un alt tipar.
|
|
Și el să explică, dar nu ajunge la tine informația.
|
|
Da, scuze. Nu știu, dar cine microponul, da.
|
|
Eu nu sunt psiholog de meserie, dar inevitabil lucrez cu
|
|
persoane
|
|
și în primele minute, când încerc să creez raport cu perso
|
|
ana respectivă,
|
|
mi-ar fi de folos dacă aș identifica o întrebare sau un set
|
|
de întrebări
|
|
prin care să determin în 30 de secunde, într-un minut,
|
|
ce tip de persoana este persoana respectiva, vizual, audit
|
|
iv, chinesc?
|
|
Îți spun din start, îți spun din nom verbal.
|
|
Dacă vine spre tine și-l vezi că privește cu atenție și are
|
|
ochii mari, e vizual.
|
|
Lucrez în online, scuze-mă mai mult.
|
|
Lucrez în online, ok. În online audio sau scris?
|
|
Audio, audio, video.
|
|
Audio-video, ok. Perfect.
|
|
Persoana care vorbește repede despre orice, că nu are timp,
|
|
trebuie să spună multe lucruri, e vizual.
|
|
Care e vizuală.
|
|
Persoana care are timp e chinestezic.
|
|
Am avut doi șefi.
|
|
Cu ani de zile în urmă lucram într-o firmă de IT
|
|
și erau doi patronii.
|
|
Unul era vizual, celălalt era chinestezic.
|
|
Băi, situație de manual.
|
|
Deci ca la carte.
|
|
Am avut de învățat de acolo.
|
|
Mă duceam, eu făceam niște oferte de marketing.
|
|
Mă duceam la primul șef
|
|
și ziceam, domnirector, am făcut oferta,
|
|
Vreau să vă uitați peste ea, să mă aprobați, să nu știu ce.
|
|
Bă, Marius, dar vorbește și tu mai repede, dă-o încolo, că
|
|
n-am tot timpul din lume,
|
|
parca ai mâncat, mă mă ligă, ești tot de-auna numai cu vite
|
|
za întâi, dute la...
|
|
Și mă trimite la asociatului.
|
|
Mă duceam la celălalt, care era chinestezic,
|
|
Domnirector, am venit cu oferta să vă uitați pe ea.
|
|
Stai, unde te grăbești?
|
|
Mai rar, ia loc, hai să ne uităm, să văd ce e aicea.
|
|
Băi, atât de clar se vedea...
|
|
Bineînțeles că s-au certat, că nu se înțelegeau, și-au rupt
|
|
firmă în două, știi?
|
|
Dar unul era vizual și unul era chinestez.
|
|
Aveam exameni la facultate.
|
|
Închid imediat cu asta.
|
|
Și aveam o profesoară care era, știți, profesorul ăla, ai
|
|
unu măcar în an, care e cel mai afurisit.
|
|
Adică jicnește studenții, țipă, nesimțiți, lipsiți de
|
|
respect, rău, rău.
|
|
Îi făcea boi, vaci, păi, de ce era ceva.
|
|
Și, bineînțeles, că decât să-mi aud chestii din ăstea, nu m
|
|
ă duceam la ore.
|
|
Am găsit soluția. Și mă duceam doar la examen.
|
|
Și m-am dus, era o oră înainte de examen cu câteva zile,
|
|
și zic, băi, trebuie să mă duc ca să o citezc.
|
|
M-am dus, bineînțeles în ultimele minute, că nu aveam nevo
|
|
ie de toată ora ei,
|
|
m-am pus acolo într-o bancă, am început să-mi notez.
|
|
Se mișcă foarte repede, vorbește în propoziții scurte,
|
|
gesticulează mult, predicate verbe vizuale,
|
|
folosește întrebări retorice înaintea fiecărui nou paragraf
|
|
,
|
|
Am notat.
|
|
Ce silitor e omul ăsta? Ai văzut cât notează?
|
|
Eu notam! Adică ea zicea, eu notam!
|
|
Vine examenul.
|
|
Mă duc la examen și fac lucrare înscris,
|
|
cu propoziții scurte, cu verbe vizuale.
|
|
Paragrafele aveau fiecare o întrebare retorică la început.
|
|
Am luat cea mai mare nota din an, colegii mei nu-ti convini
|
|
nici in ziua de astazi, ca n-am avut pile.
|
|
Ca n-am dat ceva, ca nu se putea la tantea ea.
|
|
Dar de ce? Pentru ca i-am citit tiparul asta, exact ce zici
|
|
tu.
|
|
Mi-am dat seama ca era clar vizuala, extrem de vizuala, iar
|
|
vizuale au nevoie de repede.
|
|
Și cum facem scris repede?
|
|
Propoziții cât mai scurte.
|
|
Așa îți dai seama dacă e vizual.
|
|
Plus cuvintele. Sunt cuvinte vizuale.
|
|
Eu am băgat cuvinte vizuale acolo,
|
|
păi da eram fratele ei de cruce.
|
|
Când a citit textul ăla.
|
|
Bun, o să vă mai dau detalii și după pauză.
|
|
Până la ce oră e pauza?
|
|
Și asta ce înseamnă la ce oră?
|
|
Deci la 3 si 10 ne vedem aici.
|
|
Ok. La 3 si 10 ne vedem aici.
|
|
Dupa aia ai tu o intrebare?
|
|
Acum? Acum nu. Nu mai.
|
|
Hai dupa pauza, te rog, ca oamenii s-au ridicat deja.
|
|
Ok? Tine-ti intrebarea pentru dupa pauza.
|
|
Bine.
|
|
Relaxare placuta.
|