1580 lines
60 KiB
Plaintext
1580 lines
60 KiB
Plaintext
Muzica
|
|
Neata!
|
|
Măi, parcați și dormit!
|
|
A sosit la discotecă?
|
|
Deci că se numește club.
|
|
Mă, mă flaci eu!
|
|
Sunt foarte la curent cu chestiile astea, mondene.
|
|
La unul dat ma uitam la un canal din asta de muzica cu anii
|
|
in urma
|
|
si ziclu sora mea, fii atenta, o scos astia o melodie noua.
|
|
Sora mea zice, acum patru ani.
|
|
Bun, suntem toti in afara de cei care au evadat?
|
|
Da, aproape.
|
|
Hai să vedem, până...
|
|
Mai stăm 2-3 minute până vine toată lumea.
|
|
Cum...
|
|
Cum a fost ziua de ieri?
|
|
Cu... Când ați ajuns acasă?
|
|
Ce... La ce v-ați mai gândit?
|
|
Ce vi-a trecut prin minte legat de...
|
|
Tot conceptul...
|
|
Zilei de ieri?
|
|
Ați observat la ceilalți...
|
|
ceva legat, nu stiu, in limbajul lor,
|
|
poti intalnit cu cineva ieri, dupa curs,
|
|
legat de nivelele neurologice, pe ce nivel sunt blocati.
|
|
Sunt oameni, de exemplu, care au senzatia
|
|
ca mediul este nefavorabil
|
|
si toti ceilalte îi impiedica, îi bloqueaza,
|
|
N-au noroc, ceilalți se opun, vremea nu e bună.
|
|
Să-i dați blocajul acelui om, îl resimte la nivel mediu, la
|
|
nivelul mediului.
|
|
Dacă vrei să ajutsc pe cineva,
|
|
pe ce nivel trebuie tu să-i vorbești?
|
|
Despre ce nivel trebuie, pe ce nivel trebuie să schimbe ce
|
|
va,
|
|
când problema este la nivelul mediul?
|
|
Trebuie să-și schimbe comportamentele.
|
|
Să rețizați?
|
|
E atât de fain sistemul, că îți dă o hartă,
|
|
ștind că nu trebuie să lucrezi pe altceva.
|
|
Știa, ei zice, bun, dar de ce să nu lucreze pe convingeri,
|
|
de exemplu, dacă blocajul e pe mediu?
|
|
Pentru că e foarte mare saltul, distanța și psihicul nostru
|
|
vede legăturile pas cu pas, una după alta.
|
|
N-are rost să mă duc...
|
|
Eu am o expresie, o folosesc că o expresie
|
|
nu merită să tragi cu tunul după țânțari.
|
|
Adică n-are rost să mă duc la identitate
|
|
când omul ăla are probleme că
|
|
partenerul nu-i de acord să mergem la mare.
|
|
Nu vrea partenerul să mergem la mare,
|
|
vrea la munte sau invers.
|
|
Și tu zici, hai să lucrăm la nivel de misiune spirituală.
|
|
Nu.
|
|
Înțelege? Deci, la nivelul ăsta.
|
|
Vă mai dau un exemplu la ce e bun sistemul acesta al Piram
|
|
idei.
|
|
Îi imaginează-ți că cunoști o persoană.
|
|
Acum ai făcut cunoștință cu o persoană.
|
|
Apărnau. Ești în tren și ai cunoscut un om care acum ai int
|
|
rat și el acolo, nu vă știți?
|
|
Bună ziua, bună ziua.
|
|
Despre ce începeți să vorbiți?
|
|
Despre vreme, despre CFR,
|
|
despre politică, despre... mai știu eu ce.
|
|
După aia, despre ce? Deci, ați epuizat
|
|
subiectele mondiale?
|
|
Ați discutat despre alegerile din Niger?
|
|
Despre... habar, n-am.
|
|
După aia, despre ce? Care e următoarea întrebare
|
|
care epuie acelei persoane după ce ați discutat despre medi
|
|
ul?
|
|
Hm? Ce lucrezi?
|
|
Adică, ce acțiuni faci?
|
|
Să-i simțiți?
|
|
După aceea, majoritatea se oprescă aici, corect?
|
|
Cam ăstea sunt discuțile.
|
|
Dar dacă vrei, și acum asta e trucul pentru voi,
|
|
dacă vrei să aprofundezi,
|
|
dacă vrei să construiești o relație cu cineva,
|
|
următorul pascare
|
|
capacități sau
|
|
cum e? emoții
|
|
bă, lucreze asta
|
|
și tu zici
|
|
păi și cum te simți
|
|
lucrând asta? e fain
|
|
îți place? nu-ți place?
|
|
să-i ziceați că
|
|
ăsta e de fapt următorul pas
|
|
după aceea, convingere
|
|
emoții de multe ori le
|
|
suprapunem, ele seamănă, derivă
|
|
Sucuze, convingeri valori.
|
|
Valorile derivă din convingeri,
|
|
convingerile derivă din valori.
|
|
În multe mecanisme de genul ăsta le punem pe acelor.
|
|
Deci, păi și...
|
|
De ce e important asta pentru tine?
|
|
Ce îți place cel mai mult la chestia asta?
|
|
Ce e cel mai valoros la lucrul ăsta?
|
|
Cum te face să te simți asta?
|
|
Cine ești tu când faci... bine, nu pui întrebarea așa, vă z
|
|
ic vouă.
|
|
Întrebarea o altă...
|
|
Păi și e fain să fii trainer.
|
|
E fain să fii...
|
|
Te simți...
|
|
Te regăsești acolo, văd că vorbești cu pasiune.
|
|
Mie îmi pare că te regăsești în chestia sau...
|
|
Văd că nu vorbești cu atâtă pasiune.
|
|
Ești sigur, chiar e pentru tine chestia asta.
|
|
Asta-i discursul normal.
|
|
Când vorbești cu o persoană... imaginează-ți acum altfel.
|
|
Ai întâlnit o persoană, nou-nouță, bună ziua, bună ziua, și
|
|
ce e important pentru tine în viață?
|
|
Face asta? Nu. Nu te duci niciodată direct la valori.
|
|
Dar dacă vrei să construiești o relație cu cineva, trebuie
|
|
să folosești etapele ăstea în a aprofunda conexiunea.
|
|
Sunt aceleași etape din piramidă.
|
|
De ce? Pentru că vă ziceam, cu cât mă duc mai în profundime
|
|
i, mă duc mai aproape de nucleul acelui om.
|
|
Vorbesc despre... bă, dar de unde ți-ai cumpărat haine?
|
|
Poate fi și asta un subiect.
|
|
Dar rămâi acolo dacă vrei să duci relația mai departe.
|
|
Dacă vrei să o duci mai departe, să aprofundezi relația,
|
|
trebuie să te duci pe ce e important pentru acea persoană,
|
|
cum se simte acea persoană, cine este acea persoană.
|
|
Mi-ar placea să te cunoști să știu cine ești tu cu adevărat
|
|
.
|
|
Cum sună asta?
|
|
Nu poți să pui întrebarea de la început,
|
|
însă, dacă ajungi aici, deja construiești o relație.
|
|
Nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu,
|
|
nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu,
|
|
nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu,
|
|
nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu,
|
|
nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu,
|
|
nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu,
|
|
nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu,
|
|
nu, nu, nu, nu, nu
|
|
ar vrea să se ducă doar că le ia mult timp să se ducă în
|
|
profunzimea unei relaționări.
|
|
Pentru că nu știu cum să o facă.
|
|
Și e foarte bună întrebarea ta.
|
|
Cum arde etape ca să mă duc aici?
|
|
Nu sari peste etape, dar nu te blochezi în etape.
|
|
Adică nu vorbesc numai despre aia.
|
|
Mă duc... zice omul despre job și zic, băi, da, mi se pare
|
|
că ești super pasionat.
|
|
Cum te simți? Ți-ți place? E fain. Cu ce atitudine te duci?
|
|
Cum te duci acolo?
|
|
Că văd că-ți place când ești pe scenă vorbește, sau ce mai
|
|
faci tu acolo.
|
|
Și după aia, văd că te regăsești acolo.
|
|
De fapt, tu punctezi, punctezi rapid, fără să stai o lună
|
|
să discuți despre un subiect, etapele alea.
|
|
Așa se construiește o relație.
|
|
Cu oamenii din viața voastră cu care aveți relații aprop
|
|
iate,
|
|
În final, după mai mult timp, ziceți, bă, a durat, am
|
|
construit o relație, suntem prieteni, suntem parteneri, am
|
|
construit o relație.
|
|
Doar că a durat mult până când ați descoperit și aceste luc
|
|
ruri despre acel om.
|
|
Dar de ce trebuie să dureze foarte mult? Da, trebuie să tre
|
|
c prin ele, dar de ce trebuie să stau luni de zile pe un
|
|
singur nivel?
|
|
Înțelegeți? Deci, sistemul te ajută să construiești foarte
|
|
rapid relații.
|
|
Ah, vrei, de exemplu, vrei să fii o persoană în care oamen
|
|
ii au încredere,
|
|
care îi convinge pe oameni să fii convingător.
|
|
Te-ar plăcea să fii convingător.
|
|
Vorbești despre tine pe nivelul ăstea.
|
|
Vorbești despre tine, despre ce înseamnă mediul tău, despre
|
|
acțiunile tale, despre emoțiile tale,
|
|
despre modul tău de gândire, despre valorile tale, despre
|
|
identitatea ta.
|
|
Și oamenii în acel moment, pentru că știu despre tine cam
|
|
tot, ghici ce?
|
|
Te mai consideră străin?
|
|
Nu.
|
|
Pentru că, când eu îți vorbesc despre ce e important pentru
|
|
mine, mă vulnerabilizez.
|
|
Cine se vulnerabilizează cu tine? Oamenii apropiați sau o
|
|
amenii străini?
|
|
Cei apropiați.
|
|
Și atunci ai încredere în acei oameni.
|
|
Din startu' ai încredere în acei oameni.
|
|
Deci, este un sistem care te ajută inclusiv în business.
|
|
Ceea aici poate să fie business-ul.
|
|
Aici este mediul în care un business își vinde produsele.
|
|
Astea sunt acțiunile ca un business își vinde produsele.
|
|
Astea sunt strategiile ca un business își vinde produsele.
|
|
Astea sunt procedurile, astea sunt valorile companiei,
|
|
cultura companiei.
|
|
Aici este brandul companiei.
|
|
a companiei.
|
|
Aici este
|
|
cui ii oferi eu
|
|
rezolvari, servicile mele.
|
|
Nu stiu daca pot sa zic si misiune spiritual, abar.
|
|
Dar intelegeti?
|
|
Sistemul acesta il poti folosi in orice.
|
|
E atat de flexibil, atat de vast, pentru noi e
|
|
manocereasca.
|
|
Da.
|
|
De aia eram curios sa vad
|
|
la ce v-ati mai gândit legat de ce am povestit ieri.
|
|
Sau daca iti identificati vorbind cu cineva,
|
|
ba, e fi atent, acum spune convingeri,
|
|
acum vorbește de identitate,
|
|
acum de mediul. Ați început să fiți oare atenți?
|
|
Că asta va fi tema voastră de casă.
|
|
Să începi să fiți atenți pe ce nivel
|
|
comunici cu o persoană în momentul respectiv.
|
|
Vorbesc despre care nivel.
|
|
Ok?
|
|
Cineva? Da?
|
|
Am si o intrebare mare.
|
|
Ganditi-va cine urmeaza dupa, sa ridicati mana.
|
|
Ce faci atunci cand pui intrebariile alea in Aspa la care
|
|
celalalt nu vrea sa-ti raspunda?
|
|
Nu le pui.
|
|
Nu le pui deloc?
|
|
Nu, nu le pui pentru ca inca nu e momentul.
|
|
Nu e momentul. Deci dacă vrei să pui o întrebare dificilă
|
|
ca omul celălalt să îți răspundă, primă dată dai tu răspuns
|
|
ul.
|
|
Ca și cum acea persoană ți-ar fi pustit întrebarea respect
|
|
ivă, verbalizez eu răspunsul și doar atunci poți să am pret
|
|
ensia că și celălalt îmi răspunde.
|
|
Și dacă fuge de răspuns întotdeauna?
|
|
Păi fuge de răspuns pentru că nu i-am răspuns eu. Pentru că
|
|
nu am fost eu.
|
|
suficient de deschis, sau pentru că, atentie, există pos
|
|
ibilitatea să ai o relație cu cineva de an de zile
|
|
și, de fapt, conexiunea să nu treacă de nivelul comport
|
|
amentelor maxim emoțiilor.
|
|
Să zică, bă, mă enervezi!
|
|
Și mai mult de atât nu seduce conexiunea.
|
|
Poți să fi în relație respectivă an de zile.
|
|
Dacă oamenii nu sunt pregătiri sau nu știu mecanismul ăsta
|
|
de a aprofunda relația
|
|
și multe relații se strică pentru că oamenii nu comunică
|
|
dincolo de acest nivel.
|
|
Mă enervez, îmi place, mă bucur și atât.
|
|
Dar, dar, cum gândești de te enervezi?
|
|
Ce e important pentru tine de te bucuri în situația asta?
|
|
Care sunt visurile tale?
|
|
Cine ești tu în situația aia?
|
|
Cum te simți?
|
|
Aceste identitate de multe ori o exprimă oamenii su forma
|
|
de metafora. De exemplu, cand ma duc la job ma simt ca un
|
|
vulcan.
|
|
Sunt un vulcan.
|
|
Ie...
|
|
Iti vorbeste despre identitate.
|
|
Doar ca...
|
|
O defineste printr-o metafora,
|
|
printr-un simbol.
|
|
Ok?
|
|
Tre' sa auzi si metafora asta.
|
|
Si...
|
|
Daca tu vrei sa imbunatatesti
|
|
Relationarea,
|
|
acum ma refer la relatii
|
|
cuplu sau prieten sau...
|
|
Ma rog, ce vrei tu?
|
|
Tu, de fapt, trebuie să ai comunicare pe nivelurile ăstea.
|
|
O relație superficială are comunicare pe nivelurile ăstea,
|
|
o relație cu adevărat profundă are comunicare pe aceste
|
|
niveluri.
|
|
Sunt foarte multe relații care...
|
|
Nu știu, poate cunoașteți, nu voi, vecinii voștri,
|
|
Persoane într-o relație care la un moment dat relația lor
|
|
se plafonează, parcă nu se mai simt conectați.
|
|
Ați auzit de vecinii, persoane?
|
|
Pă, parcă nu mai comunică.
|
|
Și vin și zic, aș vrea să comunicăm iară.
|
|
Să comunicăm ca la început.
|
|
Sau, n-am comunicat niciodată cu adevărat.
|
|
Vreau să comunicăm.
|
|
Păi comunicarea înseamnă, de fapt, să comunici despre val
|
|
ori, identitate.
|
|
Mircea Eliade avea niște întrebări, un citat foarte fain, z
|
|
ice
|
|
dacă vrei să cunoști cu adevărat pe cineva, întreabă-l ce
|
|
înseamnă pentru acel om iubirea, moartea,
|
|
Pentru ce merită să mori și pentru ce merită să trăiești?
|
|
Să sezărați?
|
|
Pentru ce merită să mori în viața ta?
|
|
Cunoști pe cineva profund, dacă știi, pentru ce acel om ar
|
|
zice
|
|
Da, există ceva sau cineva pentru care pot să-mi dau viața.
|
|
De unde te-ai luat papuci?
|
|
Două întrebări.
|
|
Amândouă, prin amândouă, cunoști omul.
|
|
Dar cunoașterea...
|
|
De unde ți-ai la papucii?
|
|
Și pentru ce merită să-ți dai viața?
|
|
Sunt...
|
|
La distanță de a-n lumină.
|
|
Legea de cât cunoști despre acel om.
|
|
Dacă nu merge bine comunicarea în relația ta,
|
|
nu merge pentru că nu ai pus întrebările cheie,
|
|
întrebările esențiale. Ai pus doar întrebări
|
|
ce vrei să mănânci azi?
|
|
În ce vrei să te îmbraci?
|
|
Și atenție, acel tip de întrebări
|
|
nu e legat doar de partener.
|
|
Se strică relația cu copilul tău dacă nu
|
|
cunoști aceste lucruri.
|
|
Dacă nu te duci mai în profunzime cu întrebări,
|
|
doar că nouă ne e frică de asemenea întrebări.
|
|
Ne e frică pentru că
|
|
Nu ne le-am pus noi noua intrebariile astea.
|
|
Ce e important pentru noi?
|
|
Care sunt acele lucruri atat de importante pentru tine de
|
|
la care nu faci rabat?
|
|
Cine esti tu cu adevarat in viata ta cand esti singur in
|
|
camera?
|
|
Cand nu te vede nimeni. Cine esti tu atunci?
|
|
Stii cine esti?
|
|
Celalt te știu cine ești.
|
|
Pentru că cum poți să comunici cu cineva dacă celălalt nu ș
|
|
tie cu cine comunică?
|
|
Vreau să îmbunătățim comunicarea dintre noi.
|
|
Dar eu nu știu cine ești, tu nu știi cine sunt eu.
|
|
Hai să comunicăm.
|
|
Însă știți...
|
|
ce e interesant?
|
|
Acei oameni care vin si-mi spun
|
|
S-a stricat comunicarea in relatie
|
|
Vreau sa-mi burnatatesc comunicarea
|
|
Le e teama
|
|
Sa se arate cine sunt
|
|
Si n-am cum sa-i ajut
|
|
Pentru ca sa vorbesti
|
|
Despre haine,
|
|
Pantof si mancare
|
|
Nu e comunicare, o simtiiti ca si comunicare asta?
|
|
Nu o simti ca si comunicare cu cineva
|
|
Același lucru il vorbesti cu ospatarul
|
|
și cu vânzătoarea de la magazinul de pantofi.
|
|
Poți?
|
|
Te duci la convingeri, te duci la valori, te duci la ident
|
|
itate.
|
|
Avem un mic?
|
|
Din ce am zisizat, în momentul în care ajung și pun întrebă
|
|
ri legate de convingeri,
|
|
de valori, de identitate, încep și deranjez.
|
|
Bineînțeles.
|
|
Și persoana respectivă devine reticentă, devine nervoasă
|
|
și atunci se rupe comunicarea că nu poți să meri mai depart
|
|
e.
|
|
Trucu aici este să nu puneți întrebări, să dați răspunsuri.
|
|
Adică...
|
|
Când vreau să te fac pe tine să vorbești despre ce e
|
|
important pentru tine,
|
|
îți spun ce e important pentru mine.
|
|
Înțelegi?
|
|
De fapt, ce fac? Deschid nivelul ăla.
|
|
Transmit mesajul, noi acum comunicăm despre valori.
|
|
Nu spunem ce e important pentru tine.
|
|
Uite, mi-am dat seama
|
|
că în viața mea, eu mi-am neglijat foarte mult
|
|
dorința mea de cunoaște, de libertate, de nu știu ce.
|
|
Și cred că aș fi fericit, împlinit,
|
|
dacă aș începe să mă organizez astfel încât să iau un
|
|
calcul, să pun pe prim plan în viața mea
|
|
această dorință, această valoare, acest lucru.
|
|
Și mi-ar plăcea să știu oamenii apropiați din viața mea ce
|
|
e important pentru ei,
|
|
ca să-i pot sprijini și eu să-și atingă acea valoare.
|
|
Să zic, n-ai întrebat nimic. Aparent n-ai întrebat nimic.
|
|
Da, cumva îi transmit că poate să aibă încredere și să se
|
|
deschidă.
|
|
Ok, mersi.
|
|
Întrebarea mea este legată de cum percepem noi ego-ul sau
|
|
egoismul până la nivelul identității,
|
|
că percepția mea este că abia când treci de asta și te gâ
|
|
ndești la ceilalți, deja se pune altfel problema sau se sch
|
|
imbă perspectiva.
|
|
Și întrebarea este dacă este o legătură între asta și
|
|
conceptul de ego-egoism.
|
|
Ceea ce noi numim egoism nu este altceva decât friccile me
|
|
le au construit o mască...
|
|
Eu nu vreau să îți arăt cum sunt eu cu adevărat. Ba mai
|
|
mult.
|
|
Daca cineva se uita urat la mine, eu ma simt rau.
|
|
Daca cineva tipa la mine, ma retrag.
|
|
Si nu vreau sa se vada chestia asta, nu-mi place sa se vada
|
|
.
|
|
Asa ca...
|
|
Im construiesc o imagine...
|
|
Ca sunt un om puternic.
|
|
Ca ma uit de sus la toti.
|
|
Ca eu niciodata nu plang.
|
|
Imaginea asta imi place, e faina.
|
|
Imaginea asta o trimit la inainteare.
|
|
O pun in fata cand trebuie sa ma intalnesc cu oamenii,
|
|
eu vin cu masca asta si o scot in evinere.
|
|
Uite, asta sunt eu, uitate la asta.
|
|
Vorbeste cu asta.
|
|
Asta e ego-ul nostru.
|
|
Bineînțeles că ego-ul ăla, eu îi teleportez niște valori.
|
|
E important să nu te lași niciodată călcată în picioare.
|
|
Să fii tu cel care îi pune pe celălalt la punct.
|
|
Să te gândești numai la tine.
|
|
Toate aceste nevoi, toate aceste valori, toate aceste dorin
|
|
țe, normal că îi deranjează pe celălalti.
|
|
Ce e la el?
|
|
Si atunci te uiti la acest om
|
|
Si zici ba ce egoistie!
|
|
Uite-te cum numai pentru el
|
|
Cum nu-i pasa de mine, de ce e la el?
|
|
Se gandeste numai la el
|
|
Da, da, cu cat omul ala
|
|
Are ego-ul mai umflat, mai mar
|
|
Cu atat acel om e mai vulnerabil
|
|
El si-a construit ego-ul asta
|
|
Ca sa nu se vada in spatele lui nimic
|
|
să nu se vadă cât de tare suferă.
|
|
Mă imitez că eram în Iași la un curs de practitioner.
|
|
Intrase în sală, erau cursanți acolo și lumea mea se desch
|
|
ide ușa
|
|
și intră o tipă îmbrăcată ca de case de modă, înaltă, blond
|
|
ă.
|
|
Intra...
|
|
Aici e locul meu.
|
|
Se pune...
|
|
Sala... am pietrit.
|
|
Toți ne prezentam frumos.
|
|
Avocat...
|
|
Nu știu ce.
|
|
Pe mine mă bufnea râsu.
|
|
Băi de-a...
|
|
Toți din sală...
|
|
Au făcut liniște. Nimeni nu mai vrea curajul să vorbească.
|
|
Până atunci, glume...
|
|
Îi întreba...
|
|
ai venit si tu aici, a trebuit...
|
|
In momentul in care ai intrat ea in sala
|
|
si s-a pus acolo, nimeni n-a mai vorbit.
|
|
Eu stiam ca daca se intampla chestia asta,
|
|
lumea nu mai comunica, nu mai interaccioneaza,
|
|
cursul se domoleste tot.
|
|
Si zic, ia hai sa...
|
|
sa dau eu jos niste masti asa,
|
|
impotriva vointei cuiva din sala.
|
|
Si incep discursul despre ego.
|
|
Despre maștii.
|
|
Și cine credeți...
|
|
Ah, nu, înainte de asta,
|
|
i-am pus să lucreze doi câte doi,
|
|
să schimbe partenerii,
|
|
și să-mi spună la final feedback
|
|
cu cine s-au simțit confortabil și cu cine nu s-au simțit
|
|
confortabil.
|
|
Ghiți ce au zis toți cu cine nu s-au simțit
|
|
confortabil.
|
|
Cu doamna avocat.
|
|
Și încep eu discursul despre măștii vulnerabilitate.
|
|
Și începe doamna noastră avocată să plângă.
|
|
Să aizbucnit în hohote.
|
|
Și zice, vreau să vă zic ceva.
|
|
Mânce, eu în realitate
|
|
nu am curajul să mă duc să susțin un caz în fața judecător
|
|
ului
|
|
pentru că mă intimidez, nu mai știu ce să zic,
|
|
mă blochez complet și îmi vine să plâng.
|
|
N-am deloc încredere în mine,
|
|
mă consider proastă,
|
|
Nu cred ca sunt buna in ceea ce fac.
|
|
Nici odata n-am primit o lauda, am primit doar critici de
|
|
cand m-am nascut.
|
|
Intraredeti?
|
|
Toti erau...
|
|
What?
|
|
Nu se poate!
|
|
Omul asta pe care il consideram atat de...
|
|
Bua, acum ne bate la talp, stii?
|
|
Atat de vulnerabil!
|
|
Femeia aia care avea atitudinea respectiva
|
|
de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de a
|
|
ici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici,
|
|
de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de a
|
|
ici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici,
|
|
de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de a
|
|
ici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici,
|
|
de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de a
|
|
ici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici, de aici,
|
|
de aici, de aici, de aici
|
|
Puterea era a măștii, a ego-ului.
|
|
Pentru că dacă și-ar fi dat masca jos într-un alt mediu...
|
|
Ce credeți că s-ar fi întâmplat?
|
|
Ar fi fost blamată, s-ar fi râs de ea, ar fi fost judecată.
|
|
Norocul ei că și-a dat masca jos acolo în mediul ăla,
|
|
pentru că discursul meu a favorizat exact chestia asta
|
|
și-a dat masca jos acolo și a văzut ce bine e.
|
|
A văzut cum e să poți să te vulnerabilizezi, să nu te mai
|
|
simți judecat.
|
|
Și după o perioadă în timpul cursului a venit și mi-a zis
|
|
ce știi că am început să mă vulnerabilizez și cu alte perso
|
|
ane
|
|
care nu au treabă cu NLP-ul, nu din zona de NLP.
|
|
Zic așa, și ce s-a întâmplat?
|
|
Ce nimic!
|
|
Nu m-am mai simțit călcat în picioare.
|
|
Și când cineva s-a uitat de sus la mine,
|
|
în mintea mea a fost,
|
|
omul ăsta are o mască.
|
|
Are nevoie să se simtă superior mie,
|
|
pentru că e foarte fragil.
|
|
Deci gândiți-vă, acea persoană care avea atâta fragilitate,
|
|
Am început să se uite la oameni și să-și dea seama care d
|
|
intre ei sunt fragili.
|
|
Mie mi se pare o creștere colosală ce a avut femeia asta.
|
|
Iar atitudinea ei inițială era asta de eu trebuie să contro
|
|
lesc tot, trebuie să stăpânesc tot, pentru că altfel celăl
|
|
alti poți să-mi facă rău, viața poți să-mi facă rău.
|
|
Nu-mi faca rau.
|
|
Asta e ego.
|
|
Ok?
|
|
Am clarificat oare? Un pic din...
|
|
Nu stiu daca ti-am raspuns...
|
|
Nu, ego nu are treaba cu piramida.
|
|
Ego, pot sa zici, este un simulacru de identitate.
|
|
Este o identitate falsa.
|
|
Mă prefac că sunt în rolul ăla.
|
|
Mă prefac că sunt puternic.
|
|
Ca structură ai zis și tu că are legătură, are acele valori
|
|
, are acele comportamente.
|
|
Masca copiază, masca copiază...
|
|
Dar știi cum e?
|
|
E ce mi-ar plăcea să fie, nu ce aceia.
|
|
Ok?
|
|
Mersi.
|
|
Deci noi ne construim o mască cu cum ne-ar plăcea nouă să f
|
|
ie valorile mele.
|
|
Sunt persoane de exemplu care nu pot să facă teste de
|
|
personalitate pentru că mint atât de mult
|
|
și nu pot să fie autentici, să zică, băi, eu ăsta sunt, mă
|
|
doare asta, nu-mi place asta.
|
|
Te întreabă acolo, ai mințit vreodată? Nu!
|
|
Nici acum? Știi, se aude o voce din test. Nici acum?
|
|
Da, într-un fel.
|
|
Sunt Mihaela. Eu doar vreau să interes și să împărtășesc cu
|
|
sala beneficiile exercițiului de ieri.
|
|
Sunt un om pentru mine, racional și în control.
|
|
Și îmi stabilezc obiective, strategii, am o plăcere deose
|
|
bită, nu îmi iese ce să fac, însă, câteodată, din bucuria de
|
|
a le atinge,
|
|
mă simt și copleșită.
|
|
Când am făcut cu tine și după aceea cu colegă mea exerciți
|
|
uni invers de la misiune și mi-am îmbogățit,
|
|
acum mă simt împlinită, realizată și, ca și cum eu deja, mi
|
|
-am atins obiectivul, nu mă mai simt a fi așa de în control
|
|
și deși nu știu cum o să fac și care sunt pașii.
|
|
Iar pentru cei care simt nevoia de a fi in control, daca
|
|
intradervar ar face exercițiu și l-ar simți, nu e o explica
|
|
ție logică, pur și simplu, este.
|
|
Da, o să văd că mai lucrăm pe acest aport al subconștientul
|
|
ui nostru care ne ajută, de fapt,
|
|
Stii, subconștientul nostru, și o să vorbim la modulăle urm
|
|
ătoare,
|
|
este de fapt ceea ce toată cultura noastră denumește înger
|
|
ul nostru păzitor.
|
|
Noi am creat acest simbol al subconștientului, pentru că o
|
|
amenii nu știau.
|
|
Gândiți-vă cum ar fi fost... ce fain...
|
|
Dar nu se poate. Cum ar fi fost ca omenirea de la început,
|
|
când am coborușit noi din copaci, mă rog, unii încă mai
|
|
suntem.
|
|
Unii, mă mai recunoșu câteodată că încă mai stau în copac,
|
|
să nu fi zis, aaa, plouă pentru că zeul nu știu care,
|
|
acum scutură, nu știu ce, știi?
|
|
Și să zicem, bă, nu înțeleg de ce plouă, hai să studiez.
|
|
Cu cât dăm explicații de genul ăsta, cu atât noi nu progres
|
|
ăm.
|
|
Bine, n-am zis ca nu mai stiu in ce judeti de la Seceta
|
|
care ei au iesit preotii cu crucea sa faca slujbe ca sa in
|
|
ceapa ploaia.
|
|
Noi inca suntem acolo.
|
|
Dar avem sanse.
|
|
In urmatorii 100-200 de ani.
|
|
Ok, mai era, nu stiu, am vazut cum mai vroia cineva sau mi
|
|
s-a parut.
|
|
Mai era cineva acum?
|
|
Da, pe rog.
|
|
Am mai întrebat el de subiectul ăsta
|
|
și când am lucrat cu colegul,
|
|
când a ajuns la misiune,
|
|
mi le-a dat pe toate,
|
|
și împlinire și fericire și
|
|
să fim una cu totul.
|
|
Mi se pare destul de importantă partea asta,
|
|
De ce e importantă partea asta?
|
|
Că practic acolo te duce piramida, când o parcurgi.
|
|
Sigur, doar că, cum vă ziceam, e ceva atât de abstract,
|
|
încât nu o poți pune în cuvinte.
|
|
E un mod de a experimenta, de a avea o trăire interioară
|
|
foarte subiectivă.
|
|
Știți?
|
|
E pur și simplu o senzație.
|
|
Ca atunci cand, nu stiu, te intreb...
|
|
imaginez-te asa, esti fata-n fata cu o persoana care n-a
|
|
mancat niciodata capsuni.
|
|
Si zice, descri-mi si mie gustul de capsuni.
|
|
Vreau sa te intorci, sa facem exercitiu asta.
|
|
Intorci-te catre colegul tau cel mai apropiat si descri
|
|
gustul capsunii.
|
|
Zic asta pentru ca practic eu asa va piramida.
|
|
dar rolul ei, menirea ei, e ca să duci toată împlinirea și
|
|
totul, tot ce găsești în misiune,
|
|
să le duci să umplini nivelurile de mai jos.
|
|
Da, da, așa e.
|
|
Asta e o beneficiu.
|
|
Da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
|
|
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
|
|
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
|
|
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
|
|
da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da
|
|
Mulțumesc.
|
|
Peneficiu.
|
|
E o confirmare foarte frumos.
|
|
Mersi.
|
|
Ați testat?
|
|
Vorbesc serios.
|
|
Ajută pentru ce facem în continuare.
|
|
Doi câte doi...
|
|
Explică colegului ce gust are căpșuna.
|
|
Nu glumesc.
|
|
5 minute aveți la dispoziție.
|
|
Colegul vostru n-a gustat niciodată căpșună.
|
|
Muzica
|
|
Cient! Bravo!
|
|
A început să vă placă!
|
|
Deja dulceața de căpșunie!
|
|
Nivelul superiore... Căpșunată!
|
|
Ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
A fost lucruri pe care nu le-am verbalizat, n-am stiut cum
|
|
sa le pun cuvinte.
|
|
In schimb Ioana cu care am lucrat le-a evidențiat foarte fr
|
|
umos
|
|
si mi-am dat seama ca ne-am completat in desavarsirea
|
|
descrierii.
|
|
Intrebarea e urmatoarea.
|
|
Daca cu adevarat n-ai fi stiut gustul capsunii, l-ai fi sti
|
|
ut dupa explicatia verbala?
|
|
Da, da.
|
|
Da, da!
|
|
Genial! Nu mi s-a neblait niciodata!
|
|
Bine, adică...
|
|
Da!
|
|
Poate ca și în cazul meu...
|
|
Poți să-mi dai un exemplu, că m-ai făcut curios la maxim!
|
|
Am putea să încercăm cu ceva ce nu am mâncat niciodată și
|
|
poate...
|
|
Fructul dragonului sau dorian?
|
|
Dorian?
|
|
Am mâncat cineva? Dorian?
|
|
E un fruct!
|
|
Poți să ne explici verbal ce gust are dorian?
|
|
Nu, e un fruct.
|
|
Este un gust usor dulceag, dar iti ramane in gura o aroma
|
|
intensa, nici placuta, nici neplacuta.
|
|
Se poate aplica aceasta descriere la 10-20 de gusturi difer
|
|
ite?
|
|
Da.
|
|
Asta cu placutul si neplacutul, nu stiu la ce fruct o mai
|
|
intalnim.
|
|
gustul e foarte intens și cremos.
|
|
Mm-hmm.
|
|
Aroma nu seamănă cu nimic ca aromă,
|
|
dar ce pot să vă spun este că miroasea ceva împuțit.
|
|
Trebuie să treci de asta.
|
|
Exact, da.
|
|
Vă-ți prins cum e gustul?
|
|
Da, da.
|
|
Cum nu ceva ai?
|
|
E imposibil să descrie, să ai experiența pe care o are o
|
|
persoană doar din descrierea verbală.
|
|
De ce? Pentru că nu știe să descrie?
|
|
Pentru că cuvintele nu sunt făcute pentru așa ceva.
|
|
Limbajul nostru nu este făcut pentru a descrie, pentru a tr
|
|
ăi experiența.
|
|
Descrie percepția mea despre experiență,
|
|
dar nu poate să traducă experiența.
|
|
Ok? Rețineți.
|
|
Nu ai cum... mă duc un pic plusez.
|
|
Imaginează-ți că trebuie să descri culoarea albastră unei
|
|
persoane nevăzătoare din naștere.
|
|
N-a văzut niciodată culori, tu trebuie să-i descri culoarea
|
|
albastră.
|
|
Cum?
|
|
Nu ai cum!
|
|
Că nu înțelege conceptul de culoare!
|
|
Cum puteți să descrii o culoare?
|
|
Unei persoane care nu au văzut niciodată culori.
|
|
Ce o să-i spui? Ia, gândește-te!
|
|
Culoarea este ce?
|
|
Ok, dar ce-i spui?
|
|
Înțelegeți ce vreau să zic?
|
|
Nu ai cum să transmiti!
|
|
Cum?
|
|
Percep cald, rece, asociază, dar cât de aproape...
|
|
Dar fi atent! Este exact experiența colorii albastre sau
|
|
este ceva care duce...
|
|
Și hai să zic, aparent e acel lucru.
|
|
Dar știu, știu la ce te refere. Există și o carte faina des
|
|
pre asta.
|
|
Bună. Am văzut un reportaj prin care un tip era daltonist
|
|
și copiii la 50 de ani i-au făcut cadou, o pereche de ochel
|
|
ari prin care să vadă culorile.
|
|
A fost așa o experiență extraordinară, pentru că el și-a
|
|
imaginat culorile, a simțit culorile, dar nu le-a văzut nic
|
|
iodată.
|
|
Și ăla a fost momentul wow-ului.
|
|
Care început să le văd.
|
|
Da, și asta a explicat că anumite culori și le-a văzut și
|
|
le-a închipuit prin ceea ce simțea, prin ceea ce a fost
|
|
descris.
|
|
Dar sentimentul de a le vedea a fost cu totul altul.
|
|
De Milton Erickson, vreau mai zis, nu ai? De Milton Erick
|
|
son.
|
|
Erickson este parintele hipnoterapiei.
|
|
Si el era daltonist.
|
|
Si vedea doar culoarea violet.
|
|
Deci doar violet. Restul era alb negru.
|
|
Si violet.
|
|
Si totdeauna era imbarcat in costum violet.
|
|
Era singura culoare pe care o vedea.
|
|
Si era... Nu stiu daca l-ati vazut vreodata pe YouTube,
|
|
ca mai are cateva inregistrari.
|
|
Semana cu Yoda din Star Wars.
|
|
Si imagineaza-ti cum mergea el asa?
|
|
Si imbracat in violet.
|
|
Da.
|
|
Bun!
|
|
Vreau sa trecem mai departe.
|
|
Si va zicem ieri ca astazi o sa vorbim despre harta mentala
|
|
, cum apare harta mentala,
|
|
si despre convingerile limitative si ce trebuie sa fac cu
|
|
el.
|
|
Ok?
|
|
Și mă întreb... stau să mă gândesc cât...
|
|
La ce nivel de detaliu să vă dau...
|
|
Explicațiile, pentru că pot să trec rapid peste ele...
|
|
Sau să intru... un pic...
|
|
Adică, pot să vă... pot să vă dau metoda doar ca să o fol
|
|
osiți, sau și să înțelegeți ce faceți.
|
|
Care dintre variante vreți?
|
|
A doua varianta e mai potrivită?
|
|
Vă asumați că e necesar
|
|
să fiți un pic mai atenți,
|
|
mai concentrați ca să pot explica tot?
|
|
E ok?
|
|
Bun.
|
|
Ok.
|
|
Asta o pot lăsa.
|
|
Vreau să te gândesc și la un eveniment
|
|
pe care tu l-ai trăit în copilărie.
|
|
Nu știu, te-ai jucat cu un prieten,
|
|
vă ați împins, ați căzut,
|
|
sau nu știu, mergeai pe bicicletă, te-ai
|
|
împiedicat de o piatra, ai picat.
|
|
Avar nu.
|
|
Din acele eveniment, ce ti-amintesti? Cat la suta ti-amint
|
|
esti din acele eveniment?
|
|
Asa, subiectiv. 38,4% mi-am intrezi.
|
|
2%!
|
|
20%! Ok.
|
|
Sunt persoane nu voie aici de fata, nu nuie aici de fata,
|
|
ce e la ret, da?
|
|
Vecinii. Sunt persoane care, glumesc, toti facem la fel, da
|
|
?
|
|
Trecem prin evenimente
|
|
Și în urma trăirii unui eveniment, în funcție de emoția
|
|
momentului, noi tragem niște concluzii.
|
|
Și de exemplu, fii atent, să-mi zici cum ți se pare chestia
|
|
asta.
|
|
Ești copil, mergi pe bicicletă, cazi, te apucă o sperietură
|
|
atât de mare încât an de zile nu te mai urci pe bicicletă.
|
|
Se poate întâmpla? Da.
|
|
Și devii adult și zici, bicicletele sunt periculoase.
|
|
Eu nu pot să merg pe bicicletă.
|
|
E...
|
|
Fa analogie cu orice.
|
|
Bicicleta este simbol pentru orice limita noastra, ok?
|
|
Eu nu pot sa ma duc la un interviu, eu nu pot sa detin o
|
|
firma,
|
|
nu pot sa vorbesc in public, poftim.
|
|
Eu am dat exemplu, nu pot sa merg pe bicicleta.
|
|
Pentru ca atunci cand eram mic, am cazut de pe bicicleta.
|
|
Și concluzia pe care mintea mea a tras-o din acel eveniment
|
|
este
|
|
E periculos? Eu nu sunt în stare? Nu e pentru mine? Nu mă
|
|
regăsesc în asta?
|
|
Și orice altă concluzie, convingere vreți voi, limitativă
|
|
care s-a dezvoltat din acel eveniment.
|
|
Problema e că, în evenimentul respectiv, bicicleta era str
|
|
icată, drumul era în pantă, era în tuneric și un prieten de
|
|
joacă m-a împins sau a pus un băț la bicicletă.
|
|
lucruri pe care, datorită trecerii timpului și modului din
|
|
care funcționează mintea noastră,
|
|
le-am lăsat în subconștient și mi-a rămas doar bicicleta-i
|
|
periculoasă.
|
|
Am devenit adult
|
|
si nu mai mi-amintesc nimic din toate detaliile
|
|
decat eu nu pot sa merg pe bicicleta.
|
|
Fii atent!
|
|
Hai sa ies din exemplu cu bicicleta.
|
|
Esti adult, trebuie sa te duci la un interviu
|
|
si te apuca atacul de panica
|
|
inainte sa intri la interviu
|
|
si te intorci inapoi si pleci acasa.
|
|
Cazuri reale.
|
|
Și persoana respectivă zice
|
|
Nu sunt făcut pentru asta, trebuie să stau în banca mea
|
|
Nu am nicio șansă să cresc, să mă dezvolt profesional
|
|
Pentru că eu sunt atât pot, nu mă întind
|
|
Cum era aia? Nu te întinde mai mult decât ți-e plapă
|
|
Atât sunt eu în stare
|
|
Persoana respectiv își vede atâta limită, da?
|
|
Dacă mă uit în trecutul acelei persoane, lucruri pe care om
|
|
ul respectiv le-a uitat,
|
|
dar pe harta mentală, harta mentală conține o cantitate inf
|
|
imă de informații,
|
|
pentru că
|
|
realitatea din trecutul acelei persoane
|
|
conținea o cantitate ureașă de informații, dar între timp
|
|
a trecut timpul
|
|
ce credeți că s-a întâmplat cu informația respectivă?
|
|
acel om care astăzi nu se duce la interviu pentru că are
|
|
atac de panică
|
|
a uitat
|
|
că, de fapt,
|
|
Când era copil la grădiniță, a trebuit să spună o poezie.
|
|
Și a uitat versurile.
|
|
Că nici nu le-a exersat prea mult.
|
|
Și s-a dus pe scenă și s-a blocat și n-a mai știut ce să z
|
|
ică.
|
|
Și toți i-au zis, nu ești bun de nimic, ai uitat versurile.
|
|
Și ai primit bulină neagră, care, atenție, pentru un copil
|
|
...
|
|
Tu acum te uiți și zici, ce bia e aia, bulină neagră?
|
|
Pentru un copil era stima de sine.
|
|
Si-ai primit bulina neagra.
|
|
Problema este ca toata experienta, toate motivele pentru
|
|
care tu ai uitat poezia,
|
|
n-ai spus-o.
|
|
Tu le-ai sters din memoria ta. Le sters.
|
|
Au ramas in subconscient, ele nu se sterg efectiv.
|
|
Si ramai in plan mental doar cu concluzia. Eu nu sunt in
|
|
stare.
|
|
Ce am desenat aici este experiența fizică de viață a unei
|
|
persoane.
|
|
Ce am desenat aici este ce a rămas ca hartă mentală a ace
|
|
lei persoane din experiența respectivă.
|
|
Cât de mult s-a șterz din ea?
|
|
Enorm de mult s-a șterz din ea.
|
|
Mintea noastră șterge, are niște filtre.
|
|
sters din ea.
|
|
Mintea noastră
|
|
sterge, are
|
|
niște filtre, pentru că
|
|
e enorm de multă experiență.
|
|
Și atunci mintea noastră zice, bă, n-ai nevoie de asta, n-
|
|
ai nevoie de asta,
|
|
n-ai nevoie de asta, stergem, stergem, stergem, stergem.
|
|
Modificăm asta, transformăm asta,
|
|
să rămânăm încă atât.
|
|
Dar ce rămâne,
|
|
de foarte multe ori te blochează, nu
|
|
toatea una, dar de multe ori te blochează.
|
|
Ia gândiți-vă.
|
|
Mă întorc chiar și la exemplul cu bicicleta, ok, pentru
|
|
Pentru că e simplu de înțeles.
|
|
Sunt adult,
|
|
n-am curaj să merg pe bicicletă.
|
|
Dar dacă mi-aș aminti, adult fiind,
|
|
că nu...
|
|
Eu nu merg pe bicicletă nu din cauza că sunt incapabil,
|
|
ci din cauza că m-am pins ăla.
|
|
Eu de-aia am căzut.
|
|
S-ar schimba problemă un pic.
|
|
Nu mi-aș... ce mi-aș zice?
|
|
Mi-aș zice în continuare,
|
|
Ești incapabil?
|
|
Nu mi-aș zice, stai o secundă.
|
|
că nu e vorba despre capacitate,
|
|
e vorba despre o întâmplare în care cineva m-a împins.
|
|
Să seți dați că e altă concluzie.
|
|
Ei, problema este că eu nu pot să trag acea concluzie
|
|
dacă am lipsa asta de informații.
|
|
Eu nu pot să revizuiesc concluzia fără să obțin informați
|
|
ile pierdute.
|
|
ajunge la voi chestia asta.
|
|
Deci trebuie cumva
|
|
sa ma intorc,
|
|
sa sondez,
|
|
dar de unde
|
|
a aparut concluzia asta?
|
|
Cum de
|
|
eu gandesc asa despre chestia asta?
|
|
Nu cumva
|
|
imi lipsesc informatii?
|
|
Ia bine,
|
|
exista
|
|
13
|
|
filtre prin care trece o informatie,
|
|
Și fiecare filtru modifică, șterge sau generalizează inform
|
|
ația, iar ce rămâne în urma cernerii ăstea este modul tău de
|
|
gândire.
|
|
Ia imagineaza-ti acum urmatorul lucru.
|
|
Imagineaza-ti ca te teleportezi intr-un oras in care n-ai f
|
|
ost niciodata.
|
|
Si primesc o harta.
|
|
Si harta aia...primesc harta orasului.
|
|
Si pe harta aia apare o foaie care iti anuleaza imaginea
|
|
unei strazi.
|
|
Peste ea mai este inca o foaie care anuleaza imaginea unei
|
|
alte strazi.
|
|
Peste ea mai este încă o foaie și tot așa.
|
|
La final, după ce ai 13 foi,
|
|
te uiți pe hartă
|
|
și vrei să ajungi din punctul A în punctul B,
|
|
adică din, nu știu, vreau să sunt șomer și vreau să am
|
|
libertate financiară.
|
|
Și te uiți pe hartă.
|
|
Cum ajunge din punctul A în punctul B?
|
|
Când ții ții s-au anulat o grămadă de lucruri
|
|
și concluzia finale este ești incapabil.
|
|
Iatătatea mai rămâne pe harta, în unele situații. O să dăm
|
|
tot felul de exemple, să clarificăm.
|
|
Hărțile noastre mentale suferă de o grămadă de transformări
|
|
și nu se potrivesc pe realitate.
|
|
Învățuțiți, harta nu este teritoriu. Problema e că noi ne
|
|
comportăm ca și cum harta ar fi teritoriu.
|
|
Harta descri e teritoriu.
|
|
Dar, esti sigur ca e corect descris teritoriu?
|
|
Ce harți aveți despre relația de cuplu?
|
|
Sunt corecte harțiile voastre despre relația de cuplu?
|
|
Știi cum îți dai seama dacă ai o harță corectă despre ceva?
|
|
Dacă ești mulțumit de punctul în care ajungi.
|
|
Ai ajuns unde vrei înseamnă că ai avut harta corectă.
|
|
Cineva de exemplu, fii atent, hai că luăm altceva.
|
|
O persoană care își dorește să aibă libertate financiară și
|
|
a ajuns la libertate financiară, ghici ce?
|
|
Ce știu despre harta acelei persoane?
|
|
Are drumul corect. E exact pe acolo trebuie să meargă.
|
|
Dar dacă o persoană vrea libertate financiară, dar nu ajuns
|
|
la libertate financiară.
|
|
Zice, bă, simplu, ca să ajungi la libertate financiară, tre
|
|
buie să te duci la biserică, să faci mătănii, să te duci la
|
|
Loto, să cumpări bilete la Loto și să aștepți.
|
|
Ăstea sunt regulile pentru a obține libertate financiară. E
|
|
bună harta asta mentală? O va folosi cineva? Adică știm că
|
|
nu e bună.
|
|
Stim ca o folosesc multi, bravo! Asta vreau sa...
|
|
Intelegeti?
|
|
Credeti ca e o harta...
|
|
Deci daca ma duc la unul care a ajuns la libertate financi
|
|
ara, o sa-mi spuna ca a facut asta?
|
|
E cineva care crede ca...
|
|
Cineva care a ajuns la libertate financiara a facut asa ce
|
|
va?
|
|
Nime nu...
|
|
Doar Elena a ridica mana acolo, da?
|
|
Stea asa relaxata cu mana pe...
|
|
Ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha ha
|
|
Doar despre ele, alea doua.
|
|
A avea o harta mentala gresita de fapt inseamna
|
|
Ca din ceea ce e toata experienta de viata pe care ai putea
|
|
tu sau ai fi trait-o deja
|
|
Tu ai ramas doar cu o bucatica din ea.
|
|
E ca si cand te duci intr-un oras nou si eu iti dau o bucat
|
|
ica atata din harta orasului si zic, descurca-te.
|
|
Dar tu te decupesti din harta, iti dau atata si zici, de ce
|
|
nu te descurci?
|
|
Pai vad doar parcul, nu stiu care.
|
|
Descurcă-te, că ai destulă hartă.
|
|
Vezi puțin din informația aia, mai mult.
|
|
Am zis că vezi puțin că s-așters informația doar ca să în
|
|
cep de undeva.
|
|
În realitate sunt 3 filtre principale și în total fiecare
|
|
are subfiltre.
|
|
În total sunt, cum am zis, 13 filtre.
|
|
Dar alea 3 principale sunt urmatoarele.
|
|
Stergere, adică mintea mea anulează informații.
|
|
Sterge informații.
|
|
Sărăcește harta mentală. O sărăcește.
|
|
Eu rămân cu o puțină cantitate de informații și mă bazez do
|
|
ar pe aia, că eu doar adată știu.
|
|
Doar atâta știu. Gândiți-vă, harta mentală înseamnă să ai o
|
|
hartă, mă duc undeva și am o hartă a lumii respective pe
|
|
care o țin în fața ochiului, eu nu văd în spatele hărții.
|
|
Eu văd doar harta și eu trebuie să merg.
|
|
Deci, a, trebuie să faci la stânga, ok, fac la stânga.
|
|
Trebuie să faci la dreapta, ok, fac la dreapta.
|
|
Deci, eu mă bazez doar pe hartă, eu nu văd.
|
|
Ia stai să văd, aici au schimbat ăștia drumul.
|
|
Eu merg doar dupa ce mintia mea are doar harta mentala.
|
|
Cand zic harta mentala, va va da seama ca nu va referi sa
|
|
mergi prin un oras, ci ne referim la cum, de exemplu, sa
|
|
comunici cu partenerul de cuplu.
|
|
Cum, de exemplu, sa comunici cu oricine.
|
|
Ce am vorbit inainte.
|
|
Comunicam despre pantof si despre job si atat.
|
|
Atâta-i pe harta mea mentală.
|
|
Însă un expert are o hartă mentală largă, detaliată despre
|
|
ce înseamnă comunicare.
|
|
Un antreprenor cu experiență are o hartă mentală detaliată,
|
|
corectă, largă despre ce înseamnă să obții libertate
|
|
financiară, de exemplu.
|
|
față de cineva care zice, bă, n-am bani ni să trec strada.
|
|
Acela s-ar putea să aibă o hartă mentală despre libertate
|
|
financiară foarte distorsionată.
|
|
Primul filtru este al ștergirii. Mintea ia experiența total
|
|
ă și șterge o parte din ea.
|
|
Deja s-a îngustat.
|
|
Al doilea filtru este al generalizării.
|
|
Ce înseamnă generalizare?
|
|
Păi, dacă am vorbit...
|
|
Nu știu, dacă am mers o dată într-un loc și am găsit acolo
|
|
un parc, înseamnă că peste tot pe unde să merg o să fie un
|
|
parc.
|
|
Dacă odată a fost bine să fac un lucru, înseamnă că de fie
|
|
care dată va fi bine să facă același lucru.
|
|
Dacă odată am picat un examen, de fiecare dată o să pic un
|
|
examen.
|
|
Să zisati?
|
|
De ce face mintea noastră chestiile ăstea?
|
|
Ca să nu consumă energie.
|
|
Noi avem filtrele ăstea ca să ne protejăm, că altfel am
|
|
consumat prea multă energie.
|
|
Problema este că nu ne ajută filtrele.
|
|
Hai să vedem și al treilea și după aceea le luăm pe rând.
|
|
Ștergere, generalizare și distorsionare sau distorsiune.
|
|
Știți cum e cu distorsiunea?
|
|
Ați auzit? A face din țînțar armăsar.
|
|
Amplifici.
|
|
Vine cineva la tine, se uită la tine încruntat și tu zici,
|
|
ai de capul meu mă urăște, vrea să mă omoare.
|
|
De câte ori nu facem chestii de genul ăsta? Amplificăm ceva
|
|
și...
|
|
Știi, vorbești cu partenerul și partenerul zice, bă, nu.
|
|
Ai de capul meu, nu mă iubește.
|
|
Trebuie să divorțăm că nu mă iubește că mi-ai zis nu.
|
|
Asta înseamnă distorsiune.
|
|
să distorsionezi realitatea
|
|
și tu să tragi concluzii din puțină informație.
|
|
Da, scuze.
|
|
Părticica mică care ne rămâne nouă
|
|
poate să fie și ea eronată?
|
|
Da.
|
|
Adică să nu fie reală, dar la nivel celular să o simțim, să
|
|
...
|
|
E singura ta realitatea.
|
|
Deci gândiți-vă, oamenii își trăiesc viața pe baza asta.
|
|
Asta e realitatea, asta e harta mentală, și acum fiți aten
|
|
ți.
|
|
Doar ca paranteză, da?
|
|
Ăsta e limbajul.
|
|
Adică, din gustul de căp... bă, am mâncat căpșună.
|
|
În experiența mea interioră despre căpșună-i asta și când v
|
|
reau să o transmit mai departe, am atâtea cuvinte.
|
|
Adică, încă o dată, mai acționează filtrele. Ștergere,
|
|
generalizare, distorsione.
|
|
Întrebarea mea era că dacă eu îmi imaginez o situație de câ
|
|
nd eram mică,
|
|
imaginea care o am în cap poate să fie total eronată, adică
|
|
să nu aibă treabă cu respect.
|
|
Asta a fost întâmplarea când erai mică, asta este cea ce î
|
|
ți amintești tu sau îți imaginezi.
|
|
Și fii atentă, dacă o să te rog să-mi povestești, o să-mi f
|
|
ie asta.
|
|
Ok, am înțeles.
|
|
Înțelegeți.
|
|
Dar tu te vei comporta după asta.
|
|
Ok, deci la nivel de emoții subconștientă rămâne totuși...
|
|
Rămâne, dar modul în care noi ne comportăm, ce concluzii
|
|
tragem, cum ne simțim, e asta de aici.
|
|
Ok, mulțumesc.
|
|
Asta se numeste, în înălpi, structura de profunzime, asta
|
|
se numeste structura de suprafață a experienței.
|
|
Adică structura de profunzime înseamnă cum a fost cu adevă
|
|
rat experiența, structura de suprafață este cum mi-o amint
|
|
esc eu, cum o trăiesc, ce înseamnă pentru mine, ce înțeles
|
|
uri îi dau acele experiențe.
|
|
Și eu îmi trăiesc viața după asta.
|
|
și vreau să o transmit mai departe.
|
|
Mai pierd încă 90% din ceea ce trăiesc eu în interior.
|
|
Înțelegeți?
|
|
Și atunci vine întrebarea...
|
|
Cum să mă orientez prin viață
|
|
când hărțile mele mentale despre orice
|
|
sunt atât de distorsionate, generalizate, șterse?
|
|
noroc că există un sistem
|
|
prin care pot să iau orice experiență
|
|
să pun niște întrebări
|
|
astfel încât să recuperez informația
|
|
distorsionată, generalizată sau ștearsă.
|
|
Hărțile mentale ale oamenilor
|
|
sunt ilogice iraționale.
|
|
În momentul în care pun întrebări mă întorc spre, hai să z
|
|
ic, spre teritoriu, spre a fi obiectiv,
|
|
spre a fi cât mai aproape de realitate.
|
|
Aici, viața noastră este o ipoteză, o poveste.
|
|
Mi-ar plăcea, cred că e așa.
|
|
Aici sunt fapte, certitudini, lucruri concrete.
|
|
Așa s-a întâmplat.
|
|
Eu am tras o concluzie din aia, concluzia vine ca urmare a
|
|
funților minții.
|
|
Astea sunt niște funcții obligatorii ale minții.
|
|
Nu poți să zici, eu acum nu o să generalizez, eu acum nu o
|
|
să șterg, nu o să distorsionez.
|
|
Mintea noastră face asta.
|
|
Din ceea ce noi aveam povestit la cursul ăsta, de când ne c
|
|
unoaștem.
|
|
Sunteti siguri că nu ați generalizat, n-ați sters și n-ați
|
|
distorsionat informația?
|
|
A fost enorm de distorsionată.
|
|
Și să vă dau un exemplu.
|
|
Ți-am spus ceva ieri, să zicem, dar pe tine te-a durut bur
|
|
ta.
|
|
Durerea aia a influențat modul în care tu ai apreciat
|
|
informația.
|
|
Te vei duce acasă și vei zice, ba nu știu de ce, dar nu mi-
|
|
a plăcut ce mi-a zis.
|
|
Eu am fost... cu ani de zile în urmă, nu m-am impuținut, cu
|
|
ani de zile în urmă, am avut o criză de rinic, o piatră, am
|
|
tot aștepta să iasă diamant, nu ai așa diamant.
|
|
Deci, cine credeți că o să iasă diamant, nu.
|
|
Și aveam programată vacanță în Barcelona.
|
|
Eu cu Simona de Braț și cu Piatra.
|
|
Cu ceva?
|
|
Zic, domn doctor, ceva medicamente, ce medicamente doar ca
|
|
sa nu mori pe drum, stii?
|
|
N-am, mi-a dat ceva analgesice, am urcat in avion, am ajuns
|
|
in Barcelona.
|
|
Era primavara, deja in Barcelona e cald.
|
|
Eu eram cu geaca pe mine, cu fular la gat si aveam frisoane
|
|
in timp ce ma plimbam de mana prin ora asa-asa.
|
|
Ce frumoase scladirile facea Simona!
|
|
Superbesent!
|
|
Nu mai puteam de durere, stii?
|
|
Cand disparea efectul de la analgesic, ma durea de murea.
|
|
Bai, nu mi-am mai trebuit sa aud de Barcelona.
|
|
Am zis-i cel mai urat oras posibil.
|
|
Deci mintea mea zicea, cum n-ai ma sa isi doreasca cineva
|
|
sa se duc in Barcelona in vacanta?
|
|
Mi-a luat vreo 5 ani pana cand mi-a disparut si am zis
|
|
mi-a dispărut și a zis, băi, mi-aș dori să mai văd odată
|
|
Barcelona.
|
|
Dar senzația mea a fost dată, de fapt, de informația aia,
|
|
suprapusă acolo.
|
|
Da, el nu mi-a plăcut, știi?
|
|
Și, de fapt, îmi dau seama că a fost fain, adică...
|
|
rațional, dacă stau și mă gândesc, îmi zic, băi, da, a fost
|
|
fain.
|
|
Dar emoțional să nu mai văd Barcelona, o perioadă.
|
|
Ok?
|
|
Avem multe asemenea elemente. Dacă nu știam,
|
|
dacă n-aș fi știut toate chestiile astea, sau mi s-ar fi
|
|
întâmplat în copilărie,
|
|
și aș fi uitat că m-a durut trinichiu,
|
|
că zic, nu dom'le, mie nu-mi plac excursiile deloc, nu-mi
|
|
place Barcelona, nu suport Spania,
|
|
nici măcar vinul spaniol, știi? Ceva de genul acesta.
|
|
Pentru că vine din Spania.
|
|
Să zicezați? Deci noi așa distorsionăm,
|
|
uitând detalii,
|
|
mai ales cele din copilărie.
|
|
Problema este că în copilărie s-au pus baze a multor con
|
|
vingeri ale noastre pe care noi le folosim azi,
|
|
și nu mai știm de ce le avem așa.
|
|
Pur și simplu, nu știm.
|
|
Știm că, bă, îmi place asta, nu îmi place asta!
|
|
Nu v-am zis ce am făcut cu Adeline când era bebeluș.
|
|
Început să se meargă ținută de mâini, cât ținevam, un an,
|
|
nu mai știu cât aveam,
|
|
Și era cu ciorăpei prin casă și nu știu ce...
|
|
La bucătărie călcase pe acolo și era o apă pe jos.
|
|
Și a călcat cu ciorapu în apă și...
|
|
Zice Simona, du-te și schimbă ești tu ciorapii, știi?
|
|
Eu deștep... De ce să-i schimb ciorapii? Nu-i mai bine să-i
|
|
usuc.
|
|
Și am pus-o pe pată, pe pat, am luat fenu...
|
|
Cu ciorapu în picior...
|
|
Am dat drumul la fen.
|
|
Știți cum se încălzește, ăla?
|
|
Și fata a început să urle, știi? Să-și tragă piciorul că se
|
|
încălzea...
|
|
S-a încălzit ciorapul ăla...
|
|
E, nu...
|
|
Și mai ales apa aia, știi?
|
|
Să-mi fierb în tase acolo.
|
|
Băi, și nu suportă sunetul fianului.
|
|
De ce nu suportă fata sunetul fianului?
|
|
Ai, de cavă meu...
|
|
De la mine nu suportă sunetul fianului.
|
|
Și încet încet mi-a luat câteva luni bune
|
|
s-o desensibilizești.
|
|
De fapt, ce am făcut după aia?
|
|
Îi făceam ceva ce îi plăcea.
|
|
Nu știu, ne jucam, gândilam și puneam fianul pornit
|
|
să îl audă și să se simtă bine în timpul ăla.
|
|
Și încet încet i-am anulat ce-i făcusem.
|
|
Știi?
|
|
Dar noroc a fost că știam chestiile ăstea,
|
|
dar dacă nu le știam, știi?
|
|
Creștea nu suporta aia.
|
|
Sunt mâncăruri care nu vă plac sub nicio formă.
|
|
Nu vă plac pentru că vi le-a dat mama când erai copii
|
|
în timp ce se certa cu tata.
|
|
Am
|
|
exagerat un pic.
|
|
Ceva nu vei a plăcut atunci când a fost prea fierbinte, a f
|
|
ost prea rece, a fost prea sărată, a fost pipărată, habarnam
|
|
.
|
|
Ceva nu vei a plăcut atunci și ați rămas cu sentimentul că
|
|
acea mâncare nu e bună.
|
|
Ok?
|
|
Soacră mea, operată, i-au schimbat o valvă la inimă, nu șt
|
|
iu cum se cheamă toată povestea aia.
|
|
si trebuie sa-si controleze densitatea sangelui.
|
|
Ca daca e prea dens se infunda
|
|
si am zis nu e nimic, ca am-o din aia de desfundat.
|
|
Cum desfundam la chiuvete, stii?
|
|
Si zice, nu, nu, ca nu e buna.
|
|
Daca e prea subtire, tisneste, stii?
|
|
Deci nu e, trebuie sa-i fie intr-o anumita densitate.
|
|
Si ce face soacra mea? Nu mananca verdeturi,
|
|
Că verdețurile subțiază sângele. Mâna sus cine e de acord
|
|
cu asta?
|
|
Verdețurile subțiază sângele.
|
|
În realitate, exact pe dos.
|
|
Verdețurile îngroașă sângele.
|
|
Doar că în tradiția populară verdețurile subțiază sângele.
|
|
Și femeia nu mânca verdețuri.
|
|
A trebuit s-o duc la trei medici care să-i spună doamnă.
|
|
Frunzele conțin vitamina nu știu care, care îngroașă sânge
|
|
le.
|
|
De-aia nu aveți voie să mâncați foarte mult.
|
|
că vei auzi să ia, nu mâncați foarte multe verdeții,
|
|
că vă îngroajă sângele.
|
|
Ea zicea, nu că îl sulțiază.
|
|
Spanacul ce conține preponderen?
|
|
Trebuie să le dăm pausă.
|
|
Spanacul nu conține fier.
|
|
Spanacul este una din plantele care are
|
|
printre cele mai mici cantități de fier
|
|
dintre toate plantele.
|
|
ce a rămas în mintea pe harta noastră mentală despre spanac
|
|
?
|
|
Știți povestea? Adică de unde a apărut chestia asta?
|
|
Chiar au făcut analize
|
|
să vadă ce conține spanacul
|
|
și tanti care a dactilografiat a pus o virgulă greșit.
|
|
Din momentul ăla s-a creat personajul Popei care e super
|
|
strong pentru că mănâncă spanac și a intrat în cultura
|
|
populară că spanacul conține fier.
|
|
Nu este deloc adevărat.
|
|
Spanacul nu conține fier.
|
|
Are o cantitate sub media alimentelor care conține fier.
|
|
Ați mâncat spanac o viață întreagă cât ați fost mici pentru
|
|
că conținea fier?
|
|
Nu, nu vreau... mă rog...
|
|
Părinții te obligau să mănânzi spanac pentru că conține
|
|
fier?
|
|
Înțelegeți? Sețizați cum
|
|
o distorsiune, o regulă culturală
|
|
influențează la nivel mondial modul de gândire?
|
|
Sistemul ăsta ce vi-l dau azi îți spune
|
|
care e întrebarea care ar fi trebuit să o pui
|
|
ca să nu mănânci atât a spanacă care nu conține fier.
|
|
Care trebuia să le pui părinților, știi?
|
|
Bine, oricum te-ar fi zis, treci și mănâncă spanacă,
|
|
te pun să mănânci spanacă cu tot cu întrebarea ta.
|
|
Da, Oana, spune.
|
|
Poate au și colegii mei curiositatea asta.
|
|
Eu înțeleg așa în momentul ăsta.
|
|
Legat de o espanach era și de ținele acelea cu popăi marin
|
|
are, care lua conserva și făceau mușchi acolo.
|
|
Adică eu una am crescut cu asta.
|
|
Ce voiam eu să întrem mai devreme?
|
|
La prima întrebare mie îi răspunzi deja,
|
|
dacă acele convingeri pe care ni le creăm din copilărie ne
|
|
afectează mai departe.
|
|
Cumva noi acum, ca adulti, foarte ușor de...
|
|
Nu că ne afectează mai departe, sunt singura noastră real
|
|
itate pe care nu mai punem sub semnul întrebării.
|
|
Noi nu mai provocăm.
|
|
E cea ce stie... cum ii zice, verdeturi le subtiaza sangele
|
|
.
|
|
Asta e.
|
|
Da.
|
|
Ce inteleg eu din ce informatie ne-ai oferit acolo?
|
|
Deci tu, prin abilitatele tale, sa zic, prin tot ce esti tu
|
|
in acest moment,
|
|
din ce putem noi sa descriem prin acel limbaj, deci doar at
|
|
at,
|
|
tu poti sa te duci sa vezi acel atat.
|
|
Exact.
|
|
Adica, tu esti un fel de magician.
|
|
Fiat în ce facem noi?
|
|
Te ascult pe tine spunând atât
|
|
3 cuvinte
|
|
3-5 cuvinte, mi-ai spus o convingere
|
|
Da
|
|
Identific patternul acelei convingeri, dându-mi seama in
|
|
care dintre cele 3 filtre
|
|
Sau 13 sub filtre se încadrează convingerea
|
|
Pentru că ai formulat-o într-o anumită formă, o să vedeți
|
|
exact formele
|
|
Te întorc aici, tu îmi spui altceva
|
|
Mai pun odată întrebarea și te întorc la experiență
|
|
și tu zici, băi, s-ar putea să mă fi înșelat.
|
|
Pentru că începi să-ți amintești sau să-ți,
|
|
mai bine zic, să-ți clarifici
|
|
cum deai dezvoltat tu această convingere
|
|
pe care mi-ai exprimat-o așa.
|
|
Deci, convingerea e aici, în mintea ta.
|
|
Deci, aici e experiența, aici e mintea ta, aici e cuvintele
|
|
tale.
|
|
Ok?
|
|
În mintea ta, tu ai tras niște concluzii
|
|
despre ceva.
|
|
Dar poate că n-ai folosit formula corectă
|
|
ca să tragi concluziile alea.
|
|
Punându-ți întrebări, eu te întorc la
|
|
cum de ai tras această concluzie și nu alta
|
|
și tu dești, băi, stai că nu m-am gândit niciodată.
|
|
Aș fi văzut să trag altă concluzie din asta.
|
|
Cum de am tras eu această concluzie
|
|
care nimic nici măcar nu mă ajută?
|
|
Și zici, bă, aș putea să gândesc un pic diferit aici.
|
|
Că mi se arată că nu am...
|
|
N-a fost chiar corect cum am gândit eu.
|
|
Știi?
|
|
Și ce faci?
|
|
începi să lărgești un pic harta asta.
|
|
Și harta ta mentală cuprinde acum
|
|
un pic mai mult decât cuprinde-a înainte.
|
|
După aia, încă un pic.
|
|
Încă un pic.
|
|
Și vezi tot orașul, cu toate străzilă lui.
|
|
Adică vezi tot domeniu
|
|
cu tot ce nu vedeai până atunci din acel domeniu.
|
|
Ok?
|
|
Și asta face acest curs.
|
|
Și asta, de fapt, înseamnă
|
|
a ajunge corect
|
|
la destinația pe care ți-ai propus-o.
|
|
și nu te-a învârtit în cerc și a zis că eu nu pot și nu
|
|
sunt în stare.
|
|
Oamenii buni.
|
|
Toți oamenii pot, au capacitatea, n-au harta.
|
|
Deci noi acum suntem acolo sus cumva.
|
|
Noi suntem...
|
|
Noi exprimăm ceea ce gândim despre ceea ce am trăit.
|
|
Da.
|
|
Deci exprimăm verbal ceea ce gândim despre ceea ce am trăit
|
|
.
|
|
Până unde ne duce, de exemplu, acest curs Practitioner?
|
|
Sau depinde de noi, nu?
|
|
Cât de mult vrem să păm?
|
|
Să ne ducem către, nu știu, adevăratul eu?
|
|
Scopul pentru sistemul acesta și, general, pentru cursul de
|
|
Practitioner,
|
|
este să așeze și să clarifice, să dea praful la o parte de
|
|
pe harta mentală,
|
|
ca să văd cum ar fi un sistem de gândire coerent.
|
|
pentru că noi ne bazăm modul nostru de gândire
|
|
pe foarte multe superstiții,
|
|
pe foarte multe presupuneri,
|
|
pe foarte multe momente în care am tras niște concluzii,
|
|
dar fără să le verificăm.
|
|
Și ne conducem viața după concluziile respective
|
|
la care nu avem nicio verificare.
|
|
Gândiți-vă, fii atent. Vă dau un exemplu.
|
|
Unchiumiu?
|
|
Când am început eu să-mi deschid prima firmă,
|
|
orău eram în tinerețe,
|
|
Zice, te învăț eu cum să faci ca să fii bogat.
|
|
Și zic, băi, dacă ai fi fost Bill Gates, te ascultam.
|
|
Dar tu ai avea un birt la care veniau trei bețivani din cap
|
|
ătul satului
|
|
și ăsta vindea de 5 lei pe zi.
|
|
Păi, dar era mare afacerist.
|
|
Și mi-e explica el cum anume trebuie să faci afaceri.
|
|
Norocul meu că i-am zis, știi ce, pas.
|
|
Dacă era unchiul meu Bill Gates,
|
|
păi îl ascultam.
|
|
Dar harta mentală despre cum să faci afaceriul unchiului
|
|
meu
|
|
nu era o harta mentală pe care vi-aș recomanda-o.
|
|
Pentru că pe harta lui mentală era așa.
|
|
Deschizi un birt, le zici că le vinți țuică de prună de cal
|
|
itate,
|
|
Tu te duci la Sârbii, cumpări alcool, bagi un pic de zahăr
|
|
în el, îl îndoiești cu apă și le dai că și așa nu se prind.
|
|
Asta era modelul lui de business.
|
|
Înțelegeți?
|
|
Da.
|
|
Eu tot zic că pare așa ca un magițian.
|
|
Și mi se pare că ne ajută și pe noi să devenim proprii magi
|
|
ții.
|
|
Hai să intrăm în practică și să vedem imediat care sunt de
|
|
fapt filtrele.
|
|
Mai vreau să mai spun ceva și scuze scuze scuze, legat de
|
|
convingeri și cum schimb niște convingeri.
|
|
Convingerile sunt aici, da?
|
|
Ostea sunt convingeri aici.
|
|
Pentru că convingerile construiesc, de fapt, constituie h
|
|
arta mea mentală.
|
|
Acum ceva ani, în prima mea relație de lungă durată, era
|
|
incompatibilitate clară acolo,
|
|
dar nu o vedeam la momentul respectiv.
|
|
Mă întorcem acasă plângând și tata mă vedea și mă întreba
|
|
Dar ce s-a întâmplat?
|
|
Mă asculta acolo, îi spuneam cu foc
|
|
Uite, a făcut asta, n-a făcut asta, mi-a zis asta, n-a zis
|
|
asta
|
|
Și el îmi spunea
|
|
Ei, fata mea, ieși așa, ieși așa
|
|
Și eu nu înțelegeam acest cum adică ieși așa, așteptarea me
|
|
a era să dea dreptate
|
|
Uite-ne, mernicu, îmi supără fata și toate cele
|
|
Mi-a zis odată, mi-a zis de două ori, mi-a zis și în alte
|
|
contexte
|
|
Același lucru. M-am certat cu o colegă la școală, nu știu,
|
|
diverse conflicte, da?
|
|
Aceeași vorbă. E și așa, e și așa.
|
|
Ai și tu dreptate, dar are și celelal dreptate.
|
|
Și tot gândindu-mă, mi-am dat seama că pe mine m-a... nu că
|
|
m-a afectat,
|
|
m-a influențat într-un mod pozitiv, în sensul că în ziua de
|
|
azi, nu sunt singură că ce cred eu este adevărul absolut.
|
|
Întotdeauna zic, ok, eu cred asta acum, dar asta ar putea
|
|
să fie complet greșit.
|
|
Și chiar n-am sunat de dimineață să îi mulțumesc.
|
|
Sunt știi, tată? Ce mi-ai zis tu acum an de zile și eu nu
|
|
înțelegeam.
|
|
Uite, acum înțeleg ce ai vrut să spui.
|
|
Cel fain.
|
|
Mulțumesc mult.
|
|
Super. Mulțumim și noi. Bravă. Super.
|
|
Ok. Mai avem două minute până la pauză.
|
|
Nu o să intrăm acum efectiv în practică.
|
|
Practică ce înseamnă?
|
|
Să vă arăt cum sună fiecare convingere
|
|
și care e întrebarea pe care trebuie să o pui ca să anulezi
|
|
, să te întorci de la harta mentală, să te duci către
|
|
experiență.
|
|
Adică să vezi cum au stat lucrurile în tradevăr acolo.
|
|
Ok?
|
|
Dar până atunci hai să vedem dacă mai sunt întrebări despre
|
|
ce am discuta până în momentul ăsta.
|
|
Uite, vine microfonul.
|
|
Oana, sunt așa. Aveai o întrebare referitor la răspunsul tă
|
|
u.
|
|
Ai zis că în momentul în care punem întrebări, adică ne dăm
|
|
seama că are o convingere,
|
|
punem întrebarea specifică și după mergem mai departe și
|
|
vedem realitatea care a fost la scară largă.
|
|
Și ai zis că ulterior, după ce îți dai seama s-ar putea ca
|
|
eu să fii gândit greșit la momentul respectiv,
|
|
Convingerea nu se dimineaza, ci screste harta.
|
|
Screste harta, si ai zis treptat.
|
|
Acel treptat este...
|
|
Inseamna, dupa ce am aflat asta, eu incep deja sa ma
|
|
interesesc si o cresc singur.
|
|
Pai fii atenta, fii atenta.
|
|
Imagineaza-ti asa, cat intorci acum 200 de ani inapoi in
|
|
timp
|
|
si vezi oamenii care se uita la un fulger
|
|
Și zic, oaa, Dumnezeu e supărat pe noi, trebuie să ne ducem
|
|
, să postim, să sacrificăm copiilul mielu și așa mai departe
|
|
.
|
|
Și tu le spui, băi, s-ar putea să nu fie așa, nu știu ce le
|
|
zici acolo, dar oamenii încep să gândească diferit despre
|
|
acel lucru.
|
|
Știi? Îi ajută sau nu îi ajută să-și slărgească artamentală
|
|
și să studieze care e surs a fulgerului?
|
|
Da, clar.
|
|
Înțelegi?
|
|
Da.
|
|
De fapt, asta se întâmplă.
|
|
Nu e ca și cum le spui tu soluția.
|
|
Ci doar le spui, în așa fel, nu ca un sfat.
|
|
Ci punându-le ca și cum le ridici la file o întrebare,
|
|
ca ei să stea, să analizeze, să zică, dacă n-am gândit core
|
|
ct.
|
|
Dacă nu e corect asta.
|
|
Și doar această mică fisură, să-i zic așa, în certitudinile
|
|
oamenilor,
|
|
e suficientă de multe ori, nu instant.
|
|
Nici o schimbare nu vine instant.
|
|
E suficientă ca omul ăla să înceapă să zică, hai să gândesc
|
|
altfel.
|
|
Să nu mai gândesc așa, să gândesc așa.
|
|
Să văd unde mă duce acest mod de gândire.
|
|
Noi asta vrem cu acest sistem.
|
|
Eu nu vreau să îți dau soluții,
|
|
ci vreau să te provoc să-ți revizuești modul de gândire.
|
|
Ok?
|
|
E valoros lucrul ăsta în general pentru oameni,
|
|
să-și revizuească modul de gândire.
|
|
Nu la toate domeniile, doar la alea la care nu sunt multum
|
|
iti de rezultate.
|
|
Eu nu o sa te provoc acolo unde tu esti multumit de rezult
|
|
ate.
|
|
Pentru ca daca esti multumit de rezultate, modul tau de g
|
|
andire da mil si mie, ca e bun din noi in ce te-a dus la rez
|
|
ultate.
|
|
Dar daca nu te-a dus la rezultate, ce faci? Iti pastrezi
|
|
modul de gandire?
|
|
Ma stiu, aratati oamenilor din pacate, da, isi pastreaza
|
|
modul de gandire.
|
|
Noi aici, sunteți aici, o comunitate de oameni care au ven
|
|
it tocmai pentru că
|
|
modul ăsta de gândire nu m-a dus la rezultate, eu trebuie
|
|
să-l schimb.
|
|
Vreau să învăț cum.
|
|
NLP-ul te învață cum să-ți schimbi modul de gândire, dar nu
|
|
-ți dă.
|
|
Uite, asta trebuie să faci dacă vrei să ai o afacere, asta
|
|
trebuie să...
|
|
Nu, asta-i treaba voastră, să vă duceți în lume și să căuta
|
|
ți moduri de gândire care au dat rezultate.
|
|
Eu doar te învăț cum poți să-l schimbi modul tău de gândire
|
|
.
|
|
Ok?
|
|
Da, da. Mulțumesc.
|
|
Da.
|
|
Poți să ne enumeri AirFugitive-ul, toate filtrele?
|
|
După pauză. După pauză trecem oricum prin toate.
|
|
Și lucrăm pe ele, deci o să lucrați doi câte doi pe filtre
|
|
le respective.
|
|
Mulțumesc mult.
|
|
Și o să discutăm ce face fiecare în parte.
|
|
Acum am vrut doar să vă dau tablou general, adică să știți
|
|
despre ce o să vorbim.
|
|
Ok?
|
|
Da.
|
|
Bun, hai să facem pauză și după pauză intrăm în practică.
|
|
Astăzi o să terminăm la ora 5.
|
|
Nu promit că o să avem pauză de prânz să văd cât de bine
|
|
merge.
|
|
Jumat de ora, ok. Bun, da, bine.
|
|
Pentru că nu știu dacă... să vedem cum ne încadrăm în timp
|
|
să le facem pe toate, că sunt destul de faine și nu o să v
|
|
rem peste ele.
|