nlp-master/nlp-practitioner/transcripts/Audio PrBuc24 M4_Z1_A [MP3].txt

 Salut salut, haide
 As verifica biletele ce rand aveti, ce loc
 Eu sunt punctual cand incep, dar nu si cand termin
 La terminarea zilei acolo uit
 Stiti cum face echipa, nu? Voi nu-i vedeti ca sunteti cu f
ata la mine
 La mine, dar in spatele vostru de obicei, la cursuri, la
 tabere, se fac semne.
 Si asta il interpretez, iti taiem gatul.
 Bine, dragilor! Avem doua zile in fata, care mie imi plac,
 vonul.
 pentru că...
 o să scoatem în evidență niște lucruri...
 care de bicei...
 anulează posibilitatea ca să te victimizezi.
 Și bă, oamenilor nu le place chestia asta. Adică...
 adică îmi iei justificările,
 Îmi iei motivele de ce n-am reușit?
 Mă uit în o glândă și zic că eu sunt responsabil?
 Du-te-mă de aici, nu e adevărat.
 Cei al al sunt responsabili?
 Guvernul, karma, astrele...
 Mai ziceți ui, echipa națională de fotbal, oricine, știi?
 Părinții. De obicei cei mai buni vinovați pentru blocajele
 din viața noastră sunt părinții.
 Pentru că ai făcut niște cursuri de dezvoltare personală,
 Ai aflat că de fapt copilăria te influențează?
 Ce bine, poți să dau vina pe părinți.
 Știu din experiență am făcut și eu asta.
 Ziceți-mi un picut ce ați făcut data trecută.
 Despre obiective.
 Pozițiile perceptuale le-ați făcut?
 Bun, bun, bun.
 Și cum era cu pozițile alea perceptuale?
 Cam asutră ar zice că sunt mai multe, da?
 Na, acum...
 Dar te descurci și cu cinci!
 Alea care trebuie, o zic.
 Acuma, eu n-am văzut...
 Am citit mai demult cam asută,
 dar poziția observatorului n-am văzut acolo.
 ...
 ...
 ...
 Era un punct acolo!
 ...
 Da...
 ...
 Cu obiectivele cum e?
 Adică...
 Ați sesizat moduri diferite de a gândi legat de obiective?
 așa cum gândim noi în zona enelpiului objectivele,
 față de cum le gândeai înainte.
 Care era o element, care era diferența la tine, diferența
 fundamentală?
 Ce făceai?
 Fie rar să fie, deci eu gândeam așa și de fapt ca să-mi at
ing objectivele trebuie să gândesc așa.
 Ce mă enervează.
 Toate erau.
 Ok?
 Da.
 Asta este cea mai
 șmecheră chestie.
 Dorințele sunt ale copilului.
 Atitudinea mea de a dori este atitudinea copilului.
 De ce credeți că l-am inventat pe moș Crăciun?
 Moș Crăciun e ăla care îndeplinește dorințele.
 Dar nu și obiectivele.
 Obiectivele sunt ale tale.
 Măi, e interesant un lucru. Nu știu dacă a fii apucat Horia
 să vă zică sau nu.
 legat de diferența dintre nevoi și probleme.
 N-am apucat să vă zică.
 Asta e o șmechirie faină pe care eu o folosesc la obiective
.
 Până bine, toată lumea vă completez un pic legat de diferen
ța dintre nevoi și probleme.
 Atent! Nevoi...
 sunt toate lucrurile pe care nu le ai și ai vrea să le ai.
 Deci tot ce nu am și aș vrea să am.
 tot ce mi-ar placea sa am,
 dar nu am.
 Si vreau chestia asta.
 Probleme
 sunt lucrurile pe care le ai
 si nu vrei sa le ai.
 De ce va zic chestia asta?
 Pentru ca, daca de exemplu, aveti un business,
 in business se foloseste foarte eficient
 aceasta analiza intre nevoie si probleme.
 Și fiți atentă regulă.
 Dacă
 tu ai o minte organizată
 pe a rezolva nevoi,
 adică ce nu am și aș vrea să am,
 vei consuma resurse.
 Pentru că
 sunt
 un infinit și unul de lucruri pe care nu le am și aș vrea
 să le am.
 Mi-ar plăcea, mie, să le am.
 Dar aia nu se rezolvă
 problemele.
 Problemele
 sunt obstacolele care nu te lasă să ajungi la obiectiv.
 Ce trebuie tu să rezolvi ca să ajungi la obiectiv?
 Nu nevoile.
 Problemele.
 Și oamenii se gândesc, bă, dar nu știu, o firmă, de exemplu
.
 Am lucrat, făceam consultanță la un moment dat pe
 management-ul de proiect,
 făceau niște proiecte,
 și era o firmă, mai întâi, o firmă de transport,
 care zicea, băi, îmi pleacă șoferii, sunt certuri, se ceart
ă clienții cu șoferii, nu mai vor, nu ai?
 Trebuie să schimbăm autobuzele, că nu avem microbuze faine,
 noi, nu sunt calitative, nu știu ce.
 Zic, pă, stai o secundă, că asta e o dorință, o nevoie.
 Care e problema? Păi problema erau că erau clienții care v
roiau să se ducă la altă firmă, că șoferii care erau nemulț
umiți, că nu știu ce.
 Păi, ți-ați trebuit de fapt un curs de comunicare, nu-ți
 trebuie autobuze noi.
 Și fii atent, chestia asta o observată americanii când au
 construit primele zgârienori.
 Cum? Se plângeau oamenii că durează prea mult să călătore
ască cu lift-ul până sus în vârful blocului.
 Și clienții care aveau birou sus s-au dus la administrație
 și au zis...
 Ce faceți? Cumpărați lifturi mai rapide.
 Și ăștia erau... da, să cumpre lifturi.
 Vă dați seama cam cât costa un lift din alea acolo.
 Și vine unul și zice, bă, dar ce-i... care-i problema?
 Păi uite, când avem lifturi, zice, nu, nu, asta e...
 Fii atent. Regulă. Dacă începe cu nu avem,
 e nevoie.
 Dacă începe cu avem, e problemă.
 Și ăștia ziceau, n-avem lifturi, n-avem lifturi bune.
 Și managerul zice,
 dar și ce se întâmplă?
 Ce se întâmplă?
 Păi se plân clienții!
 Păi puneți-le televizoare în lift.
 Și cu aceleași lifturi, au dispărut plângerile.
 Nu-i mai deranja că durează cu câteva minute în plus călăt
oria cu lift?
 Altfel, ce ar fi făcut?
 Ar fi schimbat lifturile și credeți că oamenii nu s-ar fi
 plâns?
 Iar nu s-ar fi plâns.
 Deci gândiți-vă că facem lucru ăsta, gândiți-vă de câte ori
 ți-ai spus,
 da nu am asta, ia hai să o cumpăr.
 Și ce ai făcut? Ai consumat resurse pe care altfel le-ai fi
 folosit ca să te atinge obiectivele.
 Gândește-te ce există în viața ta și nu vrei să existe.
 Pe alea trebuie lucrat, nu pe ce nu există.
 că nu o să reușești niciodată să umpli ce nu există.
 Și doar trebuie să dai la o parte ce există deja.
 Și ce te doare, ce te deranjează.
 Ok?
 Bun, am încheiat.
 E un sistem mai amplu de atât. Eu vi l-am zis așa în două
 secunde, dar...
 ...potem să lucrăm...putem să lucrăm o zi întreagă doar pe
 diferențele astea.
 Perfect! Mi-au dus aici sa desenez.
 Ce facem asta si maine?
 Ce faci cand...
 Ceva se strica?
 Cand un obiect se strica?
 Il repari.
 Sau il arunci.
 Si cumpari altul.
 Deci nu mai am televizor.
 Nu mai am...
 mașin din ala, fier de călcat.
 Te rogi la el să meargă.
 Ok, dar ca să-l repari...
 Ce faci? Cum? Ce înseamnă repara?
 E nevoie să știi cei în interior?
 E nevoie să vezi
 cum funcționează împreună
 împunează împreună piesele acelui aparat
 să vezi că de fapt piesa asta o influențează pe asta
 care o influențează pe asta, care o influențează pe asta
 sau desfaci
 dai cu ciocanul, închizi ochii, dai cu ciocanul
 și zici, acum merge
 nu prefacem așa, nu? Când vrem să reparăm ceva
 când vrem să stricăm, facem și așa
 dar a rezolva ceva, ce înseamnă a repara?
 apune sistemul să funcționeze
 în cea mai bună forma lui.
 Asta înseamnă a repara.
 Dar dacă vorbim despre noi, dacă fierul de călcat
 eram noi.
 Ca să repar ceva ce nu funcționează la mine,
 e necesar să înțeleg
 din ce e construit psihicul tău,
 psihicul omului.
 În momentul în care eu vorbesc cu tine
 și tu îmi spui, uite, mă doare asta,
 Eu nu te vad, insa vad altceva.
 Vad piesele din care-i construit psihicul tau in momentul
 in care vorbesti cu mine
 si, nu stiu, m-am dus cu masina la mecanic, la un moment
 dat.
 Era timpul, stii? Se plangea masina si zicea, ba, ai expir
at demult perioada de...
 Și mă duc la mecanic, ajung la mecanic, nici n-apuc să op
resc mașina
 Și stă de ce, ai de capul meu, ai stricat nu știu ce
 Zic, pă da, nici măcar nu ai atins-o
 Zice, dar n-am nevoie
 Se aude
 Nu se aude nimic, eu merg cu ea de 3 luni
 Și n-aud nimic
 Zice, poate tu?
 Și mă zice, rulează un pic aicea
 auzi? credeti-ma, nu auzeam nimic, dar mi-e rusine sa-i zic
 a zis da, acum se aude, clar
 ba, n-auzeam nimic, si asta auzea, auzi?
 se aude metal pe metal, acolo in spate
 ba, i s-a dus, a intrat su masina
 si zice, uite, e stricat
 ba, n-auzeam nimic
 insa, aud in momentul in care vorbesc cu tine
 pentru ca sunt mecanic de creiere
 Stii?
 Ai aud, văd,
 pentru că știu din ce se compune
 psihologia ta. Așa cum și
 prietenul meu mecanic știa exact
 deci cred că el vedea în mintea lui
 piesa aia, piesele de lângă,
 cum stau unele pe altele, e gândăște-te
 la un domeniul la care ești bun.
 Ai nevoie să vezi fizic ce-i acolo?
 Deja stii din mintea ta, stii cam cum stau lucrurile, le
 anticipesi, poti sa-ti dai seama ce...
 Soacra mea de exemplu stie foarte bine cand vine la noi, de
 ce...
 Marius acolo in colt, e un valatuc de praf.
 Imi zic, fii rar sa fie, de ce eu i-a fii luat ochelari?
 In ultimea nu mai vede nici cu ochelari.
 Și zice, bă, nu știu de ce, dar la voi acum e curățenie.
 Și zic, așa e că e curățenie. Și eu și Simona nu avem timp
 deloc să facem curățenie.
 Oare care-s piesele astea din care e compusă mintea noastră
, emoțiile noastre?
 Sunt N variante de a descrie compoziția asta psihicului
 nostru.
 Cea mai simplă de care ați auzit,
 Conștient, subconștient și inconstient,
 Una dintre ele.
 NLP-ul s-a dus un pic mai departe
 Și a detaliat lucrurile
 Și o să vă învăț
 Cum să identificați, în momentul în care o persoană vorbeș
te cu tine și spune ce problemă are
 Piesa care-i ruptă.
 Pentru că fii atent!
 ...
 mecanicul nostru,
 în funcție de sunetul pe care îl auzeaști,
 dădea seama exact care-i piesa.
 ...
 M-am dus...
 ... altă dată,
 după întâmplarea aia,
 am înțeles că totul este
 ...
 ... sunete la mașină.
 Și mă duc eu deștept,
 și zic, s-a stricat
 ... amortizorul pe spate.
 ...
 Vedea cum ma simteam.
 Cum ma simteam cand i-am zis...
 si am stiut si cuvantul amortizor.
 Care e de fapt un arc, fie vorba intre noi.
 Acum s-ar putea jumatate din sala sa zica, nu, de fapt e...
 M-a intru mine!
 Ma duc la ea si zic, s-a stricat amortizorul.
 La care asta incepe sa rade, zice nu.
 Si mi-a zis o alta denumire pe chineza.
 Zic, bă, mașina e coreană, nu-mi zic pe chinez.
 Și zice, nu, de unde, ce treabă are că nu se aude așa?
 Și atunci am zis, bă, stai o secundă, fiecare defecțiune
 are sunetul diferit?
 Și zice, normal, că fiecare defecțiune are sunetul diferit.
 E bine, fiecare defecțiune a psihicului nostru are expresii
 verbale diferite.
 Te exprim diferit
 Si cand tu te exprim si vorbesti cu mine
 Ai impresia ca eu aud ce zici?
 Nu
 Eu vad piesa
 Zic, ok, trebuie sa vad daca pot sa-i fac comanda sa o sch
imb
 Oare are RCA?
 Casco
 Sa-i schimbe piesa asta
 Atat de...
 De clar e această radiografie în momentul în care povesteș
ti cu mine,
 încât îmi e ușor să fac în minte harta schimbării tale.
 Bineînțeles că nu o să pot să vă ține aici la mine, să zică
 că m-am încerta, că nu știu cine mi-a zis, nu știu ce...
 Nu o să zic, stai să-ți fac devizul de cheltuier.
 însă mă doare de foarte multe ori, vorbind cu oameni, fapt
ul că nu pot să-și dea încă seama, că suntă-ți încă la înce
put,
 nu pot să-și dea seama exact unde e problema și cât de
 simplu ar fi s-o rezolve.
 Zic, ok, despre asta o să fac la modul următor, touch, Mar
ius, ai răbdare, că o să le vorbești și despre asta.
 Dar e fain după nivelul de Practition, la nivel de Master,
 de exemplu, pentru că oamenii deja știu, știi?
 Și atunci când vin și vorbesc, eu zic, aha, da, da, da, ok.
 Și zic, îih, acum că am zis, mi-am dat seama că...
 Și zic, bravo, super.
 Și crește inima în mine în momentul ăla.
 Deci sunt atât de bucuros pentru că văd că e suficient să
 te uiți la tine
 și să știi ce ai de făcut acolo, să știi unde se poate mod
ifica.
 La început...
 La început consideri...
 că toate problemele tale
 s-ar rezolva
 dacă ceilalți
 și-ar rezolva problemele.
 Păi, nu e așa. Adică ce bine ar fi acasă dacă partenerul tă
u
 și-ar rezolva odată problemele alea, că e tot timpul nervos
 și stresată și...
 mai știu cum. Bă, dar ce bine ar fi.
 Şeful la fer. Dacă şi-a rezolvat probleme, mă aș duce la
 lucru cu drag.
 Mă aș simţi bine. Bă, aș fi fericit 8 ore pe zi.
 Să-şi rezolve aş acasă probleme? Mama mea, 16 ore pe zi aș
 fi fericit.
 Dacă şi patul n-ar mai scârţi, aș fi fericit 24 din 24 de
 ore.
 Aş putea dormi fără scârţărituri.
 Sau nu?
 Se izati cum tot un jurul meu ar trebui sa isi resolve
 problemele,
 majoritatea oamenilor cand sunt la inceput in dezvoltarea l
or personala, vin si zic
 cum fac sa-l convini pe X sa duca gunoiul.
 Sau sa duca gunoiul.
 Ceva.
 Dar marea majoritatea dorintelor noastre sunt despre
 exterior.
 E ca si cum exteriorul vieții mele e atat de legat de mine,
 incat, pot sa zic ca face parte din viata mea.
 Tu nu esti separat de exteriorul tau, te-ai gandit vreodata
 la chestia asta.
 Tu poti influența exteriorul si exteriorul te influențeaza
 pe tine.
 Dar asta e doar primul pas.
 Insa vreau sa va arat
 toate aceste niveluri.
 Pentru ca psihicul nostru
 e organizat ca o ceapa.
 Deci daca te intreaba cineva
 Cum e omul?
 Tu zici omul e o ceapa!
 Adica avem mai multe straturi
 de la ala exterior
 pana ala interior.
 Deci in exterior, mama frumos,
 in interior plangem.
 Nu, ca ceapa, daca o desfaci, iti vine sa plangi.
 Asa suntem noi.
 Vreau sa te gandesti la aceste strade.
 Am si o carioca sau scriu cu sanga?
 Am? Ah, perfect, super.
 Atunci tot cu sanga scriu.
 Pare o sa se vada pe... ecran?
 Oh, frumos.
 Mai bine nu se vedea ca acum o sa vedeti cum scriu.
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Ha ha ha
 Da. E o reprezentare mai usoara.
 Tot sistemul în NLP se numeste
 Piramida nivelelor neurologice.
 Adica, NLP-ul zice asa
 Suntem construiti din mai multe niveluri
 Eu le zic straturi de ceapa.
 mai multe niveluri din exterior, catre interior, o sa vi le
 zic, si dupaia va provoc sa le identificam,
 sa vedem, sunt in viata noastra, nu sunt, hai sa le gandim.
 Și primul nivel, cel mai exterior mie, dar pe care îl
 consider făcând parte din viața mea, este mediul înconjură
tor.
 Mediul. Mediul în care eu trăiesc.
 Unde ma misc, unde imi desfasur activitatea, unde traiesc.
 Acesta este mediul.
 Pentru ca, fii atent, stii ce inseamna mediul?
 Si sa vezi daca are legatura cu tine sau nu.
 Faptul ca astazi esti aici, in acest mediu,
 si nu esti, nu stiu, la Gretar, pe malul...
 ...ruului,
 iti pune ceva despre tine,
 Că ai ales.
 Dar ai ales să fii în acest mediu, în acest loc.
 Te definește mediul în care tu ești?
 Da.
 În afara de cei aduci cu forța.
 Că care și pleacă. Ii definește mediul.
 Dice, băi, am ales să fiu dus cu forța.
 În mediul ăla.
 Noi aici avem foarte multe blocaje. Ne confrontam cu multe
 blocaje la nivelul mediului din care facem parte.
 Tot ceea ce nu ne place in exterior. Tot ceea ce zicem, da'
 nu ma lasa, eu as fi super tare.
 Bai, si vine la mine si se uita si imi zice pe un ton din
 asta ca ma enervez.
 Te s-a întâmplat vreodată ca reacția unei persoane să te
 enerveze?
 Păi înseamnă că mediul, mediul, nu mă referiam la reacția
 mea.
 Asta mai târziu, un pic, un pic mai târziu.
 Momentan mă prefac că sunt simpatic.
 Dar ai văzut, ceea ce vine din exterior te influențează.
 Ok? Are... e componenta ta.
 Bun, hai sa vedem ce altceva.
 Mai avem un nivel.
 Daca cel mai exterior nivel este mediul,
 urmatorul nivel, atentia, psihologic.
 Mediu este nivelul psihologic, culmea.
 Pentru ca faptul ca esti in acest mediu
 spune ceva despre ce?
 Spre ce? Spre psihologia ta.
 Deci nu va ganditi mediul ca fiind, ce culori...
 De fapt si culorile.
 Culorile camerei tale.
 Le elest tu sau cineva.
 Sau stai acolo, pur si simplu.
 Spun ceva despre cum esti tu.
 Hainele pe care tu le porti.
 Oamenii de care tu te inconjori.
 Spun ceva despre cum esti tu.
 Urmatorul nivel.
 Un pic mai profund, te-am dat la o parte prima foita de ce
apă, un pic mai profund, sunt acțiunile tale sau comport
amentele tale.
 sau acțiunile tale fac parte din tine?
 Un iar zice nu.
 Doar că...
 I-am trimit să se controleze, să se verifice.
 Dar ceea ce faci tu vorbește despre tine.
 Dă-mi un exemplu de comportamente, de acțiuni.
 Faptul că faci curățenie,
 faptul că citești o carte,
 faptul că nu faci sport.
 O să fie și ăsta un comportament, nu?
 Sau că faci sport, poftim.
 Faptul că te duci în drumeții,
 faptul că repari o priză,
 absolut orice acțiune de a ta,
 faptul că te duci la job,
 faptul că conduci mașina, faptul că îți lei și returile.
 Orice acțiune de noastră ține de psihologia noastră.
 Te zici, păi, dar cât de banal, ce prosti îmi zici.
 Toate astea sunt foile exterioare de ceapă, sunt ceea ce se
 vede.
 Astea două niveluri sunt singurele care se văd.
 De aia am început cu ele.
 Celălalte nu se mai văd.
 Dar acțiunile le vezi. Vezi un om că fuge, vezi un om că dă
 cu pumnu, vezi un om că își trage o palmă.
 Se văd acțiunii. Mediu se vede și ăla foarte bine.
 E bine, de aici în sus trebuie să începem să fim atenți.
 De aici în sus mă interesează să începeți să vedeți cu adev
ărat.
 Și deasupra de comportația mea, fii atent, hai să o luăm
 altfel.
 Dintre astea doua.
 Se isizați că comportamentele tale pot să schimbe mediu?
 Acțiunea mea...
 Am făcut acum o acțiune...
 S-a schimbat ceva în mediu.
 Dacă nu fac acțiunea asta...
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 Nu.
 ce face din interiorul meu
 să am un anumit comportament?
 De ce unu, un om, are un anumit comportament,
 altul are alt comportament?
 Hai să vedem care sunt toate...
 Ai fi curios să vedem toate nivelurile astea
 și să vedem cum le putem influența?
 Voi vă dați seama că dacă influențăm ce e aicea,
 se schimbă comportamentele oamenilor
 și se schimbă mediu?
 aici deasupra de comportamente sunt așa capacității
 emoții
 aceste de aici le numim strategii mentale
 strategiile mentale
 ...sunt de fapt ordinea gândurilor și emoților tale.
 În ce ordine îți spui ceva, gândești ceva, în acea ordine
 vei trece la acțiune sau nu?
 De exemplu, trebuie să iau cariocilăle de aici, să le ducă
 acolo că nu o să vadă lumea.
 Lumea.
 Sau imi zic,
 si ce conteaza daca nu le iau?
 Nu o sa se intample nimic.
 In functie de ce gandesc eu, de strategia mea mentala,
 strategia mea mentala imi dirijeaza comportamentul.
 Gandeste-te, au fost momente in care trebuia sa faci o acti
une.
 Stii ca ar fi fost bine sa faci actiunea respectiva,
 si n-ai facut-o.
 Nu stiu, trebuia sa zice-ti-mi ce.
 Sa te duci la un interviu pentru job, sa
 te duci la sala sa faci sport, sa te duci la medic
 si ti-ai zis
 dar daca descoperi ceva rau
 mai bine nu ma duc
 si ghisi ce ai facut.
 Ti-ai oprit comportamentul?
 Dar daca ti-ai fi zis, fii atent, daca ti-ai fi zis
 trebuie sa ma duc pentru ca copiii mei au nevoie de mine.
 Acest alt gând avut de tine te-ar fi făcut să faci altă ac
țiune.
 Nu știu de ce n-ai avut gândul ăsta, ai avut celălalt.
 Dar gândul tău, strategia ta mentală îți influențează
 comportamentele.
 Comportamentele tale influențează mediul.
 Ce sezizați până aici?
 O influență de la interior către exterior.
 Ok?
 Strategiile noastre mentale, modul în care noi gândim, ce g
ândim noi dirijează ce facem noi.
 Bă, Marius, dar e simplu, asta e banal.
 Hai să vedem. Ne ducem mai departe.
 Acest nivel se mai vede, nu mai e vizibil, nu mai e ceva ce
 pot sa vad cu ochii liberi,
 insa pot sa-l vad cu urechile.
 Adica daca te ascult, voi sa-i zisa si o sa va invati cum
 sa va dati seama pe ce nivel neurologic o persoana s-a blo
cat.
 pentru că se exprimă diferit.
 Hai, o să ajungem imediat.
 Deasupra de acest nivel, există ceva care influențează ac
est nivel al emoților, al capacităților noastre emoționale.
 De exemplu, aici este încrederea în tine.
 Pe acest nivel e încrederea în tine.
 Pe acest nivel e frica ta de eșec.
 Pe acest nivel e capacitatea ta de a te bucura din lucruri
 marunte.
 Sau incapacitatea ta de a te mai bucura de viata.
 Asta e nivelul pe care tu simti.
 Si iti spui, eu nu merit. Eu merit.
 Cand tu gandesti asta, esti aici, pe acest nivel.
 Deasupra de acest nivel sunt convingerile tale.
 Aici este harta ta mentala.
 Modul tau de gandire despre tine, despre lume, despre ceil
alti.
 Despre ce meriti tu, despre ce poti tu, tot ceea ce tu ai
 ca un fel de Biblie cu porunci, este aici, pe acest nivel
 al Convingerilor.
 Ce crezi tu despre tine? Eu cred ca nu sunt bun sa conduc
 masina. O sa ti-i influenteze capacitatea de a conduce mas
ina?
 O sa ti-i influenteze actiunea de a conduce masina?
 Da sau nu?
 Absolut.
 Daca eu nu cred...
 Am o matusa care a dat de carnet de 8 ori.
 A luat!
 Ca se plictisise rai aia,
 cand au tot vazut-o, iar tu.
 A luat carnetul.
 Cand vede o curba in fata
 accelereaza.
 Cand e drumul drept, incetineste.
 N-am inteles nici pana in ziua de azi, de ce?
 Ia zice, da, nu e adevarat.
 Nu mai merg cu tine.
 Convingerile noastre pot să, nu pot să te fac să te simți
 capabil și să ai o anumită atitudine.
 Aici, emoție, atitudine.
 Scriți atitudine, dacă vreți.
 E același lucru aici.
 Deci, convingerile noastre ne generează o anumită capac
itate, o anumită atitudine.
 Eu cred că mă descurc în orice situație.
 Ce o să zici despre tine? Cum te simți?
 Că ai încredere în tine.
 Să ți zisați?
 Convingerea, eu pot să mă descurc, îți activează încrederea
 în tine
 care îți va schimba sau nu comportamentele.
 Da, pentru că te vei duce să faci nu știu ce chestie.
 Convingerea, eu nu pot să mă descurc,
 care va fi
 rezultantul pe următorul nivel?
 O să ai o stare interioră de...
 O să râdă de mine.
 M-a oleu!
 De frică, de anxietate.
 Deci, convingerea îți dă emoția.
 Emoția îți dă comportamentul.
 Zic tare!
 Dar ce anume îți dă convingerii?
 De unde vin convingerile?
 Să zisați că, de fapt, sistemul ăsta spune de unde vine fie
care.
 Mediu nostru provine din comportamentele noastre, in acțiun
ile noastre.
 Acțiunile mele m-au adus astăzi aici, în acest mediu.
 Acțiunile tale te-au adus astăzi aici.
 Ești în acest mediu datorită acțiunilor tale.
 Ăstea au fost acțiunile, te-au adus la Institutul Național
 de Statistică.
 Da.
 Dar comportamentele tale au fost date de...
 ...atitudinea ta interior, de emotiile, de capacitățile
 tale,
 de dorințele tale de a învăța ceva, să iesi zezi?
 Asta te-a făcut să faci acțiunea asta.
 Și ce anume ți-a dat această dorință?
 Ce ai gândit?
 Ce-ai crezut?
 Ce-ti-ai...
 ...pot să...
 Dacă învăț aceste lucruri, o să pot să-mi rezolv problema
 asta.
 Vreau să-l văd pe Marius, pentru că mi-a plăcut cum știe el
 să facă glume bune.
 Păi, nu judecăm corectitudinea convingerilor.
 Convingerile tale iti influenseaza tot in jos.
 Dar pe mine ma intereseaza...
 A!
 Tot cursul de practitioner e de aici in jos.
 Pe astia 3 lucruri.
 Pe mediul mai putin, ca nu te invati cum sa speli cu mop.
 Stii?
 Da?
 Pe astia 3 se desfasoara cursul de practitioner.
 Cursul de master se desfasoara de aici in sus,
 deci o sa vi le zic atunci.
 Deasupra de convingeri avem valori.
 Adică ce este important pentru tine?
 Ce este important pentru tine crează setul tău de conving
eri în viață.
 În funcție de convingeri ai o numită energie, o numită at
itudine.
 În funcție de atitudine ai un anumit comportament.
 dar ce e important pentru tine în viață,
 decide tot acest carusell.
 De exemplu, dacă e importantă pentru tine sănătatea,
 vei dezvolta convingeri pozitive sau negative despre sănăt
ate.
 Vei zice, în ziua de astăzi nu mai poți să ai grijă de sănă
tatea ta,
 că totul în jur este chimicală și organisme modificate, gen
etii și poluare și unu.
 sau din contră.
 E importantă sănătatea și vei dezvolta altse deconvingeri.
 Poți să ai grija de sănătatea ta, trebuie să fii atent la
 alimentații, la sport, la somn, la nu știu ce.
 Dar poți să ai grija de sănătatea ta.
 Eu sunt capabil să am grija de sănătatea.
 Ceilalți oameni pot să aibă grija de sănătatea lor.
 Să-și îmbunățățească sănătatea permanent.
 Să ținzați, în funcție de valoari, de o valoare,
 îmi pot dezvolta niște convingeri.
 Convingerea.
 Eu pot să am grijă de sănătatea mea.
 Ce atitudine și ce comportamente îmi va genera?
 Ziceți, aruncați.
 Optimismul poate să fie ca atitudine, entuziasmul poate să
 fie ca atitudine, voința poate să fie ca atitudine.
 Voința este aici.
 Aici este voința.
 Ăsta e nivelul voinței.
 Cum am zis, încrederea, voința, toate sunt aici.
 Sunt niște...
 Stări! Niste... e un combustibil!
 Voința, încrederea, pasiunia, motivația...
 Toate sunt acolo!
 Dar toate provin din cei mai sus!
 Vine cineva la mine și îmi zice... nu știu de ce, dar...
 Mi-a dispărut complet motivația.
 Ce aud acum că am tabelul ăsta?
 Ce văd în mintea mea?
 Mi-a dispărut complet motivația.
 Eu văd exact unde e blocajul
 și știu ceva ce persoana respectivă nu știe.
 De unde îi provine motivația?
 Din convingeri.
 Deci, dacă vreau ca acea persoană să aibă motivație,
 Pe ce nivel trebuie să lucrez?
 Să-și schimbe ce?
 Convingerea.
 Să-ți zis ati?
 Sau îmi zice, Marius nu știu ce se întâmplă, dar nu mai
 cred că pot.
 Nu mai cred că o să reușesc.
 Pe ce nivel îmi vorbește?
 Pe convingeri.
 Unde anume trebuie să lucrez ca să modifici convingerea?
 La valori.
 Și zic, și ce e important pentru tine și ai te-ai lăsat să
 uiți?
 Să zisăți? Mă duc la nivelul valorilor.
 Nu e nimic, descoperim.
 Pentru că dacă nu știe ce e important pentru el, ghici ce?
 Deasupra de valori
 există un alt nivel.
 Nivelul identității.
 Acest nivel al identitatii este printre cele mai importante
 din viata ta.
 Voi explic nivelurile, dar efectiv de lucrat cu nivelurile
 astea de la valori in sus lucram la nivel de master.
 Însă trebuie să le înțelegeți ca să știți măcar cum funcț
ionează.
 Ziceam de valori. Mă întorc un pic la valori.
 Valorile sunt...
 Sunt acele lucruri pentru care tu ești dispus să îți dai
 viața.
 Am dus-o la extrem, v-ați da seama.
 Voi ați da seama. Adică sunt acelă lucru care te motiveasă,
 care te ridică din pat și când ai febră, 40.
 Și când ești mort, te ridici din pat.
 Și vreau să vă dau un exemplu. Cred că vi l-am mai zis, dar
...
 Bătrâneți, aștii cum e.
 Aveam în sală o doamnă...
 care, pare bine, l-am mai zis, avea o frica teribila de c
aini.
 Nu era fobie, dar era frica de caini.
 Un mușcase, un caine, era frica de caini.
 Și zicea, mi-a atât de frică, că dacă văd un caine, trec pe
 partea cealaltă a drumului.
 Nu era ceva ce neapărat trebuia să lucreze, ca și cum nu
 putea să trăiască cu chestia asta.
 Însă, în contextul discutând despre frici, despre nu știu
 ce, a zis, băi, eu am frică asta, am frică de câini, nu mă
 influențează, nu-mi distruge viața.
 Dar mă deranjează, că toată lumea, uite ce fain, drăguț, că
țelușul ăla, eu când văd un cățeluș, am îmbolinat.
 Si o aud in pauza, o aud in pauza ca povestea colegilor des
pre fetita ei de 2 ani.
 Ce draguta, ce papusa, ce nu stiu ce.
 Si ma stiti ca sunt mielul lui Dumnezeu.
 De o blandete impresionanta. Mi s-a facut statuie a blandet
ii.
 Aici, uite, soclul a inceput.
 Si prin momentul si zic, ce-ai face daca fetita ta ar fi in
conjurata de o haita de cain?
 Blandetia se revara sa prin urechi din mine.
 Bai, instant au inceput sa planga.
 Stiti plansul ala, ca-ti curg lacrimile si nu le poti opri?
 Deci ea voia sa vorbeasca cu mine, nu stiu de ce, si curge
au lacrimile.
 au lacrimile.
 Și zice, și o văd, se încoară toată, și zice, mă aș duce la
 ei și aș mușca.
 Am închis scena, s-a închis.
 Nu m-a mai interesat.
 Ne-am întâlnit luna viitoare la modul, vine la mine, mă îm
brățișează,
 Marius, trebuie să-ți zic ceva.
 Deci, nu, ce?
 Mi-am cumpărat cățel.
 Deci, a doua zi, după curs, sau a treia zi după curs,
 Am dus la niște prieteni care au câine și care știau cât
 sunt desperiate de câine și au închis câinele.
 Am dus la cușca, am deschis cușca și l-am luat în brațe.
 Faza reală.
 Și a cumprat câine.
 Și zic, dar de ce? Știi că... bravo, super!
 Dar zic ce s-a întâmplat.
 Curiozitatea din mine.
 De ce mi-am dat seama
 că dacă eu pot să mă duc și să-l mușc pe câinele ăla
 în...
 pusă în situația aia,
 înseamnă că pot să o fac.
 Chiar pot să o fac.
 Nu conta că era situația aia, deci...
 Indiferent.
 Dacă tu poți să faci
 un lucru
 într-o situație, înseamnă că pot să-l faci.
 Da sau nu?
 Știi că îmi zic unii oameni,
 băi, dacă trebuie să vorbesc pe scenă,
 Mai bine, ma... nu stiu, fac pe mine, ma paniche.
 Zic, da, ca ti-ar pune cineva pistolul la tampla, ai vorbit
 pe scena.
 Da, as vrea...
 Pai inseamna ca poti sa o faci!
 De ce trebuie sa ne abrasai pistolul?
 Da ma, as putea sa o fac.
 Asa si fata asta.
 Poate...
 Sa-si stapaneasca frica.
 Si-a luat caine.
 Dar de ce? Ce am facut, de fapt?
 Care era convingerea ei?
 Câinii sunt periculoși. Câinii reprezintă un pericol.
 Nu am curajul, nu pot să...
 Și acest... Câinii reprezintă un pericol. Era o convingere
 care îi dădea ce atitudine.
 Care era starea interioră?
 Frică! Care era comportamentul?
 Mă duc pe strada cealaltă, o colesc strada, da? O colesc câ
inele.
 Să zisați? Eu ce am făcut?
 Ca să-i schimb convingerea, am apelat la o valoare superio
ară protecției.
 Pentru ea era importantă siguranța și protecția ei.
 Era importantă. Siguranța și protecția ei i-a generat con
vingerea căinii sunt periculoși.
 Și eu ce am zis? Există ceva mai important decât siguranța
 ei.
 ia hai să pun în pericol ce este chiar mai important decât
 siguranța ei.
 Ce era mai important decât siguranța ei?
 Siguranța copilului.
 În momentul în care am făcut pressing pe siguranța copilul
ui,
 siguranța ei n-a mai fost prioritate pentru ea.
 A scăzut, aproape a anulat-o ca valoare.
 Păi anulând valoarea de siguranță personală,
 de care depindea convingerea ca nu poate sa stea cu cainele
 deci anuland valoarea respectiva
 cea mai anulat, cea mai disparut
 a disparut convingerea ca nu pot sa ma joc cu un caine
 absolut, s-a anulandul sa-i convingerea
 eu nu pot sa ma joc cu cainele
 a disparut emotia de teama
 imaginati-va tot lantul asta
 efectiv ca un lant
 Câte lanturi vrei de aici?
 O identitate de a ta iti genereaza niste valori.
 Valorile iti genereaza niste convingeri. Convingerile niste
 emotii.
 Emotiile niste comportamente. Comportamentele mediu.
 Cand tu anulezi sau dezvolti una, se dezvolta toate.
 Identitatea.
 Identitate sau rol?
 Identitate înseamnă rolul pe care tu îl joci în viața ta.
 Joci un singur rol în viața ta?
 Poți să-mi dai exemplu de roluri pe care tu le joci în viaț
a ta?
 Mamă, soție, angajat, soră, prietena, cursant aici, trainer
 aici, victimă, călău, abuzator, agresor, zic cum vrei.
 Salvator, bravo. Alte roluri.
 Ca profesionist ce rol ai? Expert în ce?
 medic, profesor, părerolog, avocat, coach, ce vrei tu?
 Astea sunt roluri pe care tu le joci.
 Și fii atent ce e interesant aici.
 Rețină-ți eu asta.
 În doar în momentul în care eu mi-asum un anumit rol, dez
volt valorile legate de acel rol,
 convingerile legate de acel rol, capacitățile sau atitud
inea de acel rol și comportamentele de acel rol.
 Însă, se întâmplă de multe ori ca oamenii să nu-și asume un
 rol,
 dar să vrea să facă acțiunile rolului respectiv.
 De exemplu.
 Am dus la un curs.
 Vine trainer-ul pe scenă.
 Bună ziua.
 Astăzi o să vă vorbesc despre
 și...
 vă rog să mă scuzați, am emoții.
 Îmi poate e inima tare, dar o să vă vorbesc despre încred
ere în sine.
 Am inventat.
 Și știți că trebuie să începeți să, atunci când vorbiți pe
 scenă, să fiți foarte relaxați.
 Și puteți chiar gesticula pe scenă, pentru că să fi trainer
 e ceva foarte util.
 Băi, am văzut trainer așa.
 Și omul știa că trebuie să gesticuleze.
 Doar că... Vă amintiți filmele acelea cum erau pe vremea L
uceașescu?
 Cei care au trăit etapa aceea de gloria poporului?
 Când erau subtitrate, erau filmele acelea americane și era
 subtitrată vocea.
 Subtitrată se zice cu audio,
 dar dublată, așa, dublată,
 dar nu era sincronizată.
 Și îl vedeai pe Jack Norris,
 te omor, se auzea după o secundă, știi?
 Și-a stat de de-aia, o să fiu omorât,
 dar se auzea după o secundă.
 E, așa și omul nostru.
 El știa că trebuie să gesticuleze.
 Și zicea, de la minutul cu tare, la minutul cu tare o să
 gesticulez.
 Acea incongruenta pe care o stisizai tu venia din faptul ca
 el facea un comportament fara sa se duca acasa spunand eu
 sunt trainer.
 El zicea eu tin un curs.
 Fii atent aici.
 Deci, ziceți-mi dacă există o diferență când cineva vine la
 tine și zice
 Mi s-a întâmplat, da?
 Marius, ajută-mă! Eu fumez și vreau să mă las de fumar.
 Și vine altă persoană și zice, Marius, ajută-mă! Eu sunt
 fumător și vreau să mă las de fumar.
 E vreo diferență?
 Care?
 Fii atent!
 Eu fumez!
 Se sizați că e vorba de o acțiune. Eu fac acțiunea de a f
uma. Eu fumez.
 Și celălalt zice eu sunt fumător.
 Se sizați diferența? Se identifică. Eu sunt așa.
 Eu conduc mașina. Eu sunt șofer.
 Eu țin un curs. Eu sunt trainer.
 Sesizați nuanța.
 La care credeți că trebuie să iau mai mulți bani pe terapie
?
 Cu cât e mai profund, cu atât e mai dificil de modificat.
 Aici e ușor, e un comportament.
 Schimb capacitatea să schimba comportamentul.
 Ca să schimb identitatea trebuie să schimb nivelul următor,
 care e secret.
 Acesta se numește apartenență.
 Voi vorbi imediat si despre asta.
 Va place legat de identitate cum stau lucrurile?
 Hai sa va dau un exemplu.
 La un moment dat, cu ani de zile in urma, inainte era in no
astra,
 cand mai aveam timp si de sedinte individuale,
 acum am noroc ca am o echipa buna care face ceva de oamenii
,
 de ședințe individuale.
 Acum am noroc că am o echipă bună care face
 ședințe individuale. Nu mai am fizic timp.
 Vine un nen la mine și îmi zice
 am probleme.
 Ok.
 Sunt manager la firmă Cutare, o firmă foarte mare.
 Zice am în sub ordine 2363,5 oameni.
 Băi, toți mă ascultă, dacă eu zic că astăzi este joi, chiar
 dacă e marții oamenii zic să trăiți, e joi.
 Dacă eu zic că afară, Ningen și Augustie zic să trăiți, ne-
am luat lopețile să dezepezim.
 Băi, mă descurc de minune. Ador să fiu director.
 Și mă duc acasă, continuial.
 Doi copii, soție...
 Două soții, un copil, nu mai știu cum a zis.
 Zice, le zic, hai să facem ședință ca să stabilim obiective
le de săptămâna asta.
 Băi, nimeni nu mă ascultă!
 I-u zic, băi, nu se poate!
 Adică...
 Le spun care-s task-urile fiecarea pe săptămâna respectivă.
 Încep să râdă!
 Nevastă mea se enervează!
 Nu-mi știu ce să fac!
 Nu vreau să pierd relația!
 Deja...
 De atâți ani suntem împreună...
 Dar nu se mai poate așa ceva!
 Adică nimeni n-ascultă ordinele mele!
 Eu auzeam...
 El n-auzea.
 Ați început să l-auziți pe om?
 Omul era blocat în identitatea de manager
 care era bună într-un anumit mediu,
 dar el o ducea în alt mediu.
 Și acum fiți atenti.
 Sanătate psihologică înseamnă
 să îți schimbi identitatea în funcție de mediul în care eș
ti,
 să te adaptezi, să fii flexibil.
 Asta înseamnă sănătate psihologică.
 Și sunt oameni care spun, eu așa sunt.
 Cunoașteți oameni care ei așa sunt.
 Dacă cunoașteți oameni de tipul, eu așa sunt, fugiți.
 Deci singura soluție este să fugiți.
 Pentru că, ce se întâmplă?
 Se sizați cât de profundă este nivelul identității?
 Momentul în care o persoană se blochează într-o anumită
 identitate
 și folosește acea identitate în alte contexte,
 în acele contexte lucrurile n-o să funcționeze.
 Eu acum sunt trainer, aici sunt trainer, da?
 Asta e identitatea din acest mediu.
 Uită, mediu, uită rolul.
 Am niște comportamente, anumite acțiuni din rolul de
 trainer.
 Adică nu pot să stau acum să zic,
 mai aduceți-mi și mie un schezlong, că eu vreau să stau să
 mă întind pe schezlong.
 Și să dorm, pentru că sunt trainer în mediu ăsta.
 Trebuie să fac anumite activități.
 Îmi trebuie anumită stare emoțională, o anumită atitudine,
 dacă aș avea starea de panică.
 Sau de lipsă de încredere în mine.
 sau dacă aș zice, aia nu contează, nu mă interesează nimic,
 le hamite, știi?
 Nu ar... nu ar avea acțiunile respective, potrivite.
 Contează să am niște convingeri, să știu, bă, eu sunt în
 stare să transmit informații,
 oamenii aia sunt în stare să recepționeze, să înțeleagă și
 să integreze informațiile alea.
 Știu traineri care ca și convingere au convingerea următo
are.
 Eu transmit foarte bine informatii, ceilalți nu sunt capab
ili să le înțeleagă.
 Și îmi zice, nu înțeleg de ce, păi oamenii nu-mi pricep.
 Și zic, dar tu ești convins că oamenii nu-mi pricep?
 Da, sunt convins că oamenii nu-mi pricep!
 Păi da, tu ești convins că oamenii nu-mi pricep?
 Da mă, sunt convins că oamenii nu-mi pricep!
 Și chiar nu-mi pricep, fie rar să fie!
 Păi da, nu cred că tocmai datorită acestei convingerea ta,
 Tu iti schimbi atitudinea, iti schimbi ce spui, cum spui.
 Deci nu m-am gandit la asta.
 E normal daca tu ai impresia ca in fata ta e un zid si vrei
 sa exprimi unui zid o informatie, normal ca te comporti ca
 si cand, ba, imi trebuie un baros.
 Ca e un zid.
 Dar daca ai alta convingere? Daca stii ca oamenii sunt n
iste bureti care absorb tot?
 Ai altă atitudine.
 Care sunt valorile?
 Valorile din rolul ăsta de trainer sunt dezvoltare, integ
rare a informației, creștere personală, îmbunătățirea vieții
, vindecarea emoțională.
 Astea sunt valori, astea sunt importante pentru mine acum.
 Din ce rol? Din rolul ăsta de trainer.
 Rolul ăsta mă ține în mediul ăla.
 Dar dacă de seară ies cu niște prieteni.
 Și o să ne apucăm noi să vorbim la o bere despre fotbal.
 Sau mai bine, despre mașinii.
 Că mă pricep și mai bine.
 Nu, mă pricep la fel.
 Ori fotbal, ori mașinii, sunetul e același pentru mine.
 Cum zice nevastă mea cu anii în urmă, hai să mergem și noi
 pe stadion și o zic nu că-i gălăgie.
 ...in final ea s-a dus.
 Ca a fost un concert.
 Nici macar atat am fost curios.
 Cam asta e nivelul meu de cunoastere.
 Ma duc de seara cu prietenii.
 Vorbim despre football, masini, politica si asa mai departe
.
 Fiecare isi da cu parerea.
 Cu o bere in mana, a s-aptea bere in mana.
 Saptamana antrecuta, paranteaza, m-au intalnit cu un amic.
 Vreau sa vizit ca in franteza ma untalnic cu un amic
 zice, ba, am iesit cu prietenii
 6 bere am baut
 si eu care sunt foarte bautori de bere
 dupa cum o sa va da seama in secundele urmatoare
 zic, toti
 sa uit asta la mine
 nu, singur
 zic, unde n-ai banca put
 la mine bea bere
 inseamna ca beau jumatate
 de bere si ma laud
 cu cata bere am baut
 Am vrut, mântreauă Simona când ajung acasă,
 na, ce-ai făcut după curs?
 Am fost la o bere.
 Deci e, iar ai băut jumătate de beră.
 Da, de unde știi?
 E, discutăm despre fotbal.
 Și, mi-l înțeles că ei nu se pricep.
 Eu după jumătate de bere mă pricep.
 Și ce fac pentru că sunt prieten sau trainer,
 După ce, dacă m-am blocat, zic, voi nu știți.
 Deschideți-vă, vă rog, agendele.
 Aduceți-vă un flipchart, că vă explic.
 O să ar putea să fie ultima jumătate de bere pe care o beau
 cu prietenii, pentru că nu o să mă mai cheme.
 De ce?
 Pentru că sunt în rolul nepotrivit în contextul acela.
 Ajunge la voi chestia asta?
 Vi s-a întâmplat să nu miargă ceva
 când ați vrut să rezolvați un lucru?
 Ghici ce?
 N-ați fost în rolul potrivit.
 V-ați dus din alt rol.
 Am un bun prieten medic.
 Și e foarte bun pe feliuța lui.
 Știți cum sunt medicii?
 Eu mă pricep să-ți repart, dar numai ochiul drept.
 Sunt expert în ochiul drept. Ochiul stâng, nu? Te duci la
 colegul meu.
 Degetul mic de la mâna stângă. Sunt expert în degetolog stâ
ngist.
 Știi? Ceva de genul ăsta.
 Și mă pricep doar la bucătia aia.
 Păi și ăsta era expert în feliuța lui de mușt.
 Știi ce facea?
 Zice, bă, m-au invitat să țin o conferință și mă bip pe
 mine.
 Zic, dar de ce? O să vorbești despre avioane?
 Zice, nu, despre ce fac eu?
 Zic, mă, sunt în sală că știi.
 Nu mă plătea, nu m-am pus să-l ajut.
 Du-te că știi.
 Se duce ăsta și se întoarce tot bipuit pe el.
 Zice, a fost dezastru.
 Zic, dar de ce? Ce-ai făcut?
 Zice, păi am vrut să-i consult.
 Erau toți medici în sală.
 Zic, bun, dar tu trebuia să le vorbești.
 Zice, da, dar nu mă pricep.
 De ce n-am mers?
 De ce nu s-a descurcat el fiind expert pe domeniul lui?
 Pentru că nu a ieșit din rolul de medic.
 El era obișnuit să vină pacientul ăsta să tragă, să întindă
, să-i desfacă, să-l taie, să nu știu ce-i făcea el acolo.
 Și el era în mintea aia.
 De ce nu am reușit să le transmit informația?
 Pentru că, ca să transmiti informația, tu trebuie să active
zi...
 ...un rol de...
 ...public speaker, trainer, prezentator, zic cum vrei.
 Dar trebuie să fie un alt rol.
 Alt rol înseamnă alte acțiuni?
 Alt rol înseamnă alte emoții, alte atitudine, alte valori.
 El vrea să-i facă bine pe aia care nu aveau nicio treabă,
 ei erau colegi de aia lui.
 Dar pentru el era important să fie bine.
 Zic, bă, nu asta era important.
 În relația de acasă,
 Tatăl meu a fost colonel în armată.
 Pă, atât de bine te bloquezi în rolurile în care ești bun,
 încât nu vrei să ieși din costum ocelor roluri.
 Sunt roluri în viața ta de care tu ești satisfăcut, mulțum
it, împlinit?
 Alea sunt cele mai periculoase.
 În acele roluri te vei bloca, dacă nu te-ai blocat încă.
 De ce? Pentru ca acolo primeste cea mai mare validare.
 Vamintiti managerul nostru?
 Ticamul e la fel, colonel in armata, comanda, nu stiu ce,
 venia acasa, drept!
 Si eu cu soru mea incepem sa radem.
 Deci ne pasam noua ca el e mare colonel in armata, comanda,
 nu stiu ce.
 N-aveam nicio treaba.
 Asta era disperat, nu intelegea de ce e lipsa asta de
 disciplina.
 De ce nimeni n-asculta?
 Te duci la liceu militar?
 Nu.
 Cum ba nu?
 Ca mie nu-mi zice nimeni nu!
 Nu-ti o zice altii,
 dar eu iti zic!
 Ei, a te bloca
 intr-un rol,
 incercand sa te duci cu rolul ala
 in alt mediu, ca sa rezolvi,
 e ca si cum ai manca
 Supa cu furculita.
 Tu n-ai uneltele psihologice necesare ca sa rezolvi lucrul
 ala.
 Si o ma ganditi-va intr-o relatie de cuplu.
 In ce rol esti in relatia ta de cuplu?
 Nea, ar fi bine sa fii partner. De obicei esti mama,
 Tată
 Psiholog vrei să-l repari pe celălalt?
 Foarte inteligentă mișcare dacă vrei altă relație de cuplu.
 Copil
 foarte mulți în relația lor de cuplu
 intră în rol de copil.
 Și ce face copilul?
 Se așteaptă că celălalt să împlinească dorințele.
 Asta este
 valoarea pentru copiel
 din rol de copil, ce e important?
 Ca celălalt să te protejeze, să te facă fericit, să-ți aduc
ă, să-ți dea.
 Ăsta este valoarea copilului, este să primească.
 Eu văd la fică mea.
 Băi, cât mă iubește când îi dau, nu știu ce vrea ea,
 pe acces la telefon sau mai știu eu ce.
 Bine, mă pupă, zic, hai că deja ți-am dat asta.
 Ce știu, dar asta e un avans.
 Gândește-te bine.
 În relația ta de cuplu,
 tu ești blocat de obicei în rol de copil.
 Și-l te uiți la partener și-l vezi în rol de părinte.
 Asta înseamnă că așteptările tale, pentru că noi avem niște
 așteptări care vin din valori,
 noi vrem ca valorile noastre să ne fie îndeplinite.
 În rolul respectiv eu am anumite așteptări, anumite valori.
 Ceva e important pentru mine.
 De aici îmi vine motivația.
 Voi căuta ca ceilalți, sau eu, sau universul să mi-ndepline
ască așteptările, adică valorile.
 Dacă sănătatea e importantă, caut să-mi îndeplinesc sănăt
atea.
 Dacă libertatea e importantă, caut libertatea.
 Dacă dezvoltarea e importantă, caut să-mi împlinească ace
astă valoare.
 Mă duc la cursuri, citesc, studie, orice.
 Sețizați ce e important?
 În direcția aia mi se duce toată energia.
 Și acum, când tu ești în relație de cuplu
 și ești în rol de copil,
 valorile tale sunt să-ți se demonstreze că ești protejat, i
ubit și acceptat.
 Asta e valoare pentru copil.
 Să-i se demonstreze că...
 Și ghici ce face.
 Pune permanent teste.
 Asta este ceea ce face un partener imatur în relația de cu
plu.
 Explicat din perspectiva enelpiului.
 Îl pun pe celălalt la teste
 Ca să mi-arate că mă iubește orice ar fi.
 Asta vrea copilul.
 Adeline, fetița mea zice
 dar mă iubiți și dacă iau notă mică?
 Bineînțeles.
 Să ținziți?
 Nevoia de a primi iubire în orice situație, în orice circun
stanță,
 noi o ducem mai târziu în relația de cuplu, când ne blocăm
 în rolul de copil.
 De ce ne blocăm într-un rol?
 Avem două motive să ne blocăm într-un rol.
 Ori suntem foarte validați, adică ne simțim extraordinar de
 bine în rolul ăla,
 Ori, la polu opus, ne simtim extraordinar de rău în rolul
 respectiv
 și căutăm mai târziu în viața de adult să ne vindecăm
 ce n-am primit la început în rolul acela.
 Adică să aducem ceea ce ne lipția.
 Vă mai zic și de apartenență sau v-ați plictisit?
 Tău rog.
 Buna, Alexandra Sunt.
 Marius am o întrebare. Tocmai ai spus că copilul în relația
 cu partenerul atunci când te afli în rol de copil îți doreș
ti să fii protejat, iubit și acceptat.
 Care ar fi atributele unei dorințe măture într-o relație mă
tură?
 Păi ce înseamnă partener?
 Păi, ce înseamnă partener?
 Cuvântul partener, rolul de partener înseamnă
 să esizez la celălalt, unde are o nevoie
 și am resurse să-l sprijin fără să simt că ies în pierdere.
 Fără să simt că, băi, acum vreau să te sprijin,
 dar o să țin minte.
 O să-ți cer înapoi.
 Deci ar fi sprijin necondiționat.
 Sprijinul necondiționat.
 Asta ar fi... Partenerul înseamnă aliat.
 Înseamnă ne sprijinim reciproc.
 Unde ai tu fisuri, acolo pot eu să te sprijin.
 Unde am eu fisuri, acolo mă bucur dacă tu mă sprijini.
 Dar nu te oblig să mă sprijini.
 Foarte frumos. Mulțumesc.
 Asta ar fi dacă această piramidă ar fi lucrată și rolurile
 efectiv ar fi cele corecte în relația de cuplu.
 Însă 99% din cazuri nu sunt.
 De asta noi acum știți, nu? Adică cei mei mulți dintre voi
 probabil știți, în septembrie avem proiectul la pilot.
 E prima oara cand il fac cu Simona pe terapie in relatie de
 cuplu, ca sa lucram pe asa ceva.
 Deci nu teorie, ci lucrat. Adica, cum imi place mie. Cu lac
rimi, dureri, chestii.
 Sadicul din mine, da bea astept asemenea proiecte.
 Si acum fi atent, pana acum a fost simplu.
 Nu vi s-a parut ca a fost banal.
 Acum se complica un picut.
 Intrebarea.
 Ce creaza identitatea?
 De ce un om poate intra in rolul ala de trainer
 si celalalt e blocat si da din maini?
 Si imi zice, eu livrez cursuri.
 Eu conduc masina, eu coachuiesc oameni.
 Păi da, nu ești coach.
 Ok.
 Da.
 Dar știi că era o întrebare retoarică că vreau eu să dau ră
spunsul ca să mă dau mare, dar mulțumim.
 Zic, vreau.
 Grumeam.
 Da.
 Bravo.
 Da, exact.
 Vreau să completez la ce zici tu.
 Ce bine!
 Sık, sık, sık!
 Acum am sa zic eu la tot, stii?
 A zis foarte bine.
 Nu, e intre noi doi!
 Rolul in care eu sunt acum
 Sunt un rol de trainer.
 Ce anume
 Face
 Ca eu sa pot
 Sa-mi asum rolul de trainer?
 De ce am obligatoriu nevoie ca să fiu trainer?
 De ce are obligatoriu nevoie un medic ca să fie medic?
 De ce are obligatoriu nevoie o mamă ca să devină mamă?
 Zic mai tare!
 Rolul se activează doar când
 ai cui servi, are cui servi acel rol.
 Eu n-as fi trainer dacă n-are exista cursanți.
 Cineva n-ar fi medic dacă n-ar exista pacienți.
 Cineva n-ar fi mamă
 până când nu există
 un copil.
 Să țizați?
 Adică nu poate cineva să zică, bă, eu sunt în rol de mamă.
 Păi și unde-i copilul? A, nu e.
 E cam bancul ăla, știi?
 Păvesteau doi prieteni, unul zice, bă, am avut o întâlnire
 aseară...
 Fabulos!
 Și-n bucătărie, pe masa din bucătărie, și-n dormitor, deci
 patru vreaiște!
 Și-n pe balcon, și-n living, pe canapia, peste tot!
 Și ea? Și ea cum? Cum mă... A, ea n-a venit.
 Deci, e nevoie sa vina si celalalt ca tu sa poti activa un
 rol.
 Ai nevoie sa poti sa zici pentru cine exist eu in acest rol
.
 Raspunsul la aceasta intrebare ti-activeaza rolul.
 Sunt foarte multi oameni care traiesc un anumit rol pentru
 ei.
 Sunt știu mulți, și asta am lucrat cu echipa noastră de câ
nd ne-am cunoscut,
 băi tu devii trainer, coach, terapeut, ce devii pentru ceil
alti, nu pentru tine.
 Nu e despre tine.
 Rolul este o unialtă ca tu să servești pe celălalt.
 Dacă uiți asta, nu vei activa un rol. Există roluri în viaț
a ta care simți nevoia că ți-ar prinde bine să le ai și nu
 le ai?
 Nu știu, de exemplu, rol de războinic, rol de antreprenor,
 rol de negociator, rol de persoană asertivă care spune ceea
 ce gândește.
 sunt roluri pe care nu toată lumea le are activate.
 Rol de vindecător.
 A fi blând cu tine însuț, cu propria persoană sau cu celăl
alt.
 Nu toată lumea le are activate.
 Cu cât o persoană are activate mai multe roluri, cu atât
 acea persoană are mai mult succes,
 este mai sănătoasă emoțional, se simte fericită, se simte î
mplinită.
 La polul opus, cu cât ai mai puține roluri, active, activ
ate, cu atât.
 Ești mai rigid, nu te adaptezi, ești împins la o parte de
 ceilalți pentru că nu te integrezi.
 Treinăru la bere cu prieteni.
 În poate face un sketch, o comedie.
 Și automat nu o să te simți tu bine, nu o să te simți impl
init.
 Dar întrebarea cheie este
 în ce domeni din viața ta simți că lucrurile nu funcționeaz
ă așa cum ar trebui să funcționeze,
 așa cum ți-ai durit să funcționeze.
 De obiective nu reușești să-ți atingi.
 Obiectivele sunt aici.
 Dacă te uiți pe lista ta de obiective, o să vezi că țin de
...
 Maxim pot să fie aici.
 Obiective pot să fie un comportament, dar de obicei obie
ctivele trebuie să fie la nivelul mediului.
 Adică acolo vreau să schimb ceva.
 Un obiective implică o schimbare.
 Vreau să învăț NLP.
 Ca să ce?
 Păi ca să fac un cabinet, să ajută oamenii să nu știu ce.
 Ok, ăla e obiectivul. Nu să înveți în LP.
 Să înveți în LP cum face asta. E unialta de a face asta.
 Cam ce obiective aveți?
 Pe ce nivel? Le-ați putut poziționa la nivel de mediu pe ob
iectivele vastre?
 Fii atent acum aici.
 Dacă nu ți-ai deplinit încă acel obiectiv de la modul
 anterior până acum, sau oricând, înseamnă că undeva acest
 lanț care trebuie să ajungă acum până aici, undeva acest
 lanț este întrărupt.
 După pauză o să învățăm o tehnică care să refacă lanțul.
 Pentru că lanțul ăsta nu se face conștient.
 La nivel subconștient, tu ai toate atitudinile.
 Femeia aceea cu frica de câine avea în ea puteria de a lua
 câinele în brațe.
 Nu i-am dat-o eu.
 Replica mea nu a făcut să-i dea puterea. Ce a făcut replica
?
 Să-i alinieze acele niveluri.
 Ruptura la ea era la nivelul convingerilor.
 Eu nu cred că pot vreodată să mă împrietenesc cu un căine.
 Eu nu am făcut altceva decât să conectez ceea ce lipsea.
 Ia avea resursa respectivă.
 Tu nu îți atinge obiectivele sau ți-i greu să îți atinge ob
iectivele,
 nu pentru că nu ai resurse,
 ci pentru că ai o resurse...
 Ce resurse ți-ar trebui ție? Fii atent.
 Mă-i îmi dați 15 minute.
 Ce resurse ți-ar trebuie ție acum ca să poți, o resurse
 interioară, ca să poți să ți atingi un obiectiv?
 Mai ai obiective de data trecută. Mai știe cineva ce obie
ctive și-a ales.
 Dacă ți-o uitat înseamnă că nu să le au obiectivele, pentru
 că nu vi sî importanțe.
 Dar să zicem că nu le-ai uitat.
 Puntează-mi o resurse de care ai nevoie ca să ți atingi ob
iectivul.
 Timp.
 Ce înseamnă timp?
 Omul zice timp.
 La ce nivel e acea resursă?
 De unde vine timp?
 Teoretic zici, bă, din mediul pentru că ce se întâmplă în
 exterior,
 traficul care mi-a din timp, că totu' pierd timpul la lucru
, că nu știu ce.
 În realitate e altceva.
 E o capacitate de a-ți organiza mai bine acțiunile.
 Deci, aici, la acest nivel, este o întrărupele.
 Și acum vin și te întreb.
 Există un alt domeniu în viața ta, în care poți să zici, am
 reușit să depășesc blocajul ăsta de timp și să rezolv.
 Pentru că, teoretic, nici pentru alte obiective n-ai fi av
ut timp.
 Dar, alte obiective ai reușit să-ți gestionezi mai bine tim
pul pentru altele.
 Deci, există capacitate, există, dar e pusă pe un alt obie
ctiv, ai folosit-o deja.
 o ai în psihicul tău.
 Sau cineva zice,
 bă, eu aș putea să-mi ating obiectivul ăsta,
 dar mi-ar trebuie să am încredere în mine.
 Cred că omul ăla n-are încredere în el în nimic?
 Există 1, 2, 3 lucruri de care știe sigur că poate să-l at
ingă.
 Adică, are încredere în el.
 Dar nu are pe obiectivul X pe ăsta, să zicem.
 Ce faci in cazul asta?
 Alinierea acestor niveluri ia o resursa dintr-un alt rol al
 tau si o da si acestui rol.
 In rolul meu de, nu stiu, elevi care doar stau in banca si
 ascult. Ba, sunt buni la asta.
 Eu de exemplu sunt foarte bun la asculta muzica, dar sunt
 foarte prost la dansa.
 Nu reușesc, corpul meu nu știe să coordoneze ritmul.
 Păi da, sunt bun acolo, am încredere în mine pe ceva.
 Sunt foarte bun la a ține trei linguri, zic eu.
 Și voi ziceți, da, ai dreptate!
 Asta e!
 Asta era!
 Sunt foarte buni la a-mi stii cand sa dau pauza!
 Ideea este ca iau dintr-un obiectiv, dintr-un rol o resursa
 si o dau altui rol.
 Dar lasa-o sa facem dupa pauza.
 Cate minute avem pauza?
 Doua minute-i de ajuns, nu?
 De ce?
 De ce?
 De ce?
 De ce?
 De ce?
 De ce?
 Două minute de ajuns, nu?