Muzica
 Deci vreau dat bataie de cap si in pauza beneficiile ind
irecte, beneficiile ascunse.
 Bun, este cineva care nu si-a identificat beneficiu ascuns.
 Atenție, beneficiu ascuns nu înseamnă, aaa, il știam.
 Beneficiu ascuns înseamnă să-l identifici, înseamnă efectiv
 să zici
 Fii rar să fie, nu cred că e ăsta
 Prima reacție este una, nu cred că e ăsta
 De... Păi, ce ciudat!
 Asta-i prima reacție când găsești beneficiu ascuns, ok?
 A avut cineva o asemenea reacție?
 De... mă enervează beneficiu asta, nu e al meu
 Nu?
 O luptă interioară, da, nu-mi place că am beneficiu ăsta,
 da
 Întrebare sau răspuns ai?
 Da, eu conceptul ăsta îl știam mai demult, deci când mi-ai
 spus de beneficiu ascuns, eu îl știam deja.
 Așa.
 Acum, ar trebui să mai găsesc un altul sau cum?
 Da.
 Conceptul, conceptul, eu îl știam. Oare cum, oare cum.
 Bun, și pe o situație...
 pe o situatie, da.
 Ai găsit, ai deja un beneficiu.
 Da.
 Dacă îl știai, deja nu mai e ascuns.
 Păi, l-am scos, l-am elicitat, să zic așa, dar trebuia să
 caut un altul.
 Da, trebuie să cauti un altul.
 Fii atent.
 Fii atent.
 Oameni buni, luați-o așa.
 Când oamenii au un obiectiv, beneficiu ala nu îl sesizați
 că e ca o dorință, ca un obiectiv?
 Da.
 E ceva ce dorești de acolo, e o dorință.
 Ei bine, când tu ai o dorință, numește-o obiectiv, poftim,
 cum dorești tu, de obicei ții-l împlinești.
 De obicei ții-l împlinești. Poate să dureze puțin sau poate
 să dureze mult.
 Dar mergi în direcția împlinirilor. Dacă însă situația pers
istă, deși tu ai beneficiu la împlinit, înseamnă că ai un
 alt beneficiu ascuns.
 care e încă ia scuns.
 Deci nu vă păcăliți la mod,
 bă, dar mi-am găsit beneficiu, l-am atins, punct,
 gata, trebuie să se rezolve.
 N-ai, hai să aștep să se rezolve situația.
 Nu merge așa.
 Caută să vezi ce
 alte beneficii mai ai acolo.
 Pentru că scopul este
 să te ajut să-ți rezolvi
 blocajele din viața ta.
 Iar blocajele nu le poți rezolva
 până când tu
 nu identifici ce te trage înapoi.
 Ce te trage înapoi?
 Și te trag înapoi lucrurile alea pe care le-ai de câștigat
 din actuala situație.
 V-am mai povestit, cred că v-am zis, că lucram la un moment
 dat cu o doamnă
 care avea atacuri de panică cu scopul de a-și demonstra cât
 de tare o iubește soțul.
 Și ăsta venia de la muncă, lăsa întâlniri de afaceri, trebu
ia să vină acasă ca să vadă cum se simte ea când are atac de
 panică.
 Și am povestia, fii atent, i-am zicea, vă mai dau un mic
 criteriu de beneficii ascunse, da?
 Deci, am atacuri de panică și nu mai știu ce să fac, așa mă
 desperă toate atacurile astea de panică pe care le am.
 Înțelegeți?
 Totdeauna când există incongruență, există ceva ascuns.
 De ce râdea ea? De ce se simțea bine la atacurile de panică
?
 Pentru că atacurile de panică o făceau să se simtă bine!
 Că aveau niște beneficii ascunse.
 La nivelul acesta de experiență în NLP voi trebuie să fiți
 foarte conștienți de congruența aceasta, a voastră și a cel
or alți.
 Deja, de la, hai să zic, spre finalul cursului de
 practitioner devine foarte importantă atenția ta și modul
 în care tu te orientezi către ceilalți.
 Pentru că dacă în primele module de practitioner, de NLP
 practitioner, lucrezi la tine,
 nu știu dacă ai observat, dar treci din conjura de oameni.
 Și trăind în conjura de oameni, nu poți să zici, bă, eu nu
 sunt influențat, nu mă influențează oamenii din jurul meu.
 Și atunci devine o abilitate importantă aceasta de a putea
 să modifici percepția, de a putea să convingi pe cineva, de
 a putea să dialoghezi cu cineva.
 Deci nu este ceva de genul, aaa, dar asta înseamnă că manip
ulezi. Tot timpul vei vorbi cu cineva.
 Tine de tine dacă vrei să vorbești în avantajul tău sau în
 dezavantajul tău.
 Dacă în jurul tău sunt oameni care interpretează lucruri,
 vei fi totdeauna ca într-o închisoare.
 Oamenii care interpretează lucruri în jurul tău, cunoști o
amenii care interpretează?
 și noi interpretăm, și ceilalți interpretază,
 dar vreau să te gândești la oamenii din jurul tău
 care îți spun ei cum știu ei că stau lucrurile.
 Cum te simți
 în situații de genul ăsta?
 Când toate lucrurile sunt cum cred ceilalți.
 Tăi că miu era așa.
 Tăi că miu știa
 să-ți spună adevărul despre orice.
 Știți oamenii care dețin adevărul absolut?
 Ăia interpretează, de fapt.
 Ok?
 În momentul în care oamenii interpretează,
 tu nu mai ai libertatea.
 Reține-ți.
 Când sunt înconjurat de interpretări,
 nu am posibilitatea să mă mișc.
 Nu am o cale liberă.
 De ce?
 Punete-mi papucii celor care interpretază.
 De ce o fac? Care e scopul interpretării?
 Au benefici din interpretarea respectivă, da?
 Și dacă oamenii interpretază,
 când interpretază o realitate, o să interpreteze în avantaj
ul tău sau în avantajul celorlalți?
 Tot de-auna în avantajul lor.
 Cu cât există mai mari, mai multe interpretări în avantajul
 meu ale unei situații,
 cu atât se micșorează libertatea ta.
 Gândăște-te în relația de cuplu.
 Nu știu, exagerez, inventez exemple.
 Ai ajuns acasă târziu.
 Faptic este ai ajuns acasă târziu.
 Interpretări de aici.
 Se zizați cum interpretările partenerului pot să-ți micșore
ze libertatea?
 Și să creeze conflict?
 Nici nu le-am mai dat exemple.
 Dar faptic este doar a ajuns acasă târziu.
 Atâta este neutru, faptic, atâta știu. Asta e informația.
 Restul sunt interpretări.
 interpretări. Interpretările sunt cele care crează probleme
.
 Scopul nostru, la nivelul acesta de NLP, este să facem față
 interpretărilor.
 Adică să dezinterpretăm.
 Și aici avem o grămadă de lucruri de care trebuie să ținem
 cont.
 Odată trebuie să ținem cont că persoana care interpretează
 nici ce, are niște beneficii de care nici nu știe.
 Ce benefici are o persoană când interpretează?
 Rețineți, nu există nimic din ce face o persoană
 fără să existe benefici în spate.
 Deci și când interpretează, și când îl doare capul,
 și când urlă, și când orice,
 are niște benefici.
 Primul lucru care mă interesează totdeauna
 când vreau să schimb ceva, este
 să cunosc beneficiile din spate.
 Altfel,
 cum pot negocia dacă nu știu ce îți dorești?
 Beneficiile din spate sunt
 Ce îți dorești tu? Care e intenția ta?
 La Master will s-a învățați 14 tipuri de benefici.
 Dar aici mă interesează doar să înțelegeți că există
 benefici în spate.
 Ok?
 Bravo!
 O persoană care interpretează
 primul lucru pe care îl știu din asta, este că își dorește
 să mențină
 controlul asupra modelului sau despre lume.
 Adică își dorește să aibă controlul
 asupra cum este realitatea.
 Orice interpretare e pe pilot automat, clar.
 În momentul în care o persoană
 interpretează,
 eu știu de acolo,
 că are un anumit model despre lume foarte îngust.
 Adică modul în care înțelege lumea
 este îngust și
 nu-și permite să nu interpreteze
 pentru că acest lucru
 i-ar da senzația că
 că pierde controlul.
 Să izvați de unde vine dorința noastră de a interpreta?
 Din nevoia de a avea control.
 Și acum eu deja știu lucrul ăsta care-i mărunt despre cel
 din fața mea care-i interpretează.
 Știu că-și dorește controlul. Cum mă adresez în continuare?
 Care-i dreptatea? Dacă îi zic ai perfecte dreptate, știi,
 ai întârziat!
 Știu eu că te-ai dus cu nu știu cine la bere sau la...
 O cafea. Noapte la ora 12.
 Da, ok.
 Dăm ceea ce am nevoie. Dăm ceea ce am nevoie. Ce am nevoie?
 Siguranță, control, confirmare. Dar atenție!
 Mi le dai nu pentru că mă lești de mâini și de picioare.
 Mi le dai pentru ca ma asiguri ca lucrurile sunt sub
 control.
 Cum faci asta? Ce-mi spui?
 Cu ce autoritate spui asta?
 Cum era aia?
 Eu sunt Amanta. Cum ai fost iar al asoției?
 Da.
 Deci mesajul pe care tu il dai este ceva de genul
 Ok, lucrurile sunt sub control.
 A intruziat autobuzul, a intruziat tramvaiul,
 abar n-am ce s-a intamplat acolo, a intruziat masina la
 service.
 Nu stiu. Ideea este, intoarce-te la fapte,
 Întoarce-te la fapte și insistă pe fapte.
 Pentru că dacă tu stai în interpretări,
 persoana respectivă are, hai să zic că-i dai apă la moară
 ca să continui interpretările.
 De obicei o ceartă cum... cine știe cum se rulează o ceartă
?
 Mi-ai ascuns pantalonii, mi-ai pus pantalonii in dulap.
 Ca nu-i gasesc, nu-i gasesc pantalonii.
 Mi-ai aruncat pantalonii in dulap.
 Ce zice celuat?
 Nu-i asa.
 Care e faptic si care e interpretarea de aici?
 Nu-i asa.
 Care e faptic și care e interpretare de aici?
 Mi-ai pus pantalonii în dulap și nu-i mai găsesc.
 Ori de ce am dat exemplu ăsta?
 Care e faptic și care e interpretarea?
 Nu-mi găsesc pantalonii, este faptul.
 Și interpretarea este?
 I-ai ascuns, i-ai pus în dulap.
 Știu eu ce-ai făcut tu. Asta e interpretarea situației. Ok?
 Ce face celălalt?
 Se apără cum?
 Ca să pornească o ceartă.
 De obicei atacă. Cum?
 Nu ești în stare să-ți găsești pantalonii? E altă interpret
are.
 Nu ești capabil. N-ai abilitățile astea.
 E o interpretare, da?
 Altă... alt atac.
 De ce nu i-ai pus tu...
 De ce nu i-ai pus tu implică ideea că au fost puși.
 La locul lor sau în altă parte.
 De ce cred că am făcut-o eu?
 De ce cred că am făcut-o eu?
 Dar toate ăstea implică presupuneri.
 Scăpatul de presupuneri implică nu-i găsești.
 Verbalizează faptul. E important să verbalizezi faptul.
 De fapt, tu nu găsești pantalonii.
 Unde i-ai căutat și unde nu i-ai căutat.
 Asta este acțiunea pe care trebuie să o facă.
 pe care trebuie să o facă. Adică să îi zizați, nu vorbesc
 despre ceva mental,
 nu vorbesc despre interpretări, vorbesc strict despre fapte
 și acțiuni.
 Lucrurile ăstea clarifică situațiile.
 Bun, închid subiectul ăsta. Mie vrei să-mi spui ceva?
 Ești sigur? Ești sigur? Ok, bun.
 La ce ne ajută să cunoaștem acest beneficiu ascuns, benefic
iu indirect?
 Și vreau să vă întreb pe voi dacă conceptul de linia timpul
ui vă este familiar.
 Dacă l-am făcut până acum, nu l-am făcut pentru că o să v
edeți cum
 Cum? Linia timpului nu este altceva decat o succesiune de
 evenimente
 din care, de la un eveniment la altul, noi schimbam
 interpretarile situatii lor prin care trecem.
 Daca de exemplu, va dau un exemplu.
 Ești copil.
 Și întâlnești un cățel.
 Sau o pisică, poftim.
 Întâlnești o pisică.
 Prima dată când vezi pisică, zici, a, ce drăguță e!
 Și te duci să te joci cu pisică și o tragi de coadă.
 Ce face pisica?
 Te zgârie.
 În... ok, ai plâns, te-ai...
 Revoltat atunci, trece o perioadă.
 A trecut un pic de timp.
 Si intalnesti iarasi o pisica.
 Care e perceptia ta despre pisica?
 Ca sunt rele, ca sunt periculoase, ca nu stiu ce.
 Ok. Ce s-a schimbat intre timp? De ce?
 Pentru ca evenimentul anterior
 a schimbat ce?
 Perceptia ta despre evenimentul actual.
 Acuma, ganditi-va asa.
 Există evenimente în trecutul nostru, atât de mult în tre
cut, încât noi nu mai știm că am trecut prin evenimentele
 respective.
 Și noi trăim astăzi o anumită situație și o interpretăm înt
r-un anumit mod, fără să știm de ce o interpretăm în modul
 respectiv.
 pentru că, în realitate, noi pornim interpretarea de cu
 mult timp în urmă.
 În momentul în care noi avem interpretarea asta, cu mult
 timp în urmă, interpretarea asta, atentie, este memorată în
 subconștientul nostru.
 toate interpretările, toate evenimentele din viața noastră
 sunt memorate în subconștientul nostru
 și agățate pe o linie. Subconștientul tău are o linie pe
 care a pus fiecare imagine, fiecare eveniment din viața ta
 una lângă alta.
 Chiestea asta o denumim în ENLP, linia timpului.
 Linia timpului
 este ceea ce
 îți dă ție
 modul tău de a fi azi.
 Modul tău de a fi ieri, modul tău de a fi mâine.
 De ce zic asta?
 Pentru că, cel care ești azi
 cu ceea ce îți place,
 ceea ce nu-ți place
 depinde de cel care ai fost ieri,
 de situatile prin care ai trecut ieri.
 Daca de exemplu, am luat exemplu cu pisica.
 Imagineaza-ti ca dupa pisica aia,
 ai trecut printr-un eveniment si cu un caine
 si ai generalizat ca animalele sunt periculoase.
 Am mai trecut timpul
 si ajungi sa te faci hingher
 Și să zici mie, nu-mi plac animalele.
 De ce?
 Mi-am găsit vocația, îmi căutam vocația, am fost la cursuri
, până mi-am găsit vocația,
 vocația mea este să o mor animale.
 De ce?
 Nu știu.
 Asta e menirea.
 Ideea este că cel care ești tu azi
 este construit de toate evenimentele de ieri aflate pe lin
ia timpului.
 Și acum,
 Aici intervine psihologia.
 Pentru că dacă stai să te gândești, e extrem de logic ce ve
i am zis până acum.
 Nu e ca și cum ar fi inventat ceva wow.
 E, acum...
 De acum se inventează ceva wow.
 Deci, dacă asta ar fi linia timpului,
 ăsta ar fi momentul prezent,
 aici ar fi trecutul și aici ar fi viitorul.
 Sigur, n-am făcut.
 Am făcut-o la advanced, doar.
 Ok.
 Bine.
 Oh, vad mai bine acolo.
 Cand tu e, noi suntem in prezent.
 Corect?
 E bine, si acum fi atent.
 Tu poti, datorita psihologiei si inalpiului,
 sa te intorci intr-un moment, cand a avut loc un eveniment,
 si sa schimbi aici
 emoția pe care ai trăit-o tu în acel eveniment.
 Ce se întâmplă dacă ai schimbat emoția
 pe care ai trăit-o tu în acel eveniment?
 Se schimbă tot
 de aici încolo.
 Adică, în prezent,
 când tu ieși din exercițiul,
 tu vei avea ceva în interiorul tău
 diferit.
 Și acum fii atent.
 cu cât mă duc mai întrecut,
 cu atât impactul schimbării pe prezent va fi mai mare.
 Pentru că de aici prinde amplitudine.
 De aici, eu schimb atitudinea mea, dar o schimb pentru even
imentul ăsta.
 Dar odată schimbat pentru un eveniment, se schimbă pentru
 celălalt.
 Se schimbă pentru celălalt, se schimbă pentru celălalt, se
 schimbă pentru celălalt.
 Cu cât apucă să schimbe mai multe evenimente-i ca și când
 ai rostogoli un bulgăre de zăpadă,
 una este să-l rostogolești pe un metru,
 alta este să-l rostogolești pe un kilometru.
 Ce face? Crește în putere.
 Crește în amplitudine.
 Cu cât mă duc pe un eveniment mai vechi din viața mea și
 adaug resurse acolo, cu atât de fapt puterea lui de a schim
ba prezentul devine mai mare.
 Această tehnică a liniei timpului
 este o tehnică
 terapeutică.
 Și există două moduri mari de a aborda
 linia timpului.
 Sănătate.
 Sunt momente în trecutul tău care te-au influențat modul de
 a fi?
 Care poate, acum doar inventez, te-au făcut să fii timid,
 te-au făcut să fii curajos,
 Te-au făcut să fii șceptic.
 Te-au făcut să fii nebunatic, rebel.
 Aparna-mă.
 Sunt momente în trecutul tău pe care ți le amintești că te-
au făcut așa?
 Și sunt momente în trecutul tău pe care nici măcar nu ți le
 amintești că te-au făcut să fie așa?
 Pot să fie multe momente pe care, cele mai multe, nu ți le
 amintești.
 Dar cine și le aminteste?
 Subconștientul tău
 și
 subconștientul tău
 le
 spunem noi în NLP
 le codează
 adică le
 exprimă
 prin metafore
 de exemplu
 Cunoști oameni care spun,
 când mă gândesc la trecutul meu,
 e totu' întunecat.
 Sau spun,
 parcă mă ține ceva, mă apasă pe umeri toată situația aia.
 Mă presează toată situația respectivă.
 Ei bine, sub conștientul nostru,
 folosește metafore, și acum să fiți atenți, ca să strângă
 la un loc evenimente cu același efect.
 De exemplu, dacă eu aș avea o mașină a timpului și aș putea
 pătrunde pe linia asta timpului în mintea mea,
 mă duc în trecut și descopăr pe linia timpului o prăpastie.
 Ce sens are prăpastia aia?
 Ghiște, apar ne-am rațional ce sens are.
 Însă, cu siguranță, dacă senzația pe care o am în fața prăp
astiei
 este una, mai bine nu calc acolo,
 acea prăpastie nu este altceva decât o metaforă
 care strânge la un loc toate acele evenimente care asupra
 mea, au avut poate impactul de a ma face să am senzatia că
 nu sunt capabil să rezolv ceva sau să trec peste.
 Înțelegeți? Că nu poți să treci peste o prăpastie.
 Dar dacă găsesc, de exemplu, nu știu, un monstru, poate că
 reprezintă toți oamenii care au vrut să-mi facă rău.
 Și care fiind acolo, mintia mea îi percepea, ziceam nu că,
 uite, ăsta la grădiniță a vrut să-mi facă...
 Dar și șeful meu, care nu știu ce raport mi-a făcut și nu ș
tiu...
 Și mintia ce face? Îi pune toți sub forma celui monstru.
 Și acum fii atent! Ted James a inventat tehnică asta, cei
 care au făcut adventsul cred că v-am mai povestit.
 Ideea e în felul următor. Noi putem călători pe linia asta
 timpului. Avem în creerul nostru o mașina timpului.
 Această linie a timpului, cum ziceam, înmagazinează în ea
 toate aceste evenimente din viața noastră sub formă de meta
fore.
 Dacă eu...
 Hai să facem altfel. Avem un voluntar?
 Hai să vedem cine n-a mai fost. Hai!
 Aplauze, vreo rog!
 Ca nu stie ce o astepta!
 Ha ha ha, hai Nelly!
 Ok, fii atent ce vreau sa faci.
 In primul rand trebuie sa identificam linia timpului.
 Linia timpului are forme diferite.
 Deci, am zis ca este o linie pe care stau evenimentele.
 V-am pacalit.
 Nu este o linie.
 Poate sa fie un S.
 Poate sa fie o curba.
 Poate să fie un unghi.
 Nu știu cum e.
 Însă, e important să o identifici cum e linia timpului,
 pentru că mintea, dacă așează evenimentele în ordinea
 respectivă pe linia aia,
 eu trebuie să urmez ordinea aceea, ca să mă duc în even
imentul acela.
 Ei caște cum ai zice, bă, dacă mintea îl pune acolo, eu să
 nu îl caut acolo.
 Trebuie să-l caut acolo unde l-a pus mintea mea subconșt
ientă.
 A, mie mi-ar placea să fie așa o linie.
 Da, da, subconștientul are altă părere.
 Deci nu contează cum vrea mintea ta conștientă să fie linia
 timpului tău.
 Contează cum vrea mintea subconștientă.
 Și fii atent ce simplu identifici forma liniei timpului tău
.
 Ok. Nelly, fii atent tot ce vreau să faci.
 Vreau să te gândești, fără să-mi spui, la un eveniment fain
 de acum un an de zile.
 Ce ai făcut tu în vara-toamna trecută?
 Ok. Și gândindu-te la evenimentul ăla,
 arată-mi cu mâna unde anume îl ține mintea ta în memorie.
 În jurul tău, undeva îl ține mintea ta în memorie, unde ai
 zice că e poziționat acela.
 Ok, perfect. Deci cam aici. Bun.
 Acum gândește-te la un eveniment, lasă mâna jos, gândește-
te la un eveniment de acum 10 ani.
 10, 15, 20 de ani, cam pe unde erai, ce faceai in perioada
 respectiva,
 si arata-mi la fel unde anume-l memoreaza mintea ta.
 Ciudat? Mai in fata. Ok, bun, super. Perfect.
 Acum vreau sa te gandesti la un eveniment ce va avea loc p
este un an sau 2 in viitor.
 Perfect.
 Un eveniment peste 10 ani in viitor?
 Si mai in fata. Ok. Perfect.
 Linia timpul...a, inca o intrebare.
 Vreau sa inchizi ochinelii
 si sa vizualizezi din trecut, prezent si viitor,
 o linie care uneste aceste evenimente
 pe care te-am pus eu sa ti le imaginezi.
 Si sa observi daca acea linie
 Trece prin corpul tău sau pe lângă tine?
 Urmând firul acestor revenimente.
 Ai senzația că trece prin tine sau pe lângă tine?
 Pe lângă tine, prin fața ta. Ok, mulțumesc.
 Bun, hai să vă desnesc, poți să deschizi ochii.
 Deci, dacă Nellie e aici, linia timpului a ei este așa.
 Așa și-a imaginat-o.
 Aici, un eveniment de acum un an, aici a mai trecut, aici
 un eveniment viitor, aici și mai îndepăratat în viitor.
 Se vede? Ok, perfect. Bun.
 Structura asta, deci ăsta ar fi trecutul, prezentul și vi
itorul.
 Dar atenție, asta e strict la ea.
 La mine, de exemplu, e cu totul altfel. La tine, cu siguran
ță, e cu totul altfel.
 Însă, modalitatea în care un om își reprezintă toată viața
 sa
 spune ceva despre cum este acea persoană.
 Ce părere aveți? Influențează tiparul tău de a fi linia
 asta a timpului?
 Influențează enorm. Și fii atent.
 Vă dau câteva detalii despre cum vezi tu lucrurile. Fii at
ent.
 Când o persoană este în afara liniei timpului, adică linia
 timpului nu trece,
 putea să zică în el, bă, am senzația că trece prin corpul
 meu și se duce în față.
 Putea să zică la întrebarea asta.
 Dacă era așa, deci cum e acum, arată o disociere față de
 propria viață.
 mă uit din afară la propria mea viață.
 Dacă trece prin mine linia timpului,
 sunt asociat în momentul prezent al vieții mele,
 adică sunt genul de persoană care trăiește clipa.
 Când linia timpului trece prin fața mea,
 sunt genul de persoană care planific,
 care mă gândesc din exterior.
 Sunt o persoană...
 Vă dau o analogie.
 Ea imaginează-ți așa ce înseamnă a trece prin sau a trece
 pe lângă.
 Ești la gară și trec trenurile.
 Poți să fi pe peron și să treacă trenul prin față sau să fi
 în tren.
 Când ești în afară, vezi tot trenul.
 Dar când ești în tren, mai vezi toată viața, toată linia.
 Nu, vezi doar wagonul în care stai.
 Ăla e singurul important pentru tine, adică clipa prezentă.
 Când sunt disociat de momentul prezent,
 nu trăiesc atât de intens nici bucurile, nici tristetile
 momentului.
 Când sunt în linea timpului, în timp, da?
 Când sunt în, trece linia timpului prin mine, mă bucur și m
ă întristez maxim.
 Trez schintenți emoțiile.
 Aici sunt mai detașat, mai relaxat.
 Însă, hai să vedem alte detalii.
 O să iau o altă culoare.
 Și acum o să fac câmpul vizual.
 Câmpul vizual înseamnă un câmp cu un unghi de 90 de grade
 în fața mea.
 Câmpul vizual înseamnă cam tot ceea ce ține mintea mea,
 focus, cât mai mult.
 Și cam ce? Pe ce se focalizează mintea mea având această
 linie a timpului?
 pe viitor.
 Cu posibilitatea, bineînțeles, că aici nu e matematic tot,
 aici de fapt
 să mă gândesc la trecutul meu îndepărtat, când eram copil,
 dacă mai lungesc un pic aici,
 e ca și cum intră și perioada copilăriei mici aici.
 Asta înseamnă că
 o bună perioadă din viața mea,
 copilăria, adolescența,
 Nu! Mi-o amintesc, sau dacă mi-o amintesc, nu-i dau nicio
 importanță, nu stau să mă gândesc la ea, însă mă gândesc
 mult la clipa prezentă și la viitorul meu.
 Sunt o persoană orientată către viitor care fugă de trecut.
 Elimină trecutul din...
 Nu că își amintește, poate își caută ceva din copilăria mic
ă.
 Nu știu ce cauți din perioada respectivă, dar ăsta este un
 element care te interesează,
 și după aia te interesează asta.
 Un pic de trecut și mult viitor.
 Seamănă cu tine?
 Ok. Mulțumesc. Aplauze-vă rol, colegea noastră.
 Bun! N-am terminat!
 N-am terminat!
 Nu o sa te pun sa te desanezi cu carioca pe jos aici,
 linia asta timpului,
 dar stii ce vreau sa faci? Vreau sa vii un pic aici, in mij
loc,
 si sa stai cu fata in colo,
 vina aici, unde sunt eu, asa.
 Si acum fii atenta, vreau sa iti imaginesc pe jos
 acea linia timpului tau, deci,
 trecutul tău și viitorul tău.
 Ok?
 Bun.
 Închide ochii și imaginează-ți acel trecut,
 aici, cumva spre stânga ta și viitorul în fața ta.
 Și acum, vreau să țin drept atenția către trecutul tău.
 Și chiar să te întorci ușor către stânga,
 ca și cum ai fi pregătită să pășești
 pe linia acelui trecut al tău.
 Și vreau ca la fiecare respirația ta
 să te adâncești în trănsă atât de mult
 încât să lași mediul înconjurător să se dizolve.
 Și absolut orice sunet auzi, orice cuvânt al meu auzi
 să te adâncească mai mult în trănsă.
 Atât de mult să fii adâncită în trănsă încât tu singură să
 fii uimită
 de cât de puternică și profundă este acea transă.
 Și să-ți dai seama cât de mult îți place să te relaxezi în
 acea transă.
 Priviți spre trecutul tău, vreau să observi zonele de lumin
ă și zonele de întuneric din trecutul tău,
 zonele pe care le cunoști și zonele pe care nu le cunoști
 din trecutul tău.
 Și vreau să-ți imaginezi acea linie a trecutului tău și să
 începi să călătorești pe ea.
 și fiecare pas mărunt, ca de furnică pe care îl vei face să
 reprezinte o perioadă din viața ta,
 dar nu trebuie să te gândești să știi exact cât reprezintă
 fiecare pas în sine.
 Însă făcând pași spre trecutul tău, vei întâlni pe drumul
 acesta,
 vei întâlni lucruri minunate, dar și lucruri periculoase.
 Lucrurile minunate poti sa stai o secunda la ele si sa te
 bucuri de ele, iar in fata lucrurilor periculoase o sa te
 rog sa te opresti un pic si sa-mi faci un semn cu capul
 cand ai ajuns la ele.
 Și poți să începi acum să pășești spre trecutul tău, făcând
 câte un pas și nu știu exact câți ani reprezintă fiecare
 pas din călătoria ta,
 însă poți să mergi în continuare până când ai senzația că
 ceva din interiorul tău te frânează, te blochează.
 Mergi linistita facand pas dupa pas.
 Foarte bine.
 Foarte bine.
 Deschide usor ochii sa te orientezi.
 Vina asa, coace spre mine.
 Inchide ochii. Perfect.
 Si doar observa senzatia interioara
 iar fiecare pas este o intoarcere in timp.
 Nu calatorim in spatiu, ci calatorim in timp.
 Mai fai inca un pas...
 Cam in ce perioada din viata ta esti aici?
 Nu-mi trebuie varsta.
 Ia observa cum te simti in aceasta perioada din viata ta.
 E o perioada frumoasa, e o perioada dificila, care e senzat
ia pe care o ai?
 Amestecat, ok, bun.
 Ce anume vezi in fata ta? Ce anume te-a oprit aici?
 ...
 ...
 ...
 ...
 ...
 ...
 ...
 Uite acea senzație.
 Ca și cum?
 Cu ce seamănă această senzație?
 Cum mă-i descriu?
 Este o parte grea și întunecată.
 Și este și luminoasă.
 grea, întunecată și luminoasă.
 Și ce formă are senzația asta?
 Dă-i o formă, lasă mintea ta sub conștientă să-i dea o form
ă.
 Nu o fă conștientă.
 Dă-i voie să-i dea o formă mintea ta sub conștientă.
 E ca o sfera.
 Si cand ai sfera asta in fata, care e senzatia pe care o ai
?
 Ce creaza in tine aceasta sfera cand o ai in fata?
 Care e sentimentul?
 Sentimentul de usurare. Ok, bun. Vreau să memorezi sent
imentul ăsta de usurare pentru că în acea perioadă din viața
 ta acolo a fost o resursă.
 Și vreau să treci mai departe dincolo de această sferă și
 să fii recunoscătoare acestui sentiment de usurare, acestui
 moment din viața ta.
 Spășește mai departe, până când întâlnești un obstacol, ce
va care te ține pe loc.
 Observă-ți corpul, parcă cum nu mai vrea să meargă mai
 departe, când vei întâlni acel obstacol.
 Ce e aici?
 Care este obstacolul?
 Lasati mintea subconscienta, nu mintea consienta, lasati m
intea subconsienta sa identifice obstacolul.
 Care este acel obstacol?
 O bariera. Ok.
 Când ai senzația asta de barieră în față, cum te simți?
 Spune-mi senzația inițială, pentru că tu deja începi să fac
i schimbări.
 Eu nu vreau să faci schimbări momentani. Vreau doar să-mi
 identifici senzația inițială.
 Aia de bariera.
 Care e sentimentul?
 Când ceva te oprește, te bloquează.
 Pericol foarte mare.
 Și cum te simți când este pericolul ăsta?
 Care e senzația din interiorul tău?
 Ce simți?
 Având bariera aia în față și pericolul.
 Cum te simți?
 Când ai un pericol și o barieră în față,
 cum te simți?
 Când ai un pericol și o barieră în față,
 cum te simți?
 Când ai un pericol și o barieră în față,
 Când ai un pericol și o barieră în față.
 Ești liniștită și-n păcată sau simți
 teamă,
 blocaj, neputință?
 Neputință e sentimentul.
 Ok, acum fii atentă ce vreau să faci.
 Vreau să-ți rog sub conștientul
 ca așa cum a produs acea bariera,
 să găsească pentru tine o unialtă, o armă, absolut orice,
 să elimine complet și definitiv acea barieră din calea ta.
 Și observă ce anume îți crează sau îți pune în mână sub con
știentul tău
 ca să elimine obstacolul din calea ta.
 Un baros. Ok. Ia barosul ala si faci gestul ca si cum ai zd
robi bariera aceea. Ok.
 Și uită-te în mintea ta să vezi dacă au mai rămas firimit
uri.
 Distruge toate acele firimituri cu barosul acela până când
 ai sentimentul de ușurare.
 Și observă când apare sentimentul de ușurare.
 Când îți este ușor să faci următorul pas în față.
 Testiază.
 Ok.
 Mai departe.
 Foarte bine.
 Perfect. Acum vreau sa te intorci, deschizand ochii, sa te
 intorci in punctul de pornire.
 Ai pornit de aici, vii iarasi in present, vino aici.
 Foarte bine.
 Si acum vreau sa privesti catre viitorul tau.
 Inchide ochii si uitate la linia viitorului tau.
 Ce culoare are linia aceasta?
 Verde.
 Și când o privește așa, verde, o vezi?
 Firavă, puternică, solidă, fragilă, luminoasă, întunecoasă,
 întunecată.
 Cum o vezi? Cum o descrii?
 Un verde luminos.
 Te atrage? Sau...
 Te atrage, ok.
 Exista zone mai intunecate de-a lungul liniei viitorului?
 Privesti-a.
 Paseste pe linia aceasta verdea viitorului.
 Si fiecare pas reprezinta o perioada de timp in viitorul
 tau.
 Observă cum te simți, mergând de-a lungul liniei viitorului
.
 E mai bine spre viitor sau mai bine a fost pretrecut?
 Mai bine spre viitor. Ok, super.
 Mergi mai departe.
 Foarte bine.
 și vreau să-ți imaginezi că linia viitorului se lungește
 dublu sau chiar triplu
 față de cum ți-ai imaginat-o tu la început.
 Am uitat să vă zic că acest exercițiu face parte din evalu
area de azi.
 Perfect. Cum te simti ca vizualizezi linia viitorului lunga
, cum se duce departe in timp?
 Ok, foarte bine.
 Trebuie sa te intorci acum in prezent, la punctul acela de
 unde ai pornit.
 Si cu ochii inchisi sa privesti trecut, prezent si viitor.
 Sa privesti asa, sa ai o privire de ansamblu a intregii lin
ia timpului.
 Și să îmi spui dacă mai există zone întunecate, zone care
 le consideri că sunt...
 care îți dau bătăi de cap, care le consideri mai...
 că ar conține blocaje pe ele. Și nu contează dacă e în tre
cuță un viitor.
 Ok. E toată linia luminoasă? Ok. Bun. Mulțumesc. Poți să
 reviu ușor aici.
 Aplauze, vă rog, pentru colegă noastră. Mulțumesc bine.
 Oii buni, dacă eu fac transă nu trebuie să intrați în trans
ă.
 Deci dacă eu ghidez o transă, pe cred că 10 dintre voi v-am
 văzut...
 Păi și cum... cum învăța... nu-mi e clar.
 Un iraud de dinainte de exerciție. Eu nu vorbesc cum vorbeș
te Horia de rapid să vă scot din transă.
 Bun. Ok. Hai să recapitulăm ce înseamnă linia timpului.
 Este o tehnică care îți permite să modifici printr-o singur
ă modificare o suită întreagă de evenimente care au un anum
it efect blocant.
 Cum identific acele blocaje?
 Când stau în punctul prezent, mă întorc către trecut
 viitor trecut, nu contează, către trecut
 și privesc ceea ce subconștientul meu spune că e linia timp
ului meu.
 Și intuiția, e un sentiment, o senzație care îmi spune
 acolo nu prea îmi place.
 Aici e o zona luminoasa, faina, văd linia timpului solidă,
 încă acolo nu vreau să mă apropii de zona aia, nu știu de
 ce.
 E întunecată, e ascunsă, vreau să o țin ascunsă.
 Mă duc acolo și rog sub conștientul meu, care e aliatul meu
, e îngerul meu păzitor,
 să mă ajutesc să găsesc
 o unialtă, o soluție
 ca să fac linia timpului
 lină.
 Să pot să
 circu-l pe ea, să pot să trec pe ea.
 Pentru că
 mesajul subconștient este următorul.
 Dacă eu mă pot plimba prin trecutul meu înseamnă că i-am
 depășit blocajele.
 Înțelegeți?
 Dacă eu mă pot gândi la trecutul meu fără să am senzația că
 e
 a întunecat, ascuns,
 înseamnă că i-am depășit blocajele.
 Același lucru și pentru viitor.
 Ok?
 Asta este una din tehnicile cele mai puternice ale NLP-ului
.
 Cea la care voi ați intrat în trans.
 O altă tehnică, tot pe linia timpului, se face în felul urm
ător.
 Un alt voluntar, cine...
 Hai să vedem cine a fost în transă până acum și vrea să ias
ă din transă.
 Hai să vedem.
 Nu știu dacă ai fost în transă, îmi zici și eu așa.
 Ok, acum, deci vă arăt o altă tehnică, da? Vă trebuie să le
 faceți ambele imediat.
 Ok, Mihaela. Aseaza-te intr-un punct aici pe scena unde
 consideri tu ca e momentul prezent pentru linia timpului
 tau.
 Perfect. Bun. Acuma vreau sa inchizi ochii si cu ochii inch
isi sa mi-arati de unde provine trecutul tau si incotro sa
 duce viitorul tau.
 Aratam cu mana.
 De acolo provine trecutul, ok?
 Și aratăm pe unde trece, desenează, așa.
 Și se duce în față direct sau un pic oblic?
 Așa am zis...
 Cum o vezi? Ia.
 Chiar în față. Ok, perfect.
 O vezi? Niste focus pe viitor foarte bun.
 Perfect, ok. Acum afia atentă.
 Vreau să te gândești la o situație din trecutul tău,
 să-ți amintești o situație din trecutul tău,
 unde nu ai fost foarte mulțumită de cum s-a derulat acea
 situație.
 Poate să fie ceva de acum un an, doi, cinci, două sute pat
ruzeci.
 Ok, ai găsit situația. Perfect.
 Vin-o spre trecutul tău până în fața acelei situații.
 Nu intri în situații, ești lângă acea situație.
 Ok, perfect. Acum stii ce vreau sa faci?
 Doar ca sa testez vreau sa pasesti in situatie si sa te aso
cizezi in situatie.
 Ok, perfect.
 Bun, acum vreau sa te uiti, esti la un pas de situatie, dar
 vreau sa faci un pas in spatele liniei timpului,
 sa iesi de pe linia timpului ca si cum privesti din
 exterior linia timpului si situatia aia.
 Fac un pas in spate ca si cum te disocizi. Bravo, super.
 te uiti la situatie din exteriorul ei.
 Și vreau să te privești pe tine, să privești toată situația
 și să vezi ce resurse
 sau ce resurse, da, hai să zicem una,
 ți-ar fi utilă să ai
 în acea situație și n-ai avut.
 Ce resurse interioară, ce stare interioară
 ți-ar fi fost util să ai în acea situație
 și nu ai avut.
 Când zicem răsurse, de obicei ne referim la stări emoțion
ale,
 la atitudinea interioară.
 Contrează mult cu ce stare trec printr-o situație.
 Ce stare ți-ar fi trebuie ție în situația aia,
 astfel încât dacă ai fi avut acea stare în situația aceea,
 nu te-ar fi influențat mai târziu.
 Sau te-ar fi influențat pozitiv mai târziu.
 Resemnarea nu este o stare cu resurse,
 resemnarea este o stare fara resurse,
 e o senzație de neputință, aia e resemnarea.
 Acceptarea este complet diferită,
 acceptarea este, eu pot și totuși accept,
 eu am putere în această situație.
 Acceptare. Perfect.
 Acum fii atentă ce vreau să faci.
 Vreau să te uiți pe întreaga linia timpului tău,
 Când ai simțit o stare de acceptare.
 Și să-mi arăți cu mâna un moment
 pe linia timpului
 în care ai simțit o stare de acceptare.
 Tu ai fost cea puternică
 și ai acceptat din putere,
 nu din neputință. Asta înseamnă acceptare.
 Doar aratăm cu mâna. Unde este acea?
 Ok. E mai departe
 în timp până apoi, nu?
 Nu, asta te-am rugat să faci.
 Te-am rugat să identifici un moment
 în care ai identificat acea stare.
 E un anumit moment?
 Ok. E un anumit moment cam din ce perioada
 vieții tale?
 în adolescență, pe rog. Vreau să te duci
 pe lângă linia timpului până în dreptul acelui moment.
 Perfect. Acolo ești în perioada adolescenței,
 în fața ta este linia timpului cu acel moment de acceptare.
 Bun. Pășește în acel moment
 pe linia timpului și simte acceptarea
 așa cum
 intră în corpul tău prin toți porii
 pielitale. Simte senzația aceea de
 a putea si de a accepta.
 Memoreaza aceasta senzatie, observa tot ceea ce vezi,
 tot ceea ce auzi,
 tot sentimentul acesta de acceptare din cap ina' in picio
are
 si ancoreaza-l.
 Fă o ancora, degetele de la mana, pumnu' drept,
 te prins de ureche, gasesti tu un
 trigger din asta care ancoreaza.
 Perfect, super.
 Simte cu mana pe piept senzatia de acceptare.
 Bravo!
 Observa cum te simti.
 Incarcă-te cu această senzatie de acceptare.
 Foarte bine.
 Bun.
 Perfect.
 Dă drumul la ancoră
 și fă un pas în exterior.
 Ieșim din momentul respectiv.
 Bun.
 Acum, du-te în dreptul situației dificile,
 unde ai fi avut nevoie să ai acceptare.
 Și din exterior,
 ești în exteriorul situației.
 activează ancora și pășește în moment.
 Activează primă dată ancora,
 simte senzația de acceptare și pășește acum cu senzația de
 acceptare
 în corpul tău din acel moment.
 Să vedem cum e
 când aduce acolo acceptare.
 Foarte bine.
 Dacă e prea mult, ieși afară. Dă-te-napoi.
 Ok, perfect.
 Ce altceva? Ce lipsește acolo?
 Senzația mea este că ai făcut efort să intri în acel moment
.
 Poți să lași încorajos și să te mai uiți încă odată la situ
ație.
 Ce în afară de acceptare e necesar acolo?
 Mai există ceva ce ți-ar trebui în afară de acceptare? Ce?
 Ai simțit frică?
 Ok.
 Ce crezi ca ti-ar fi potrivit sa simti in acel moment?
 Daca te-ai simti de exemplu in siguranta in acel moment, in
 loc sa simti frica
 si poate chiar in loc sa simti acceptare, ai simti faptul
 ca oricat de greu ar fi, vei supravietui,
 Vei merge mai departe.
 Fă un pas în spate. Du-te mai în spate, stop.
 În grijă.
 Și vreau să te uiți, ok?
 Vreau să te uiți la situația aceea, ca și cum ai fi într-un
 helicopter,
 și ești deasupra situației.
 Crem o disociere, ne disociăm.
 Imaginați că plutești deasupra situației
 și covezi de sus din helicopter.
 Te vezi pe tine jos acolo?
 In situatie?
 Ok, perfect.
 Observa ce simti cand te uiti la tine.
 Ce simti fata de tine?
 Ti-e mila, ti-e rusine, ti-e frica, esti furioasa pe tine.
 Care e emotia pe care o simti fata de tine?
 Ti-e frica fata de tine?
 Ti-e frica de tine?
 Ce simți din elicopter când te uiți la tine?
 Că n-ai să poți să te controlezi când te uiți la tine sau e
ști încă în situația, Miha?
 Asta crezi. Dar ce simti? Care e sentimentul pe care il ai
 fata de Mihaela din situatia aceea?
 Cand te uiti la Mihaela, nu te uita la situatia, uita-te la
 Mihaela.
 Te uiti de sus, din elicopter, ne uitam la acea situatie. O
 vezi jos.
 Ce simti fata de Mihaela cand ea traiesc de situatia aceea?
 Aș fi vrut să fie mai puternică. Ce simți față de ea?
 Eu sunt încă pățănat și insist cu întrebările care știu că
 funcționează.
 Ce simți față de ea?
 Simți neputință că nu poți s-o ajuti. Ok.
 Asta simți față de situație, dar când te uiți la Mihaela,
 ce simți față de Mihaela?
 Te uiți la Mihaela cumva.
 Cu greu. Ok.
 O să schimb un pic întrebarea.
 Și vreau să îmi spui
 Cine anume ai fi avut nevoie să fie cu tine acolo în situaț
ie ca să te sprijine?
 Cineva din trecutul tău, cineva din viitorul tău
 Cine ar fi fost persoana care, dacă te ar fi ținut atunci
 de mână, metaforic vorbind
 Ar fi trecut altfel prin situația aia?
 Cine-ti da-ti putere?
 Exista cineva in trecutul tau sau in prezentul tau sau in
 viitorul tau?
 In prezent. Perfect.
 Poți să-mi spui cine e persoana?
 O prietenă. Perfect.
 Vreau să-ți imaginezi că prietenatea ta, aceea ta te ține
 de mână și vă uitați împreună la situația.
 Ok. Cum te simți?
 Însiguranța. Bun. Perfect.
 Acum vreau să-ți imaginezi că prietenata ta este cu Mihaela
 acolo în situație.
 E la fel, e mai bine, e mai bine.
 Acum, activeaza acceptarea
 si paseste in situatia aceea si iau-o pe prietenata de mana
.
 Si stai in situatia aceea avand acceptarea si otip pe pri
etenata de mana.
 In situatia respectiva.
 Simte siguranta aceea.
 Simte pe prietenata cum iti da siguranta in situatia ace
asta.
 Ok. Foarte bine.
 Fai un pas in exterior.
 Las mana jos.
 Si privesti acum situatia.
 Ti-nult pe prietenata de mana si priviti impreuna situatia.
 E mai bine, e mai rau, e la fel de dureros, e un pic mai...
 E un pic mai bine.
 Rios din punctul ala, ste uiti pe linea timpului, unde gas
esti un moment in care te-ai simtit complet in siguranta.
 Te-ai simtit in siguranta.
 In prezent. Perfect. Aratam unde e prezentul.
 Aratam cu mana. Acolo. Ok. Perfect.
 Du-te-n dreptul prezentului.
 Foarte bine.
 Să-i simțiți cum ți-i s-a schimbat nom verbalul
 când ai venit din trecut în prezent.
 Ați observat?
 Ok? Bun.
 Acum, aici în prezent
 vreau să te asocizi momentului prezent al vieții tale,
 să o ții pe prietena ta de mână
 și să creezi o ancoră exactă,
 să strângi pumnul stâng,
 o ancoră de siguranță.
 Foarte bine.
 Simți anchora de siguranță în mânata stângă?
 Foarte bine. Dă drumul la anchora.
 Du-te înapoi în fața acelui moment dificil din trecutul tău
.
 Bun. Și acum imaginează-ți-o pe prietenă ta lângă tine
 și activează anchora de siguranță
 și doar când ești tu pregătită să faci față
 de plin acestei situații, pășește în situație
 ducând siguranța cu tine.
 Ducand sentimentul acela de siguranta cu tine.
 Ok.
 Mai activeaza inca o data ancora de siguranta.
 Simte siguranta in mana stanga.
 Simte pe prietenata acolo.
 Ok.
 Si poti sa iesi afara.
 Ok. Bun.
 Cum a fost de data asta?
 Te ai simtit imputernicita, ok?
 Foarte bine, bun.
 Perfect.
 Poți să revini în prezent, să duci la momentul prezent al
 liniei timpului,
 totdeauna revenim prin momentul prezent, ok?
 Și acum vreau să te întorci către viitor.
 Adică, de fapt, stai, că viitorul e în față, perfect, super
. Închide ochii.
 Și vreau să iei ancor aceasta de siguranță,
 să o activezi strâns mână,
 cea de... dacă vrei și cea de...
 ce era de acceptare.
 Ok, perfect.
 Se zizați în om verbalu.
 Cu ancorele aceastia activate
 vreau să pășești spre viitorul tău.
 Și să încarci viitorul tău
 cu aceste senzații de încredere și de acceptare.
 Foarte bine.
 Perfect, super.
 Revin un punctul present.
 Ok, și deschizi ochii.
 Și o să primește aplauze.
 Bun.
 Hai să rezumăm.
 Da, hai să rezumăm.
 Deci, prima tehnică ce implică?
 Mulțumim. Prima tehnică implică
 folosirea minții și a trancei
 pentru a genera metafore
 pe care le schimbăm.
 O prăpastie, un monstru, o barieră,
 o sferă, un foc am întâlnit uneori,
 un zid, un munte.
 Nu știu ce generează subconștientul.
 Ok?
 o gilotină. Am întâlnit la ceva ce zice, băi, am o gilotină
, simt că mă taie dacă merg mai departe.
 Nu știu.
 Deci, la prima etapă, intr în trăansă și mă plim pe linia
 timpului spre trecut
 ca să... Atenție! Prima tehnică se numește curățarea linei
 timpului. O facem curățenie pe ea.
 Văd un obstacol, îi cer sub conștientului, hai să găsesc o
 unialtă, o armă, ceva care să-l distrugă, să l-anihileze
 complet.
 te chileze complet.
 Cum imi dau seama daca e eficient?
 O data non-verbal, ghidul, ati observat cat de clar se
 observa
 cand intra in moment ca se clatina?
 Se clatina si piga?
 Facea un pas in spate si revenea,
 se ducea aici si a zambia.
 Deci s-a vazut extrem de bine.
 De aia rugamintea mea este, cand lucram,
 Nu mai intrați în transă că pierdeți informații extrem de
 valoroase
 care vă ajută după aceea, pentru că eu nu le pot verbaliza
 Trebuie să stau cu exploratorul, ok?
 Bun, deci, văd nom verbal dacă s-a schimbat ceva, dar
 element cheie
 Când îi cer sub conștientului să îngăsească o unialtă, o
 armă, ceva care să annihileze obstacolul ăla
 Nu e neapărat logic răspunsul, pentru că vine din subconșt
ient.
 De exemplu, e un foc.
 Logica, rațiunea ce zice? Cum sting focul? Apă.
 Am avut explorator. Un foc, un incendiu.
 Cerei subconștientului ceva să anihileze și zice, un aspir
ator.
 Pentru subconștient aspira flăcărilele și le oprea.
 Da, un aspirator e alt si foloseste-l.
 Era nu stiu ce monstru in fata.
 Ce ti-ar trebui? Un burete ca sa-l sterg.
 Ok, sterge-l.
 L-am sters, a disparat.
 Intelegeti?
 Deci nu, daca sunteti rationali,
 inseamna ca nu sunteti in transa.
 Si n-o sa functioneze.
 Bun.
 Ma duc in trecut, am curatit linia timpului.
 Mă întorc din trecut spre prezent, că poate am mai rămas ce
va.
 Și mă duc și în viitor și curăț linia timpului.
 Aceleași obstacole ce le am în trecut,
 e posibil uneori să le regăsești și în viitor, că mi le-au
 pus unii.
 Ce las, că o să vezi tu ce o să pățești dacă îmi faci mie
 asta.
 Înțelegeți? Și ele sunt obstacole puse în viitor.
 O să te îmbolnăvești și tu cum s-a îmbolnăvi bunică ta.
 obstacole puse de cineva in viitorul tau.
 Si subconstientul o sa le identifice.
 O sa vada o gaur, o furtuna, o explosie.
 Apari, nu am cum.
 Te duci in viitor, te intorci iarasi spre prezent
 si te asiguri ca linia timpului e stralucitoare, e minunata
.
 Nu e inca luminoasa, te mai duci odata acolo.
 și vezi, acum ce e aici? Apoi te-a mai rămas ceva.
 Te asiguri că e ok.
 Eu zic varianta în care poate trebuie câteva zile
 să o faci, pentru că nu este suficient odată.
 Zic varianta când te duci tu acasă, așa să o faci,
 dar și să îi ghidezi pe alții.
 Te-ai întors în prezent. În prezent
 ai ieșit de pe linia timpului, te măiți
 dacă măi e necesar și ai deschis ochii.
 Asta e prima variantă.
 A doua variantă este când există o amintire clară a unui
 moment,
 intră în prezent și mă duc înaintea de acel moment.
 Văd, pot să pășesc sau nu pot să pășesc în el.
 Gândesc și tegătă, poate să fie atât de intens încât să nu
 pot să pășesc în el.
 Mă duc în exterior și din exterior mă uit la eveniment și z
ic,
 băi, ce mi-ar trebuie acolo?
 Colegii noastre, acceptarea era si nu era, siguranta era
 elementul necesar.
 Cauta sa vezi ce sunt emotiile, care sunt emotiile cele mai
 importante.
 Dupa aia ce fac? Care a fost urmatorul pas? Am gasit ca imi
 trebuie siguranta, poftim. Ce fac? Cum?
 Găsesc un moment în care am avut resursa aia. Mă duc...
 A, uite-l acolo, aveam 16 ani. Ok.
 Mă duc acolo, mă duc în el și l-ancorez.
 Iez de pe linia timpului, mă duc iarăși, activez ancora și
 păsesc în momentul ăla.
 De acolo mă duc spre prezent.
 că eu trebuie să schimb tot spre prezent.
 Ok? Și mă duc spre prezent.
 Mă opresc la prezent?
 Nu, mă duc spre viitor.
 Și activând Ankora, mă duc în continuare către viitor,
 că eu să duc resursa aceea și în viitor,
 pentru că dacă eu... Atenție!
 Dacă eu aici am trecut printr-un eveniment
 și nu știu să schimb nimic,
 Tot ce urmează de aici va fi influențat de acel eveniment.
 Tot.
 Gradul de influență depinde de la persoană la persoană,
 dar voi fi cu siguranță influența de acel eveniment.
 Cu siguranță, tu care ai trecut prin un eveniment în trecut
ul tău, astăzi ești influențat de acel eveniment.
 Crezi că doar azi?
 Și ieri ai fost. Și vei fi și mâine. Până când?
 Până când te duci acolo, modifici acolo ce e necesar și tre
ci cu modificarea făcută prin această linie.
 De fapt. Tu zici, cum mama lui Hector poate să influențeze
 asta când eu doar mă plimb?
 Nu? Ca... poate sa zic ca ceva...
 Pai, dar eu ma plimb pe mocheta!
 Cum asta poate sa-mi schimbe mie viata?
 Explicati-mi voi ca sunteti inaintea...
 Tu nu te plimbi pe aici.
 Cand esti intransa,
 tu de fapt refaci
 in miniatura
 intregul sir
 al vietii tale.
 Doar că tu trebuie să fii în transă, trebuie să fii în po
vestia aia.
 Ok?
 Cum se lucrează?
 Eu nu am mai pus pe colegi să facă, dar se fac trei bilăț
ele.
 Pe unul scrie prezent, pe unul scrie trecut, pe unul scrie
 viitor.
 Îți imaginezi care-i linia timpului tău și pui doar trecut
ul ca momentul prim al liniei timpului,
 ca și cum acolo-i te-ai născut, prezentul și viitorul.
 Chiar dacă linia e în S, tu pui acolo, acolo și acolo.
 Dacă unghiul e așa, pui aici, aici și acolo.
 Înțelegeți?
 Deci, îi iei cadrul general al liniei și pui cele trei pozi
ții,
 capeții și prezentul.
 Da.
 Vreo relevanță, dacă în cămpul tău, vizual, nu ai viitorul?
 Nu.
 Singura diferență ține de tiparul de personalitate al acel
ui om, o persoană de exemplu care are...
 Hai să vă fac o altă variantă de linia timpului.
 Și o să vă provoc acum să vă desenați voi propria linia tim
pului, să zicem că e așa,
 să zicem că asta ar fi, uite, asta ar fi linia timpului, a
ici ar fi trecutul, prezentul și viitorul.
 Câmpul vizual e ăsta, să zicem.
 Ok? Asta înseamnă că persoana respectivă este o persoană
 care se gândește doar la segmentul ăsta de timp.
 Ăstea la alte...
 Ăstea la alte nu o preinteresează.
 Vă dau o altă variantă de linia timpului.
 Persoana e aicea și fii atent.
 Ăsta este trecutul, aici e prezentul, ăsta e viitorul.
 Câmpul vizual e ăsta.
 Este persoana care vorbește să gândește continuul la trecut
, trăiește în trecut.
 Înțelegeți? Vă dau o altă variantă de linia timpului.
 Îh... viitor, trecut.
 Câmpul vizual e ăsta.
 Îh?
 Nici una, nici viitor, nici trecut. Momentul prezent.
 Atât are în vedere.
 Vă dau o altă variantă de linia timpului.
 Să zicem că tu ești aici, linia timpului e așa.
 Trecut, prezent și viitor.
 Aici este ruptă linia timpului, asta deja trebuie făcută
 terapie.
 Vă dau o altă variantă de linia timpului.
 Să zicem că e trecutul și viitorul.
 Asta este tendință de sinucidere.
 Dacă linia timpului se termină brusc, este sinucidere, nu
 mai e tendință de sinucidere.
 Înțelegeți?
 Când apar rupturi pe linia timpului,
 Momentele în care sunt rupturi pe linia timpului, persoana
 respectivă se simte fără nicio resursă, adică depresie.
 Da, exact asta se și face.
 În transă, dacă ți-amintuiești, eu am zis, colegii vizual
izează de trei ori mai lungă linia timpului.
 Nu știam cât e, dar nu strică.
 Știi?
 Da.
 Da, deci asta contează foarte mult.
 Cum îți imaginezi tu linia timpului tău? Așa este viața ta.
 Așa îți construiești viața.
 Tu te simți obligat să respecți viața pe care o dă de fapt
 linia timpului tău.
 Există variante în care linia timpului poate să fie așa.
 Da?
 Viitor, prezent și trecut.
 Sau tu poți să fii lângă linia timpului.
 Deci poți să fie în spate trecutul în față viitorul.
 În stânga trecutul, în dreapta viitorul.
 În dreapta trecutul, în stânga viitorul.
 Nu e nicio treabă.
 Sunt enși pe variante posibile.
 Deci nu... nu e una mai bună decât alta.
 Problematice sunt ăstea, ăstea.
 Mai există linii problematice
 Când există, de exemplu, așa, și ăsta-i trecut.
 Și ai două liniale trecutului.
 Nu. Când există traume, pe un segment de linia timpului imp
un anumite evenimente.
 Alte evenimente din viața mea le pun pe altă linia timpului
.
 și-mi vizualiză ca și cum ar fi două,
 pentru că nu vreau să se amestece unele cu altele.
 Dar e problematic, că l-o trebuie rezolvat. De ce?
 Pentru că senzația este că sunt rupt în două. În trecutul
 meu sunt șcindat.
 Da, suntem pe-aia acolo.
 Cum putem să ne dăm seama că linea e întrăruptă?
 Cum poți să-ți dai seama că e întrăruptă?
 Da.
 Pe când o desenezi.
 Așa?
 Când o desenezi, pur și simplu, momentul în care...
 Deci, oameni buni, NLP-ul nu este pentru oamenii care se pă
călesc singuri.
 Adică dacă tu zici, bă, eu am senzația că e întrăruptă, dar
 o fac întreagă, ce să zic?
 Da.
 Și a doua întrebare, care sunt etapele?
 Prima dată văd trecutul, după aia prezentul și vie tu...
 Păi cum am făcut? Am zis, amintrește-ți un moment de acum
 un an, amintrește-ți un moment de acum 10 ani, arată-mi
 unde sunt.
 Imaginează-ți un moment de peste un an de zile, imaginează-
ți peste 10 ani, arată-mi unde sunt.
 Ok? Și atunci, tu desenezi pe foaie chestia asta.
 Da, sunt situații în care persoana zice, da, eu văd în sus.
 Nu contează, aplatizezi.
 Pui ca și cum ar fi pe plan.
 Știi? Poți să-mi zic așa.
 Dă-i o chei, dă-le așa.
 Am văzut.
 Da. Dă-i microfonul spate.
 Imediat am văzut, mulțumesc.
 Ultimă întrebare.
 Mareu, să crezi că e o idee bună după ce noi am deschis în
 alinii a timpului?
 Să întrebăm persoana, crezi că e sigur că e singura alinii
 din trecut?
 Sau e posibil să mai e alta?
 Nu, nu întrebăm.
 De obicei, când sunt multiple liniale timpului, persoanele
 sar dintr-o emoție într-alta foarte brusc, trec de la o
 stare la alta, spun, nu știu cine sunt, nu mă regăsesc.
 Acolo, hai să zic că nu este de nivel de practitioner, de
 lucrat, știi? Implică deja să ai experiență în terapie.
 Eu vi le-am dat doar ca sa stiti ca exista.
 Dar nu neaparat ca sa lucrati pe ele.
 Ok?
 Da, mai sunt intrebari?
 Ok, hai sa vedem. Uite si acolo o intrebare cineva.
 Uite, aici e un micropon. Mai duce-ti si un micropon acolo
 si gata.
 Tine mana sus, este o stevanat. Da, zi.
 E posibil ca exploratorul sa
 facă linea timpului greșit?
 Să-și o imagineze greșit?
 Da, dar nu e atât de relevant, fii atent.
 De exemplu, colega voastră, prim Nelly,
 avea ceva de genul ăsta, era ca un opotcoavă,
 vă amintiți, un U.
 La un moment dat,
 mergând, s-a depărtat de la linea dreaptă
 și s-a dus un pic așa.
 Nu este atât de relevant această mică diferențiere,
 pentru că în minte se păstrează ideea respectivă.
 Dar e adevărat, dacă ar fi mers așa și în loc să meargă în
 față, s-ar fi dus în spate, aș fi corectat. Era majoră
 diferența.
 Plus, încă ceva valoros și cu asta ne oprim imediat, linile
 timpului, structura lor se schimbă în timp pe măsură ce noi
 evoluăm.
 Scopul, de exemplu, există linile timpului haotice
 Și aici e prezentul, trecutul și viitorul.
 Când văd o asemenea linie a timpului, o corectez.
 Am văzut liniale timpului circulare.
 Circulare la modul că era prezentul aici, dar era trecutul
 aici și viitorul tot aici.
 Înțelegi?
 Și atunci, chestiile astea de fapt nu îți dau energie ca să
 te duci spre viitor.
 Te învârți în cerc.
 Și e bine să le desfaci.
 Și folosind transa hipnotică,
 sugerez exploratorului să creeze totul, să le pune pe o l
iniie.
 Și să-i dea o liniie.
 Ok?
 Da, uite-a acolo.
 Să aude?
 Întrebarea legată de procesul pe care l-ai avut cu Mihaila,
 Eu din poția de observator am sesiza faptul că nu reușea să
-și găsească a doua resursă.
 Faptul că ai disociat-o, în primul rând, din motivul că emo
ția era foarte puternică, ai fost nevoie să o disociezi.
 Și practic a fost o metodă prin care ai căutat a doua res
ursă.
 Iar fiind disociat a fost și a dat seama mai ușor de a doua
 resursă.
 Asta voiam să înțeleg, dacă ăsta a fost motivul pentru care
 ai disociat-o.
 nu se face, dar Mihaila a ales o situatie foarte intensa, c
eea ce e foarte bine, ca de asta suntem aici.
 Insa, de exemplu, dupa pauza, eu o sa va recomand voi sa
 lucrati cu situatii, nu de incarcatura 10, ci de 7-8.
 Pentru ca daca intri cu incarcatura de 10, acolo trebuie sa
 ai mai multe unelte la indemana, ca sa poate sa te adaptezi
 situatia.
 Eu le aveam, dar nu stiu daca voi le aveti inca, stii?
 Si atunci ea ceva ce poti sa pasesti cu o resursa acolo si
 sa zici ca e... sa faci rezolvarea.
 Ok, si in contrebare legata de chestia asta, la final ai
 pus-o in situatia respectiva tot cu mana de... de mana cu
 acea prietena.
 Da, sa fiu...
 Mai era nevoie sau din moment ce isi creasea ancora desigur
anta?
 Pentru ea da. Pentru ea era necesar pentru ca era situatia
 intensa.
 Si atunci am vrut sa lucrez cu toate mijloacele sa fie sig
ur acolo.
 Si sa vizualizeze. Si ideea prietenii si tot o incarca mai
 mult.
 Si nici aia n-a fost inca suficient. Adica inca mai e neces
ar acolo.
 De exemplu, la Mihaela, eu as face metoda prima aia cu met
aforele.
 E mult mai puternica decat a doua.
 Înțelegeți? Adică, dacă mă duc pe linia timpului, mă duc și
 zic, ok, cum vezi aici?
 Și Mihela poate mi-ar fi zis, văd un incendiu, văd un vul
can, o explozie.
 Hai să ștergem acel vulcan, hai să ștergem, hai să ștergem
 să...
 E o propastie, hai să o astupăm.
 Înțelegeți? Și atunci, de ce e mai eficient?
 Nu mai intră practic în situație, nu își mai amintește conț
inutul situației,
 ci se uită la însamblu situațiilor similare din viața sa.
 Da.
 Trebuie să ne oprim.
 Da.
 Hai...
 Scuze, ridicați-vă cineva mâna acolo,
 dar îți dau și ție imediat microfonul.
 Că...
 Sunt multe întrebări pe linia timpului.
 E posibil să ajungem să ne...
 să fim disociați de linia timpului datorită unei traume pe
 care am avut-o în trecut?
 Cu dorința ascunsă de a ne reprima emoțiile?
 Sigur, asta e situatia asta de care vă zicem, rupem, ne rup
em de linia timpului.
 Și scopul este să ajungem să fim asociați, este unul din sc
op?
 Nu, că nu este neapărat să intri pe linia timpului, adică
 vezi cum am desenat aici,
 poți să fii lângă sau poți să fii pe linia timpului.
 Ăstea nu înseamnă că una e mai bună decât cealaltă, pentru
 doar diferă structura ta de personalitate.
 De exemplu, dacă ești în afara liniei timpului, ești mai
 rece ca și structură de personalitate.
 Mai rece nu înseamnă că ești un om rău, rece, ci mai dist
ant, pe când dacă ești în interiorul liniei timpului,
 ești genul de om care se entuziasmează, care trăiește clipa
.
 Asta e singura diferență, dar nu înseamnă că dacă ești diso
ciat, trebuie să faci ceva ca să te asociezi.
 Vă dau un exemplu. Linea timpului la mine este disociată.
 Mai exact, dacă vreți, eu și arăt.
 Ăsta sunt eu și linia timpului la mine e așa.
 Trecut, prezent și viitor.
 E o distanță între mine și linia timpului.
 De fiecare dată, când eram obligat să merg la petreceri,
 trebuia să fac un exercițiu pe linia timpului,
 să mă asociz măcar temporar și după aia să ies iară de pe
 linia timpului.
 Pentru că altfel nu suportam.
 Trebuia să intru în linia timpului ca să mă bucur de moment
ul ăla ciudat și după aia ieșea miarăși.
 Momentul ăla ciudat de party, știi?
 Eu la ziua mea, norocul meu că stătea sora mea cu invitații
, eu mă duceam și mă culcam.
 Vorbesc serios, adică faz reală. Prieteni din copilărie mă
 știu.
 Iar rămânea cu ei să distrau toată noaptea la mine acasă.
 Și eu mă duceam la mine în cameră și ca să nu mă deranjeze
 în cuiamușa,
 și ăștia băteau în ușă că nebunii, știi?
 Dar la un moment dat s-au obișnuit că n-au cu cine și fie
care își vedea de prietenia lui.
 Da.
 Microfonul verde?
 Vărbește, vorbește.
 Dacă în legătură cu un eveniment din trecut simt un moment
 de înainte și de după, ce a fost înainte nu mai știu, este
 că am multiple linii?
 Nu. Alea sunt rare. Nu vă gândiți, din toată sala asta nu
 cred să fie nici măcar o persoană care să aibă linii
 multiple.
 Sunt rare și se întâlnesc în patologii,
 în situații intense de traumă.
 Se întâlnesc, dar rar.
 Traume trece până-n toate,
 dar nu înseamnă că automat se creează mai multe liniele tim
pului.
 Deci, nu e...
 Hai după pauză!
 Bine!