 Muzica
 Buna seara, bună seara, bună seara, bună seara!
 Încep cu scuzele de liguare
 pentru că facem efortul de a oferi workshop-uri din cei mai
, să spunem așa, calitative, priemne, după cum vădem, suntem
 din nou în studio, nu suntem acasă în confortul casei, sunt
em într-un studio.
 Apar provocăratei din cele la care ne-aș adăugăm pentru
 care încerc scuze, mi le asum eu, și mulțumesc pentru timp
ul vostru, au trecut aproape 20 minute.
 Sper să le compensăm prin ceea ce urmează să vă oferim în
 seara asta.
 Pentru că mulți n-ați fost de mult alături de noi, din nou
 aprecieți și pentru voi.
 Și vă mulțumesc că ați venit, că ați de ceva vreme trecuți
 prin cursurile noastre.
 În seara asta, pentru unii o persoană pe care o cunoașeze
 deja, urmăriți separat de mine,
 pentru unii o veți cunoașe în seara asta pentru că este pri
etenina foarte bună, un om expert în psihologie și hipnot
erapie în special,
 va sparge multe mituri și va vorbi despre știința, da? Des
pre știința, nu gândirea magică,
 presupunele nu, să spunem așa, manifestarea și aceste
 concepte vagi
 despre regrese himnotice în seara asta cu psiholog, hipnot
erapeut și prietenia mea foarte bună
 de la care am învățat foarte mult inclusiv hipnoză pentru
 că am câteva formări făcute ca și cursant a lii
 Ruxandra Buzan, bine vii Rux!
 Bine v-am pus! V-am pare tare bine să fiu aici cu tine!
 Întotdeauna e o mare bucurie să fiu cu grupele tale!
 Mai aproape un pic de microfon, te rog!
 Dacă zice, ești la ProTV, Ionuț?
 Nu, nu sunt la ProTV, sunt în studio cu colegul meu, Valent
in, Eddie și Aurelia
 și din nou, îmi cer scuze, ne pare rău, a fost o provocare
 la modul că, efectiv, nu ne vedeam.
 Deci, ne auzeam și nu ne vedeam.
 Un cablul dintre multe zeci de cabluri care a zis, azi nu v
reau, probabil că eram în vacanță și l-am deranjat noi,
 n-a vrut să funcționeze și, efectiv, nu ne vedeam.
 Și am spus că, decât să intrăm, să nu ne vedeți, să facem a
șa podcast pe stil audio,
 Am zis că mai deloc un pic de timp și rezolvăm.
 Din nou, apreciez mult răbdarea.
 Rux, în seara asta despre regresie hipnotică.
 În primul rând, dacă vrei și te rog, chiar dacă nu vrei,
 insist, spune-ne câteva lucruri, puține,
 pentru cei care să spunem te cunosc astfel pentru prima oar
ă.
 Din experiența ta profesională, cu ce te ocupi, pregătirea
 ta pentru haterii care spun bă,
 dar voi vorbiți de regresie pe ce bază, ca după aia să
 mergem un pic în spre miturile din spatele reversiei hipnot
ice.
 Sunt Sandra Bulzan, sunt psiholog și hipnoterapeut.
 Artititatea principală în ultimii vreo 10 ani e îndreptată
 în zona predării,
 zonei de hipnoză, de terapie prin regresie.
 Sunt unul dintre cei nouă trainarii acreditați la nivel
 internațional să predea nu doar terapie prin regresie,
 ci instrumente avansate de terapie prin regresie.
 Am făcut pe lângă facultate și master o mulțime de cursuri
 de formare, evident în special în străinătate, de la
 regression therapy,
 la cursuri de lungă durată cu cei de la Milton Erickson
 Foundation. Eu sunt un om așa mai tocilar, știi? Mi-am
 place să învăț tot timpul.
 M-hm. Mulțumesc de feedback, dragilor. Nu s-auzea foarte b
ine acum să audem.
 Din nou vă spuneam, cablurile noastre au fost în vacanță și
 ele și acum le-am încălzit.
 Mersi mult, Rus, pentru prezentarea asta. Practic, faci hip
noză și psihologie de aproximativ câți ani?
 Aproximativ 15 ani.
 15 ani, deci...mult, tare. Ești specializată din pasiune
 sau din ce motiv în hipnoză regresivă?
 Pasiune în fiecare celu la ființei mele. În primul rând au
 fost experiențele proprii, apoi a fost lucru cu oamenii zi
 de zi.
 Și tu știi, eu spun foarte des că am cel mai cool job din
 univers.
 Și tu și eu, dar nu. Te las pe tine să te lauzi cu el acum,
 e regulă? Perfect.
 Ce te pasionează? Sau ce te-a atras la regresie? Ca să...
 M-a atras la terapia prin regresii pentru ca tot timpul fac
 distintia asta extrem de importanta
 intre regresii si terapie prin regresii pentru ca nu vorbim
 doar despre a ne juca si a face o clolatorie,
 ci a cauta si a rezolva ceva. Scopul din perspectiva mea e
 partea de rezolvare,
 partea de a ia o viata mai buna in aici si acum.
 Si din nenumaratele tipuri de terapii pe care le-am incerc
at, le-am testat, le-am invatat,
 Pentru mine cel puțin, ăsta e de departe tipul de terapie
 cu rezultatele cele mai stabile, cele mai durabile, cele
 mai clare.
 Ok. Deci, himnoza regresivă aduce rezultate palpabile,
 empirici dovedite.
 Pe ce fel de provocără se poate lucra cu regresia himnotică
?
 Am o listuță întreagă la care o să ajung un pic mai târziu,
 dacă îmi dai vreo.
 Ok, sigur, sigur, sigur.
 De unde vrei să mergem? Să începem de la mituri?
 Sau să începem de la ce este hipnoza?
 Sau să readuce aminte pe cei care nu știu de unde vrei tu?
 Hai să luăm de la început.
 Pentru că zona asta de hipnoză și terapie prin regres e și
 mai și, ca să nu zic vieța întăriare,
 sunt invăluite într-o zonă din asta de misteri și pare un
 foarte mare buhu cu cuca.
 Și când e vreo baghietă magică și face niște fierturi.
 Ori, în realitatea este că e știință pură.
 Aud des oameni care spun că le teamă, de exemplu, de starea
 de hipnoză.
 Și singurul motiv pentru care ne este teamă de hipnoză este
 că nu înțelegem ce e asta.
 Pentru că dacă am impresia că hipnoză e o stare din aia în
 care eu îmi pierd cunoștința,
 nu mai știu de mine și ala de lângă mine face ce vrea cu
 mine,
 este normal să-mi fie de teamă.
 că e firesc cu un om logic și rațional să nu vreau să fiu
 la dispoziția minții oricui.
 Realitatea este că hipnoza, pentru că lucrăm zona de terap
ie prin regres, e prin hipnoză.
 Hipnoza dincolo de mituri este o experiență foarte normală
 și foarte comună,
 și naturală.
 Naturală, pe care fiecare dintre noi o avem în fiecare zi,
 numai că nu știm să o denumim hipnoză.
 Gândește-te, când ești la tine acasă și citești o carte,
 o carte care te interesează, care te prinde, pe care îți do
rești să o citești,
 la un moment dat, realitatea cărții devine mai reală decât
 încăperea în care ești.
 Ceea ce, imaginile de acolo devin mai reale pentru tine în
 momentul ăla decât tablourile de pe pereți.
 Asta fără să însemne că nu ai în condiționare conștiența că
 ești în camera ta.
 Sau că nu ai control.
 Exact.
 Dacă de exemplu ești acasă și copiii se joacă în camera ală
turată, da, în timp ce citești, oricât ai fi iat de absorbit
 de carte, o să-i auzi.
 Dacă trece o mașină de poliție pe stradă, o să-o auzi.
 Doar că în momentul ăla e o decizie. Cum se aude sunetul?
 Se aude ca și cum? E firesc, e normal?
 Sau se aude ca și când e nevoie de atenția mea, caz în care
 o să las cartia deoparte și o să-mi văd bine frumos și o să
 mă duc să văd ce se întâmplă dincolo.
 Cu alte cvinte am control și am de ales să prioritizez
 Stimulul care vine către mine.
 Exact.
 Să-i dau atenția sau să nu-i dau atenția.
 Da.
 Cea mai bună definiție a hipnozei este aceea că hipnoza
 este o stare de atenție, intenționat, focalizată.
 Ok.
 Și îmi place foarte mult asta.
 Atenție, intenție, focus.
 Excellent.
 Despre asta și în orice moment al vieții mele,
 împun atenție,
 În mod intenționat pe ceva, aia este o stare de transă.
 Excellent. Și acum vine, cum să zic, cunoscătorul un pic,
 un piculuț de hipnoză din mine, care vine și spune
 Aș putea să fiu într-o stare de transă fără samatenția
 intenționat focalizată undeva? Aș putea să fie cum este, nu
 știu...
 Conduc.
 Mă concentrez la drum, dar mintea mea e cât de mai repede
 vine vacanța și încep să-mi fac planuri de vacanță.
 Dar nu o fac intenționat, e pilot automat.
 Dar ne-a zice că în momentul ăla suntem atenți la drum.
 Corect. Deci prin urmare, nu suntem atenți la gândurile no
astre, la poveștile din capul nostru.
 Pentru că gândește-te, facem lucrul ăsta atunci când o du
cem de obicei pe un drum cunoscut.
 Dacă sunt pe un drum necunoscut, dacă sunt în spațiu pe
 care nu îl știu, nu sunt în vacanță, în mintea mea.
 Sunt acolo prezentă. Dacă sunt pe același drum obișnuit de
 acasă la birou, fac o grămadă de lucruri.
 Dar atenția mea, realmente, nu este pe drum, este pe ceea
 ce se întâmplă.
 Nu, nu, doar vreau să subliniez faptul că, dacă e
 contextual potrivit, faptul că avem un pilot automat.
 Categoric.
 Care uneori preia atenția și o ne defocusează.
 Ne trezim, de exemplu, că am ajuns la birou, dar nu știm
 cum.
 dar nu știm cum. Am luat metouă, nu știu, am ajuns și sunt
 bine, și sunt safe.
 Și pilotul automat, și pilotul automat uneori, asta e doar
 părerea mea și convingerea mea,
 ne bagă și într-o transă pentru că nu suntem atenți la ce
 transă alegem, că potenți să ne alegem transăle.
 E o chestiune de prezență. Absolut. Asta vreau să spun.
 La un moment dat am făcut o declarație pe social media care
 a explodat, când am spus și îmi susțin afirmația în continu
are,
 Că starea de anxietate este una dintre cele mai comune
 forme de trance pe care oamenii le triesc.
 Pentru că în momentul ăla, dacă eu sunt aici cu tine, dar
 încep să mă gândesc la toate nenorocirile Pământului,
 în momentul ăla, inclusiv fiziologic, corpul meu nu o să tr
ăiască ca și cum sunt aici cu tine,
 ci o să trăiască ca și când eu sunt în toate nenorocirile P
ământului.
 Ori, faptul că mulți dintre noi în societatea de astăzi și
 în ziua de astăzi, frecvent trăim anxietatea,
 aia este o formă, e o formă nocivă de transă, dar e o formă
 de transă.
 Excellent, super exemplu, nu m-aș fi gândit, este excelent.
 Ok, mergem mai departe.
 Vreau să vă întreb despre dovezile faptului că chimnoza
 este studiată de foarte mult timp,
 științific e dovedită că funcționează
 inclusiv la nivelul creierului poate fi măsurată
 prin undele cerebrale
 Deci nu este vreun dubiu că hipnoza
 mai este ceva magic cum era nevomediu
 Nu, categoric. Acum când vorbim despre hipnoze
 e important să fim foarte clari că vorbim
 în general despre două tipuri de hipnoze
 Ok
 Vorbim pe deoparte de hipnozea de sugestie
 Este cea care în momentul de față
 din fericire a devenit din ce în ce mai acceptată
 inclusiv multe organizme
 din astea medicale
 la nivel internațional acceptă din ce în ce mai mult putere
a hipnozei de sugestie.
 Ce înseamnă hipnoze de sugestie? Ca să definim asta.
 Hipnozea de sugestie adresează de obicei probleme neemoțion
ale simple.
 Cum ar fi procrastinarea, fumatul, fricile simple, cum ar
 fi frica de avion, încrederea în sine,
 Somnu, insomnia sau așa mai departe.
 E o listă mai lungă.
 În hipnoză de sugestie, clientul vine la terapeut, îi spune
 care este problema.
 Pe baza interviului făcut cu clientul, terapeutul crează
 pentru client specific, personalizat,
 că de aia vorbim despre hipnoză ericsoniană, un script de
 reprogramare hipnotică.
 Pe problema lui.
 Uite, ca să rămânem la exemplul tău de conduză de mașina,
 am făcut, la un moment dat, nu de multe oștriță din asta,
 demo pe frică de a conduce mașina.
 Clientă spunea, uite, mi-e frică să mă urc în mașina, nu
 are nicio logică, dar mi-e frică.
 I-am ascultat povestea, i-am făcut un scrip de reprogramare
, i-am dat niște resurse, i-am reamintit, de fapt, despre ni
ște resurse.
 Când hipnoză, până la urmă, nu programăm clientul cu nimic,
 spunea Ericsson, ci invocăm experiența clientului.
 Am programat despre cum se urca in masina, asa mai in parte
.
 Clienta cred ca e cel putin un an de atunci, conducem fie
care zi.
 Pentru ca pe baza povestiei, creem un script de reprogram
are hipnotica.
 Clientul vine, se asaza, inducem o stare de tras, dupa care
 facem reprogramarea subconscientului pe problema respectiva
.
 De obicei teoria zice ca e nevoie cam de intre 3 si 5 dinse
 ca o problema sa se rezolve.
 Evident, nici aspirina nu funcționează la fel la toți.
 Asta e hipnoza de sugestie, în care vin și dau niște sugest
ii pe ceva.
 Pe partea asta de hipnoza de sugestie există nenumărate
 studii, atât de multe studii.
 La un moment dat m-a surprins și pe mine să văd cât de mult
 studiu există pe hipnoza asta de sugestie.
 De la chestiile astea super simple, folosit ca si
 instrument in plus, inclusiv pentru cei cu probleme de anx
ietate, de depresie,
 nu mai vorbesc de incredere sine, de insomnie si alte si
 celelalte, pana la studii care vorbesc despre impactul hip
nozei de sugestie
 in tratarea bolilor autoimune. Evident, pastrand medicatia.
 La urma suntem amandoui oameni foarte...
 Da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
 da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
 da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
 da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
 da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
 da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
 da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da, da,
 da, da, da, da, da
 cum psoriazisul și dermatita atopică, să poți să adaugi niș
te ședințe de hipnoză de sugestie pe lungă medicație și tot.
 Restul face o diferență semnificativă.
 În bine, ca să fie clar.
 Categoric, da.
 Asta e pe deoparte.
 Pe de altă parte, vorbim de hipnoza regresivă.
 Asta încă probabil mai are un pic până când să intre în gra
țile albine medicale.
 Am cekit ceva mai des despre ea, că e popular și o să vorb
im și despre asta, dar științific vorbind, încă nu este
 foarte acceptată de profesioniștii din alte domeni, ca să f
ie clar la cine ne zic.
 Dar pe mine mă miră cât de mult studiu există și nu e
 popularizat. Noi avem impresia că nu există studii despre
 subiectele acestea, pentru că nu stăm să căutăm.
 pentru că probabil e și o industrie în care nu există sufic
ient de mulți bani încât să...
 Sau există suficient de mulți bani în partea celor care nu
 vor să dovedească să nu se popularizeze rezultatele acestui
 abordari
 pentru că n-as, s-ar împărci plăținta.
 Să zicem ca un elege și flouri, am făcut mai bine.
 E ca și cum știm că placebo e un efect al minții și nu știm
 de ce funcționează pe bază unor convingeri, corpul are niș
te modificări chimice.
 Dar noi nu studiem placebo, noi studiem medicamentele care
 se bat cu placebo, dar nu studiem placebo.
 E la fel si aici.
 De bine ce vinde.
 Da, asta zic, hai sa nu...
 Bun, hipnoza regresiva, vorbim de hipnoza regresiva.
 Sunt mai multe forme in orice fel sau este doar un singur
 tip de hipnoza regresiva?
 Acum, in primul si in primul rand, eu fac distintia dintre
 regresi in viata anterioare si terapie prin regresie.
 Ok, ca rog.
 Aici este problema majoră, dacă mă între pe mine, în ziua
 de astăzi.
 Pentru că, din perspectiva mea, cel mai ușor lucru pe care
...
 care e de făcut în toată chestia, să e să duci clientul în
 stare de transă
 și să-l pui să acceseze o viață anterioară.
 E cel mai ușor.
 Cel mai simplu.
 Ok.
 Tu știi, în cursul meu de 16 zile, 2 zile ne focalizăm pe
 cum inducem...
 pe cum ducem clientul într-o viață anterioară, și cel puțin
 14, pe cum vindecăm
 Ce descoperă clientul într-o viață anterioară?
 Ce dură-i mie din curs cu acest lucru.
 Hai!
 Good times!
 Good times!
 Și focusul este, de fapt, pe cum vindecăm ceea cea acolo,
 pentru că au zi de regresi în viața anterioară, împreunând
 că e zona asta de viață anterioară.
 Uu, are ce am fost într-o viață anterioară!
 Și sunt oameni care nu știu ce zic, dar zic.
 Cum că mulți dintre oamenii care experimentează asta s-ar v
edea în vieța trecută regi, regine, globoară și...
 Sigur, nu te duci într-o viață antarol că ai fost un simplu
 țăran.
 Te duci într-o viață antarol că ai fost cezar.
 Când aflicăzi mai mulți cezari ai o problemă.
 Da, problema e, știi că nu afli că ai fost cezari.
 Asta este singura chestie.
 Cred că am condus până în ziua de astăzi bine peste 10.000
 de regresii grupi individual.
 În toate astea, știi câte...
 N-ai dat peste un cezar?
 Mai am dat peste patru viețe anterioare celebre.
 Ok. Din 10.000, peste 10.000.
 Da.
 Uuuh!
 Așa că... eu zic că nu ne bazăm pe toți.
 Slabe șanse să ne întâlnim toți că am fost Cleopatra și Ce
zar.
 Știi de ce?
 Pentru că e foarte important care e intenția cu care fac
 procesul ăsta.
 Mhm.
 Oamenii cu care lucrez eu, eu zic că eu nu fac turism
 regresional.
 Uuuh, ce frumos!
 Dacă vrei să știi o poveste, recomand cu drag multe cărți
 și vreo câteva filme.
 Strise foarte bine, de la fel.
 Avem suficient material.
 Părerea mea este că, dacă faci procesul ăsta, atunci...
 Da, poate că sunt curios și ce s-a numitat într-o viață an
terioară.
 Dar până una alta, până ești curios de asta, cam ce vrei să
 rezolvi în viața ta de acum și aici?
 N-am foarte mulți iluminați, prin jur.
 Până mai cunosc după mine, hai să fim sinceră.
 Așa, hai să zicem până la capăt tot.
 Da, Horia este singurul.
 Ok, bun.
 Deci terapie prin regresie și regresie în viața anterioară.
 Da, pentru că e zona asta de regresii în viața anterioară.
 Știi și lumea, mă duc să văd ce am fost într-o viață anter
ioară.
 Păi, de ce? De ce ai face asta?
 Sau te duci și vezi o viață anterioară
 Și aici e provocarea mea cu ce se întâmplă în social media.
 Hai să zicem pe aia dreaptă.
 Te rog.
 Există cursuri de hipnoză, dragilor, și de terapie prin
 regresie, de două ore pe Udemy.
 Da.
 Costă probabil 6 dolari.
 Da.
 Și în două ore aveți un certificat.
 Așa este.
 În părerea mea, e că nu e nimic ce face mai multe rău dom
eniului ăstia decât asta.
 Așa este.
 Pentru că avem el...
 Bagatelizează și diluează și poluează mult.
 Și face rău.
 Așa e.
 Pentru că...
 Manisestări, știi?
 Hai să zicem că fac cursul de două ore pe Udemy,
 reușesc să duc clientul în stare de transă,
 reușesc să-l duc ca un client bun,
 să-l ducem și într-o viață anterioară,
 și pe urmă ce?
 Îl trimit cu o cunție a Pandora,
 e deschis acasă?
 Da, înțeleg.
 Care este și mechiria, știi?
 Și, până la urmă, când facem asta trebuie să o facem cu
 responsabilitate.
 Și cu etică, sigur.
 Nu că e ca și cum, ok. Mă duc, pun omul să-și amintească un
 eveniment traumatic de la 5 ani.
 Și după ce-și l-a amintit, i-și spună, ok, deschide-a, ok
 și du-te acasă.
 Cum ajuta asta?
 Absolut cu nimic și face și mult rău.
 Și face și mult rău. De-aia diferența în terapie prin
 regresie este că regresia este doar o bucată.
 Mergem să vedem care este sursa tristeții.
 Regresia este o bucată cu un scop.
 Cu un scop.
 Nu este scopul.
 Scopul nu este regresia. Scopul este transformarea.
 M-am mai mult scopul e ca omul să aibă o viață mai bună în
 aici și acum ulterior acestui proces.
 De-aia e nevoie de niște tehnici terapeutice clare pe care
 noi să mergem și cu care noi să lucrăm.
 Pentru divertisment, recumand cu mare drag, regresiile an
terioare în vieța anterioare fericite,
 vieța anterioară resursă, în care vedem cum a fost.
 Am, de exemplu, poate simt că în viața asta îmi lipsește în
crederea,
 sau îmi lipsește sentimentul de a fi iubit deplin și necond
iționat,
 sau n-am experimentat, nu știu, sentimentul de împlinire
 profesională.
 Pot foarte bine să mă duc într-o regresie într-o viața an
terioară resursă
 cu intenția de a accesa sentimentul de împlinire
 profesională
 și să mă întorc cu resursa aia în aici și acum.
 E extraordinară chestia asta.
 Doar ca și concluzie, ne întrebă Mihăela încet, regresia
 este practic un instrument terapeutic?
 Și răspunsul la ea deja doar vreau să fie clar.
 Categoric.
 Categoric, da.
 Categoric, da.
 Bun.
 Și vreau să mai fac o observație.
 Când vorbim de terapie prin regresie, nu vorbim exclusiv de
 regresii în vieța anterioară.
 Am clienți care vin la mine și zic, vreau să fac o regresie
.
 Și întrebarea este ce e mai important pentru cine s-a acces
it o viață înterioară
 sau să rezolv problema?
 Pentru că, dacă ce e important este să rezolvăm problema,
 atunci când ceri sub conșientului să te ducă la sursa trist
etii, de exemplu,
 e posibil că acea sur să fie într-o viață trecută,
 dar poate în copilăria curentă, poate în perioada intrauter
ină,
 poate este legată de altceva.
 Ok.
 Ok.
 Hai să revenim la ce ziceam un pic mai devremea, că ziceai
 de...
 Ne rogă colegii din regie și din ce să ridicăm un pic tonu,
 că nu ai vindeat în transa noastră că nu ne-am văzut de
 mult.
 De mers pe...
 Știm și suntem pasionați de subiect și vrem să oferim și
 experiența cât să poate înciuda provocălor tehnice.
 Pentru care vă mulțumesc pentru rodoare, dragi ori, vă ap
reciz și vă iubesc pentru asta.
 Să ne spuneți pe parcurs, în orice fel de sens, să aveți
 feedback sau întrebări.
 Lăsați încet, în timp ce rucți, vorbește sau explică.
 Eu le văd, le iau și încerc să le preiau din mers pe cât
 pot.
 Am înțeles, o să vorbim mai tare. Vă pup și vă îmbrățește.
 Bun.
 Mai faceți-mi semn, că eu o să-ți fac semn cu un sar.
 Da, eu o să-ți fac semn cu un sar, sigur, sigur.
 Când încep să vorbesc mai încet în ea.
 Eram la partea de studii, acolo m-ai întrebat și am divagat
 eu un pic,
 pentru că sunt mulți oameni care zică, a, de unde știm că
 viețile anterioare există,
 dacă nu există, nu e adevărat, că nu ne scriem Biblie
 foarte evident și mai departe.
 Și există un cercetător celebru, ar trebui să fie mult mai
 celebru decât este.
 El se numește Ian Stevenson.
 A fost cercetător la Facultatea din Virginia timp de vreo
 30 de ani.
 Și ce a făcut omul ăsta este absolut remarcabil.
 Și anume a luat și a studiat poveștile unor copii sub vâr
sta de 6 ani,
 care susțineau că și-ar aminti o viață anterioară,
 dar povești care erau suficient de în detaliu
 încât să poată să fie verificate.
 Lua povestea copilului și mergea și verifica în satul
 respectiv cu familia respectivă,
 practic vedea dacă povestea copilului este reală sau nu.
 Cercetările astea le-a dus el pe o perioadă de vreo 30 de
 ani,
 după care au fost preluate ulterior de către Carol Bauman
 și încă cineva îmi scapă numele asta.
 Și Jim Tucker.
 A se precizat că erau oameni de știință.
 Sunt oameni de știință.
 Nu oameni treziți de păstrădă pasionați de vieța anteriore,
 ci, dacă nu mă știu, era psihiatri.
 Amândoi au fost psihiatri.
 Da, și cercetători, cu doctorate.
 Practic ei erau niște oameni destul de...
 Ian Stevenson, am înțeles bine?
 Ian Stevenson a fost cel care a pornit zona asta de cercet
are
 și Jim Tucker este cel care a preluat de la Ian Stevenson.
 Îmi imaginați că deja și Jim Tucker s-a retras,
 pentru că vorbim de 50-60 de ani în urmă.
 Atât de mult domeniul cercetat deja, ca numără de ani e sp
atele acestei...
 Da, în cadrul Universității de Virginia, în cadrul unui
 departament științific, cu niște protocoale extrem, extrem
 de bine așezate,
 făcute din perspectiva unor oameni șceptici. Jim Tucker în
 cărțile lui zice, nici în ziua de astăzi eu nu vă spun că
 eu cred sau nu.
 Eu vă arăt dovezile și ceea ce am descoperit. Există o
 carte absolut genială, din păcate nu se mai găsește în libr
ării eventual în...
 prin Anticariate, cred că o mai găsiți, cartea lui Jim
 Tucker,
 Viața înainte de viață.
 Mi-e o cartă cu o copertă verde, cu imaginea unui copil.
 Am văzut că nu se mai tipărește, dar eu am mai găsit-o în
 Anticariate.
 Că de câte ori o mai găsesc, o mai fac ca două.
 Să-mi o faci.
 Da.
 Nu mai cred să o găsesc, decât să...
 Doar zic, dacă cumva n-ai...
 Următoarea.
 Ai pe una păr și nu știi cum să faci cu ea, să nu faci.
 Trebuie să răspundem la o întrebare foarte importantă, dacă
 cineva oare în cadrul acestui zoom vom putea avea parte de
 un demo de himnoză prin sugestie sau regresie și răspunsul
 este, ahă, urmează chiar, dragilor, în cadrul acestei sesi
uni și nu doar pentru că suntem noi drăguți și vă iubim și v
rem să vă mulțumim pentru răbdare și prezintă în seara asta,
 ci așa era în plan și în program spre finalul acestei întâl
niri, după ce punem baza teoretică, pentru că vrem să pleca
ți și cu DC-ul și cu conceptul și cu niște informații pe
 care mai departe să le detaliați voi prin propriul vostru
 research.
 Urmează, să experimenteze, pentru cei care n-au făcut-o,
 pentru cei care au făcut-o, o să faceti din nou acum, o reg
resie într-o viață anterioară,
 dar nu vreau să dau multe detalii, pentru că vreau să fie
 experiența voastră, să nu spuneți, ba, n-ai programat tu cu
 limbă? Nu, o să vedeți.
 Deci, pentru cine aveți această durință de schidere și
 curiositate până la finalul acestei întâlniri, care va dura
 un pic, vă spun după acum, deci nu va fi sprint și nu va fi
 nici o oră.
 Deci, simt s-ar putea sa terminam undeva 8 si-i si un pic,
 ca sa stiti mai rest ca multe zatoare.
 Am vrut sa nu iau, da? Deci, spre 9 ne ducem.
 Dar am vrut sa stiti sa va pregatiti cu rabdare, cu curioz
itate o sa fie o transa regresiva intr-o viata anterior,
 ghidata de Reucsandra, nu de mine, pentru cei care ati int
rebat asta si va multumesc pentru rabdare.
 Bun! Unde eram?
 Eram la faptul că există cercetare și pe ceea ce vorbim des
pre vieța anterioră.
 Și există multă cercetare, chiar dacă nu foarte bine cunos
cută.
 Ok, asta e o veste foarte bună. Deci, pentru cei care vor
 să documenteze, pentru cei care sunt gică contra, pentru ce
i care sunt super raționali, cum este fratele,
 eu la cuza Ruxandra am fost, eram, cum să zic eu, cel mai
 dificil cursant ever. Eu nu credeam, nu înțeleam, nu aveam
 cum, nu exista.
 Până când mi-a pus în brațe niște studii și mi-a zis, joc
 de glaz de într-o pauză, verifică tu.
 Și am documentat și din nou, nu zic că eu cred în vieța an
terioare.
 Bă, dar sunt pasionaț să citești și să coreborez informații
 și nu prea găsesc dovesc contra, nu știu că să vă explic.
 Plus că funcționează. Din nou sunt omul rezultatelor și am
 folosit tehnici de regresie și în vieța anterioară nu fol
osesc des, dar le-am folosit și știu să le folosesc,
 care au adus rezultate și pe mine ca client, și pe cei cu
 care am lucrat.
 Deci, prin urmare, nu-mi pasă dacă există sau nu, mă inter
esează că aduce rezultate.
 Asta este convingerea mea.
 E foarte mișto ce ai zis acum, știi? Nu-mi pasă că există
 sau nu.
 Efectiv nu e.
 Pentru că, din când în când, realitatea este că am lucrat
 cu clienti care nu credeau în vieța anterioare.
 Dar au fost streamici de alții, știind că funcționează.
 Jung, pe vremea lui, nu putea să vorbească de vieța anterio
are.
 Nu avea spațiu să facă lucru ăsta.
 Drept pentru care, la vremea respectiva, Jung zice așa, or
ice experiență apare într-o stare de conștiință modificată,
 reprezintă o proiectie care vine pentru că ea are un potenț
ial de vindecare.
 Drept pentru care, și dacă vrei să ne numești proiectii, eu
 nu am niciun dubiu că viețile între are există, dar nu am
 niciun scop să fac evangelizarea.
 Sigur că da, nu contează ce credem cu anumea.
 Dacă e o proiectie, important este potențialul de vindecare
 și de transformare al proiectiei respective.
 Asta este.
 Și știi că, până la urmă, noi doi ne-am și conectat așa de
 bine azi ce e o datorită firii noastre extrem de analitice.
 Absolut.
 Și extrem de împământate.
 și cred că e foarte valoros, mai ales în ziua de azi, când
 e atât de multă informație,
 să nu înghițim pe nemestecate tot ceea ce ni se livrează.
 N-ar trebuie să crezi din prima nimic.
 Suta la suta.
 Ar trebui să vezi, să cauți, să studiezi,
 și nu doar pentru că a zis Horia sau a zis Ruxandra sau a z
is Hixulescu.
 Poate e adevărat, poate nu e adevărat.
 Sau cum le zic eu la început de curs, așa cum vă aduceți am
inte,
 sper, dragilor, nu mă crede pe cuvânt, testează și dăm eu
 feedback.
 După aia vorbim pe feedback, nu vorbim pe da, dar la mine
 nu funcționează, dacă n-ai testat.
 Revenim, de fapt continuăm.
 Am înțeles studiile, am înțeles că există oameni care facă
 asta în continuare, chiar dacă nu mai este Ian Stevenson și
 colegii lui.
 Și ce fac mai departe?
 Înțeleg, poate nu cred în vieța anterioare.
 Am înțeles că unii se ocupă cu cercetarea asta, n-am timp
 să le citez în un cad, dar înțeleg că am încădere în Lux
andra și în Horia.
 și cu ce mă ajută că știu asta?
 Mă duc la o regresie?
 Pot să fac singur regresie?
 Pot să fac singur regresie
 dacă am niște meditații înregistrate.
 Uite, eu asta fac, asta e viața mea.
 Și dacă am nevoie să lucrez pe mine, sunt două variante.
 Fie împun una dintre multele mele meditații,
 am noroc că am acces la vreo câteva, înregistrate,
 și mă duc pur și simplu cu ele, pentru că nu am cum să am
 capacitatea în același timp să fiu și clientul care coboară
 în proces și terapeutul care ghidează.
 Sau pur și simplu sunt pe cineva să fac asta pentru mine.
 Dar pot să o fac evident că în momentul în care lucrez cu
 un terapeut 1 la 1, e o chestie personalizată.
 dar pentru început, eu zic că putem să testăm și zona asta
 de opțiuni,
 uite cum avem în seara asta.
 Când eu sunt aici, o să fac o meditație ghidată de regresie
,
 hai să ne jucăm cu asta.
 Ok. Bun. În ce direcție mergem acum, Ruz?
 Aș vrea să mai lămurim câteva lucruri înainte să trecem.
 În primul rând, spuneam că zona asta de regresie o facem
 prin ceea ce se numește trans-ihibnotică.
 Dar repet, zona de transă, felul de transă cu care noi lucr
ăm, este aceeași transă pe care o am când sunt la mine acasă
 și citez cu o carte.
 Sau când sunt la mine acasă, pe canapea și mă uit la un
 film și deși mintea mea conștientă știe că aia sunt actor
 și aia sunt decorul de film și sunt personaje și așa mai
 departe,
 În momentul în care aleg că eu intenție să fiu cu tot un po
veste a filmului respectiv.
 Ajunc să mă bucur cu personajele, ajung să trezar cu
 personajele, ajung să trăiesc realitatea acelei povești mai
 real decât statul pe canapă a mea.
 Repet, în continuare, dacă e nevoie de atenția mea, oricând
 pot să fac lucruri astea.
 Asta e starea de trans cu care lucrăm.
 Cum e când citezc o carte, cum e când mă uit la un film,
 cum e când conduc mașina,
 cum e când visez cu ochii de schiș că sunt pe plajă în Bali
,
 cum e când mă anxietez cu ce plătesc chiria luna viitoare
 și alte...
 Cu propria mea imaginație, fără să fie neapărat ceva real.
 Exact.
 Și aici, dacă îmi permiti, să-și fac o convențiune.
 Și anume studiile arată că din punct de vedere ale eficienț
ei, dragilor,
 al eficienței în sensul în care, de totul pe care le obțin
em prin hipnoză, regresivă sau prin sugestie,
 și corectează-mă dacă greșesc rux, cea mai potrivită stare
 de transă este cea superficială, nu adâncă,
 adică nu trebuie să adorm să fiu rupt de tot, nu apteta,
 comă, ci e suficient să intru în o stare ușoară de transă
 de relaxare,
 ghidaj conform unui script eficient, dar nu trebuie să fiu,
 cum să zic eu, inconscient.
 Din contră, studiile au demonstrat că în momentul în care
 stau, de obicei lucrăm cu o stare medie de transă,
 Nu foarte superficiala, pentru un simplu motiv.
 Stari asta de transa nu e ca si cum imi apasa cineva un but
on
 si ma pune ca ziceai tu de frecventele cerebrale.
 Pana urma, e o chestie legata de frecventele cerebrale.
 In momentul in care sunt in stare de transa, sunt in zona
 de jos a frecventelor alpha,
 zona de sus a frecventelor theta.
 Da.
 Dar nu e ca si cum cineva imi fixeaza un termostat si zice,
 acum stai la 6,7 cicli pe secunda.
 Te opresc.
 Exist o variatie.
 și atunci invariabil în același proces, o să fie în momente
 când vin ușor spre suprafață, când merg mai profunți, iară
vin.
 Și atunci de obicei lucrăm cu o stare medie de transă ca să
 rămânem tot pe acolo.
 Studiile au demonstrat că în momentul în care am 2 clienti,
 unul cu care lucrez în stare de transă medie,
 drept pentru care mă ascultă și sub conștientul lui și conș
tientul, rezultatele sunt mult mai bune
 decât în momentul în care am un client într-o stare de
 transă de gen somnambulism,
 în care conștientul lui este complet plecat de acolo.
 Și de aia lucrăm cu o stare de transă medie.
 Nu vrem... Știi, de exemplu, în meditațile astea,
 dacă e cineva care intră într-o stare de transă foarte
 profundă,
 ce se întâmplă este că cel mai probabil e că în momentul în
 care revine,
 Nici nu-si mai aminteste.
 Si atunci nu facem nimic!
 Oricum filmul ala in subconscientul tau se deruleaza fara
 stiinta ta de multe ori.
 Scopul este sa aducem la nivel consient ceea ce exista ac
olo la nivel subconsient.
 Excellent!
 Bun!
 Asa, am stabilit ca lucram cu o stare de trans, ca starea
 de trans in lui Nighie
 e o stare pe care o experimentam fiecare dintre noi de nen
umarate ori,
 În fiecare zi e ceva ce cunoaștem, nu e nimic.
 Asta este primul lucru extrem de important.
 Starea de trans e legată de frecvențele cerebrale.
 Îți-am zis că starea de trans e undeva în partea de jos alu
 alfa,
 partea de sus aluteta, probabil acar fi să dăm niște numere
 fără să fie asta o știință.
 Am zice că suntem undeva între 6 și 10 cicli pe secundă.
 Ați discutat frecvențele cerebrale?
 Le-am menționat. Așteptă-l bine în recapitule.
 Suntem foarte bine.
 Există patru frecvențe cerebrale foarte descunoscute.
 Există mai multe, dar patru cu care lucrăm, operăm, despre
 care se scrie destul de mult.
 Există, în primul rând, starea beta.
 Starea beta e măsurată undeva între 14 și 30 de cicli pe
 secundă.
 E starea aia de alertă în care sunt eu foarte analytic,
 sunt eu foarte important în viața mea, fac o grămadă de luc
ruri.
 E multă gălăgie în capul meu.
 Parca ia un pic si stai sa ia sa fum de acolo.
 Cand ajung de exemplu acasa si mi-arung pantofii in fata us
ii si ma trintesc pe canapia si incep sa ma relaxez,
 frecventele cerebrale ale creierului meu coboara in stare
 alfa, undeva intre 9 si 13 ciclii pe secunda.
 Vocea minitei analiticei e mult mai domoala, mult mai lin
istita,
 parca numarul gandurilor si agalagie din cap se reduce un
 pic.
 În momentul în care intru într-o relaxare mai profundă, înt
r-o meditație, poate chiar inclusiv în zona de somn
 superficial, în momentul în care îmi creez o imagerie
 mentală, creierul meu se află în zona undelor teta.
 undele Teta sunt măsurate undeva între 4 și 8 cicli pe sec
undă.
 Și în momentul în care intră într-o stare de somn profund,
 creierul meu stă preponderent în zona delta,
 undeva între 1 și 3 cicli pe secundă.
 De-o în profund, cumva conștiința mea este în altă parte
 repet.
 Zona cu care lucrăm e undeva în partea de jos al o alfa,
 partea de sus al lui Teta.
 Acum, un lucru extrem neimportant pe care vreau să-l menț
ionez
 este jocul ăsta între mintea analytică și vocea intuiției.
 Ideea e că cât e mai multă gălăgie la mine în cap,
 cu cât vocea minții mele analitie, tacataca, tacataca, tac
ataca,
 cu atât mi-e mai greu, dacă nu imposibil, să-mi percep voce
a minții intuitive.
 Și în procesul ăsta, deși poate ne-ar plăcea ca să pugnezi
 din degete,
 să cădem într-o stare profundă și din momentul ăla încolo
 să fie doar vocea minții intuiției care se aude, nu e chiar
 așa.
 În tot procesul ăsta, pe care noi îl numim trans-ehibnotică
, e ca și cum avem două televizoare diametral opuse.
 Am vocea analitică și am vocea intuiției.
 Și după ce o viață întreagă m-am antrenat să stăm în vocea
 analitică, s-ar putea să fie momente când tot încoace sunt
 tras.
 Revenind la exemplele pe care le-am dat, gândiți-vă când
 citiți o carte, cități cu o carte, mă prinde cartea.
 Dar tot din când în când mintea mai înfuge în altă părții,
 mi-amintesc alte lucruri.
 Și o chestiune de decizie aleg să-mi pun atenția în zona
 minții intuitive, lăsând la o parte zona minții analitice.
 Am observat în primii ani de practic o chestie foarte
 interesantă. Asta nu mă învăța nimeni.
 Și mi s-a apărut o descoperire extraordinară, în continuare
 o consider o descoperire extraordinară.
 Știam că vocea minții analitice apare, mai citisem pe câte
 undeva.
 Și când am început să lucrez cu clienții, la un moment dat
 mi-am dat seama
 că fiecare dintre ei avea același conversații mentale at
unci când vrea să intre într-a să.
 Initial am descoperit trei tipuri de conversatii mentale si
 am asteptat dupa al patrulea.
 N-au apărut niciodata.
 Există trei tipuri de conversatii pe care mintea noastra le
 aduce în stările astea de conștiință modificată.
 În primul rând, si cei care au mai facut meditații, o să
 puteți să le identificați.
 În primul rând poate să fie o conversație de tipul negări.
 Și mintea vine și zice, nu văd, nu e nimic, nu știu, nu văd
, nu e nimic.
 Aici.
 O adoa conversație este de tipul analizei.
 Și vine mintea cu tot felul de gânduri.
 Dacă mi se pare, dacă mă imaginez, dacă nu e adevărat,
 dacă n-am ajuns în sferea bună...
 Nu vreau să zic că ăsta sunt eu, dar seamă la al dracului
 de mult.
 Deci, așa eram.
 De obicei avem preponderânt o conversație, dar mai avem și
 alte.
 Și există a treia, pe care am denumit-o, așa, generic, nim
icuri.
 Îi spun frumos distragere prin materialele scrise.
 Și asta este conversația aia care mi-amintește ce mail am
 uitat să scriu,
 că am uitat să răspund la nu știu ce, că am uitat să cumpăr
 sau trebuie să cumpăr,
 ce am de gătit pentru desiară.
 Nepriorități.
 Lucruri pe care oricum nu le fac atunci.
 Am dat o clientă, îmi spuneam,
 de câte ori m-aș visea tine pe canapia,
 mi-am deschis tot ce ne-am făcut în ultimii patru ani.
 Pentru că în momentul ăla,
 când se mai reduce delegia,
 încep să mi-aduc aminte.
 Iei, alea s-băgate deasupra.
 Revenind, în stările ăstea
 de conștiință modificată,
 vocea minții analitice apare cu trei tipuri
 de conversații. Negare, analiză, distrageră.
 Ce este foarte important este ca dacă atunci când stând în
 starea asta apare oricare dintre
 conversațiile astea, există o singură tactică magic câștigă
toare.
 Care?
 Ignorare.
 Știi de ce? Pentru că dacă încep să mă enervez, dacă încep
 să mă bișui, s-a dus tozenul.
 Mhm.
 Nu. Îmi amintesc, am două televizoare diametrală opuse, am
 voce analitică și am voce a intuiției.
 Și vine voce asta și îmi spune, neu, vă, nu știu. Magic și
 perfect.
 Bâșci.
 Dacă aș fi să fie ceva ce ar fi.
 Dacă mi se pare, dacă nu am ajuns când se termină, am tot
 timpul la dispoziție să analizez ce era.
 Email-urile, cina, mai târziu.
 Da?
 Pentru că dacă mie mi-apare asta, dacă văd, dacă nu știu,
 da, chiar așa, n-am ajuns în starea bună, numai eu nu pot
 să ajung.
 Uite că toti pat și eu nu pat, iar mi se întâmplă, la mine
 nu funcționează.
 La mine aștepă, iar pătesc, iar să vezi că iar stau de geam
ă.
 Dar nu mai eu sunt!
 Da? Si atunci, de fapt ce fac?
 Pun presiunea pe mine, incep sa ma bicui.
 Si ghici ce?
 Cu cat ma bicui mai mult, ci cu cat pun mai multa presiunea
 pe mine, cu atata nu functioneaza.
 Si intrunt in o transe diferita.
 Pentru ca tot tare de transe e, dar intrunt in o transe
 diferita decat cea pe care vrea sa mea induca ghidul.
 Si pe care vreau eu sa o experimentez.
 Corect.
 Ai avrau? Pai, au cunos foarte bine. Sa ma obiciui, este o
 transa pe care multi dintre noi am dus-o la rank de art de
 adreptul.
 Dar nu-i despre asta.
 Pentru care oricatate ori apar conversatia asta, ce am de
 facut, si... ce interesant!
 Si, in realitate, e ca nici mâna nu suntem speciali.
 Adica suntem speciali, dar suntem toti la fel de speciali,
 ce sa zic.
 Deci dacă se crede vreunul regină sau...
 ...așa, nu o să zic, că da...
 ...nu e special. Sau specială.
 Nu vreau să văd.
 Conversațiile astea le avem cu toții.
 E adevărat de obicei, una e mai preponderentă,
 dar despre asta-i vorba la toată lumea.
 Ne întreabă... Uite, avem o întrebă interesantă în ce?
 Ne întreabă Iulia, dar de ce vrea mintea analitică,
 conștientă slash analitică, să ne saboteze așa?
 Excellentă întrebare!
 Exact de ea am ridicat.
 Mulțumim de întrebare!
 Realitatea este că mecanismul ăsta la bază e unul sănătos.
 Mintea mea vrea să mă protejeze.
 Mintea mea crede că sunt în siguranță doar cu lucrurile cun
oscute.
 Mintea mea a dezvoltat de-a lungul anilor de evolutie ceea
 ce numim mecanisme de apărare, negarea, reprimarea, proiect
ia, așa mai departe.
 Sunt încercări ale minții mele de a mă proteja. Dar, prea
 multă protecție nu-i bună.
 Nu e bună. Mintea vrea să mă țină, o numesc eu, în cutiei
 de tablă.
 Stai aici, stăm frumos aici, unde te duci tu pe câmpii, mă
car e ceea ce știm.
 Până la urmă, deja studii l-au devădit că facem asta și în
 relațiile dintre noi, numai cu noi înșine.
 Mergem și ne căutăm partenerii asemănători cu ce am avut ac
asă, cu ce am avut înainte.
 Modim că înșteim să facem asta.
 Evident, pentru că e mai confortabil. Ce știu, ce e cunos
cut, pot să gestionez.
 Principiul familiaritatei chiar dacă înseamnă durere.
 Dacă am trecut până doi durere familiare și n-am murit, mă
car o cunosc.
 Măcar o cunosc și știu cum să-l duc.
 Chiar dacă doare o păstrezi, o să o cau, o să o mențini.
 Da.
 Ori scopul este să ieșim de pe șinele astea eterne.
 Pentru că nu ne duc...
 Mă rog, dacă alegem să facem asta, evident că nu e oblig
atoriu în viață.
 Nu e o chestie obligatorie, este o opțiune dacă simțim că e
 ceea ce rezonează cu noi.
 și dacă simțim că ne dorim mai mult.
 Acum, cunoscându-ți grupele,
 e clar că n-are rost să merg în direcția cealaltă,
 că cine e aici, e clar că își dea seama că viața e mai mult
 de atât
 și vrea să facă mai mult de atât.
 Și au conștientizat eu până acum, sper toți cei 436 care ne
 urmăriți,
 că nu întâmplător neamălțărind în viața asta,
 că aveți o putere de deciziu și de influență asupra proprii
 voastre minți
 în direcția în care îți vrea să mergeți să obțineți rezult
ate.
 Adică nu aveți lipsă putere, aveți foarte mare putere, da,
 e nevoie de antrenament diferit decizii, conștienii, terap
ie, vindecare, susținere, ghidaj.
 Dar avem potențial de a schimba dialogul din mintea noastră
 spre rezultate pe care vrem să le obținem.
 Bun lux!
 Și?
 Și. Mai un lucru pe care vreau să-l menționez.
 Te rog.
 În momentul în care se vorbește despre meditație și despre
 zona asta de regresii, văd foarte desfolosit termenul de v
izualizare.
 Dar realitatea e că el nu știi de cum cel mai corect și cel
 mai acurat. Pentru că imagini de genul 3D, Full HD, astea
 apar pe la cinema.
 În procesele astea nu-i așa.
 Studiile zic că peste 70% din oameni nu au capacitatea asta
 de clar vedere, de văzut filme 3D.
 Repetru care, dacă ați făcut meditați în care voi n-ați văz
ut, așa cum povestesc alții că au văzut,
 nu sunteți decât în rândul celor mulți.
 Peste 70% dintre noi, și zic noi pentru că sunt unul dintre
 oamenii care nu am o clar vedere,
 niciodată n-am experiențe sau foarte rar experiențe de 3D
 în condițiile în care fac asta de extrem de mulți ani.
 Majoritatea dintre noi, dincolo de clar vedere, avem ceea
 ce se numește clar cunoaștere, cam ceea ce numim noi intuiț
ie, viața de zi cu zi.
 Ce înseamnă asta? Înseamnă că e posibil să intru acolo în
 proces.
 Și aparent, la nivel vizual, foarte mulți oameni, în prima
 fracțiune de secundă, experimentează ca și cum ar fi alb,
 negru sau multitudine de culori.
 Și în momentul ăla, mintea vine de obicei și zice, eee, nu
 vezi nimic, țeam, spui-o că nu vezi nimic, țeam, zici-o că
 nu vezi nimic. Negarea, biciurile, da?
 E ok, nu văd nimic.
 Vocea 2, dacă ține minte bine.
 Bun venit în... asta e 1-ul în zona aia.
 Bun venit în clubul celor mulți.
 Nu văd nimic.
 Dacă ar fi să fie ceva în spațiu ăsta, dacă ar fi, de
 exemplu, să știu dacă aici,
 în spațiul în care sunt, e zi sau e noapte.
 Care e primul răspuns intuitiv?
 Nu ceea ce văd, ci ceea ce simt, ceea ce știu.
 Și știutul ăsta nu-i de la nivelul capului, de obicei de la
 nivelul abdomenului
 sau la nivelul plexului solar.
 Dacă ar fi să știu ce e în fața mea, ce ar fi?
 Și e posibil în timp ce e alb, negru sau culori, ceva din
 mine să îmi spună că în fața mea e un copac.
 Și momentul ăla e fundamental.
 pentru că dacă în momentul ăla mă duc pe zona vocei analit
ice că nu ați spune ce copac, nu vezi că nu e niciun copac a
ici?
 Sunt doar culori sau e doar negru.
 S-a duzit.
 Dacă... ok, e un copac.
 Și cam cum e copacul ăsta?
 Și cam cum sunt ramurile copacului?
 Și cam cum sunt frunzele copacului?
 Și cam ce există în jurul copacului?
 E zi, e noapte, sunt mirosuri, sunt oameni.
 Ce o să observăm e ceva ce mi-a parut remarcabil.
 În momentul în care mi-a accept clar cunoașterea,
 creierul meu îmi creează și îmi proiectează imaginea
 respectivă.
 Pentru că acum noi doi intrăm în studio, uitându-ne unul la
 altul cu ochii deschii și în timp ce am vorbit.
 Și eu și tu, și fac pariu că cel puțin majoritatea celor de
 pe Zoom, au perceput un copac.
 La unia...
 Eu i-am pus mana asa pe scoarta efectiv, la mine era un ste
jar, nu stiu, la voi, dar...
 I-o punem asa mana, in timp ce ma uitam la ecran, la RUX...
 Pentru ca tu ai foarte bine dezvoltata clarsintierea.
 Ma multumesc, am vrut sa primeti complimentul asta.
 Deci, este clar ca nu sunt un nesintit, asa cum zic unii h
ateri, sunt un clarsintit.
 In cazul in care nu era clar pana acum...
 Clar simtitor se zice.
 Clar simtitor, iar sa mai eu, prost, da?
 Deci, macar nu sunt nesintiti, sunt clar simtitor, ca sa f
ie clar...
 Dar chineți te zică probabil e dezvoitat în tine.
 Și eu de multe ori simt la fel și eu în experiențele acelea
 de copac
 poți să simți scoarța și streațile scoarței.
 Dar fiecare dintre alea am experimentat.
 Are, nu are frunze, cum arată, ce e în jurul lui, știi?
 De ce?
 Pentru că nu ne-am pus problema să zicem ce copac vrei tu a
ici în studio.
 De unde copaci?
 Dacă modul în care tu ai deschis-o hipnotic, ne-a trecut pe
 sub radarul conștientului de a nu pune întrebări.
 Că dacă ne-ai fi spus, imaginează-ți un copac, câțiva de
 număruri de 404, ar fi zis, dar nu vreau.
 Sau dacă aș fi spus, observă cum e copacul ăsta, la sfârșit
 vreau să-mi spună-ți cum a fost copacul și rămâne în live
 numai cine a dat răspunsul copacului bun.
 Dar da, vezi că dacă eu puneam presiune pe tine și pe grup,
 e clar că nu funcționa?
 Fără dubiu.
 E clar că dacă existau repercussiune la cum percep copacul,
 îmi blocam asta?
 Fără dubiu.
 Și atunci, când eu însă îmi pun presiune pe mine, să percep
 lucrurile într-un fel, într-un anumit ritm,
 cum ar putea asta să nu mă bloqueze și mai rău?
 Sigur.
 Că mă bloquează și mai rău.
 În procesele astea există 3 reguli mari și late.
 Te rog.
 În primul rând, prima regulă este să iau procesul ca o jo
acă.
 Pentru că cu cât pun mai multă presiune pe el, cu atât vă
 dau în scris că nu funcționează.
 Pentru că, știi cum îmi imaginezi o lucru ăsta?
 Și am o prietenă care s-a distrat și a zis că poate îmi gă
sesc și o altă metaforă.
 Că parcă e cam ciudată metafora pe care o am eu.
 Dar mie îmi place și eu o folosesc.
 Îmi imaginez chestia asta de accesat a informaților,
 evident e simbolic.
 Știți evilelea de conducte, da, cumva de cauciuc, moi, not
ari?
 Știi? Am văzut eu, da.
 E ca și când aș avea odinasa așa în vârful capului, dar din
 aia de cauciuc flexibilă.
 Și în momentul în care eu pun presiune pe mine, îmi bag mâ
inile în ea.
 Am puterea s-o sugrum.
 Dacă îmi dau drumul și dacă iau procesul ca o joacă, le
 spună adenția oamenilor, nu-i nimic serios, nu-i nimic adev
ărat, nu-i nimic care funcționează cu ambiție și cu determin
are și cu obiective sot și cu toate chestiile astea.
 Cu cât vreau mai mult eu să accesez o viață trecută...
 Nu să ai regină sau pil sau regie sau...
 Dacă vrei să o accesez o viață de orice și gata, s-a dus.
 Știi? Prima regulă este să iau procesul ca o joacă.
 Nu e nimic serios, nu e nimic adevărat.
 A doua este să aduc un spațiu de blândețe față de mine, îns
ă...
 Vă spuneam, vorbim despre vocea minții analitice versus vo
cea minții intuitive.
 Toți avem zona asta minții intuitive.
 Dar știți cum e? Uneori e ca și cum.
 O viață întreagă, am trăit cu mâna dreaptă legată la spate,
 mi-am folosit doar mana stanga.
 Ma intrezesc intr-o dimineata si ma prind cam mana dreapta.
 Wow, ce tare!
 Chiar foarte tare, e neobisnuit, adica sunt oameni care mor
 cu mana aia, despre care nici nu stiu, cu oua.
 Dar sa ma astept ca in dimineata in care am descoperit-o,
 sa cos goblen cu ea
 si daca nu coase bine goblen sa ma lovesc,
 e cel putin neinteligent, ca sa nu zic altfel.
 Oare cum o sa-si revina mana asta la capacitatea ei mai b
ine, lovind-o si lasand-o deoparte ca nu e buna de nimic?
 Sau facand-o-i masaj, ingrijind-o, folosind-o, folosind-o
 din ce in ce mai mult? Atat cat pot in momentul asta.
 Trebuie pentru care blandeți cea de-a doua regulă.
 Cea de-a treia regulă este să merg mereu cu primul răspuns
 intuitiv.
 Prima chestie, fără analiză, fără judecată, este irrelevant
.
 E doar o joacă, nu e nimic serios.
 Merg cu primul răspuns intuitiv și am timp după aia să împ
un problema cum a fost, dacă a fost, dacă nu a fost și așa
 mai departe.
 Dar nu mă curgând, e ca și cum mi-aș da drumul pe un topu,
 ca-n cuapă.
 Singura varianta care merge.
 Excellent! Am o întrebare, uite, cred că e posibil să fie g
hezița a patra în voce, de cum ai spus, sau nu?
 Lasă-mă, că tu ai văzut 10.000 de ședințe, nu vreau să mă
 hazardezi.
 Dar e posibil, în baza unai întrebări din cet, ca Maria ne
 întreabă în cet și îi mulțumesc pentru asta,
 e posibil ca una din voci care să ne oprească, să benefic
iem de ghidaj sau să accesăm o, nu știu, resursă, o ceva din
 transă,
 nu mă duc în viața anterioră, să fie frica.
 Adică frica de a mi s-a întâmplat ceva rău,
 numai când mă gândesc la viața anterioră,
 e posibil să am o anxietate, pentru că poate cred prea mult
 în viața anterioră, apropo de convingeri.
 Și mi-e teamă să nu accesește ceva dureros,
 malefic entități nebunii și atunci cea mai bine nu mă duc.
 E posibil ca frica să mă blocheze?
 Foarte bună întrebare, e posibil ca frica.
 Evident, frica asta o să se manifestă într-un fel.
 Da, o să vină cu o poveste. O să mă... manifestarea fricii
 o să fie...
 Da, frica asta, și îți mulțumesc că ai pus întrebarea asta
...
 Am văzut mulți oameni care spun, mi-e frică de ce o să gă
sesc acum.
 Exact. E motivul în urmă pentru care au un numer la t
erapeut.
 Da. Dar frica asta, când e discutată, e de două feluri.
 Unu. Mi-e frică că o să descopăr că am făcut ceva rău.
 De genul. Am jefuit, am omorât.
 Am o veste pentru voi toți și pentru tine, Horia, oricine
 are teama că într-o viață anterioară ar fi furat, ar fi u
cis și ar fi făcut alte nebunii,
 îi putem garanta că așa a fost.
 N-are niciun rău să vă fie frică. Așa a fost, da?
 Garantat.
 Pentru că dacă acum și aici nu mai fac lucrurile astea, e
 pentru că am trecut deja prin straturile alea dense de conș
tiință.
 Sunt aici? Nu pentru că așa sunt eu, așa e sufletul meu,
 mai iluminat. Excepție face horie.
 Absolut, mulțumesc că aprețeți.
 Da. Dacă sunt la nivelul de conștiințe la care sunt astăzi,
 este pentru că, ghici ce, am trecut prin nivelurile mai
 dense.
 Dacă astăzi nu mai fur, nu mai omor, nu mai bat oameni, mul
țumesc sufletelului meu ca bifa deja experiența aia și-a reu
șit să treacă peste ea
 și să evolueze deasupra ei.
 Deci, frica asta cu am furat, am rezolvat-o.
 Nu vă fie frică, garantăm că le-ați bifat.
 Sigur.
 Sau sperăm că le-ați bifat, că...
 Am fi aici.
 Da.
 Apoi, a doua frică că o să descoperi ceva na sol.
 Acum, eu aș vrea să vă spun că dacă voi lucrați pe sursa
 furiei,
 sau sursa fricii, sau sursa blocajelor legate de bani,
 sau blocajul de a gasi un partner de viata,
 sau legat de o relatie karmica, toxică, etc.
 Eu vreau să vă spun, aș vrea sincer să vă spun,
 că în spatele furiei, fricii, blocajelor
 o să găsiți o viață în care ați fost iubiți,
 și drăgăliți, și mângăiați, și...
 etică, etică.
 Hai să fim serioși.
 Corect.
 Nu e așa.
 Evident că în spatele acestor lucruri
 au existat niște momente traumatice.
 Dar ele există în conștiința mea din moment ce se manifestă
 ca și realitate, în aici și acum.
 Știi cum e? Eu pot să mă prefac că nu există fotoliu din sp
ate.
 Și pot să-mi fie frică să mă întorc să văd fotoliu.
 Dar asta nu elimină fotoliu.
 Nu rezolvă și nici nu dispare.
 Dacă respir profund, mă întorc și mut fotoliu de acolo,
 S-ar putea să-mi fie mai bine, știi?
 Sau când am bunoi su preși, eu pot să mai pun un preș,
 dar o să continuie, să miroasești.
 Da, când dau preșul la o parte, nu e cel mai bun și fericit
 moment.
 Dar nu-i despre atunci.
 De-aia insist, terapie prin regresie, nu regresie.
 Că dacă doar te duci și vezi o nenorăciire și pleci cu ea
 acas în brațe,
 so what?
 Trebuie să urmezi niște procese terapeutice.
 Aici simt nevoia sa fac o mentiune.
 Transa regresiva pe care o sa o facem in seara asta ghidata
 de lux din nou, nu este o viata anteriora pe care o veti
 accesa cu provocari situatii nasoale baubauri,
 ci din contra. Este o viata resursa, daca tinem minte bine
 sa nu ma bata lux, cum ii spune.
 Adica va fi de bine. Veti accesa, vezi fi ghidati regresiv
ul intr-o viata anteriora de bine, de flori, de frumos, de
 ingeraj, de iubire, de cei veti gasi voi acolo, nu vreau sa
 zic.
 Deci nu este în țara asta, nu putem să facem transa regres
ivă într-o viață anterioară,
 unde ai ceva de vindecat sau de prelucrat, sau de liberat
 sau de integrat, cu 462 de oameni.
 Nu avem cum să facem asta, deci o să fie de bine, pentru ce
i care aveți orice fel de reticență sau de anxitate,
 m-a scris încet.
 Și aici am permis să pun un asterix sau o anexă la întreb
area mea anterioară.
 Este posibil, Rux, să pățesc ceva în orice sens, dacă acces
ez o viață anterioară ghidată de cineva
 care știe sau nu știe ce face, nu vreau să intru acolo.
 Sau eu singur, poate am vreun flash,
 e posibil, în orice sens, să pățești ceva rău?
 Și să am justificată această teamă?
 Dacă e cineva care a pus întrebarea asta,
 mi-ar placea să ne dea detalii la ce se gândește ceva rău.
 Tu ai dat mai multe exemple, ai zis așa,
 trans, ghidată de cineva care știe ce face,
 trans, ghidată de cineva care nu știe ce face
 și experiență pe care pur și simplu am eu.
 O să le iau în ordine inversă.
 Unii dintre noi se poate întâmpla din vari motive, în anum
ite momente, poate în viață, să avem câte o regresie spontan
ă se numește.
 Ce înseamnă o regresie spontană? Înseamnă, de exemplu, că
 sunt într-un loc nou, cunoscut, un necunoscut în care, te
oretic, în viața asta sunt pentru prima dată,
 și în timp ce sunt acolo, pentru un moment am un flash în
 care e aceea stradă, dar e împietruită, nu e asfaltată,
 și sunt doi oameni acolo care se ceartă.
 Să zicem, asta poate să fie o regresie spontană.
 De obicei, asta nu sunt chestii pe care le controleți.
 E un stimul din exterior care îți declășează amintirea
 respectivă.
 Ce poți să faci este ulterior să lucrezi cu cineva, să vezi
 ce a fost acolo.
 Acum, în funcție de emoții, sunt oameni care în anumite loc
uri experimentează niște emoții în ăstea foarte mișto.
 Aaaa, ce fain, e ca și cum aș fi acasă.
 Ceea ce doamne ajută ne place, dar dacă e ceva mai deep,
 e...
 Ar fi util să lucrăm, să vedem ce e acolo.
 Regresie cu oameni care nu știu ce fac acum.
 Știi cum e?
 Eu nu vreau niciun instalator care nu știe ce face.
 Să fim serioși, dacă ai bătut un cui,
 Vrei cineva care știe să bată un cui.
 Și care are și feedback-uri...
 Sper că nu ești primul client, asta în ce să spun.
 Are feedback-uri anterioare, a lucrat cu oameni, are rezult
ate, are testimoniale.
 Sau, bă, care nu știu... Dacă știu că mă duc cu cineva care
 e la început, să știu că e cineva în supervisare.
 Care are un supervisor la care poate să se îndrepte, Justin
 King sau...
 Dar hai să zic ceva nivel de pentru cel ananitic care are
 nevoie de informația asta.
 Maximul care se poate, între ghilimele, care se poate întâm
pla
 accesând o viață anterioară, dintr-un motiv nu contează
 de ce, nepregătire, persoane care ghidează,
 whatever, a accesat ceva nasol, este că va rămâne
 cu o stare emoțională intensă,
 intensă, inconfortabilă, ca să fie clar,
 pe care va fi nevoie să o abordeze, evident, terapeutic,
 ulterior, deci nu e cu infart, cu nasoale,
 cu monstri, cu lume magică,
 este cu stare intensă, emoțională, inconfortabilă.
 și ar fi curioasă să văd.
 Ne-ar fi să-mi privat. Nu știu dacă îmi răspunde.
 Ar fi curioasă, pentru că îndrăbarea e ok.
 Ce rău să se întâmple.
 Există atâta...
 O să zic pe nume. Aberații.
 Te rog.
 Chiestii de genul. Poți să rămâi
 într-o viață anterioară? Nu, nu poți,
 nici dacă vrei.
 Eu aș vreau.
 Nu poți!
 Am mai auzit Aberații.
 Pleci din corp
 Și vine o altă entitate să-ți ocupe corpul. Nu pleci nică
ieri.
 Nu pleci nicăieri, nu pleci din corp. Tot în corp ești.
 Pe cuvântul meu, decât dacă te puni să închizi ochii, să-mi
 povestiști ceva de la 5 ani,
 e posibil să vine o entitate să-ți fure corpul.
 Hai să nu mai credem toate aberațile și toți...
 Nici nu mai îmi vine în cap tot felul de entități care vor
 să ne sugă energia,
 să ne ia corpul, să ne crească reptilieni.
 Reptilieni, cuvântul meu preferat.
 Ăsta și manifestarea, m-am născut să fac mișto de ele.
 N-am alt scop în viață, profesional vorbind,
 decât să fac mișto de oamenii care cred în reptilieni și
 manifestări.
 Deci nu, am o plăcere efectivă, obțetivă, confortabilă.
 Deci nu mă duce să mă verific, mă bucur că fac asta efectiv
.
 Revenim. Avem o întrebare foarte bună, încet.
 Și anume, momentele de deja vu au legătură posibil cu vieța
 anterioare
 sau sunt doar o delapare a unor neurotransmițători care n-
au băut apă suficientă?
 Nu cred că au legătură cu viețile anterioare.
 Pentru că știu, mie, ce e un deja vu?
 Hai să stabilim exact ce e un deja vu.
 Când eram copilă aveam foarte, foarte multe deja vuri.
 Aveam atât de multe, că mi se părea normal că totul mi-al
 are.
 Cred că eram dolescentă când i-am povestit mamei mele și am
 avut un șoc să aflu că...
 Nu toată lumea nu are.
 Nu ni nu înțeleg despre ce e vorba.
 Un deja vu înseamnă să fiu aici cu tine.
 Exact în momentul ăsta și pentru fracțiune de secundă,
 eu de exemplu să te văd de dinainte ducând paharul de apă
 la gură și bând
 sau zicând o anumită propoziție și doar imediat după aia tu
 să faci chestia asta.
 Da?
 Asta-i deja vu.
 E ca și cum îmi amintesc viitorul.
 Eu amintirea viitorului.
 Dar deja vu se întâmplă aici.
 Cu tine, cu paharul ăsta al meu verde, cu ruș, cu paharul t
ău albastru, cu laptopurile noastre.
 Deja vu este despre momentul ăsta, despre contextul ăsta.
 Nu poate deci din perspectiva mea să fie vorba despre o via
ță trecută.
 Pentru că, ok, n-am nici un dubic că noi doi ne-am tot înt
âlnit în viața trecută.
 Dar, cu siguranta, nu aveam exact paharele astia, exact
 laptopurile astia, exact in camera asta.
 Si deja voi e mai mult o chestie de accesare, daca vrea vi
itorului.
 Ia devra, se intampla cumva cu 10 secunde inainte ca viitor
ul sa se intample.
 Dar cea mai buna definitie pentru mine este o reamintire
 din foarte scurt a viitorului.
 Ce frumos ai zis-o.
 Bun, mergem mai departe. Apropo, ai un feedback aici, excel
ent.
 Doamne ce ne place râsul Ruxandrei, promit să o fac să râdă
 mai des.
 Bun, în ce direcție mergem, Rux?
 Hai să vedem așa.
 Am stabilit ce e hipnosa.
 Am stabilit care e treaba cu mintea analitică, vocea intuiț
iei.
 Am stabilit care e treaba cu vizualizare versus clarcunoașt
ere versus alte tipuri.
 Recapitulez, ce o să facem e că o să facem imediat celebra
 noastră stare de transă.
 Așa cum ai zis tu, este alegerea mea mai mult, pentru că eu
 cred că din asta e beneficiu cel mai mare a unui grup de
 genul ăsta.
 Să facem o meditație ghidată de regresie într-o viață
 anterioră resursă.
 Și până mai vorbesc eu un minut, invitația este ca fiecare
 dintre voi, cei de acasă, să vă gândiți dacă ar fi să vă
 conectați la o resursă pe care poate în viața asta n-ați
 primit atât de mult, care simțiți că va lipsi și va fi de
 ajutor.
 Care ar fi resursa?
 Poate sentimentul de a fi iubit necondicionat, poate de a
 fi acceptat, poate sentimentul de a conta,
 poate sentimentul de implinire profesionar, poate sentiment
ul de implinire in relatie,
 poate sentimentul ca sunt un parinte bun sau un copil bun,
 poate un sentiment de incredere.
 Ce vreti voi? Definiți o resursa.
 Oresursa. Da?
 Și vom face împreună această meditație cu intenția de a
 merge în acea viață anterioară resursă
 în care ați experimentat resursa respectivă.
 Și acum o să apar oamenii că zică, da, dacă n-am avut? Ai
 avut.
 N-ai ști ce ai nevoie, dacă n-ai fi trăit-o anterioar și n-
ai ști cum se simte ca să știi când îți lipsește.
 Exact! Adică până cu 20 de ani ne lipseau iPhone-ul.
 Nu ne lipsia iPhone-ul.
 Ia, lipsi lui Steve Jobs.
 Nu, mi-a lipsit tableta, pana de curand.
 Dar acum nu mai pot sa mai traiesc.
 Inside Joke i-am spus lui Horia in pauza ca a aparut o
 generatie noua la tableta mea preferata.
 Si ieri am fost... m-am abtinut, daca cu greu.
 Daca vrei sa fac o transa sa te dezactivezi.
 Au început să apare niște trebări interesante, înainte să
 mergem în transă,
 că dacă nu ne grăbim și mai ai câteva minute,
 de ce funcționează regresia? Înțelegem că existe regresie,
 înțelegem că există vieță anterioare,
 pot să accept că există studii fundamentate empiric pe dove
zi etică,
 dar eu sunt curios de ce funcționează.
 Cu alte cuvinte, vreau să știu ce este subconștientul, că
 tot vorbim despre el,
 și care e diferența între subconștient al meu și subconșt
ientul colectiv.
 Căru ea îi s-adresează regresia în alte vieți?
 Bun.
 Subconștientul, dacă vrei ca să-l definim simplu, să nu st
ăm până mâine dimineață,
 e ca o bază de date.
 De programe, de amintiri.
 De pune-m la nivel subconștient,
 automatismele, programările, credințele,
 viziunea supravieții,
 amintirile pe care nu le mai avem conștient.
 Între, și îmi place întrebarea asta, care e diferența dint
re
 subconștientul meu și subconștientul colectiv?
 La prima vedere, am zice că subconștientul meu
 este cel legat de experiențele mele,
 credințele mele, viziunea mea,
 convingerile mele,
 în timp ce subconștientul colectiv
 este, dacă vrei, suma
 subconștientelor individuale.
 Adevărul e, eu cred, că nu există însă
 o graniță perfect trasată între subconștientul meu și sub
conștientul colectiv.
 Pentru că până la urmă vin într-o familie, preiau de la ei
 transgenerațional, anumite trăiri,
 anumite convingeri, anumite povești de viață, mai ales dacă
 mă uit la nivel de familie,
 unde încep ale mele și se termin ale lor, s-ar putea să nu
 fie foarte clar.
 Până la urmă nu degeaba am venit în familiile în care am
 venit.
 Am venit în găleata asta de subconștient, ca să nu îi zic.
 Când mă refer la subconștient, colectiv pentru mine este
 subconștientul tuturor oamenilor care sunt, și-au fost și
 vor fi vreodată pe lumea asta.
 Dar putem să îl și separăm un pic. Subconștientul familiei
 mele, subconștientul colectiv al românilor.
 pentru că e clar că aparține. De aici suntem, din sub asta
 suntem, și noi, și noi parte.
 Nu întâmplător am venit în țara asta, în familia noastră,
 în cultura asta, și așa mai departe.
 Așa că nu o să putem să definim perfect sharp subconștient
ul meu individual
 față de subconștientul colectiv în care am venit.
 De ce funcționează că de la asta plecam?
 Păi, uite, eu astăzi aici și acum în viața asta să zicem că
 observ cam un blocaj legat de bani.
 Mie amintesc cazul unui client care era antreprenor, antrep
renor de succes.
 Făcea foarte mulți banii, foarte mulți.
 Dar cumva avea talentul să scape de toți.
 Mai cunosc.
 Mai cunos, nu?
 Mai cunos.
 Pur si simplu.
 Era remarcabil. Omul super destept, super sharp, super
 organizat.
 Diceam, nu stiu ce se intampla, dar tot timpul se intampla
 ceva.
 Tot timpul e ceva.
 Efectiv imi scapa prin mana.
 Imi dau seama ca bisejsu meu poate sa ajunga maxim pana la
 suma asta,
 pentru ca pare ca asta e maxima aceea ce pot sa dau drumul
 rapid.
 Si nu pot.
 Ne-am uitat la blocajul ăsta legat de capacitatea de a ad
una o forma de bogăție,
 dar la nivel de stabilitate, pentru că n-am.
 Și era când i-am cerut subconștientului să meargă în acea
 experiență din care vine blocajul,
 ne-am dus într-o viață anterioară în care, chişte, au fost
ese niște experiențe legate de bani,
 în urma cărora sufletul lui a tras concluzia că este peric
ulos să ai bani.
 Pentru că strânzese niște bani și după ce strânzese niște b
ani, nu mai mi-am tăs cine, mă rog, fuse să-i jefui,
 dar nu numai că fuse să-i jefui, nu rămăse să-i numai fără
 bani.
 Familia a fost să se afectată, sănătatea a fost să bătuți
 și rămâsă să se infirma.
 Trebuie pentru care, care a fost concluzia înmagazinată în
 subconștient?
 E ok să-i faci, cât de vreme ai cheltui, dar dacă la un
 moment dat îi strânci,
 și tu și toată lumea din jurul tău sunteti în pericol.
 Trebuie pentru care a venit o parte de protecție care a zis
,
 ne asigurăm că vei fi mereu în siguranță.
 Ne asigurăm că nu rămâni la tine.
 Înainte să fie atacat, îi cheltuim.
 Exact.
 Exact! Că e mai safe așa.
 În momentul în care mă duc la sursă,
 descoperi sursa, dar mai mult de atât,
 lucrez terapeutic pe a vindeca experiența respectivă,
 lucrez să transform concluzia pe care sufletul o ia din via
ța respectivă
 într-o nouă concluzie,
 în momentul ăla permit unor noi tipare să se formeze
 astfel încât o nouă realitate să se creeze în viața mea de
 zi cu zi, să se întâmple altceva.
 Pentru că în momentul în care eu nu mai am frica subconșt
ientă teribilă că viața mea e în pericol dacă strâng bani,
 ghici ce? Mai ales dacă fac o grămadă de bani, nu o să-mi f
ie foarte greu să pun și ceva înțelept deoparte.
 Sigur.
 Unde este, și îmi place că întrebarea a continuat legat de
 subconștient individual și colectiv,
 unde este doar frica mea că banii sunt periculoși?
 Unde e ceea ce am primit în primul rând, poate verbal?
 Pentru că hai să fim serioși, mai ales în contextul Românie
i, în contextul generației noastre,
 am primit o grămadă de programări legate de bogație să-n na
șpa,
 E periculos, maica, că nu uite...
 De că s-a îngrijat baniile la mine, am lipsa lor.
 Exact, mi-am mintez de o chestie când eram eu copil.
 Țin minte că a fost o vreme foarte scurtă în care mi-au dat
 jos cerceii de aur din urechi,
 pentru că pe la mine prin cartier fuzeseră vreo câteva feti
țe prinsă în scara blocului și li se furasă cerceii din ure
chi.
 De doi bani, știi? Care e mesajul?
 Dacă ai ceva bugăție, ești în pericol.
 Da, e nevoie să iau și să lucrești.
 Și uneori e posibil, ca într-o ședință, să mă duc în acea
 viață trecută, în care a murit.
 E posibil în următarea ședință, ghise, să accesez o
 experiență astrăbunicului, care, nu știu, a fost pe vremea
 colectivității și a venit partidul și a luat tot.
 E posibil pe urmă să mă duc într-o experiență din copilării
 în care, uite, văd că mi se iau cercei din urechi pentru că
 este periculos să am ceva semn de bugăție, că dintr-o ată
 nu mai sunt safe.
 Și toate astea cumulate, pentru că da, de obicei e nevoie
 de mai mult o experiență ca să rezolvă o chestie signific
ativă, dar toate astea cumulate și rescrise.
 Poți să mă ajută să trăiesc o nouă realitate.
 Excellent!
 Mersi mult de detaliere, ne intreabam...
 Mai avem inca doua intrebari provocatoare, ca sa zic asa.
 Una vine din partea cu Ivan Alitic, in mod evident.
 De fapt, cred ca ambele e posibil.
 Prima intrebare.
 Care e motivul pentru care, daca mergem pe principiu si
 paradigma sufletului cu vieța anterioare,
 care calatoreste mai multe viețe anterioare si cand este
 intrevieța in divinitate, spiritualitate si cum o vrea mai
 sa-i spunem,
 Care e motivul pentru care ia niște lecții învățate rândur
eri dintr-o viață în alta?
 De ce nu se eliberează, se vinde că se transformă, se înto
arce în lumină, cum zice paradigma,
 și vine cu ceva bagaj emoțional dureros dintr-o viață în
 alta? De ce se întâmplă asta?
 Bună întrebare. În primul rând noi și mai rădeam cu niște
 prietene așa mai în gluă, mai serios, ce-o fi fost în capul
 nostru când am fi luat unele decizii?
 Da, da, da.
 Acolo, știi? În capul nostru.
 Eu nu îmi supărat, să știi, că am ales-o bine, viața asta
 am dat-o bine, nu știu.
 Gândă-ți ce te știi, așa ești în lumină, înconjurat de iub
ire necondiționată.
 Și doar că te mănâncă.
 Și și eu vreau să mă duc pe pământ, maică!
 Niște furie, niște tristete, niște trădare, why not?
 Să ne distrăm!
 În primul rând pare că la edopaia în care suntem,
 în primul rând că n-avem atât de multe povești asociate și
 sufletul spre despire de noi care le privim ca drame și dur
eri și
 și chestii care nu sunt, hai să o supunem pe-a dreapă.
 Da, sunt drame în viața asta.
 Sunt tragedii.
 Nu, probabil nici un sfert din...
 Nu le privim așa.
 Sunt pur și simplu experiențe, inclusiv durerea.
 E o experiență.
 Trădarea.
 E o experiență.
 E o experiență să fiu trădat,
 e o experiență să trădesc,
 e o experiență să fiu martor la trădare.
 Fațete ale acelui deamant.
 Dar de acolo nu pare, știi, așa de rău.
 Și apoi eu vin în viața asta, sau într-o anume viață, cu an
ume misiune și cu anume lecții pe care le-am de învățat.
 Uneori fac ce am de făcut, alteori nu fac ce am de făcut.
 Uneori eu îmi învăț lecția, alteori nu îmi învăță.
 Alte ori, poate mi-am învăzit lecția, dar am o experiență
 în urmă,
 cărea sufletul meu, la finalul vieții, pleacă cu o conclu
zie din asta.
 Cum ar fi? Banii sunt periculoși.
 Gresită.
 Eu ești în pericol dacă ai bani.
 Da?
 E o concluzie pripită.
 Noi, de fapt, ce aducem cu noi?
 Noi nu aducem emoțiile pe care le-am trăit.
 Aducem mai degrabă amprenta experiențelor nerezolvate și ne
completate.
 Împreună cu semnificațiile greșite pe care le-am dat în ur
ma celor scris.
 Pentru că noi avem nevoie să ne completăm, dacă vrei, toate
 fațetele unui anumit tip de experiență,
 să învățăm că suntem mai presus decât aia, să trecem la un
 următor nivel de conștiință.
 și doar în felul ăsta e ca și cum noi ne luăm examele
 pentru clasa respectivă.
 Și venim aici cu amprentele astea cu intenția de a le rezol
va și de a le completa.
 Intenția la nivel de suflet, nu la nivel de conștient.
 Intenția la nivel de suflet, nu la nivel de conștient în
 mod evident.
 Vrem să le completăm.
 Pentru că dacă totul ar fi despre iubire și pace și armă,
 eu n-am mai coborât, am rămâne acolo.
 Și chiar de curând am avut o conversație într-un podcast cu
 cineva care îmi povestea,
 apoi uite că încercăm să rămânăm în spate și în lumină.
 Din nou, ne ratăm viața.
 N-am venit să stau pe norișori.
 N-am venit să stau într-o peșteră izolată de oameni, că or
icum nu-i suport.
 Că oricum n-am venit în viața bună.
 Ce tare e asta?
 Pentru că nu-i despre asta.
 În momentul în care eu resping experiența vieții, e o iros
ire incredibilă.
 Eu n-am vrut să stau pe norișori, n-am vrut să stau fluf,
 fluf, fluf, doar îmbrățișându-ne.
 N-am vrut să stau ruptă de toată lumea. Unii-mi plac, alții
 nu-mi plac, fără niciun dubiu.
 O să fac tot ce pot eu să mă înconjur în bula mea de oameni
 conectați cu mine.
 Fii res, ca asa e si sanatus!
 O sa zic ca sunt complet nepotrivita si eu nu trebuia sa
 vin aici, am fost facuta sa vin aici impotriva vointei mele
, nu!
 N-am fost trimis cu alte vointe.
 Nu! Iti place, nu-ti place, pare rau!
 Ai ales-o.
 Ai ales-o! Si ai venit aici cu un scop, ai venit sa fii int
re oameni, sa pasesti intre oameni.
 Și dacă în jurul tău sunt numai nenorociți și nu-i niciunul
 bun, s-ar putea să nu fie la ei problema.
 Exact. Căci sunt oameni de diverse...
 Sigur.
 Da. Mai sunt și din un fel, mai sunt și de altul.
 Și e foarte important să nu resping experiența acestei vie
ți. Evident că vreau să mă bucur de viață.
 Dezamăgirea, durerea, tristeția sunt parte din viață și dep
inde de mine cum le gestionez.
 Deci practic, ca să concluzionez în stilul meu, dacă îmi
 permiti, nu am venit în această viață să îmi las părul lung
, să mă transform în Iisus de la fals.
 Deoarece nu te lua de părul lung, da?
 Nu, nu, nu, mă refer la barbați, mă refer la barbați, da?
 Deci mă refer, nu m-am născut, m-am venit în viața asta ca
 să mă transform într-un profet iluminat care să îmbracă în
 alb, devine brusc vegetarian, vorbește numai na mastești,
 nu vorbește numai namaste și țucuțe-aș sufletul tău și văd
 spiritul din tine
 și am venit să trăiesc viața, să accept viața, să îmi fac
 curat în sflațel, curățel în sflațel, cum zic eu
 să accept că uneori o să doar o să ustur o să mă julesc și
 o să am experiențe și dureroase, nu nepotrivite
 dar de-aia am venit aici
 da și nu
 e ok să-mi lăs părul lung, e ok să fiu vegetarian, e ok să
 fac lucrul așa
 Doar să mă asigur că nu fac lucrurile astea doar ca să mă f
ulgă de ceilalți.
 Divinitatea înseamnă unitate.
 În momentul în care eu sunt deasupra tuturor, ăla este ego-
1, divinitatea.
 Ok, să fiu și vegetarian și cu părul lung și să umbl de sc
olți în București, dacă așa mi se cășuna mie,
 Câtă vreme înăuntru meu am conștiența că eu și ceilalți,
 chiar și nemernicii, suntem tot una.
 Și nu sunt mai bun eu pentru că mă comport așa sau aleg așa
, ci suntem la fel, doar că eu aleg diferit că am dreptul să
 aleg diferit.
 Nu, nici păcar că am dreptul, că am avut experiența.
 Ok, foarte bun punctat.
 Ce mă aștept de la un copil de 5 ani, ce mă aștept de la t
ine, este oare am dreptul să spun că ala este, nu știu,
 prost, că nu vorbește în felul în care vorbești tu sau că
 ala e altfel decât...
 Păi nu, că ala e un copil de 5 ani.
 Sigură.
 Și e chiar drăguț și simpatic. E chiar treaba mea să-l
 protejez, nu să-i dau în cap.
 Mă rog, mai e și trebuie, că pe urmă, știi, mai e...
 M-am mai zis că nu există nimic mai periculos în lumea asta
 decât egoul spiritual.
 Mai zi-o, atată, rog, că a suntat excelent.
 Nu există nimic mai periculos în lumea asta decât egoul
 spiritual.
 Mamă, cât de tare e asta!
 Există foarte multe forme de ego.
 Și în zona asta a lumii spirituale
 Tindem să judecăm și să negăm oamenii a căror ego-uri sunt
 legate de material.
 BMW-ul ăla, Mov, care merge cu muzica fără număr, fără numă
r, dată la maxim, da?
 Cu niște ochelari de sute mii de euro cu cease.
 Noi, oamenii niștea spirituali, tindem să ne uităm la ei să
 pfff.
 Da.
 dar oamenii nu iasă atât de greu din ego material, pentru
 că vine o zi în care își dă seama că...
 Cred că am zis o marcă de mașini, îmi cer scuze, nu am nim
ic cu nicio marcă de mașini, dar nu-i de publicitate, da?
 Să nu... da?
 Mașina aia deci de mii de euro, ceasul ăla deci de mii de
 euro,
 vine un vreme, vine un moment
 în care umor are toate șansele să conștientizeze
 că nici mașina, nici ceasul, nici casa
 nu sunt destul, că e nevoie de ceva mai mult.
 E în momentul în care eu am impresia
 că eu sunt un om cel puțin aproape de iluminare
 a cărui scop de venit pe pământul ăsta
 este să-i trezesc pe ceilalți,
 că eu sunt clar deasupra celorlalți
 ca și vibrație. Am mai auzit tot felul de aberații.
 Aura mea are 2 metri și este
 mov închis, plauriu
 și cerul din care vin
 e nu știu altcâtelea.
 De ță, e nasol, Horian.
 Nu pot.
 E nasol.
 Am înțeles.
 Mi-am imitat cu un client, mă rog, un client, n-a fost un
 client că i-am zis că nu sunt terapeut împotrivit pentru el
.
 Un om pe care l-am văzut timp de smusfer de oră, pentru că
 era cu mulți ani, s-a așezat la mine în cabinet, s-a arun
cat așa în fotolui
 și a zis, doamnă, trebuie să știți înainte de orice că eu
 sunt un suflet foarte înțelept și evoluat.
 Și atunci i-am zis, eu nu sunt terapeut împotrivit pentru
 dumneavoastră.
 Nu sunt suficient de evoluată și nu înțeleapta să conțin un
 astfel de suflet.
 Nu zic des că sunt iluminață, dar atunci când zic sigur nu
 sunt.
 Râdeam, glumim, dar...
 Excelent punctat. Ești fantastică, excelent punctat.
 Serios? Din mașini și ceasuri scumpe mai ieșim?
 Auzi? Da, din titluri autoproclamate mai ieșim?
 Nu am putut. Era acolo.
 De exemplu, m-am intitulat ca am vazut ca...
 Eu incerc sa-mi fiu ofrisita, stii?
 Nu pot. Eu ti-am spus ca m-am nascut sa fac asta.
 Din Reginii Regi, mai stiu ce e acum la moda, eu m-am auto
intitult
 Desfobiator Chef.
 Faraonul Desfobiator Chef.
 Desfobiator.
 Da, cam i-am sa astia cu fobile sa le dau jos de pe oameni.
 Si m-am autointitulat si eu Faraonul Desfobiator.
 Inca n-am ajuns la o compozie, dar am vrut sa vad daca face
 parte din ego spiritual asta
 sau nu. Dar, mă rog...
 Dacă o facea mișto, nu. E mod evident.
 Eu am un grup de câteva prietene foarte aproape
 și avem noi grupul nostru de WhatsApp, suntem vreo 7-8
 și la un dat, nu știu ce, vorbeam noi așa între noi
 și mi-arătau pe cineva care s-a autointitulat,
 master, bla bla bla, era o femeie.
 Era o femeie. Și eu am făcut mișto și am zis
 băi, dar, serioz?
 Dar voi mie îmi ziceți pe nume?
 Adică, vă, se pare...
 Și de atunci se face mișto cu Master Luxandra.
 Da, corect, corect, absolut.
 Și am mai încercat să mai negoțiez niște tipuri, că parcă
...
 Am zis, nu știu, eu prefer Gades, prefer altceva, nu știu,
 ceva mai original să găsiți fetelor.
 Râdem glumim, da.
 Râdem glumim și doar ca să punctăm că e din mulțumit serios
 asta cu ego-ul spiritual
 și îți mulțumesc mă că eu sunt în discuție și e de atât de
 frumos.
 Înainte să mergem mai departe, mai avem o întrebare de la o
 femeie care ne întreabă
 Ruxandra, ai putea să ne spui posibile motive găsite în
 experiența ta anterioră terapeutică pentru care o femeie
 înțeleaptă, deșteaptă, inteligentă, care găștigă bani sing
ură, frumuşică, cu simțul umorului
 evident cu propleii defecte, dar nu este cea mai rară din
 buchet ca să zic așa
 nu reușește să-și găsească un partener de care să-și dore
ască să stea alături.
 cu alte găvinte provocări în găsirea unui partener.
 Din experiența ta, terapeutic vorbind, nu că ai dat răspuns
ul corect,
 ci doar din ce ai întâlnit tu până acum,
 ce fel de blocaje, în alte vieți sau în orice fel de sens,
 ar putea să aibă o femeie care ar...
 Evident, ne raportăm și la...
 o femeie întrebată, de aia am spus, de femei,
 care ar putea să aibă provocarea asta, din experiența ta?
 Am, în primul rând...
 General vorbind, deci nu dăm specific, nu cunoaștem situaț
ia.
 Da.
 În primul rând m-aș uita la care-i... pentru că niște bărba
ți, orice femeie, atrage în viață ei.
 Sigur.
 Dar, până la urmă, povestea este în ce măsură atragi acea
 categorie de bărbați pe care îți odorești,
 din care e posibil să alegi unul lângă care să vrei și să
 poți să rămâi.
 M-aș unita în primul rând la care e tiparul de bărbați care
...
 Eu cred că femeilor îi se face curte constant.
 Care este tiparul care vine spre tine?
 Că îmi place că nu îmi place.
 Îmi place că nu îmi place, da?
 Deci el nu îmi place. Care e tiparul?
 Ce nu-mi place? Pentru ca doar uitandu-mă trebuie să mă uit
 un pic mai bine. Ce nu-mi place?
 S-ar putea ca... și acum ne dăm cu părerea fără să băim apă
, dar nu e neapărat corect ce zicem, doar vorbim.
 S-ar putea de exemplu să observ că spre mine vin niște băr
bați care nu sunt tocmai în energie masculină.
 Sau în ceea ce mi se pare mie o energie masculină puternică
, par mai degremă spre zona feminină.
 Și atunci cel mai probabil este că manifest eu și în relaț
ie cu bărbați,
 e o zonă suficient de masculină, încât cei care sunt sufic
ient de masculini
 n-au loc de mine.
 Sau poate observ că manifest să vină spre mine.
 Știu că nu-ți place cuvântul ăsta, că nu-ți place.
 Nu că nu-mi place, este un cuvânt pervertit, furat,
 nu există în dicțional așa ceva, dar cine sunt eu să judec?
 Atrag spre mine, ok, așa?
 Sau ați să-l spunem cuvântul potrivit, dacă vrei să-l folos
im.
 Materializez.
 E mult mai eficient și mai corect decât manifestez, că nu
 există conjugarea cuvântului manifestat,
 în sensul în care este pervertit folosit.
 Dar nu vreau să-l aprindem.
 Putem să facem și dințul.
 Materializat, ca să nu mă aprinde, te rog.
 Putem să facem și dințul.
 Atrag spre mine, de exemplu, bărbați care sunt în alte rela
ții.
 Aici, de exemplu, m-aș uita...
 Indispunibil, emoțional și fizic.
 Dar i-atrag.
 Da, da.
 Deci ca vin spre mine barbati care deja a s-a luat, sa z
icem asa.
 Aici ma-as uita un pic la sentimentul de stima de sine, de
 iubire de sine, de merit pe care il am eu pentru mine.
 Da?
 Pentru că e clar că...
 Și, aici e un pic tri chești.
 Pentru că există în cultura asta, faptului a uglindirii,
 există riscul să, între ghilimele, dăm vina pe victimă.
 Adică omul are o problemă și apoi, tu ieși de vina că...
 Da, e ceva din tine, dar trebuie să avem grijă să nu cădem
 în...
 Sunt eu defect.
 Sigur că nu.
 Nu sunt eu defect, e ceva...
 Toți facem asta.
 Sigur.
 Și chestia asta, nu știu dacă ajută pe cineva,
 când ajută povestea asta a femeilor realmente fabuloase,
 cărora le e greu să aibă o relație împlinită,
 este una din lait motivele generației noastre.
 Sigur, cunosc, am prietenii, am cursante, am întâlnit,
 deci știu eu personal.
 Da, cred că un business bun ar fi să găsești bărbațiul buni
 și să...
 Da, cum a era chestia, unde să nu găsesc un bărbat bun cu
 care să încep o familie, pentru că nu există.
 Dacă nu există, nu ar avea nimeni, adică nu ar exista relaț
ii cu alte femei deloc, dar există.
 Există.
 A, că nu e frecvența potrivită încă, pentru că sunt niște
 convingeri, o simă de sine, sunt niște rănisoare, care nu
 sunt... e altă discuție.
 Până la urmă, știi, fiecare femeie trebuie doar unul. Dacă
 cauți unul, nu trebuie să fie o mie.
 Unul îți trebuie, da? Doar unul îți trebuie!
 Și de aici, cu presiunea, da.
 Dar ideea aș vrea să nu cădem nici în direcția altă, vai ce
 nașpa sunt și ce defecte sunt.
 Sub nicio formă.
 Nu, trebuie să o luăm din drum spația în asta, de considera
ție fără să vedem ce atrag spre mine.
 Și atunci, ce e în mine care se potrivește?
 De ce se potrivește asta și nu altceva?
 Știi? Pentru că mă uit la alte femei din jurul meu și uite,
 e clar că dacă te uite la fiecare femeie, e ca și cum într-
un punct dat, e un anumit tip de bărbați care vin spre ea.
 Sigur.
 Știi? Aia, tu e singurul punct comun.
 Exact. În toate relații noastre, nu suntem singuri care au
 fost sau vor mai fi, nu suntem singuri un element comun, do
ar că ne place să dăm vina pe el, pe ea, pe karma.
 karma?
 Da.
 Bun, rupt să ne apropiem cu pasi repes de
 exercițul ghidat. Mai e ceea ce...
 Da, vreau să repet care sunt
 etapele prin care vom trece, da?
 Prima parte a procesului e zona pe care o învim de inducție
.
 E o poveste frumoasă pe care eu vă spun
 și invitația este pur și simplu să fim împreună în procesul
 ăla, da?
 Și dacă observați că ați plecat în altă parte
 cu toată blândețea, ne întoarcem înapoi la poveste.
 Apoi o să cerem subconștientul lui să ne ducă în acea viață
 anterioară în care ați trăit respectivă a resursă pe care o
 căutați astăzi.
 V-am dat deja tema, a trecut destul de multă vreme să defin
iți resursa.
 Vom trece prin reamintirea efectiva 2-3 momente din viața
 respectivă, după care vom merge și la momentul morții.
 E important punctul plecării din acea viață pentru că e
 foarte relevant cum pleacă sufletul din experiența respect
ivă.
 Și apoi revenim la momentul prezent.
 Invitația este pur și simplu să fiți acolo în proces.
 O să vădeți de-a lungul procesului, o să vă încurajez ca în
 experiență să vă dați voi să fiți înăuntru corpului.
 Astea de multe ori când accesăm o viață anterioară, inițial
 o vedem ca și cum e din afară.
 Invitația este să merg înăuntru corpului și să o experim
entez prin ochii lui.
 Pentru că în felul ăla, ăsta mă conectez cu emoțiile și tră
irile corpului.
 Dincolo de poveste, mă interesează cum am trăit povestea
 respectivă, pentru că acolo este valoarea.
 Și gata.
 Ne întreabă cineva, înțeleg pașii, rămân aici, abia aștept
 această experiență, în același timp recunosc am foarte mare
 frică de moarte.
 Mi s-a ridicat parul pe mana din ea, oricum ai spus că vom
 trece prin momentul mortii.
 Este vreun orice fel de pericol pentru cei care au această
 frică mare ca mine?
 Să știi că unul dintre cele mai mari benefici în a
 experimenta regresiile în vieța anterioare
 este că înțelegem că moartea nu e ceea ce ni s-a spus.
 Îmi place foarte mult metaforul al lui Neil Donald Walsh
 care zice că moartea,
 până la urmă pentru lumea de dincolo, reprezintă ceea ce
 reprezintă pentru oameni nașterea.
 E doar o schimbare de formă.
 Și de obicei oamenii după ce experimentează zona asta de
 regresie,
 capătă-o cu totul și cu totul altă înțelegere.
 Nu ne e frică de moarte.
 Nu ne e frică de moarte.
 Nu ne este frică de povestea care ni s-a spus,
 care însemna moartea.
 Da?
 Pentru că în viața asta noi nu am avut experiența morții.
 E ca și cum, nu știu, îți e că ție frică de ce?
 Iar ar fi fost frică bunincului meu de un telefon mobil.
 Dacă n-ar fi avut o poveste alăturată, n-ar fi putut să-i f
ie frică, da?
 Complet de acord și îți mulțumesc pentru răspunsul.
 Bun, dragilor, din punctul meu de vedere, că mă întreba
 cineva dacă voi fi și eu aici, da, eu sunt aici și sunt și
 eu în exerciție, sunt aici lângă Ruxandra.
 Rămân cu voi pentru cei care m-ați întrebat asta cu drag,
 sunt aici până la capăt, pentru că fără mine Ruxandra nu
 pleacă din studiul, nu știu cum să explic, eu o conduc în
 afara studiului.
 În mod evident, sunt aici cu capcoada și eu cu voi, doar că
 nu o să mi-auziți mie vocea, ci o să auziți vocea colegele
 mele Ruxandra.
 Acestea fiind zise...
 Ar fi bine ca cine poate sa se intinda ideal pe o canapea.
 Daca stati pe scaun, va rog frumos, asigurati ca aveti cap
ul sprijinit.
 De exemplu scaunele noastre nu sunt potrivite pentru asa ce
va.
 Capul sprijinit e de ajutor si de preferat intingi.
 Deci intingi, iar daca stati pe scaun cu capul spusinii
 Facem o pauza de 2 minute daca aveti nevoie
 Chiar ne-a scris cineva
 Deci dragilor, este 19.55
 5 minute, pauza la 20.00
 Fara un minut sa fiti inapoi
 Pauza siu-siu break, ii zic eu
 Pentru cei care aveti nevoie sa mergem la toaleta
 Pentru ca o sa dureze un pic
 Nu o sa zic cat, o sa dureze putin
 O sa vi se para foarte putin, dar o sa dureze putin
 Si atunci ca sa nu fi niciun fel de break state, go!
 Avem 5 minute, ne vedem inapoi, va astept!
 Muzica
 Muzica
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Muzica
 Jaya Shiva Shankara, bum bum hare hare
 Hare hare, hare hare, bum bum hare hare
 Jaya Shiva Shankara bum bum hare hare
 Hare hare, hare hare bum bum hare hare
 Jaya Shiva Shankara boom boom hare hare
 Jaya Shiva Shankara boom boom hare hare
 Hare hare hare hare boom boom hare hare
 Hare hare hare hare boom boom hare hare
 Jaya Shiva Shankara boom boom hare hare
 Jaya Shiva Shankara boom boom hare hare
 Ha-re-ha-re, ha-re-ha-re, bum-bum, ha-re-ha-re, ha-re-ha-re
, bum-bum, ha-re-ha-re,
 ce-ai uși vășa-n care, bum-bum, ha-re-ha-re, bum-bum, ha-re
-ha-re,
 Ha-re-ha-re, ha-re-ha-re, bum-bum, ha-re-ha-re,
 ce-ai uși vășa-n care, bum-bum, ha-re-ha-re,
 Ha-re-ha-re, ha-re-ha-re,
 Ha-re-ha-re, ha-re-ha-re,
 foarte plăcută și frumoasă, și ne întreabă cineva ce să înt
âmplă dacă adorm.
 Te odihnești, e bine, nu o să fie nicio problemă, ne saluti
 mâine din mers.
 O să se trezească la final.
 Da, exact. I-știu deja că am mai făcut transe ghidate.
 Dragilor, este exact genul și starea și modul prin care noi
 am mai făcut anterior transe ghidate,
 doar că de data asta scopul e diferit și scenariul, script
ul este diferit și, evident, vocea e diferită,
 pentru că Rău San are voce superbă, nu ca mine te strigă la
 munca de la coasă.
 Dar acestea a finit fără niciun fel de glumă, să ne fie cu
 folos.
 Rux, ai microfonul.
 Ok, bun.
 Și ne așezăm confortabil.
 Dacă aveți o scăștie și mai bine.
 Și închidem ochii.
 Și cu ochii închiși.
 Respiri de câte ori profund
 și te focalizezi pe relaxare.
 Și ori de câte ori inspiri,
 inspiri relaxare
 și ori de câte ori expiri.
 Las orice tensiune sa-i liberez.
 Si imagineaza-ti cum corpul tau devine din ce in ce mai us
or, tot mai usor, atat de usor,
 încât simți că începi să plutești în orice clipă.
 Și apoi simți că plutești,
 purtat ușor de o briză caldă
 și cumva vezi prin plioapele închise
 căplutești într-o mare caldă de culori,
 o mare caldă de culori
 care te relaxează.
 E suspendat
 în căldură și culoare
 care par ireale.
 și în același timp
 confortabil de familiare.
 Vezi ceață roșie,
 portocalie,
 tănurușoare de galben,
 verde
 și albastru
 care par cumva nori
 și indigo profund
 violet
 cel mai ușor violet
 pe care ți-l imaginezi
 Și începe să-ți separă, că o plutește într-un curcubeu, un
 curcubeu magic, pentru că în acest curcubeu, timpul și spaț
il nu există așa cum ești obișnuit.
 Păi tăi ai plutit aici o clipă.
 Sau o sută de ani.
 Poate toată viață.
 Sau poate doar un moment.
 Și pare că poți să plutești aici cât timp vrei.
 Cu acest sentiment minunat de relaxare,
 dor plutind,
 prin această mare magică de curlori care curg,
 unde timpul este fără importanță.
 și poți să rămâi în aceste gânduri, când simți, când începi
 să plutești ușor,
 Ușor, în jos, tot mai jos.
 Te scufunzi ușor în acea scurcubă, e o frumosă.
 Devi tot mai relaxat, tot mai leneș, până când îți dai se
ama că te-ai oprit din copurăre.
 Ce-i pe malul unui lac linistit, înconjurat de ceață?
 Ce-i pe malul unui lac linistit, înconjurat de ceață?
 Ce-i pe malul unui lac linistit, înconjurat de ceață?
 Ce-i pe malul unui lac linistit, înconjurat de ceață?
 și totul este scăldat într-o luminaurie frumoasă,
 o luminaurie care pare să scalde totul în căldura sa.
 și te bucuri de senzația de calm
 și confort profund
 care îți umple întreaga ființa
 și cum te plimb ușor
 pe malul nisipos
 al acestui lac minunat
 Observi că un fel de curiositate leneșă,
 că lacul pare să schimbe constant culoarea.
 Schimbări subtile, se amestecă ușor
 și este greu să știi exact când albastrul devine violet
 sau când violetul devine un verde relaxant, transparent
 și schimbările de culoare te fascinează,
 și te așezi pe o piatră netedă,
 și te uiți la apa limpede.
 Și uneori poate un pește sau ceva
 atinge suprafata, formand inele care se imprastie la nesf
arsit in toate directile.
 Inele care ajung la mal, la piatra pe care stai, zambesti
 si te apleti sa le atingi cu mana.
 Și când face asta, creezi mai multe inele care strălucească
 pentru un kaleidoscop de diferite culori pe lac,
 interacționând cu altele și formând noi modele.
 și realizezi că acest loc liniștit
 este izvorul cunoaștării.
 Și cât ești aici, ești parte din tot
 și totul este parte din tine.
 Și așa cum stai în locul ăsta,
 dacă te uiți cu atenție de jur împrejur,
 undeva în lateralul tău
 vei observa o poartă.
 E o poartă mare
 și e o cărară pietruită
 care te conduce la ea.
 Și de-andată ce observ foarte asta,
 știi că-i acolo?
 Sau pur și simplu, o creezi?
 Încep să pășești
 pe cărarea petruită.
 îndreptându-te spre poarta.
 Și cu fiecare pas pe care-l faci,
 pe măsură ce te apropii de poartă,
 te adâncești mai mult în interiorul tău,
 te conectezi din ce în ce mai profund,
 cu amintirile eterne din istoria sufletului tău
 și continui să mergi spre poarta
 și observă detalii acestei porți, observă-i mărimea, observ
ă-i forma.
 Ce e important să știi? Că poarta asta e o poarta timpului.
 Și când ajungi în fața ei, oprește de-acolo.
 și în câteva clipe, la semnalul meu, vii intra pe această
 poartă și, din colo de ea, sub conștientul tău te va condu
ce în acea experiență trecută, în acea viață anterioară,
 Acolo unde ai experimentat din plin
 Resursa pe care ti-o doreste astazi
 Si tot ce ai de facut
 Este sa-ti dai voie sa observ mereu
 Primul raspuns intuitiv care apare
 Si intre pe poarta asta, acum
 Patruzi inauntru
 Închizi poarta în spatele tău și dați voie să vezi, să știi
, să simți orice important să-ți amintești.
 Și ai încrederea mereu în primul răspuns intuitiv și observ
ă dacă aici, din colo de poartă, e ca și cum e zi sau e ca
 și cum e noapte.
 Primul răspuns. E ca și cum ai fi înăuntru în încăperii sau
 mai degrabă ca și cum ai fi undeva afară într-un spațiu des
chis?
 Primul răspuns. Fie că vezi, fie că știi, fie că simți.
 Dacă ești înăuntru în ei încăperii, ce există de jur împrej
urul tău?
 Pereții, podeaua, tavanul?
 Dacă ești undeva afară, e un loc din natură, un oraș sau
 altceva?
 De-acar fi sa stii cum e locul asta in care te afli, ce
 percepi despre el?
 E singur sau e cineva cu tine aici?
 Și apoi puneți toată atenția asupra corpului tau.
 Și s-ar putea să-ți vezi acest corp, să-l simți, sau pur și
 simplu să știi despre el.
 Dacă ar fi să-ți percepi picioarele, ce porți în picioarele
 tale?
 Și apoi imaginează-ți că îți ridici privirea încet de lung
ul corpului și devii conștient de hainele pe care le porți.
 Cum sunt hainele tale?
 Cum se simte textura pe corpul tau?
 și apoi observați mâinile,
 degetele,
 palmele.
 E ca și cum e un corp de femeie
 sau de borbat.
 Început,
 E un corp tânăr sau mai în vârstă?
 E un corp de adult sau de copil?
 și apoi observă dacă îți percepi acest corp ca și cum ai fi
 înăuntrul lui
 sau ca și cum ai fi afara la distanță.
 Și dacă ești în afara acestui corp, apropietă de el, intră
 înăuntrul lui, în bracă-l, ca și cum ar fi o haină mare.
 și când ești înăuntru corpului, conectează-te cu toate gând
urile, toate emoțile, toate trăirile acestui corp.
 și dați voie să-ți amintești experiența asta prin ochii lui
 ca și cum acum ai trei-o pentru prima dată.
 Și observă prin ochii acestui corp ce se întâmplă în moment
ul asta.
 Care-i povestea acestei amintiri?
 Te rulează încet amintirea.
 Ce faci tu?
 Ce fac ceilalti?
 Ce se intampla important si semnificativ?
 în amintirea asta?
 Cum e legat amintirea asta?
 Deci a trăiire resursă?
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Când nu ai găsit, nu ai găsit.
 Că ce-n curând vom merge mai departe?
 Și în câteva clipe număr de la 3 la 1.
 Când ajung la unu, îți dau un semnal și la semnalul meu, r
ămânând înăuntru a celui-aș corp,
 Te întorci înapoi pe linea timpului, în primul moment din
 acea viață trecută, în care ai experimentat plenar
 Resursa care e intenția ta.
 3, 2, 1, acum.
 Prima amintire din aceeași viață și același corp
 în care a experimentat plenar.
 Trăirea ressursă și observă din nou.
 Dacă în amintirea asta nouă, e zi sau-i noapte?
 Dacă e ca și cum te afli într-un spațiu deschis, afară, sau
 mai degrabă într-o încăpere,
 te-ți voie să știi, să simți, poate chiar să vezi cum e loc
ul ăsta în care ești.
 Ce există deșura împrejurul tău aici?
 Și s-ar putea să-l percepi în linii mari, s-o poate chiar
 în detaliu.
 Ce observă dacă ești singur?
 Te audă că sunt și alții cu tine?
 Primul răspuns intuitiv mereu.
 Început, început, început.
 Ce voi puneți atenția pe corpul tău?
 Păcepeți picioarele, hainele pe care le porți,
 textura hainelor,
 Aici observ mâinile.
 Observă dacă sunt mâini tineri sau de copil.
 Și dacă ești în afara acestui corp, cu toată energia ta,
 intră înăuntrul lui.
 Îmbracă-l, conectează-te cu el, cu trăirile lui, cu amintir
ile lui.
 Ce permite aceste amintiri să ți se dezvăluie complet?
 Observă prin ochii acestei corpuri.
 Ce se întâmplă important și significativ aici?
 Că ai poveste aceste experiențe?
 Observă cum apare acea trăieră resursă.
 Observă cum apare acea trăiră resursă.
 În mijlocul acestei amintiri
 Devi conștient de trăirea resursei.
 Și dă-s voi să simți plenar, complet.
 Simte-i vibrația.
 În fiecare din structurile ființei tale.
 E putea chiar să-i asocize o culoare?
 Sau poate un anumit loc în corp
 acolo unde e centrul ei?
 Ce observă dacă mai e și altceva important aici?
 și în curând vom mânce mai departe.
 și în câteva clipe, număr de la 3 la 1.
 Când ajung la 1, îți dau un semnal și la semnalul meu,
 rămânând din interiorul acelui așa corp,
 te deplasezi pe linia timpului, în acel moment din aceeași
 viață,
 Când ai simțit cel mai intens
 trăirea resursă.
 3, 2, 1, acum.
 Cel mai intens moment
 al trăirii resursă.
 Și din nou
 te vii conștient
 De locul în care te afli, fie că-l vezi, fie că pur și
 simplu știi despre el sau îl simți în rând fel.
 De fii conștient dacă-i zi sau dacă-i noapte.
 Dacă ești singur.
 Sau e cinemă cu tine aici.
 Devi constient de corpul tau, de pozitia corpului aici.
 și asigură-te că ești înăuntru corpului conectat cu toate g
ândurile, toate emoțiile,
 toate trăirile acestei corp.
 și permite poveștii acestei amintiri să ți se dezvăluie dre
ptat?
 Ce se întâmplă aici important și significativ?
 Care-i povestea acestei amintiri?
 Fieca stiim, fieca simt, fieca vesim.
 Că toti voi să-i devii conștient de experiență, trăirii,
 resursă.
 Oserbă contextul în care apare și observă cât de plenar o
 simți.
 În ficare structură din fin țătă.
 De ce e s-o simti?
 Previte sistemul etau
 S-o memoreze
 observă-i culoarea pe care alegi să-i o asociezi.
 Și de acum înainte, tot ce ai de făcut,
 când vrei să te conectezi cu această trăire resursă,
 este să-ți imaginesc culoarea pe care i-ai asociat-o.
 și în mod instant, trăiria asta revine plenar în toate
 structurile ființei tale.
 și în câteva clipe,
 o să nu mă din nou de la 3 la 1,
 ci la semnalul meu.
 Mersi la finalul acelei-aj vieții,
 cu ușurință și detașare,
 o viață în care ai experimentat din plin
 Treirea resursă.
 O viață pe care atunci când o părăsești,
 ei cu tine
 această resursă prețioasă.
 3, 2, 1, acum.
 Ultimele clipe ale acelei aș vieți
 cu usurinta,
 si detasare.
 Obsergi locul in care te afli,
 cine e cu tine,
 pozitia corpului tau.
 Ce da-ti voie sa observi?
 Ce se întâmplă la finalul acelei vieții?
 Cu ușurință și detașare, e doar o amintire.
 Și mergi la punctul, chiar înainte ca inima acelui corp
 să bată pentru ultima dată.
 Dacă ei să te uiț înapoi la această viață, cum a fost viața
 asta pentru tine?
 Observă ce e cu tine din experiență acestei vieți
 și care e concluzia sufletului
 a finalului acestei existențe.
 Și observ apoi, cum inima acelei corp bate pentru ultima
 dată.
 Și apoi se oprește.
 și toti voi să simți cum se simte să te desprins de corpul
 ăsta
 și să plutești ușor în sus.
 Te desprins complet.
 Si te ridice lumina.
 Te ridici dincolo de soare,
 dincolo de stele,
 dincolo de univers.
 In acel spatiu,
 În care tot ceea ce există il lumină și iubirea necondițion
ată.
 și în locul ăsta imaginează-ți un duș de lumină strălucito
are
 care se revarse deasupra ta și dizolvă din structurile tale
.
 Orice ai luat din acea experiență
 care nu mai servește bine lui tău cel mai nealt.
 Și apoi în spațiul ăsta
 te-ți foi să devii conștient
 Cum ai adus cu tine
 acea trăire resursă
 Ce aș vrea să-ți imaginezi cum ne-ai spațiu asta de lumină?
 Cobori în viața ta de acum
 În corpul tău de acum
 aducând cu tine trăirea asta resursă.
 Tâți voie să-ți amintești culoarea ei, locul din corpul tău
,
 unde se simțea cel mai intens.
 Și observă aici, în corpul tău, de acum și aici.
 Și observă acum.
 Atunci când te conectezi la culoarea ei,
 Fica restructura din finta ta e conectata cu aceasta traire
 resursa.
 o simți aici și acum.
 Și resursa asta de azi înainte
 te va însuți
 în fiecare zi.
 Și tot ce ai de făcut atunci când vreți să te conectezi cu
 această resursă
 este să-ți imaginezi culoarea pe care ai asociat-o
 și în mod automat vei simți trăirea asta resursă în fiecare
 structură din ființa ta.
 Și aici și acum,
 de-ți voie să știi
 ce posibilități noi și diferite
 se arată în viața ta
 de aici înainte
 având această răstrăire resursă
 disponibilă.
 Ce lucruri care nu pareau posibile.
 Ce transformarii.
 Ce devine posibil acum pentru tine.
 și luând cu tine
 conștientizările astia.
 Încă de va clipe
 număr de la 1 la 5
 și atunci când ajung la 5
 revii complet
 aici și acum
 și în ritmăl tău
 deschizi ochii.
 1.
 Incepi sa revii incet.
 Esti in ce-n ce mai constient
 de camera in care te afli
 si de pozitia corpului tau.
 2.
 Revenim incet.
 foarte încet,
 trei, începi să miști tot mai mult degetele de la mâini
 și de la picioare.
 Și ești conștient de resursa
 pe care o aduci cu tine.
 Îi simți culoarea.
 Patru.
 Revii complet.
 Mi-ești mai mult degetele de la mâini, degetele de la picio
are
 și cinci, revii complet
 și ritmul tau deschise ochii
 Bine ai revenit
 Ne ridicăm încet, încet, încet, încet, foarte încet
 Fără mișcări bruște, nu mai încet
 Încet.
 Îți iei puțin timp dacă simți.
 O să bi o gură de apă.
 Te uiți prin cameră, te întinzi.
 Îți recomand să-ți modife și poziția corpului.
 Da, ne ridicăm.
 Luați o gură de apă și mișcați un pic măcar mâinile, măcar
 corp, așa un pic.
 Da.
 Ok.
 O să râdesc, dar eu chiar am fost regge.
 Păi sigur, cum să nu, că e loc.
 Adică, regele manelelor, regele...
 Noi n-am zis că nu sunt rege.
 Am zis că nu apar viețile acestea celebre.
 Acum au fost mulți rege, regii necontese.
 Corect. Bine, dragilor.
 Haideți încet așa, ne apropiem de final.
 Nu știu dacă vă dați seama, au trecut aproape 40 și 50 de
 minute.
 Din momentul în care am început acest proces ghidat de rux.
 Și înainte să închidem această seară, sunt curios și eu și
 Rux cum a fost.
 Dați-mi un feedback în chat.
 Știi ce aș vrea? N-aș vrea să știu cum a fost.
 Te rog.
 Aș vrea să știu... am zis așa, alegem o resurse.
 În meditații am zis, alocați o culoară resursei.
 și la finalul meditației am întrebat ce devine posibil
 diferit.
 Asta aș fi curioasă, resursa, culoarea și mai ales ce e pos
ibil diferit acum cu resursa asta?
 Pentru că aici e focusul.
 Excerent, foarte bine format.
 Rege indian sau țăran.
 Corect, complet de acord.
 Deci, dragilor, ați auzit?
 Oresc frumos resursa încet pe care ați accesat-o, n-ați
 accesat-o, ați trăit-o cum ați trăit-o, culoarea
 Și ce e diferit acum? La nivel de senzație, percepție, ce
 se zizez?
 Ce a apărut că devine posibil acum?
 Ce a apărut că devine posibil acum? Foarte frumos!
 Ok, eu am adormit imediat pe ce am intrat pe ușă.
 Ok, da.
 Sunt. Acum până scriu oamenii, hai să... Avem un grup mare.
 Am condus suficient de multe grupuri mari încât să știu că,
 într-un grup, mai ales de dimensiunea asta,
 Experiențele sunt foarte diferite.
 Sunt convinsă, fără să întreb, că sunt oameni care au trăit
 experiențe foarte 3D, foarte intense, senzoriană, emoțional
ă, așa mai departe.
 Și la polu opus, sunt oameni care au trăit doar lucruri
 foarte superficiale.
 E normal, e firesc, ține de experiența cu meditațiile, de
 structura mea.
 Dacă sunt mai analitic, probabil nu o să mi-asă chiar
 foarte bine din prima.
 Dacă am făcut asta de mai multe ori, probabil o să accesez
 mai ușor.
 Tu știi, Horia, eu nu întreb în webinarile mele cum ați tră
it ca și experiență de regresie, pentru că nu vreau să încep
em să facem concurs între noi.
 Focus-ul nu e nici măcar pe cât de intens a fost, nici mă
car de cât de clar a fost povestea, ci tot unul de aia am z
is, hai să vedem care e resursa și ce devine posibil în pre
zent și în viitor acum cu resursa mea aici și acum.
 Și acum.
 Mi-e clar că, repet, sunt oameni care au trăit experiențe
 extrem de intensă și sunt oameni care au trăit mai degrabă
 o zonă ușor superficială,
 ca să se zic așa, și pe toată bucata asta suntem așezați.
 Și ok, oricării care au fost experiența ta, e experiența ta
, ia tot ce poți din ea, fără să o mai comparăm cu altora.
 Sigur. Excellent.
 Hai să ne vedem pe secțiunea de vară, spunsuri.
 Uai, de ce frumosul e.
 Am văzut culoarea verde, care mi-a rămas alba din lumină.
 Ceea ce este interesant este că am văzut viața de neit de
 divorci de după.
 Ne vinde gand și crește în sănătose.
 Nu știu să îmi întreb dacă doamna e divorțată deșa sau nu.
 Sperăm că da.
 Să nu deschidem Pandora.
 Relație împlinită culoare galben-auriu.
 Este posibil să trăiesc această împlinire în altfel.
 Împuternicire.
 Bucurie, coloraros, palz, tralucitor, sa ma buc unul fie
care zi.
 Foarte frumos, bravo!
 Resursa sa fiu iubita pentru ceea ce sunt, culoare alb, si
 de acum voi atrage in viata mea oameni care e mea si ma ap
reciaza pentru ceea ce sunt.
 Foarte frumos!
 Foarte frumos!
 Iubirii neconditionate, auriu in vechit, sa ma gasesc un
 partener.
 Intereptine, galben auriu.
 Partener, da, este light motiful acesta de iseri.
 Incredere si culoare.
 Am fost copil, am găsit iubirea bunicii și îmbrăzișări în
 galben și am înțeles că e loc de multă iubire.
 Foarte frumos! Ce e frumos?
 Bine, dragilor! Pacea și liniștea culore alb, devine pos
ibil să mă libărez, să dorm ok, să strălucesc.
 Uite, că cineva zice că a observat ce e după moarte și nu
 mai are semnificație.
 Ia, ce tare întrebarea asta! Cine a făcut asta pentru prima
 oară?
 pentru prima oară, mod evident ne interesează, adică dacă
 ai mai putea asta în interior, nu te mai pui.
 Cine a avut această experiență de regresie pentru prima oar
ă în seara asta?
 Și poate să ne zică care e percepția acum legată de posibil
ul viitorul, mă rog,
 senzația de moarte, mai e la fel de anxietantă și de înf
ricoșoatoare?
 Sau e ceva diferit în sensul ăsta?
 Cum se percepe acum?
 Mult mai liniștită, foarte plăcută.
 Sanatate de bivul, vișiniu și vitalitatea. Excelent!
 Fără chei tare!
 Nu mai e așa scher, liniște și în plăcare.
 Ok.
 Diferit, liniște.
 Mă bucur foarte mult.
 Sincer, nu mă mai sperie moartea, acum o percep ca o
 experiență și că voi mai avea parte chiar de multe altele.
 Calmă, păcată.
 Adil ne-am zis prima oara, mie mi-a fost teama sa merg prea
 mult in spate, am ajuns pana inainte sa ma nasc, am vrut sa
 amestetim, am ales verde,
 acum stiu, glomarin curajul, foarte graduit, spunat in cuv
inte, cat de frumos a fost.
 Ma bucur si eu, foarte mult si Rux, ma bucur foarte mult,
 ati fost intr-un numar foarte mare in seara asta atat de
 noi si va multumesc mult,
 am invitat in seara asta mai multe parzi din tribul nostru,
 pentru ca nu ne-a fost demult cu o parte din voi.
 Da, veți avea înregistrarea în mâine, va fi gata înregistra
rea, cât putem de repede,
 cel târziu, noi, din mâna, va ajunge în felul ăla la voi.
 Și o veți avea cei din advanced, o aveți deja în contul
 vostru, cei din practișnări, la fel.
 Cei care ați primit doar invitația la acest workshop o veți
 avea câteva zile în funcție de ce pachetă aveți cu noi.
 Dar a fost un bonus din parta noastră, cu mare drag, ne-a f
ost dor să ne conectăm cu voi.
 Mulți dintre voi mi-a scris încet acum că vă era dor să ne
 auziți vorbind.
 Mă bucur foarte mult.
 Dragilor, acestea fiind zițe să ne fie și anume de bine, r
uc să-ți mulțumesc mult, pentru că, încă o data, 4 ori a 3-a
 sau 4 ori astea împreună într-un pui de anjeu s-a numai sc
ris.
 Tre' să fie mai multe, nu?
 Tre' să fie, că le-am pierdut numai.
 Da, și eu sunt minim 4 sau 5, așa știu și eu.
 Dar e prima oară într-un studio, în schimb, și mi-a plăcut
 foarte mult.
 Dar e prima dată când n-avem public, adică da, când suntem
 noi și a fost o bucurie și pentru mine, știi?
 Că vin, mă întâlnesc cu drag și cu tine și cu grupele tale
 și e o mare bucurie să fiu aici și să pot să comunic ce am
 de comunicare.
 Și ești iubită și apreciată. Sunt foarte multe mesaje, le
 vezi și tu deja încet pentru tine de apreciere și de mulțum
ire.
 Să ne vedem mai des, să zic.
 Să ne vedem mai des.
 Și avem și cursanți comuni, că sunt foarte mulți oameni din
...
 Da?
 Da, sunt oameni care din comunitatea mea au venit către t
ine.
 Te recomand și te susțin, știi deja, cu mare drag oricând.
 Da.
 Așa că, dragilor, pentru cei care vreți să experimentați
 sau să...
 Hai să spunem, aprofundați conceptul de himnoză, himnoză
 regresivă sau orice fel de formă în care...
 În primul rând să te ajungi pe tine, să înțelegi pe tine și
 dacă vrei să ajungi pe alții.
 Eu personal am mai multe, am vreo 3 formari cu RuXandra
 si o recomand cu tot dragul. Mergesc catre ea, ruxandrabul
zan.ro
 si viețaanterioare.ro
 Nu, site-ul e ruxandra, site-ul e www.ruxandrabulzan.ro
 si tot asa sunt ruxandra bulzan pe Facebook, pe Instagram
 Da, nu mai scrii pe viețaanterioare? Nu mai scrii.
 Nu am mutat site-ul pe ruxandra bulzan.ro
 Perfect, urmatoarea formare in hipnoza?
 Săpâna viitoare
 Săptămâna viitoare, miercurie, este probabil ultimul curs
 de hipnoză din anul ăsta.
 Curs de 5 zile predau cursul de hipnoză online în ultima v
reme pentru că e super eficient, super bine, super fain.
 De luni până domenică. Încă cred că mai e un loc liber dacă
 nu mă înșel.
 Dacă vă interesează, dacă vă se aranjează programul BCC, d
acă nu, în septembrie încep programul online de slăbit.
 Acesta este, cred că, unul dintre programele mele star în
 care timp de 19 zile lucrăm pe iubirea de sine,
 pe relația cu corpul, pe relația cu mâncarea. Am practic
 replic ce am făcut cu mine cu 10 ani.
 Și mă ajutați să rămân deoparte de vreo 17 kg
 Felicită!
 Areți extraordinar, știi?
 Mențumesc!
 Acestea ființe, dragilor, vă mulțumim încă o dată
 și eu în numele echipei noastre și numele lumarăți care nu
 este aici
 Vă mulțumim mult că faceți parte din tribunul nostru
 Ne vedem luni seară din nou, știți deja?
 Atât cei din advanced, cât și cei din practitioner
 Cu cei de la practicite mă văd poimine live în sală și abia
 aștept să mă revă cu voi.
 Dar, toți care sunt în țara asta prezenți, aveți invitație
 gratuită și luni seara, începând cura 18, unde ne vedem din
 nou cu un prieten vechi în comunitatea noastră, Gajpar Ghe
orghi.
 Vă aștept acolo din nou să fie intens și diferit subiectul
 și abia aștept să-l dezbacă cu voi.
 Acestea ființe încoate am mulțumit pentru încredere, pentru
 radare.
 Sper că ne-am revanșat pentru întârzirea de 20 de minute pe
 care am trebuit să o manifestăm la începutul acestei întâln
iri din motivi tehnice.
 Vă pup, vă împărțeșteți. Seară frumoasă, pa!
 Seară frumoasă, pa!
 Muzica
 Muzica
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Să-l amestecăm cu un pic de ulei de aluat.
 Muzica de
 Muzica de
 Muzica de
 Muzica de
 Muzica de
 Muzica de
 Muzica de
 Muzica de
