game-library/data/sources/09.Culegere_de_jocuri_si_povestiri_IMPACT-Noi_Orizonturi.txt

SOURCE: /mnt/d/GoogleDrive/Cercetasi/carti-camp-jocuri/09.Culegere_de_jocuri_si_povestiri_IMPACT-Noi_Orizonturi.pdf
CONVERTED: 2025-01-11
==================================================


--- PAGE 1 ---
IMPACT – Jocuri și povestiri
Metode de educație nonformală
Ediția a II-a

--- PAGE 2 ---
August 2016
Dreptul de copyright pentru această colecție aparține Fundației Noi Orizonturi. Reproducerea parțială sau
integrală este permisă doar pentru a fi oferită gratuit. Fundația Noi Orizonturi nu își asumă dreptul de
proprietate intelectuală asupra jocurilor și povestirilor, acestea fiind colecționate din diverse baze de date ale
organizațiilor de tineret naționale și internaționale. Fundația Noi Orizonturi nu comercializează această lucrare,
ci este oferită cu titlu gratuit animatorilor socio-educativi IMPACT pentru a servi activităților lor.
IMPACT - Jocuri și povestiri, este o ediție revizuită și actualizată a ediției din 2008, printată într-un număr
limitat de exemplare și conținând o colecție de jocuri și povestiri.
Echipa de realizare a lucrării
Coordonator: Tiberiu Culidiuc
Co-autori: Gabriela Roșa, Anca Pușcașu, Ramona Cîmpean, Ramona Asan, Laura Borbe, Roxana Chebac, Smara
Suciu, Ana-Maria Boroș, Ioana Aspru, Cătălina Rentea.
Mulțumiri speciale pentru Vali Popescu, coordonatorul primei ediții a acestei lucrări
Fundația Noi Orizonturi
ProiectulIMPACT– model de educaţie pentru cetăţenie activă şi implicare comunitară în rândul copiilor şi
tinerilor
B-dul Păcii, Bl. 5, Ap. 9, 335600, Lupeni, Jud. Hunedoara, România
Tel/fax 0040 25456 4471
www.noi-orizonturi.ro

--- PAGE 3 ---
CUPRINS
Introducere.............................................................................................1
Sumar al activităților...............................................................................9
Jocuri......................................................................................................16
Povestiri..................................................................................................128

--- PAGE 4 ---
INTRODUCERE

--- PAGE 5 ---
INTRODUCERE
CE ESTE PROGRAMUL IMPACT?
Programul IMPACT este unul dintre programele Fundației Noi Orizonturi ce a crescut și s-a dezvoltat în
România, începând cu anul 2002. IMPACT (Implicare, Motivare, Acţiune, Comunitate, Tineri) combină educaţia
prin experienţă și învățarea prin serviciul în folosul comunității, prin intermediul întâlnirilor de club, oferind
tinerilor posibilitatea de a deveni agenți ai schimbării în comunitățile în care locuiesc.
Fiecare club este format din aproximativ 15 membri şi 1-3 lideri de club (facilitatori sau animatori sociali).
Modelul IMPACT este uşor de replicat, putând fi implementat atât în sistemul şcolar (învăţământ gimnazial şi
liceal), cât şi în alte structuri (organizaţii nonguvernamentale, biserici).
CUM SE DESFĂŞOARĂ O ÎNTÂLNIRE DE CLUB?
Clubul IMPACT se întruneşte o dată sau de două ori pe săptămână, după caz. Întâlnirile de club sunt
organizate, de regulă, pe următoarea structură :
 o activitate de învăţare distractivă: jocul, ce are drept scop formarea şi dezvoltarea unor atitudini şi
competenţe sociale
 o activitate de învăţare reflexivă: povestirea, ce are drept scop formarea şi dezvoltarea unor
atitudini/trăsături de caracter sau promovarea unor modele şi soluţii morale pentru diferite probleme
de viaţă
 o activitate premergătoare sau legată de proiectul de învățare prin serviciul în folosul comunităţii
CE ÎȘI PROPUNE PROGRAMUL?
Cluburile IMPACT, în calitate de cluburi de iniţiativă comunitară pentru tineri, propun tinerilor o modalitate de
învăţare care este orientată intrinsec spre dezvoltarea competenţei morale şi a abilităţilor de viaţă ale
membrilor clubului şi extrinsec pe dezvoltarea capitalului social al comunităţii în care aceştia trăiesc. Pentru că
se urmăreşte formarea şi dezvoltarea unor cetăţeni activi, întâlnirile IMPACT se finalizează cu munca în cadrul
proiectelor de serviciu folosul comunităţii, acesta reprezentând instrumentul principal de învăţare în IMPACT.
CUM ESTE SPRIJINITĂ ACTIVITATEA CLUBURILOR?
Pentru a putea sprijini activitatea facilitatorilor/liderilor, Fundaţia Noi Orizonturi a dezvoltat mai multe resurse
educaționale, printre acestea numărându-se şi prezentul manual de jocuri şi povestiri.
Printre resursele educaționale pe care Fundația Noi Orizonturi le pune la dispoziţia membrilor şi facilitatorilor,
menționăm:
 Manual IMPACT – manual adresat liderilor IMPACT în care se face o introducere în program, filosofia şi
pedagogia IMPACT și principalele instrumente educaționale
1

--- PAGE 6 ---
 Manualul de jocuri şi povestiri – o culegere de jocuri și povestiri, adresate facilitatorilor de cluburi
 Curriculum IMPACT – ghiduri metodologice adresate facilitatorilor de club pe următoarele domenii de
învățare : cetăţenie activă, angajabilitate, antreprenoriat social, leadership, responsabilitate financiară
 Jurnalul IMPACT – instrument educațional adresat membrilor de club în vederea monitorizării propriului
traseu de învățare
 Paşaportul IMPACT – instrument de evaluare a competențelor dobândite prin participarea la program
 Reţea de formatori şi de mentori – cu rol de formare și suport a liderilor programului
 Site-ul fundaţiei www.noi-orizonturi.ro şi al programului VIAŢA
 Pagina de facebook a Fundației Noi Orizonturi
 Alte documente resursă, precum şi acces pe bază de competiţie de proiecte, la surse financiare sau
materiale
CUM SE ÎNVAȚĂ ÎN PROGRAMUL IMPACT?
Învăţarea în activităţile de club este nonformală. Fordham (1993) evidenţia faptul că, în cazul educaţiei
nonformale, organizarea şi planificarea învăţării sunt asumate chiar de către beneficiar, de aceea este nevoie
ca facilitatorul să ajungă să îşi cunoască foarte bine membrii clubului, aceştia să aibă încredere în el, astfel
încât să se respecte principiul participativ care stă la baza filosofiei nonformalului: tânărul (cu vârsta între 12-
18/19 ani) să participe la propria formare (identificând nevoile sale de învăţare şi soluţiile adecvate de
instruire) şi la viaţa comunităţii în care trăieşte. Pentru a respecta acest principiu, este de dorit ca facilitatorii
să construiască un mediu şi să genereze condiţii astfel încât:
 copiii/tinerii să participe la activităţile de învăţare în mod voluntar, din proprie iniţiativă, maximizând
efectele procesului de învăţare, minimizând constrângerea specifică educaţiei formale;
 proiectele pe care le dezvoltă copiii/tinerii, indiferent de vârsta lor, să aibă obiective pragmatice şi să
ducă la schimbări vizibile în comunitatea în care trăiesc, pentru a întemeia motivaţia pentru o viitoare
implicare;
 copiii/tinerii să participe la construcţia şi desfăşurarea activităţilor de club şi a proiectelor;
 copiii/tinerii să lucreze împreună şi astfel să construiască relaţii interumane pozitive;
DE CE VIN ȘI DE CE RĂMÂN COPIII ÎN PROGRAMUL IMPACT?
Copiii pe care îi aşteptăm la Club sunt copii crescuţi în prezenţa televizorului şi internetului şi ei se comportă
diferit la şcoală şi în comunitate. Datorită unei experienţe de viaţă construită indirect, prin vizionarea
experienţelor de viaţă reale (sau nu) ale altor fiinţe, ei se prezintă la şcoală cu alte expectanţe, atitudini,
motivaţii. Majoritatea facilitatorilor din România (dar nu numai) s-au educat în absenţa televizorului şi a
internetului şi această diferenţă reduce simţitor nivelul de empatie între copii şi aceştia. Şcoala tinde şi ea spre
o fixare a demersului şi a cerinţelor în reperelele textului scris, în timp ce elevii de azi au alte repere, cele ale
imaginii.
Presupunem că s-a produs o schimbare importantă la nivelul învăţării, de exemplu, noi credem că apare o
diferenţă şi în privinţa aportului imaginaţiei în activitatea de învăţare. Aşa cum susţine Aristotel, Descartes,
Kant, imaginaţia are “responsabilitatea” de a efectua legătura între sensibilitate şi intelect. Educaţia mediată
de textul scris pare diferită de educaţia mediată de imagine1. Imaginaţia se manifestă activ, pare stimulată şi
1 Vezi H.R.Patapievici, Discernământul modernizării, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009
2

--- PAGE 7 ---
obligată să creeze imagini, atâta timp cât textul nu trimite la o experienţă de viaţă trăită deja, deci la memoria
individului.
Imaginaţia devine mai puţin importantă, ea poate rămâne neactivată de textul scris, dacă în memorie se
găsesc suficiente imagini care să permită înţelegerea, interpretarea textului. Atunci când subiectul poate
accesa informaţia din memorie, accentul se deplasează de la “a descoperi”, la “a găsi”. Pentru că în şcoală se
lucrează cu reperele iniţiale ale textului scris, copiii se plictisesc; ei găsesc soluţii, nu le descoperă. A căuta
imagini în memorie pentru a oferi o interpretare, nu se compară cu procesul imaginării unei interpretări, iar în
lipsa oricărei experienţe de viaţă, teoriile nu mai prezintă elemente de atractivitate. Plictiseala, lipsa
entuziasmului său a interesului, însoţeşte demersul de accesare a memoriei, în timp ce,surpriză, entuziasmul
şi curiozitatea însoţesc al doilea demers, cel al activării imaginaţiei şi al trăirii unor experienţe de viaţă sau
aventuri. În aceste condiţii educaţia non-formală poate avea un rol important, pentru că poate facilita
experienţe de învăţare care apelează la imaginaţie. Studiile de psihologie, indiferent de concepție sau curent,
dovedesc la unison că formula corectă se află sub deviza “elevul este cel care învaţă” şi nu „elevul este
învăţat”. Dacă puterea stă în „mâna elevului”, mecanismul facilitării experienţei de învăţare, ca experienţă de
viaţă, stă în „mâna facilitatorului” şi se poate realiza prin joc, povestire, proiecte de învățare prin serviciul în
folosul comunităţii (ne oprim la acestea, pentru că ele reprezintă metodele specifice organizaţiei noastre).
Experienţa Fundației Noi Orizonturi din ultimii 12 ani ne ajută să enumerăm câteva argumente care, nădăjduim
noi, să constituie o provocare pentru a stimula educatorii care lucrează în mod direct alături de copii și tinerii,
să testeze valoarea acestor metode:
JOCUL
 jocul este activitatea care implică cel mai mare număr de elevi
 jocul are atributul de a conduce la formarea celor mai multe competenţe cheie, simultan
 jocul este preferat de orice persoană, dacă are sens, relevanţă şi nu atinge persoana
 jocul este forma educativă care asigură gradul maxim de socializare şi este distractiv
 jocul răspunde unei provocări a prezentului - implicarea 100% în procesul învăţării (asemeni jocurilor
pe computer)
 jocul ne permite să descoperim trăsături pozitive, dar şi limite personale şi, din acest considerent,
asigură o cunoaştere mai profundă a persoanei, permiţând corectarea comportamentului
 jocul este forma cea mai potrivită pentru autoevaluare, deoarece, fiind vorba de joc, nu se dau nici
succesului şi nici eşecului dimensiuni care să afecteze negativ dezvoltarea personalităţii copilului
 jocul serveşte relaţiei copil-adult, este un mediator excelent
 jocul poate nu numai să ne înveţe semnificaţia unor concepte, fenomene dificile, ci şi să stârnească
ceea ce se numeşte curiozitate epistemică, adică motivaţie cognitivă intrinsecă (cel mai greu de format
la majoritatea copiilor)
 având în vedere că, în realitate, puţini adulţi au curajul să utilizeze această metodă, caracterul
spectaculos al activităţilor va creşte interesul pentru învăţare.
3

--- PAGE 8 ---
POVESTIREA
 copiii învaţă să citească; să-și îmbogăţească vocabularul;
 se poate utiliza la orice vârstă, dacă este bine scrisă;
 funcţionează ca simulare a unei experienţe de viaţă;
 transmite enorm de multă informaţie într-un mod plăcut (ex.noţiuni de fizică cuantică în „Alice în ţara
minunilor”, noţiuni de teoria relativităţii în „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”);
 orice text permite lecturi multiple, chiar dramatizare (A.Pamfil);
 asigură premise pentru dezvoltarea creativităţii (H.R.Patapievici);
 povestirile bine alese, deci relevante, au proprietatea pe care o semnala M.Eliade în analiza miturilor,
aceea de a permite accesul imediat, intuitiv la semnificaţii şi sensuri umane profunde, de a facilita
accesul la ceea ce nu se lasă exprimat;
 povestirile (cu cât mai criptice, cu atât mai bune) permit generarea unei stări numite de Wittgenstein
„crampe intelectuale”, care îl obligă pe copil la reacţie, la meditaţie, la reflecţie;
 povestirile despre bucuria vieţii (indiferent ce valoare ar promova) deschid apetitul pentru
manifestarea acestei bucurii, conturează un orizont de aşteptare pentru fiecare tânăr, orizont pe care,
după întăriri succesive, şi-l va aşeza ca scop în viaţă;
 unele poveşti „fac sens”, pentru unii copii ele devin reţete existenţiale, devin un fel de referent, un
„aha!” care îi mişcă în orizontul apropiat şi le uşurează rezolvarea de probleme;
 stârnesc emoţii ce nu aveau, înainte de lectură, un nume;
 ne învaţă să spunem, fără să dezvăluim totul, permiţându-le cititorilor să înveţe jocul subtil şi dificil al
distincţiei între privat şi public (una din marile probleme în perioada pubertăţii)
PROIECTELE DE ÎNVĂȚARE PRIN SERVICIUL ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII
 deprinderea de a lucra în echipă nu se poate forma citind despre ce este o echipă;
 leadershipul poate fi studiat, dar când este pus în practică se formează mecanismele fine ale
conducerii;
 teama de eroare, de necunoscut, de nou, de o autoritate, de vorbirea în public - sunt mai simplu de
învins în afara mediului evaluativ şcolar, iar proiectele, prin complexitatea şi anvergura lor pot să ofere
oportunităţi pentru a ne confrunta cu aceste temeri, a le gestiona și de a le soluţiona;
 un om activ social este un om care, pentru orice propunere, este capabil să înceapă conjugarea acţiunii
la persoana I singular; în cărţile de specialitate şi tratate nu se poate folosi persoana I singular;
 proiectele schimbă în bine exact acea lume în care trăim noi, nu lumea în general, asta se poate vedea
şi copiii au şansa de a trăi sentimente de succes, împlinire, speranţă;
 în cadrul proiectelor se pot forma şi dezvolta competenţele complexe;
 în cadrul proiectelor se experimentează relaţii pozitive între membrii echipei, dar se generează, trăiesc
şi apoi se rezolvă conflicte, ceea ce dezvoltă abilităţi de viaţă, capacitatea de a rezolva probleme,
conflicte şi de a identifica soluţii de copying (a face faţă cu bine situaţiilor stresante).
CUM UTILIZĂM JOCURILE ŞI POVESTIRILE?
Sugestii pentru folosirea jocurilor în activităţile de la club
 alegem tipul de joc care se potriveşte cu obiectivele propuse, vârsta şi potenţialul copiilor;
4

--- PAGE 9 ---
 suntem atenţi la încadrarea în timp. Un joc care durează prea mult şi nu ne permite să realizăm
debrieful, nu constituie experienţă de învăţare;
 ne asigurăm că jocul se poate desfăşura în spaţiul pe care îl avem la dispoziţie, că nu există risc de
accidente;
 unii copii manifestă reticenţă faţă de anumite jocuri, este bine să nu insistăm, să lăsăm libertatea de a
opta. Nu putem obliga, dar putem crea motivaţii suficiente pentru ca ei să intre în joc. Uneori, prin
simplul fapt că noi intrăm în joc, reticenţele dispar. De cele mai multe ori reţinerile sunt legate de
teama de ridicol, de frica de eşec.
 explicăm jocul şi ne asigurăm că toată lumea a înţeles.Uneori e nevoie de o rundă demo.
 fructificăm jocul pentru atingerea obiectivelor, prin realizarea debridatului(!). Debrief-ul este procesul
de reflecţie asupra experienţelor activităţii la care am participat. Discuţiile generate în grup au scopul
de a clarifica reacţiile, gândurile şi răspunsurile care au fost generate de experienţa trăită. Utilizarea
tehnicii debrief-ului (care este corelată cu procesul învăţării şi stilurile de învăţare a lui Kolb) permite
creşterea ratei reamintirii şi trecerea de la atitudinea de receptare, la cea de implicare în învăţare,
conform piramidei învăţării.
Sugestii pentru folosirea poveştilor
 alegem povestea care se potriveşte cu obiectivele activităţii, de regulă acestea sunt legate de ideea de
a dezvolta o anumită atitudine sau de a răspunde unei nevoi sesizate în grup (de exemplu comunicare
ineficientă, un anumit grad de neîncredere, intoleranţă etc)
 ne asigurăm că citirea şi debrief-ul se încadrează în timp
 ne asigurăm că toţi copiii pot auzi, urmări lectura (înainte şi pe parcursul lecturii)
 utilizăm metoda ascultării dirijate, precizând obiectivele urmărite
 fructificăm povestirea pentru atingerea obiectivelor
EDUCAȚIA PRIN EXPERIENȚĂ
Atât povestirea, cât şi jocul sunt modalităţi de învăţare, dar acest lucru se întâmplă numai dacă, la finalul
jocului sau lecturii se realizează debrief-ul. Aşa cum putem observa în schema de mai jos, pentru ca aceste
metode să fie experienţe relevante de învăţare, este nevoie să urmăm cele 4 etape: etapa experimentării, a
reflecţiei, a generalizării şi a transferului/aplicării.
5

--- PAGE 10 ---
Întrucât în timpul experimentăriioamenii se lasă conduşi de emoţii, instinct şi mai puţin de raţiune, după
încheierea experienţei sunt indicate două operaţii: prima, aceea de a ieşi din rol (există câteva exerciţii simple
de liniştire), a doua, de a recapitula sarcinile - activităţile sau etapele experienţei, de a reaminti regulile,
faptele şi acţiunile realizate. Pentru această recapitulare se utilizează întrebări obiective menite să
reamintească tot ce s-a petrecut. Întrebările potrivite pentru reamintire sunt:
 ce sarcini aţi avut? Cum au fost formulate?
 ce reguli trebuiau respectate?
 ce s-a întâmplat şi ce s-a realizat, făcut, cum/când/în ce condiţii?
 cine şi ce a făcut? Ce rezultate, efecte s-au obţinut?
În această etapă se dezvoltă spiritul de observaţie, capacitatea de exprimare corectă şi acurateţea în
descrierea evenimentelor trăite, fără însă a interpreta. E un exerciţiu bun pentru cei care vor să-şi dezvolte
capacitatea de a comunica clar, concis şi obiectiv o experienţă. Se pare că persoanele care se descurcă cel mai
bine în acest moment dovedesc abilităţi interpersonale, ceea ce le face apte pentru a construi relaţii sociale, a
ajuta şi înţelege oameni şi a-i conduce. În anumite situaţii este util ca răspunsurile să fie listate pe tablă-foaie
flipchart.
A doua etapă este cea a reflecţiei.Aceasta este o etapă crucială în ciclul învăţării experienţiale,este momentul
în care copiii se interoghează asupra experienţei trăite şi apoi discută cu ceilalţi experienţele specifice pe care
le-au avut. Aceasta poate avea loc individual, în grupuri mici de lucru sau cu întreg grupul. Copiii fac un schimb
informaţii despre de reacţiile lor cognitive şi afective referitoare la activităţile în care au fost angajaţi şi
încearcă să lege aceste gânduri şi sentimente pentru a trage învăţăminte. Iniţial, experienţa poate să pară, sau
nu, plină de sens pentru participanţi, totuşi, această fază le permite să înţeleagă experienţa şi să se
concentreze pe motivele pentru care au acţionat cum au acţionat. Rolul facilitatorului este foarte important în
decursul acestei faze. Acesta trebuie să fie pregătit să ajute participanţii să judece critic experienţa lor.
Facilitatorul, în această etapă, are rolul de a ajuta participanţii să-şi exprime sentimentele şi percepţiile şi de a
atrage atenţia asupra oricăror teme sau tipare ce apar în reacţiile participanţilor, faţă de experienţă. Pe scurt,
rolul facilitatorului este acela de a ajuta participanţii să conceptualizeze experienţele, astfel încât să aibă date
concrete pe baza cărora să tragă concluzii şi să generalizeze. Întrebările potrivite pentru această etapă sunt:
 cum vă simţiţi acum, la final? Cum v-aţi simţit pe parcurs, în momentul X?
 cum aţi interpretat cerinţele? Cum vi s-a părut atitudinea celorlalţi?
 cum aţi ajuns la soluţie, cum aţi reacţionat pe parcurs, în momentul X?
 cum aţi gândit? Cum au gândit ceilalţi?
Reflecţia stabileşte contextul pentru faza următoare a ciclului experienţial, generalizarea. Orice experienţă
directă sau indirectă trebuie prelucrată. Aceasta înseamnă că participanţii trebuie să aibă timp să reflecteze
asupra acestor experienţe pentru a-şi da seama dacă acestea îi ajută în procesul de învăţare. Fără reflectare nu
putem învăţa din experienţă, trăim experienţa şi atât. Din acest motiv nu putem sări peste această etapă, dar
emoţiile cu care ne-am încărcat în timpul trăirii experienţei s-ar putea să ne împiedice să atingem obiectivele
acestei etape. Facilitatorul are rolul de a crea condiţii pentru o reflecţie corectă.
6

--- PAGE 11 ---
A treia etapă este cea a generalizării. În această fază se trag concluzii din tiparele şi temele identificate. Copiii
determină modul în care aceste tipare, care au evoluat în timpul experienţelor construite, sunt legate de
experienţe nestructurate din viaţa de zi cu zi. Copiilor li se oferă şansa de a descoperi relaţiile dintre formare,
scopurile lor personale şi stilul de viaţă ulterior. Întrebările care pot veni în sprijinul generalizării sunt:
 pornind de la ceea ce aţi simţit, puteţi să formulaţi o regulă? (empatie emoţională)
 pornind de la cum aţi acţionat, cum aţi gândit, putţi formula un fel de „învăţătură de minte”, un sfat pe
care l-aţi oferi celorlalţi, astfel încât să aibă succes sau să evite un eşec? (empatie cognitivă)
 pornind de la reacţie, atitudinea voastră sau a celorlalţi coechipieri, aţi putea formula o regulă care să
îmbunătăţească relaţiile? (empatie comportamentală)
Ultima etapă este aceea a transferului sau aplicării. În această etapă putem observa dacă prin activităţile
derulate s-a modificat comportamentul copiilor. Studiind concluziile la care au ajuns în urma generalizării, unii
vor putea integra această învăţare în viaţa de zi cu zi prin dezvoltarea unor planuri individuale pentru un
comportament mai eficient. Pentru această etapă sunt utile întrebările care fac legătura între învăţămintele
extrase din experienţa trăită în timpul jocului sau povestirii şi experienţa de viaţă a participanţilor sau a altor
persoane. Uneori copiii nu doresc să facă această legătură, dacă întrebările vizează experienţa personală. De
aceea e bine să formulăm întrebări, ţinând cont de acest aspect. Iată câteva exemple:
 aţi simţit, trăit în viaţa de zi cu zi o experienţă similară sau cunoaşteţi cazuri?
 aţi gândit, reacţionat la fel ca în joc în viaţa de zi cu zi sau aţi văzut oameni care să reacţioneze,
acţioneze similar?
 în ce situaţii din viaţa de zi cu zi am putea folosi concluziile pe care le-am obţinut? Cum putem folosi
concluziile la care am ajuns, în viitor?
Comportamentele nu se schimbă foarte repede. Este nevoie ca facilitatorul să observe în mod regulat un
anumit timp de comportament şi să îl supună evaluărilor succesive în cadrul întâlnirilor de club. Să luăm ca
exemplu ascultarea activă: chiar dacă copiii, prin joc sau poveste, au reuşit să identifice cum se realizează şi de
ce e de preferat comunicării haotice, comportamentul nu se instalează imediat după înţelegere. În aceste
condiţii facilitatorul, atunci când observă că transferul nu se produce, revine la experienţa trăită prin joc sau
poveste, la concluzii, la reguli şi generalizări. Apelul la experienţa anterioară trăită instalează aproape imediat
complianţa (acceptarea regulii), iar în timp, prin perseverenţă, se va putea obţine internalizarea (copiii singuri
vor face apel la experienţa sau reguli atunci când unul nu acţionează corespunzător).
CE CUPRINDE PREZENTA CULEGERE DE JOCURI ȘI POVESTIRI?
Prezenta culegere, aflată la a doua ediție, este o colecție de jocuri și povestiri, selectate fie din diferite baze de
date ale organizațiilor de tineret naționale sau internaționale, fie din resursele puse la dispoziție, în mod
gratuit, de diferite site-uri educaționale, la ediția a doua și pusă la dispoziția facilitatorilor implicați în
programul IMPACT.
Culegerea cuprinde un număr de 157 de jocuri și 82 de povestiri.
7

--- PAGE 12 ---
Spre deosebire de prima ediție, în această ediție, jocurile și povestirile au fost îmbogățite prin adăugarea
următoarelor elemente:
Pentru jocuri
 Numele jocului
 Tipul jocului - icebreaker, comunicare, teambuilding etc
 Tematici acoperite - cetăţenie, drepturile omului, discriminare, violenta etc
 Nivel de dificultate (uşor, mediu, greu)
 Dimensiunea grupului
 Timpul necesar pentru desfăşurarea jocului și debrief
 Regulile jocului
 Pregătirea jocului
 Obiectivele educaționale urmărite (care pot fi adaptate funcţie de nevoile educaționale ale grupului)
 Descrierea (instrucțiunile) jocului
 Întrebări de reflecție și evaluare
 Sugestii pentru follow up
 Recomandări pentru facilitatori
 Referințe bibliografice sau web – unde este cazul
 Fișe de lucru (handouts) – unde este cazul
 Valori promovate prin intermediul jocului
Pentru povestiri
 Numele povestirii
 Tematici acoperite
 Valori promovate (încredere, curaj, integritate etc.)
 Timp necesar pentru povestire și reflecție (debrief)
 Obiectivele povestirii
 Descrierea povestirii
 Întrebări de reflecție și evaluare
 Sugestii pentru follow up
 Referințe
Speranța autorilor acestui manual este ca jocurile și povestirile selectate să vină în sprijinul facilitatorilor
IMPACT, astfel încât să contribuie la îmbogăţirea experiențelor de învățare ale participanților la program.
Laura Borbe, voluntar IMPACT
8

--- PAGE 13 ---
SUMAR AL ACTIVITĂȚILOR
Jocuri
NUMELE JOCULUI TIPUL JOCULUI TEMATICI ACOPERITE VALORI PROMOVATE PAG
60 sec =1 minut, nu- comunicare discriminare, integritate, participare 52
i așa? intercunoaștere
Acrostihul colegilor icebreaker, cetățenie activă participare, implicare, respect, 97
intercunoaștere înțelegere
Ajută-ți prietenul comunicare diversitate încredere, muncă în echipă 114
Alege un colț comunicare non-discriminare respect, responsabilitate 117
Ambuscadă strategie cetățenie activă colaborare, respect, fair-play, 96
perseverență,
Andreea cea activă icebreaker intercunoaștere participare 31
Antonio și Ali comunicare diversitate, comunicare acceptare, toleranță 113
Baloanele buclucașe icebreaker intercunoaștere încredere, participare 35
Batista ucigașă energizer violență, justiție socială cooperare, încredere 62
Bingo uman intercunoaștere, participare încredere 34
comunicare
Bomboanele comunicare cunoaștere de sine, participare 46
intercunoaștere
Cald și rece icebreaker participare încredere 66
Cavaleri și călăreți icebreaker cetățenie respect, muncă în echipă 71
Căutăm comoara comunicare, cetățenie încredere 77
teambuilding
Câte puncte se pot teambuilding, diversitate, cetățenie muncă în echipă, respect, 23
face? comunicare activă integritate, fair-play
Cât este ceasul, icebreaker diversitate solidaritate, muncă în echipă 37
domnule lup?
Ce-ar fi, dac-ar fi? icebreaker, cetățenie prietenie, respect 68
comunicare
Cei care fac ploaia comunicare, relaxare diversitate muncă în echipă, ascultare 30
activă
Cenușăreasa, ștafetă cetățenie activă încredere, respect, participare 99
pantofi încurcați
Ce vezi? dezvoltarea atenției cetățenie responsabilitate 78
Cine va fi ales? dezbatere cetățenie, drepturile responsabilitate, compasiune, 79
omului lucru în echipă
Comparații icebreaker creativitate muncă în echipă, respect, 63
responsabilitate
Comunitatea în care rezolvarea conflictelor cetățenie responsabilitate, curaj, 67
trăiesc participare
Conexiuni comunicare cetățenie activă, creativitate, originalitate 94
creativitate
Copacul vieții comunicare cetățenie, comunicare încredere, compasiune, empatie 80
Copacul zburător comunicare cetățenie activă muncă în echipă, fair-play, spirit 28
civic
9

--- PAGE 14 ---
Curentul electric ștafetă cetățenie activă spirit de echipă, 25
responsabilitate, implicare
Citește gândurile icebreaker comunicare cooperare, munca în echipă, 21
celorlalţi creativitatea, originalitatea
De ce să prinzi un comunicare, cetățenie, comunicare cooperare, respect, solidaritate, 81
ou? teambuilding încredere
Democrația în comunicare cetățenie integritate, participare, 69
acțiune responsabilitate
De pe altă planetă comunicare cetățenie, discriminare toleranță, încredere, empatie 83
Desene autocunoaştere cetățenie activă încredere, respect, implicare, 98
autobiografice participare
Desenul imaginar energizer, concurs comunicare participare 70
Diversitatea comunicare, cercetare cetățenie toleranță, integritate, empatie, 84
urmelor respect
Două adevăruri și o icebreaker comunicare încredere 38
minciună
Drumul spre comunicare cetățenie, drepturile integritate, muncă în echipă, 57
dezvoltare omului încredere, curaj
El a spus, ea a spus comunicare cetățenie, drepturile integritate, încredere, muncă în 54
omului echipă, respect
Eu niciodată comunicare Intercunoaștere respect, încredere 34
Excepția rezolvarea conflictelor Drepturile omului, integritate, respect, 102
discriminare responsabilitate
Fapt sau imaginație comunicare cetățenie responsabilitate, respect 85
Fiecare desen spune comunicare cetățenie muncă în echipă, 56
o poveste responsabilitate, curaj, respect
Figura uriașă icebreaker comunicare muncă în echipă 76
Forțează cercul comunicare discriminare integritate, muncă în echipă 116
Ghici cine vine la rezolvarea conflictelor cetățenie activă, non- toleranță, respect, integritate 86
cină? discriminare
Grup nemulțumit comunicare cetățenie muncă în echipă, 70
responsabilitate, compasiune
Grupuri, ridicați-vă comunicare cetățenie activă munca în echipă, ascultarea, 20
cooperarea, toleranța
Insula teambuilding cetățenie, drepturile încredere, muncă în echipă 125
omului
Istoria numelui meu icebreaker comunicare încredere 38
Îmbunătățire teambuilding diversitate perseverență, încredere 39
continuă
Întuneric, nu-i așa? icebreaker comunicare ascultare, încredere 91
Jocul balonului rezolvare de conflicte participare respect, onestitate, 48
responsabilitate
Jocul simulării celor comunicare, rezolvare cetățenie activă responsabilitate, respect, 103
fără adăpost de probleme cooperare, empatie, curaj
Labirintul comunicare diversitate muncă în echipă, 41
responsabilitate, încredere
La o parte! icebreaker diversitate, discriminare corectitudine, ascultare activă 29
Linia vieții comunicare diversitate, libera exprimare, onestitate 17
anti-discriminare
10

--- PAGE 15 ---
Listă concurs cetățenie activă încredere, comunicare, respect 101
Lucrurile nu sunt icebreaker creativitate curaj 72
ceea ce par a fi
Mafia rezolvarea conflictelor cetățenie muncă în echipă 87
Mâna roșie icebreaker comunicare participare 73
Mă numesc... și îmi icebreaker, participare, muncă în echipă 32
place intercunoaștere intercunoaștere
Monstrul teambuilding diversitate creativitate, încredere 42
Nodul uman teambuilding, cetățenie muncă în echipă 43
comunicare
Numele mă Intercunoaștere comunicare, participare încredere, empatie 40
reprezintă
Numește acest Intercunoaștere creativitate empatie 74
cântec
Ochi, corpuri, voci comunicare cetățenie activă, încredere, perseverență, 97
discriminare empatie, colaborare
Oglinda mea comunicare, diversitate onestitate, încredere, 18
cunoaştere seriozitate, respect
Parteneri în media teambuilding comunicare încredere, muncă în echipă 123
Patru colțuri comunicare cetățenie, discriminare solidaritate, încredere 89
Patru sus relaxare diversitate muncă în echipă, implicare 31
Păpușa Ioana comunicare cetățenie activă, violență cooperare, respect, empatie, 92
integritate, onestitate
Pătratul cu numere icebreaker diversitate încredere, respect, solidaritate 44
Perechi sărbătorite comunicare, diversitate respect, înțelegere 33
intercunoaștere
Pizza italiană energizer participare muncă în echipă 51
Povestea mea icebreaker diversitate respect, solidaritate 45
Prima impresie icebreaker comunicare, non- respect, muncă în echipă 115
discriminare
Problema celor rezolvare de probleme cetățenie activă perseverență, gândire critică 100
nouă puncte
Problemele tuturor comunicare, explorare cunoaștere de sine, încredere, empatie 43
personală intercunoaștere
Realizarea teambuilding, cetățenie, drepturile încredere, muncă în echipă 122
informației/ știrii comunicare omului
Recită în mai multe icebreaker creativitate curaj, participare 75
feluri
Refugiații comunicare cetățenie activă, compasiune, empatie, respect, 90
diversitate cooperare, ascultare activă
Salvați balenele teambuilding violență, cetăţenie activă integritate, compasiune, muncă 119
în echipă
Salut relaxare diversitate, drepturile respect, spirit de echipă, 27
omului, anti-discriminare înțelegere
Să jucăm teatru teambuilding creativitate muncă în echipă, respect, 75
responsabilitate
Sărbătoarea comunicare cetățenie încredere, curaj, stimă, respect 64
națională
Șeful indian comunicare creativitate participare, muncă în echipă 36
11

--- PAGE 16 ---
Spune-ne despre comunicare diversitate onestitate, încredere, respect, 17
tine cooperare, ascultare activă
Tava cu obiecte icebreaker comunicare muncă în echipă, ascultare 112
activă
Terenul cu capcane comunicare cetățenie încredere 46
Toboșarul icebreaker participare cooperare 47
Toți vecinii mei icebreaker participare participare, implicare 50
TP Shuffle comunicare cetățenie creativitate, cooperare 50
Ucigașul icebreaker diversitate participare, implicare, 26
perseverență
Un ideal comun teambuilding drepturile omului responsabilitate, respect 118
Ultimul detaliu icebreaker, atenție comunicare încredere, muncă în echipă 122
Unu din patru icebreaker, cetățenie activă, fair-play 95
colțuri comunicare diversitate
Vampirii icebreaker violență, comunicare ascultare activă 21
Verigile lipsă teambuilding, cetățenie încredere, muncă în echipă, 120
comunicare respect
Viitorul alb comunicare, cetățenie, drepturile integritate, încredere, respect, 53
diversitate omului toleranță
Vikingii icebreaker participare comunicare 111
Visuri comunicare cetățenie, drepturile integritate, încredere, respect, 65
omului, anti-discriminare responsabilitate, compasiune
Viziunea puzzle comunicare drepturile omului gândire critică, perseverență 22
Zoom comunicare, strategie cetățenie activă, cooperare, perseverență, 93
creativitate respect, toleranță
12

--- PAGE 17 ---
Povestiri
NUMELE POVESTIRII TEMATICI ACOPERITE VALORI PROMOVATE PAG
Acasă este ca în al nouălea cer cetățenie responsabilitate, modestie 173
Adevărata compasiune înseamnă cetățenie activă curaj, încredere, implicare, 149
mult empatie, responsabilitate
Ai grijă ce strigi diversitate, cetățenie responsabilitate, respect, 134
activă încredere, curaj
Algele cetățenie activă curaj, perseverență, încredere, 152
responsabilitate
Amy Biehl cetățenie, discriminare, integritate, respect, 174
violență responsabilitate, compasiune,
participare
Alexandru cel Mare diversitate, discriminare respect, toleranță, modestie, cinste 140
Arta de a asculta cetățenie activă, profesionalism, integritate, 141
diversitate respect, încredere, compasiune,
responsabilitate
A scrie pe nisip diversitate, discriminare prietenie, încredere, respect, 139
toleranță, iertare, recunoștință,
stăpânire de sine
Avem timp cetățenie integritate, încredere, respect, 167
compasiune, implicare
Băiețelul creativitate încredere, libertate, respect 185
Bănuțul văduvei cetățenie activă credință, încredere, integritate, 143
bunătate
Bunătatea răsplătită cetățenie activă bunătate, respect, ajutor, prietenie 192
Cântecul regelui cetățenie integritate, responsabilitate, 175
înțelepciune, încredere
Cât de mult valorezi? autocunoaștere, încredere, respect, compasiune 186
dezvoltare personală
Cea mai mare temere autocunoaştere curaj, respect, bunătate, schimbare 194
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva! cetățenie încredere, respect, compasiune 183
Cei doi călători și ursul cetățenie prietenie, corectitudine, ajutor, 195
curaj
Cei doi lupi autocunoaştere, responsabilitate, curaj 171
dezvoltare personală
Ce legătură au copacii cu pacea? cetățenie, drepturile integritate, încredere, respect, 169
omului, egalitate compasiune, participare
Centură neagră leadership încredere, curaj 177
Cerșetorul zgârcit cetățenie integritate, participare 178
Cineva trebuie să plătească cetățenie activă integritate, curaj, participare 204
Ciorba de bolovan cetățenie participare, cooperare, respect, 144
încredere
Crede în libertate cetățenie, drepturile integritate, încredere, participare 165
omului, democrație
Cuiele din ușă cetățenie respect, responsabilitate 196
Două cuvinte leadership responsabilitate, participare 179
Două semințe dezvoltare personală, încredere, participare, curaj 189
autocunoaștere
13

--- PAGE 18 ---
Dorințe discriminare, diversitate încredere, respect, onestitate, 135
responsabilitate
Este pur și simplu muncă grea cetățenie activă perseverență, curaj, 156
responsabilitate, implicare
Hans, micul păstor cetățenie activă integritate, seriozitate, onestitate, 132
încredere, fidelitate, politețe
Inima cetățenie încredere, respect reciproc, 159
dragoste față de aproape,
compasiune
Începe chiar cu tine însuți schimbare responsabilitate, implicare, respect 197
La cules de mure violență, diversitate, responsabilitate, respect, curaj, 133
discriminare corectitudine, onestitate, încredere
Lecție învățată de la gâște cetățenie, leadership încredere, muncă în echipă, 191
responsabilitate
Luis Pasteur cetățenie integritate, responsabilitate, 180
participare
Lumina în drum cetățenie colaborare, încredere, ajutor 198
Munca ta contează cetățenie încredere, respect, participare, 187
responsabilitate
Nevăzătorii și elefantul comunicare încredere, muncă în echipă 190
Nimeni, Oricine, Cineva, Toată cetățenie activă responsabilitate, integritate, 131
lumea activism, respect
O floare sălbatică responsabilitate socială respect, iubire față de semeni 199
O mică invenție poate duce la un cetățenie activă Curaj, încredere, responsabilitate, 157
rezultat important perseverență, participare
Omul căruia îi era frică de proprii cetățenie activă încredere, compasiune 200
vecini
Otrava care vindecă conflict bunătate, sinceritate, respect, 202
încredere
Parabola persoanelor în pericol de cetățenie activă responsabilitate 183
a se îneca
Piatra din drum cetățenie activă implicare, responsabilitate, 150
încredere, curaj
Pomul neroditor cetățenie activă încredere, ascultare, respect, 137
responsabilitate, seriozitate
Revoluția împotriva stomacului diversitate, cetățenie, cinste, toleranță, respect, 129
discriminare responsabilitate
Soarta se află în mâinile noastre cetățenie integritate, respect, 158
responsabilitate
Socrate și tineretul cetățenie, drepturile încredere, respect, responsabilitate 161
omului
Spânzurătoarea cetățenie, rezolvare de Integritate, încredere, respect 166
conflicte
Stridia drepturile omului, responsabilitate, integritate, 163
cetățenie perseverență
Stăvilarul cetățenie responsabilitate, compasiune, 172
participare
Stinge focul până nu e prea târziu cetățenie, toleranță, integritate, încredere, respect, 162
rezolvare de conflicte responsabilitate
Triumful lui Bethoveen cetățenie activă încredere, curaj, perseverență, 153
ambiție, pasiune
14

--- PAGE 19 ---
Un câine mic cetățenie activă, responsabilitate, participare, curaj, 155
discriminare implicare
Un fulg de zăpadă leadership, cetățenie integritate, încredere, 181
responsabilitate, curaj, participare
Vulpea și grădina cu poame diversitate, discriminare integritate, curaj, onestitate 138
15

--- PAGE 20 ---
JOCURI
16

--- PAGE 21 ---
Spune-ne despre tine
Tipul jocului (icebreaker, prezentare, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, Diversitate
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, Mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului 14 – 20 de participanți
Timp necesar 15 – 30 de minute
Materiale necesare post-it-uri, instrumente de scris
Regulile jocului Participă la joc toți membrii grupului. Fiecare participant respectă instrucțiunile.
Se ține cont de regulile comunicării. Nu se emit judecăți de valoare legate de
ceea ce spune fiecare participant.
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-și cunoască propriile trăsături de caracter, deprinderi, aptitudini
abilităţilor şi atitudinilor)  să identifice caracteristicile generale ale grupului
 să dezvolte comunicarea între membrii grupului
Descrierea jocului Participanţilor li se dau câte două post-it-uri. Pe unul dintre acestea li se cere să
(instrucţiunile jocului) scrie trei aspecte (calități, aptitudini, deprinderi, hobby-uri ș.a.) cu care ar
putea contribui la dezvoltarea grupului din care fac parte. Pe celălalt post-it
notează trei aspecte ale personalității pe care și le pot îmbunătăți cu ajutorul
colegilor din grup. O dată completate, post-it-urile sunt afișate, fiecare dintre
participanții la joc prezentând ceea ce a notat.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ce poţi face pentru ca grupul din care faci parte să devină mai bun?
Ce calități/deprinderi/hobby-uri de-ale tale crezi că ar fi de folos dezvoltării
grupului?
Crezi că grupul poate avea o influență decisivă în modelarea personalității tale?
Cum crezi că te-ar putea ajuta grupul? În ce privință?
Sugestii pentru follow up Liderul poate face un program prin care să se urmărească evoluția grupului, un
punct de pornire (calități, aptitudini, deprinderi inițiale ale membrilor grupului)
și unul la care se ajunge, într-o perioadă prestabilită (calități, aptitudini,
deprinderi dobândite – de la cine, când etc.)
Recomandări pentru Este recomandabil ca facilitatorii să manifeste atenție și să îi încurajeze pe
facilitatori participanți să fie sinceri, onești.
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate onestitate, încredere, respect , cooperare, ascultare activă
Linia vieţii
Tipul jocului (icebreaker, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate, antidiscriminare
drepturile omului,
17

--- PAGE 22 ---
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului 14 – 20 de participanți
Timp necesar 15 – 30 de minute
Materiale necesare foi, instrumente de scris
Regulile jocului Scopul jocului nu este etalarea talentului artistic, deci sunt interzise
comentariile privind reprezentările grafice.
Pregătire Se aduce în discuție ideea de autocunoaștere, de cunoaștere a celuilalt
(mijloace prin care te poți cunoaște pe tine însuți sau pe ceilalți).
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să descopere propriile valori;
abilităţilor şi atitudinilor)  să dobândească mai multe informații despre ceilalți membri ai grupului;
 să identifice valori comune cu cele ale altor membri din grup;
 să capete încredere în sine și în ceilalți.
Descrierea jocului Participanţilor li se cere să ia câte o foaie pe care să deseneze o dreaptă ce
(instrucţiunile jocului) reprezintă linia vieţii lor. Pe această linie ei trebuie să marcheze (printr-un
desen sugestiv sau printr-un simbol) data naşterii, prezentul, momentul cel mai
apropiat din viitor în care ei consideră că vor fi cei mai fericiţi şi anul morţii.
Fiecare va avea apoi ocazia să prezinte întregului grup linia vieţii sale.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cum v-ați simțit în timpul jocului?
Ce ați descoperit despre ceilalți?
V-a surprins ceea ce ați descoperit? De ce?
Ați descoperit valori comune cu ale altor membri ai grupului?
Cum vă simțiți, având sau neavând valori comune cu ceilalți?
Ce e mai important pentru voi : prezentul sau viitorul? De ce?
Sugestii pentru follow up Participanții pot fi încurajați să țină un jurnal, intim sau extim, în care să își
noteze momentele importante din viață. Dacă ei consideră, la un moment dat,
le pot împărtăși cu ceilalți membri ai clubului.
Recomandări pentru Facilitatorii nu vor obliga participanții să prezinte propria linie a vieții, această
facilitatori prezentare făcându-se în mod voluntar. Eventual, pentru a-i încuraja pe
participanți, facilitatorul poate da tonul prezentărilor, expunându-și propria
linie a vieții.
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate libera exprimare, onestitatea, comunicarea
Oglinda mea
Tipul jocului (icebreaker, comunicare, cunoaștere
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, greu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului 14 – 20 de participanți
18

--- PAGE 23 ---
Timp necesar peste 30 de minute
Materiale necesare jurnal tipizat, instrumente de scris
Regulile jocului
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să își descopere atitudini, comportamente, însușiri;
abilităţilor şi atitudinilor)  să se autoanalizeze;
 să își formeze trăsături de caracter;
Descrierea jocului 1.La începutul exerciţiului este introdusă participanţilor ideea de auto-
(instrucţiunile jocului) observare. Sunt invitaţi să „se observe” în timpul zilei cu mare atenţie, să-ți
analizeze comportamentul, reacţia faţă de ceilalţi, limbajul corpului, preferinţe,
sentimente ș.a.m.d.
2. Vor păstra un jurnal confidenţial, „ jurnal de cercetare”, şi vor nota tot felul
de observaţii pe care le consideră importante, cum ar fi circumstanţe, persoane
implicate etc.
3. Participanţii vor primi un set de întrebări ajutătoare, depinzând de subiectul
de observare. Observaţiile pot fi folosite de exemplu pentru a vorbi despre
stereotipuri (Cum percep şi reacţionează la ceilalţi, la care aspecte, în ce fel...?)
sau elemente de cultură ( Ce mă deranjează şi mă atrage la ceilalţi? Ce fel de
reacţii şi comportamente îmi plac sau displac la ceilalţi? Cum reacţionez la
lucrurile care îmi sunt indiferente ? Ce distanţă păstrez? În ce fel poate acest
fapt să aibă impact asupra mea?) Se poate folosi, ca sursă de inspirație, pentru
întrebări HALL&HALL 1990 „Teorii despre spaţiu şi timp “.
4. Tabloul / forma observaţiilor ( începutul şi sfârşitul ) trebuie să fie foarte
clare, poate cu câteva reguli simple (respectul reciproc, confidențialitatea
jurnalelor ș.a.). Este important ca exerciţiul să continue pe toată durata
schimbului, de asemenea în pauze, timp liber. Ca punct de plecare pentru a
intra în atmosferă, participanţii pot fi invitaţi „să-şi părăsească corpul” şi să se
privească într-o oglindă (exerciţiul e scurt). Apoi programul „normal” poate să
continue. Exerciţiul poate fi uşurat dacă după fiecare punct din program
participanţilor li se va da o mică pauză pentru a nota în jurnalele lor
5. La sfârşitul exerciţiului participanţii trebuie să îşi recapete „corpul” . Apoi
este necesar un timp, apreciat personal de fiecare participant, ca să revadă
ziua şi jurnalul, să-l recitească, să reflecteze la cele notate/întâmplate.
6. Ca ultim pas, poate fi iniţiată o expunere sub forma unui interviu între două
persoane sau a unor grupuri mici. Dacă grupul este foarte deschis şi are o
atmosferă intimă, participanţii pot fi invitaţi mai târziu la discuţii informative cu
ceilalţi despre cum au simţit anumite reacţii, cu scopul de întrajutorare în
perceperea şi dezvoltarea de noi strategii comune.
7. O rundă finală în procesul de evaluare poate determina participanţii să-şi
împărtăşească ce au trăit în timpul exerciţiului, ce a fost interesant, dificil etc.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ce lucruri noi ați descoperit despre voi, ținând acest jurnal? Dar despre cei din
jurul vostru? V-a schimbat în vreun fel ținerea acestui jurnal? Îl veți ține în
continuare?
Sugestii pentru follow up Facilitatorul le poate propune participanților la joc să țină un jurnal al clubului
(fiecare întâlnire să fie consemnată de un membru al clubului/de fiecare
membru în parte/de câțiva membri etc.).
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
19

--- PAGE 24 ---
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate onestitate, încredere, seriozitate, respect
Grupuri, ridicaţi-vă!
Tipul jocului (icebreaker, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, cetățenie activă
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului 14 – 20 de participanți
Timp necesar 15 – 30 de minute
Materiale necesare foi, obiecte de scris, bandă scotch
Regulile jocului
Pregătire Se realizează un brainstorming colectiv pornind de la termenul echipă.
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să comunice eficient cu partenerii de joc;
abilităţilor şi atitudinilor)  să colaboreze pentru găsirea unei soluții la situația în care se află;
 să accepte punctul de vedere al celorlalți;
 să lucreze bine în echipă.
Descrierea jocului Partenerii stau jos, câte doi, spate în spate. Ei vor încerca să se ridice în
(instrucţiunile jocului) picioare, ajutându-se unul pe celălalt, dar fără a se folosi de mâini. Dacă unul
sau amândoi vor cădea, vor relua jocul, până când vor reuși să se ridice, fără a
cădea. Se poate încerca apoi cu grup format din patru, apoi din opt persoane.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cum v-ați simțit în timpul jocului?
Cum ați găsit soluția de a vă ridica?
Cum v-ați simțit la final, atunci când ați reușit?
Ce apreciați la coechipierul/coechipierii voștri?
Care ar fi caracteristicile unei echipe eficiente?
Reveniți la ceea ce ați spus inițial despre echipă. Ce caracteristici ale echipei ați
întâlnit în timpul jocului?
Care credeți că ar fi regulile muncii în echipă?
Pot exista asemenea reguli? E bine să existe? Nu e bine? De ce?
În cazul în care credeți că e bine să existe asemenea reguli, creați un decalog al
muncii în echipă. (lucru în grup)
Sugestii pentru follow up Decalogul muncii în echipă se poate folosi și pe parcursul activităților viitoare.
Recomandări pentru Facilitatorii îi pot încuraja pe participanți.
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate munca în echipă, ascultarea, comunicarea, cooperarea, toleranța
20

--- PAGE 25 ---
Vampirii
Tipul jocului (icebreaker, spargerea gheții (icebreaker)
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, violență
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, ușor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de participanți
Timp necesar 15 – 20 de minute
Materiale necesare fond muzical, foi colorate, markere
Regulile jocului Fiind un joc de spargere a gheții, durata acestuia poate varia.
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să execute mișcările impuse de joc;
abilităţilor şi atitudinilor)  să manifeste atenție;
 să se destindă;
Descrierea jocului Liderul își ia rolul de vampir. Participanţilor li se cere să stea unde doresc, apoi
(instrucţiunile jocului) să închidă ochii. Liderul îi va atinge, moment în care ei vor scoate un sunet
amuzant (stabilit la începutul jocului, de către lider), acest sunet marcând faptul
că au devenit ei înșiși vampiri. Când sunt atinși a două oară de către un vampir,
ei trebuie să scoată un sunet (ales tot la început, de către lider) care să
sugereze relaxarea (aceasta însemnând că au fost devampirizaţi). Jocul se
poate desfăşura pe un fundal sonor, iar atunci când muzica se va opri va înceta
şi jocul.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cum vă simţiţi?
Numiți două stări/sentimente pe care le-ați resimțit în timpul jocului.
Desenați starea de spirit pe care o aveți acum, după terminarea jocului.
Sugestii pentru follow up Facilitatorul le poate cere participanților la joc să relateze o întâmplare din viața
personală în care aceștia au resimțit una dintre stările/sentimentele trăite în
timpul jocului.
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate comunicare, ascultare activă
Citeşte gândurile celorlalţi
Tipul jocului (icebreaker, spargerea gheții (icebreaker)
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, comunicare
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
21

--- PAGE 26 ---
Dimensiunea grupului orice număr de participanți
Timp necesar 15 – 20 de minute
Materiale necesare sală spațioasă
Regulile jocului
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să se integreze grupului;
abilităţilor şi atitudinilor)  să participe activ, prin idei realiste, adaptate situației;
 să respecte punctele de vedere ale celorlalţi;
 să își asume responsabilitatea;
Descrierea jocului Participanții sunt împărțiți în trei grupuri. Fiecare grup trebuie să formeze o
(instrucţiunile jocului) linie, cu privirea îndreptată spre celelalte două grupuri, astfel încât să se
formeze un triunghi. Fiecare grup se separă şi încearcă să găsească, într-un mod
secret, un sunet sau o mişcare care, cred ei, vor face celelalte două grupuri să
râdă. După aceasta, grupurile formează din nou triunghiul şi prezintă sunetele
sau mişcările. După demonstraţie, fiecare grup va încerca să repete mişcările
sau sunetele celorlalte două grupuri. Cele trei echipe se separă din nou şi, fără
niciun mod de comunicare între echipe (în afară de telepatie), încearcă să
ghicească mişcarea sau sunetul pe care celelalte două echipe le vor face. Scopul
este, ca la revenirea în triunghi, toate cele trei echipe să facă, simultan, acelaşi
sunet sau mişcare. Ei trebuie să aleagă una dintre cele trei mişcări arătate
anterior.
Notă: multe grupuri vor decide, în mod intuitiv, cea mai amuzantă mişcare şi, în
acest mod, ei vor reuşi din prima încercare, fiind astfel uimiţi de puterile lor
telepatice.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ce ați avut de făcut?
Cum ați reușit să finalizați sarcina?
Ce vi s-a părut mai dificil?
Ce v-a plăcut la acest joc?
Puteți asocia jocul cu o întâmplare din viața reală? Sau cu un proiect în care v-
ați implicat?
Sugestii pentru follow up Facilitatorul le poate propune participanților să aleagă un sunet/o mișcare din
joc, pentru a deveni emblematică pentru club. De aici se poate ajunge la un
slogan, la o siglă, la un imn al clubului.
Recomandări pentru Jocul se poate desfășura în aer liber.
facilitatori
Referinţe bibliografice
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate cooperarea, munca în echipă, creativitatea, originalitatea
Viziunea puzzle
Tipul jocului (icebreaker, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, drepturile omului
drepturile omului,
22

--- PAGE 27 ---
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, greu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de participanți
Timp necesar 15 – 30 de minute
Materiale necesare două puzzle-uri a câte 200 – 300 de piese
Regulile jocului Se respectă timpul-limită.
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să comunice pentru a îndeplini o sarcină de lucru;
abilităţilor şi atitudinilor)  să stabilească o strategie de lucru;
 să țină cont de punctele de vedere ale membrilor echipei;
Descrierea jocului Coordonatorul de joc împarte grupul în două echipe. Fiecare echipă va primi un
(instrucţiunile jocului) puzzle, de circa 200 de piese, fără modelul după care trebuie reconstituit.
Timpul avut la dispoziție, pentru reconstituirea puzzle-ului este de 7 minute.
După ce timpul se scurge (este de la sine înțeles că nu vor finaliza
reconstituirea), se va discuta despre cauza care a dus la nefinalizarea sarcinii de
lucru. După discuție, echipele vor avea la dispoziție încă 10 minute pentru a
duce sarcina la bun sfârșit. Modelul puzzle-ului se va da doar dacă va fi cerut de
participanții la joc.
Întrebări reflecţie şi evaluare De ce a fost dificil să îndepliniți sarcina de lucru?
Dacă ar fi să o luați de la capăt, cum ați proceda?
Cât de important este să ştii ce faci înainte de a te apuca să faci un anumit
lucru?
De ce avem nevoie de o viziune?
Cine poate oferi o viziune?
De unde știm dacă viziunea este bună sau nu?
Sugestii pentru follow up Facilitatorul le poate propune participanților întocmirea unui plan personal de
acțiune, pe o perioadă determinată.
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate comunicare, gândire critică, perseverență
Câte puncte se pot face?
Tipul jocului (icebreaker, teambuilding
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate, cetățenie activă
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului 14 – 20 de participanți
Timp necesar peste 20 de minute
Materiale necesare 3 cutii de carton sau de plastic sau coşuri pentru hârtie; 30-50 de obiecte
23

--- PAGE 28 ---
identice care se pot arunca (mingi de ping-pong, mingi de cauciuc, de burete); -
bandă adezivă sau cretă cu care se poate trasa un spaţiu de joc; flip-chart sau
tablă de scris pe care se poate ţine scorul
Regulile jocului Singurele reguli sunt că există două categorii distincte de specialişti care
lucrează în cadrul companiei, „cei care aruncă” şi „cei care recuperează”.
Primii trebuie să stea tot timpul jocului în spatele liniei şi sunt cei care de fapt
fac punctele aruncând mingea într-una dintre cele trei cutii. Cei care
recuperează trebuie să stea de cealaltă parte a liniei şi pot trimite înapoi
mingile care n-au ajuns în cutii, dar nu au voie să puncteze în niciun fel.
Compania poate decide numărul celor care aruncă şi al celor care recuperează
mingile înainte de fiecare rundă, dar odată ce jocul a început nu mai pot
schimba sarcinile, pană la următoarea rundă.
Li se acordă angajaţilor companiei 5 minute să decidă asupra rolului fiecăruia
şi să pună întrebări. Fiecare rundă durează 2 minute, după care facilitatorul
face o statistică a punctelor obţinute în funcţie de fiecare dintre cele trei cutii şi
li se spune participanţilor pentru ca aceştia să poată decide care va fi planul
pentru următoarea rundă. La final se face totalul punctelor obţinute în toate
cele 5 runde.
Pregătire Este nevoie de un spaţiu liber care să servească drept teren de joc, de cel puţin
5 m lăţime şi 10 m lungime. Un perete la unul dintre capetele terenului este
recomandabil , dar nu indispensabil.
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să se implice activ;
abilităţilor şi atitudinilor)  să ia decizii potrivite;
 să acționeze prompt și corect, ținând cont de toate aspectele situației.
Descrierea jocului Facilitatorul aranjează spaţiul de joc după cum urmează: trasează o linie în
(instrucţiunile jocului) spatele căreia se vor găsi tot timpul jocului participanţii care urmează să
arunce mingile pe care le vor primi; această zonă se va numi „Zona de
Aruncare”. Restul spaţiului va fi terenul de joacă şi se va numi „Zona de
Recuperare”, iar aici vor sta cei desemnaţi de echipă să recupereze mingile care
vor fi aruncate. Tot în terenul de joc vor fi plasate cele 3 cutii (care vor fi
numerotate începând cu cea mai apropiată de linie- cutia 1, cea din mijloc-
cutia 2 şi ultima va fi cutia 3), în care Jucătorii desemnaţi de echipă vor trebui
să nimerească, astfel încât să se afle la distanţe din ce în ce mai mari faţă de
linia de unde se aruncă.
Facilitatorul explică jucătorilor că grupul este o companie care scoate pe piaţă
nişte produse de înaltă tehnologie, numite de exemplu „friend-uri” (facilitatorul
poate lăsa grupul să decidă numele companiei şi al produsului , pentru a stârni
creativitatea). Pentru a le putea vinde şi a obţine un profit cât mai mare,
trebuie stabilită calitatea lor de către o echipă de experţi din cadrul companiei,
iar aceia sunt chiar participanţii la joc. Cum vor face acest lucru? Produsele
companiei, care vor fi mingile, vor fi aruncate şi vor trebui să ajungă în cutiile
din „Zona de recuperare”, însă calitatea lor va fi decisă în funcţie de
distanţa la care se află cutia în care va fi aruncată mingea. Astfel că produsele
care vor ajunge în prima cutie vor primi câte 1 punct, cele din a două cutie 2
puncte, iar cele din cutia cea mai îndepărtată 5 puncte.
Scopul jocului este ca grupul să obţină cât mai multe puncte pe durata a 5
runde a câte 2 minute fiecare.
Întrebări reflecţie şi evaluare Care au fost piedicile spre succes?
Ce aţi făcut ca să aveţi mai multe şanse de reuşită?
Cum a fost comunicarea între cele două categorii de angajaţi?
Care a fost dilema în luarea deciziilor: cutiile mai apropiate cu şanse mai mari
24

--- PAGE 29 ---
de succes sau cele mai îndepărtate cu punctaj mai mare?
În ce fel statistica v-a influenţat planul şi v-a determinat să îl regândiţi pentru
runda următoare?
Sugestii pentru follow up Facilitatorul poate continua discuția cu întrebări de genul: Când luăm decizii în
viaţa reală ne gândim la efectul lor pe termen scurt sau pe termen lung? Putem
tot timpul să schimbăm deciziile pe care le luăm?Ca grup IMPACT, cum putem
folosi acest joc pentru o mai bună alegere în cadrul grupului?
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate muncă în echipă, respect, comunicare, integritate, fair-play
Curentul electric
Tipul jocului (icebreaker, joc de ştafetă
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, cetățenie activă
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de participanți
Timp necesar 15 – 30 de minute
Materiale necesare o eșarfă sau orice alt obiect (o șapcă, un penar ș.a.)
Regulile jocului
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să acționeze conform regulilor jocului;
abilităţilor şi atitudinilor)  să dobândească viteză de reacție;
 să manifeste încredere în coechipieri;
 să comunice eficient în echipă.
Descrierea jocului Liderul împarte grupul în două echipe, cu număr egal de membri. Echipele stau
(instrucţiunile jocului) faţă în faţă, membrii fiecărei echipe ținându-se de mâini și având ochii închişi.
Se pune o eşarfă pe jos la distanţă egală de cei doi jucători din capătul liniei.
Liderul stă la capătul celălalt al rândului şi prinde mâinile primului jucător din
cele două echipe. Liderul strânge mâinile primelor persoane din ambele echipe,
în acelaşi timp. Echipa dă mai departe mâna strânsă, ca un curent electric. Când
ultima persoană îşi simte mâna strânsă trebuie să deschidă ochii şi să ridice
eşarfa de pe jos. Se schimbă apoi ordinea membrilor din grup, până când primul
din fiecare echipă ajunge din nou la locul lui. Echipa, care reuşeşte să ia eşarfa
de cele mai multe ori, câştigă.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ce ați avut de făcut?
Ați reușit?
Cum v-ați simțit când cealaltă echipă a avut o reacție mai bună?
Dar când ați avut voi o reacție mai bună?
Puteți asemăna ceea ce ați experimentat în timpul jocului cu o situație din viața
25

--- PAGE 30 ---
voastră?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate comunicare, spirit de echipă, responsabilitate, implicare
Ucigaşul
Tipul jocului (icebreaker, spargerea gheții
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului 16 – 20 de participanți
Timp necesar 15 – 30 de minute
Materiale necesare -
Regulile jocului Nu există limită de timp.
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să gândească în mod critic;
abilităţilor şi atitudinilor)  să realizeze deducții logice;
 să intre în atmosfera destinsă a activităților nonformale;
Descrierea jocului Liderul alege o persoană pentru a fi jucătorul special, restul grupului așezându-
(instrucţiunile jocului) se cu fața la perete și ținând ochii închiși. Jucătorul special îi va atinge pe fiecare
o dată, însă va alege o persoană, care va deveni ucigaș, persoană pe care o va
atinge de două ori. După ce toată lumea va fi atinsă, grupul se va întoarce cu
faţa de la perete. (Câteodată ucigaşul este dat de gol datorită zâmbetelor).
Participanții la joc vor începe să dea mâna unul cu celălalt, pe rând, într-un
mod normal. Când dă mâna cu cineva, ucigaşul trebuie să îndoaie degetul
arătător, în aşa fel încât să gâdile podul palmei celui cu care dă mâna. Apoi, cel
care a dat mâna cu ucigaşul trebuie să dea mâna cu încă două persoane după
care, discret cade la pământ. După acest moment se fac predicții privind
ucigașul. Dacă ucigaşul nu este ghicit și “omoară” pe toată lumea jocul se va
relua fiind ales un nou ucigaş. Scopul este ca ceilalţi să-şi dea seama cine este
ucigaşul.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ce ați avut de făcut?
Cum ați reușit să finalizați sarcina?
Ce sentimente ați trăit în timpul jocului?
Ați bănuit cine este ucigașul? Pe ce v-ați bazat?
Ați spus cu voce tare cine ar fi ucigașul?
Dacă nu ați spus, de ce nu ați făcut-o?
Sugestii pentru follow up Facilitatorul le poate cere participanților să asemene jocul cu o situație reală
din viața lor.
26

--- PAGE 31 ---
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate participare, implicare, perseverență
Salut
Tipul jocului (icebreaker, relaxare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate, drepturile omului, antidiscriminare
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, Mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului 14 – 20 de participanți
Timp necesar 15 – 30 de minute
Materiale necesare
Regulile jocului
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să asculte activ;
abilităţilor şi atitudinilor)  să ilustreze diverse tipuri de salut;
 să execute mișcări pe temă dată;
Descrierea jocului Participanții la joc se plimbă prin încăpere. Liderul anunță cu glas tare diferite
(instrucţiunile jocului) modalităţi prin care membrii grupului urmează să se salute între ei. Fiecare
urmează să îşi găsească un partener cu care se va saluta în modul respectiv.
Pentru următoarele saluturi partenerii se vor schimba de fiecare dată.
Modalităţile de a se saluta sunt următoarele:
- Treceţi unul pe lângă celălalt, daţi din cap uitându-vă în altă parte!
- Zâmbiţi larg, întindeţi mâna dreaptă şi strângeţi energic mâna partenerului!
- Opriţi-vă, depărtându-vă doi paşi unul de celălalt, întindeţi mâinile în faţa
voastră ca pentru o rugăciune şi înclinaţi-vă în mod ceremonios!
- Puneţi mâna dreaptă în dreptul inimii şi strângeţi mâna partenerului cu mâna
stângă!
- Opriţi-vă, apropiaţi-vă capetele unul de altul şi frecaţi-vă nasurile cu multă
grijă!
- Opriți-vă și sărutați-vă de două ori pe fiecare obraz, consecutiv!
- Opriți-vă, apropiaţi-vă alternativ obrazul de cel al partenerului, fară să-l
atingeţi!
- Opriţi-vă și daţi-vă mâna privind în jos!
- Opriţi-vă şi ţineţi-vă de mijloc!
- Treceţi indiferenţi unul pe lângă celălalt!
- Îngenunchiaţi lângă partenerul vostru şi aplecați-vă întinzând mâinile în faţă!
- Treceţi grăbiţi unul pe lângă celălalt salutând cu mâna dreaptă în dreptul
umărului!
- Opriți-vă, priviţi-vă în ochi și bateţi-vă pe umăr!
27

--- PAGE 32 ---
Conducătorul jocului va schimba des comenzile având grijă ca toţi membrii
grupului să aibă timpul necesar pentru a se saluta.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cum vi s-a părut jocul?
Cum v-ați simțit?
Care vi s-a părut cel mai prietenos salut? De ce?
Dar cel mai puțin plăcut? De ce?
Pe care dintre acestea le-ați putea folosi în viața voastră cotidiană?
Cum i-ați saluta pe profesorul de matematică, pe diriginte, pe mama, pe soră,
pe rudele voastre ș.a. ?
Cum credeți că ar reacționa, dacă le-ați propune un tip de salut din joc?
Sugestii pentru follow up Facilitatorul le poate propune participanților la joc un material video informativ
despre felul de a saluta al mai multor popoare. Extinzând, se poate ajunge la
prelucrarea bunelor maniere, legate nu doar de salut.
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate respect, comunicare, spirit de echipă, înțelegere
Copacul zburător
Tipul jocului (icebreaker, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, cetățenie activă
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului 14 – 20 de participanți
Timp necesar 15 – 30 de minute
Materiale necesare un copac sau un stâlp, coardă sau frânghie
Regulile jocului
Pregătire Acest joc necesită un spaţiu de desfăşurare mai special. E nevoie de o poiană
sau un spaţiu drept, dacă se desfăşoară afară, şi de un copac. În interior se
poate folosi o cameră mai mare, dar care să aibă un stâlp sau un alt element în
jurul căruia să se poată înfăşura o coardă.
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să comunice eficient;
abilităţilor şi atitudinilor)  să emită păreri;
 să acționeze responsabil, pentru un scop comun;
 să lucreze în echipă;
Descrierea jocului Facilitatorul împarte grupul în două echipe, spunându-le că datoria lor este să
(instrucţiunile jocului) salveze copacul amenințat de o furtună puternică. Echipele lucrează în paralel.
Participanții la joc îl pot salva numai dacă îl strâng foarte tare. Pentru asta este
nevoie ca ei să se întindă pe coardă şi să facă un nod în jurul fiecărui membru
al echipei. Fiecare va trebui să treacă prin nodurile făcute înaintea sa. La sfârşit
li se poate cere să desfacă nodurile, întrucât furtuna a trecut şi copacul este în
28

--- PAGE 33 ---
siguranţă.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ce ați avut de făcut?
Cum v-ați achitat de sarcină impusă?
Sunteți mulțumiți de felul în care ați acționat?
Cum ați proceda dacă ar fi să o luați de la capăt?
Sugestii pentru follow up Facilitatorul le poate cere participanților să relateze un caz din viața reală în
care aceștia au participat la o acțiune de salvare/de întrajutorare sau o acțiune
de acest gen, care i-a impresionat.
Recomandări pentru Se poate folosi ca suport vizual, după efectuarea jocului, materialul
facilitatori Gândurileunui copac, de pe pagina de facebook Prietenii pădurilor.
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate muncă în echipă/spirit competițional, fairplay, comunicare, spirit civic
La o parte!
Tipul jocului (icebreaker, spărgător de gheaţă
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate, discriminare
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului 14 – 20 de participanți
Timp necesar 5 – 15 minute
Materiale necesare un pachet de cărți de joc
Regulile jocului
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să asculte activ;
abilităţilor şi atitudinilor)  să acționeze conform instrucțiunilor jocului;
Descrierea jocului Toată lumea stă într-un cerc pe scaune. Facilitatorul se plimbă prin fața fiecărui
(instrucţiunile jocului) participant, arătându-i o carte de joc diferită, schimbând cartea de la
suprafaţa pachetului, astfel încât fiecare participant să primească o carte la
întâmplare. Fiecare trebuie să-şi ţină minte cartea care i s-a arătat (ex.: romb,
treflă, inimă neagră sau inimă roşie). Facilitatorul amestecă apoi cărţile şi
începe să întoarcă deasupra pachetului câte o carte. De fiecare dată când
întoarce o carte, spune denumirea acesteia (ex.: romb, treflă, inimă neagră sau
inimă roşie). Când denumirea acesteia este strigată, participantul care și-a
recunoscut cartea trebuie să se mute cu scaunul la dreapta. Dacă cineva stă
deja acolo (la început, desigur, toate scaunele sunt ocupate), va sta în braţele
altcuiva. Dacă cartea unui participant la joc este strigată în timpul în care cineva
stă în braţele sale, participantul nu se poate muta. Prima persoană care
înconjoară cercul până la locul de unde a plecat, câştigă.
Variaţie: În locul cărților, facilitatorul poate striga diferite declarații. Dacă
declarația este adevărată, participanții se tot mută cu câte un scaun mai
departe.
29

--- PAGE 34 ---
Întrebări reflecţie şi evaluare Cum v-ați simțit pe parcursul jocului?
Cum v-ați simțit când colegul vostru a fost primul care a ajuns la locul din care a
plecat?
Mimați felul în care vă simțiți acum, la finalul jocului!
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate ascultare activă, corectitudine
Cei care fac ploaia
Tipul jocului (icebreaker,
comunicare, teambuilding, comunicare, relaxare
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului peste 20 de participanți
Timp necesar maxim 15 minute
Materiale necesare
Regulile jocului Toţi participanţii trebuie să stea în cerc. Această activitate va crea o furtună în
zonă, fără a ploua cu adevărat. Orice acţiune care trebuie făcuta va începe cu
facilitatorul. Când acţiunea ajunge la fiecare jucător, aceştia vor face un anumit
gest. Nimeni nu poate începe o acţiune până nu-i vine rândul.
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să asculte activ;
abilităţilor şi atitudinilor)  să execute mișcările impuse;
Descrierea jocului Facilitatorul le va spune participanților acțiunile pe care trebuie să le facă:
(instrucţiunile jocului) 1. frecarea mâinilor; 2. pocnirea din degete; 3. aplauze; 4. atingerea cu zgomot
a picioarelor; 5. dans sau mers cu paşi apăsaţi.
După aceea toată ordinea acțiunilor se inversează. Aceasta va suna ca o
furtună sau o ploaie puternică, desfăşurându-se la început cu putere, după care
acţiunea va scădea din intensitate.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cum v-ați simțit în ipostaza de creatori ai ploii?
Ce v-a plăcut din joc? Ce nu v-a plăcut?
Sugestii pentru follow up Facilitatorul le poate propune participanților să noteze, într-o pagină de jurnal,
impresiile/sentimentele pe care aceștia le trăiesc într-o zi ploioasă.
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate ascultarea activă, munca în echipă
30

--- PAGE 35 ---
Patru sus!
Tipul jocului (icebreaker, relaxare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului peste 20 de participanți
Timp necesar maximum 15 minute
Materiale necesare
Regulile jocului
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să asculte activ;
abilităţilor şi atitudinilor)  să se sincronizeze cu membrii grupului;
Descrierea jocului Facilitatorul le spune participanților să formeze un cerc. Regula jocului este că
(instrucţiunile jocului) patru persoane trebuie să stea în spatele oricui, dar nici o persoană nu
trebuie să stea mai mult de 10 secunde (mai puțin au voie să stea). Jucătorii nu
trebuie să comunice între ei, dar toţi din grup trebuie să vadă ce se întâmplă şi
să-şi împartă responsabilitatea, astfel încât să se asigure că patru oameni
nici mai mult, nici mai puţin, stau în spatele cuiva.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ce ați avut de făcut?
Cum ați reușit să finalizați sarcină impusă?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate muncă în echipă, implicare
Andreea cea activă
Tipul jocului (icebreaker, icebreaker
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, cetățenie activă, participare, intercunoaștere
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, ușor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului price număr de jucători
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare -
Regulile jocului
Pregătire -
31

--- PAGE 36 ---
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-și dezvolte abilitățile de comunicare în echipă;
abilităţilor şi atitudinilor)  să memoreze numele celorlalți membri ai echipei într-un mod
distractiv;
 să se autocaracterizeze;
Descrierea jocului Jucătorii stau într-un cerc. Primul jucător se prezintă, spunând grupului primul
(instrucţiunile jocului) nume şi un adjectiv care să înceapă cu aceeaşi literă şi care îi descrie
personalitatea. De exemplu: “Mă cheamă Andreea şi sunt activă”. Următorul
jucător trebuie să spună ce a zis cel dinaintea lui şi să facă şi el acelaşi lucru.
Jocul continuă la fel, fiecare trebuie să spună toate numele dinainte şi
adjectivele lor, pană când ultimul jucător repetă toate numele.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cum vi s-a părut jocul? Cum v-ați simțit? V-ați regăsit în caracterizările celorlalți
membri ai grupului? Cu care dintre ei credeți că vă asemănați?
Sugestii pentru follow up Facilitatorul le poate propune participanților la joc să noteze pe o foaie de
flipchart/poster o situație în care au dovedit trăsătura de caracter care îi
definește și care a fost transmisă grupului; se poate face apoi o caracterizare
generală a grupului, însumându-se toate caracteristicile individuale.
Recomandări pentru Este recomandabil ca facilitatorul să îi îndemne pe participanți să enunțe
facilitatori caracteristici pozitive de caracter, calități.
Referinţe bibliografice (sau -
web)
Fişe de lucru (handouts) -
Valori promovate participare, empatie, atenție, respect
Mă numesc… și îmi place...
Tipul jocului (icebreaker, icebreaker, intercunoaştere
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, participare, intercunoaștere
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, ușor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de jucători
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare -
Regulile jocului Jucătorii stau într-un cerc, așteptând instrucțiunile.
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-și dezvolte abilitățile de comunicare în echipă;
abilităţilor şi atitudinilor)  să memoreze numele celorlalți membri ai echipei într-un mod
distractiv;
 să se exprime liber, prin joc de rol;
Descrierea jocului Participanții stau în cerc. Fiecare trebuie să îşi spună numele şi un lucru care îi
(instrucţiunile jocului) place să-l facă, după care trebuie să îl mimeze. Următoarea persoană trebuie să
spună numele celui de dinaintea sa şi să imite gestul său, după care face acelaşi
lucru prezentându-se pe sine. Fiecare din participanți trebuie să facă acest
lucru, repetând ce s-a spus şi făcut înaintea lui. Ultimul dintre participanţii la joc
32

--- PAGE 37 ---
va trebui să spună numele tuturor și să imite gesturile făcute înaintea lui.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cum vi s-a părut jocul? Cum v-ați simțit? Vi s-a părut dificil? De ce?
Sugestii pentru follow up În timpul întâlnirilor clubului, liderul poate striga, la un moment dat (neanunțat,
dar după o convenție prealabilă cu membrii clubului), numele unui membru al
clubului, iar ceilalți să mimeze pasiunea celui strigat.
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau -
web)
Fişe de lucru (handouts) -
Valori promovate muncă în echipă, participare, respect, empatie, libertate de exprimare
Perechi sărbătorite
Tipul jocului (icebreaker, Icebreaker
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, cetățenie activă, comunicare
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, ușor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de jucători
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare -
Regulile jocului -
Pregătire -
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-și dezvolte abilitățile de comunicare în echipă;
abilităţilor şi atitudinilor)  să comunice eficient;
 să se exprime oral;
Descrierea jocului Toţi jucătorii trebuie să găsească o persoană a cărei dată de naştere (lună şi zi,
(instrucţiunile jocului) nu an) este apropiată de a lui. Ei trebuie să găsească două apecte pe care le au
în comun. După aceea fiecare pereche trebuie să împărtăşească trăsăturile
comune cu grupul.
Întrebări reflecţie şi evaluare V-a plăcut jocul ? A fost greu să găsiți aspecte pe care le aveți în comun cu
ceilalți ? Cum v-ați simțit în momentul în care ați găsit preocupări, aspecte
comune cu alt membru al grupului?
Sugestii pentru follow up Se poate discuta apoi pe tema formării unui grup, pornind de la proverbul Cine
se aseamănă se adună.
Recomandări pentru Este recomandabil ca facilitatorul să se implice activ în joc sau să circule printre
facilitatori jucători, coordonându-i, ajutându-i să depășească emoții, inhibiții.
Referinţe bibliografice (sau -
web)
Fişe de lucru (handouts) -
Valori promovate cunoaştere personală și interpersonală, respect
33

--- PAGE 38 ---
Bingo uman
Tipul jocului (icebreaker, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, cetățenie activă
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului maximum 20 de jucători
Timp necesar peste 20 de minute
Materiale necesare materiale de scris
Regulile jocului Fiecare participant trebuie să aibă la dispoziţie un chestionar (pregătit, în
prealabil de facilitator) şi un instrument de scris. Li se explică faptul că scopul
jocului este ca fiecare să vorbească cu cât mai multe persoane diferite pentru a
afla răspunsuri la fiecare întrebare din chestionar.
Pregătire Facilitatorul pregăteşte materialele pentru joc - un chestionar care solicită
răspunsuri la întrebări de genul: cine şi-a vopsit părul, şi-a decorat recent casa,
cui îi place să gătească, cine a călătorit într-o altă ţară europeană, cine trăieşte
împreună cu alţi membri ai familiei, citeşte în mod regulat ziarele, îşi face
singur(ă) hainele, are animale de casă, cantă la un instrument muzical, are
părinţi sau bunici care s-au născut într-o altă ţară, poate vorbi orice limbă
esperanto, a călătorit în afara Europei etc.
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-și dezvolte abilitățile de comunicare în echipă;
abilităţilor şi atitudinilor)  să se cunoască între ei mai bine;
 să comunice eficient;
Descrierea jocului Participanţii trebuie să se plimbe prin încăpere şi să vorbească şoptit între ei (nu
(instrucţiunile jocului) să strige sau să vorbească tare, pentru ca ceilalţi să afle răspunsuri fără a
întreba direct). La fiecare întrebare trebuie să găsească nume diferite.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ce aţi avut de făcut?Ce v-a plăcut cel mai mult? Ați întâlnit multe persoane cu
același răspuns la întrebările din chestionar?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru -
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau -
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate încredere, respect, liberă exprimare
Eu niciodată
Tipul jocului (icebreaker, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, cetățenie activă
drepturile omului,
34

--- PAGE 39 ---
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, ușor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de jucători
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare
Regulile jocului Jucătorii stau într-un cerc și țin 5 degete orientate în sus.
Pregătire -
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-și dezvolte abilitățile de comunicare în echipă;
abilităţilor şi atitudinilor)  să se cunoască mai bine unii pe alții;
Descrierea jocului Fiecare va face un tur de cerc şi va spune ceva ce el n-a făcut sau n-a fost
(instrucţiunile jocului) vreodată. De exemplu: „Eu niciodată nu am fost în străinătate”, „Eu niciodată
nu am făcut clătite.” Cei ce au făcut sau au fost ceea ce spune persoană
respectivă lasă un deget jos. Câştigător va fi cel care va rămâne cu mai
multe degete ridicate.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ați descoperit în timpul jocului asemănări între voi? Dar deosebiri? Ce credeți,
eficiența unui grup este dată de asemănările sau de deosebirile dintre membrii
grupului? Cum v-ați caracteriza ca grup?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru -
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau -
web)
Fişe de lucru (handouts) -
Valori promovate încredere, respect, toleranță
Baloanele buclucașe
Tipul jocului (icebreaker, icebreaker
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, cetățenie activă
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, ușor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului maximum 20 de jucători
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare baloane, echipament pentru muzică
Regulile jocului -
Pregătire -
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-și dezvolte abilitățile de comunicare în echipă;
abilităţilor şi atitudinilor)  să se cunoască mai bine unii pe alții;
Descrierea jocului Fiecare participant îşi ia câte un balon, îl umflă şi îşi scrie numele pe el. Pe un
(instrucţiunile jocului) fond muzical ales de lider, participanţii aruncă baloanele, iar când muzica se
opreşte, fiecare prinde câte un balon la întâmplare. Dacă nu există posibilitatea
de a avea un fond muzical, jocul se poate opri la un simplu semnal sonor din
35

--- PAGE 40 ---
partea liderului. Participanţilor li se cere să interpună balonul între ei şi
persoana care are numele scris pe balonul respectiv. Astfel se formează diferite
combinaţii de grupuri între participanţi. Jocul se poate repeta până când
participanţii se plictisesc sau se cunosc deja foarte bine.
Întrebări reflecţie şi evaluare V-a plăcut jocul ? Cum v-ați simțit?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru -
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau -
web)
Fişe de lucru (handouts) -
Valori promovate participare, încredere, comunicare
Șeful indian
Tipul jocului (icebreaker, icebreaker
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, participare, creativitate
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de jucători
Timp necesar maximum 15 minute
Materiale necesare -
Regulile jocului
Pregătire -
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-și dezvolte abilitățile de comunicare în echipă;
abilităţilor şi atitudinilor)  să se cunoască mai bine unii pe alții;
 să-și dezvolte abilitățile de leadership;
Descrierea jocului Jucătorii stau în cerc. Facilitatorul alege un voluntar care să fie jucătorul
(instrucţiunile jocului) special. Se cere restului de jucători din grup să aleagă o sarcină pe care
jucătorul special trebuie să o îndeplinească când se întoarce în grup, pentru că
acesta nu trebuie să fie de faţă când se alege sarcina pentru el (de ex: să lege
şireturile cuiva, să-i scoată geaca cuiva, să alerge în jurul cercului). Jucătorul
special se întoarce la grup şi începe să execute nişte sarcini fără să ştie care este
sarcina de îndeplinit. Grupul dă indicaţii bătând din palme când jucătorul
special este aproape de a îndeplini sarcina aleasă pentru el. Bătutul din palme,
mai încet, apoi mai rapid, este semnul că persoană e aproape de a ghici sarcina;
când este linişte înseamnă că nu e aproape de acest lucru.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ce aţi avut de făcut? Cum v-ați simțit? Ce s-a întâmplat pe parcursul jocului? Ce
a fost cel mai dificil?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau -
web)
36

--- PAGE 41 ---
Fişe de lucru (handouts) -
Valori promovate participare, creativitate, spontaneitate
Cât este ceasul, domnule lup?
Tipul jocului (icebreaker, icebreaker
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, uşor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de jucători
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare
Regulile jocului Lupul nu are voie să se uite în spate. Se poate întoarce doar atunci când
facilitatorul spune „este ora cinei”.
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să cunoască mai bine membrii grupului;
abilităţilor şi atitudinilor)  să se simtă confortabili în grup și în schimbarea taberelor (trecerea de
partea lupului);
Descrierea jocului Jucătorii se vor alinia la capătul terenului care va fi stabilit ca spațiu de joc. Un
(instrucţiunile jocului) participant va fi ales jucătorul special (domnul Lup) și va sta la celălalt capăt al
terenului, cu spatele la jucători.
Jucătorii vor înainta întrebând "Cât este ceasul, domnule Lup?".
Lupul va răspunde o oră oarecare, iar jucătorii vor face un număr de pași
echivalent cu ora pe care a spus-o Lupul.
Când Lupul va spune "Ora cinei", toți jucătorii vor alerga înapoi la linia de start
încercând să nu se lase prinși de Lup.
Dacă Lupul va prinde pe cineva, respectiva persoană va deveni și ea Lup.
Va câștiga ultima persoană care reușește să nu fie prinsă.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cum v-ați simțit în ipostaza de vânat? Dar în cea de lup? Cine s-a simțit mai
expus pericolului de a fi prins de lup? Lupul este mai eficient singur sau alături
de alți lupi?
Sugestii pentru follow up Facilitatorul poate continua discuția provocându-i pe jucători să relateze un
moment din viața personală sau din a clubului, în care au fost nevoiți să aleagă
între două tabere, două idei ș.a.
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate diversitate, solidaritate, muncă în echipă
37

--- PAGE 42 ---
Două adevăruri și o minciună
Tipul jocului (icebreaker, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, cetățenie activă
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de jucători
Timp necesar maximum 15 minute
Materiale necesare
Regulile jocului Jucătorii, inclusiv facilitatorii, stau într-un cerc.
Pregătire -
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-și dezvolte abilitățile de comunicare în echipă;
abilităţilor şi atitudinilor)  să se cunoască mai bine unii pe alții;
Descrierea jocului Fiecare participant, pe rând, îşi spune numele, după care trebuie să spună
(instrucţiunile jocului) grupului două lucruri adevărate despre el şi o minciună. Grupul trebuie să-şi
dea seama care este minciuna.
Întrebări reflecţie şi evaluare V-a plăcut jocul ? V-a fost greu să spuneți o minciună despre voi?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru Alternative ale jocului:
facilitatori • participanţilor li se poate cere să motiveze ce i-a ajutat să recunoască
minciuna;
• la final participanţii pot fi rugaţi (la alegere) să spună numele tuturor
membrilor grupului;
• dacă participanţii se cunosc îndeajuns de bine dinaintea întâlnirii, jocul poate
fi îngreunat prin a le cere să spună două minciuni şi un adevăr despre ei.
Referinţe bibliografice (sau -
web)
Fişe de lucru (handouts) -
Valori promovate încredere, toleranță, ascultare
Istoria numelui meu
Tipul jocului (icebreaker, comunicare, explorare personală
comunicare, teambuilding, etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate, drepturile omului
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, ușor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de jucători
Timp necesar maximum 15 minute
Materiale necesare materiale pentru scris
Regulile jocului
Pregătire -
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-și dezvolte abilitățile de comunicare în echipă;
38

--- PAGE 43 ---
abilităţilor şi atitudinilor)  să se cunoască mult mai bine la nivel personal și interpersonal;
Descrierea jocului Jucătorii stau într-un cerc. Fiecare participant trebuie să ia câte o bucată de
(instrucţiunile jocului) hârtie şi un marker cu care îşi va scrie numele şi un marker de altă culoare cu
care îşi va scrie numele pe care şi-ar fi dorit să îl aibă. Apoi fiecare trebuie să
spună o mică povestioară legată de numele său (dacă cunoaşte în ce condiţii i
s-a pus acel nume şi de către cine, dacă numele lui\ei are vreo semnificaţie,
vreo întâmplare haioasă legată de nume) şi de ce i-ar fi plăcut alt nume.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ce aţi avut de făcut? Ce s-a întâmplat pe parcursul jocului? De ce ați vrea alt
nume? Ce vă nemulțumește la cel pe care îl aveți ? De ce acest nume și nu
altul ? Ce a fost cel mai dificil?
Sugestii pentru follow up Se poate urmări scena balconului din piesa de teatru Romeo și Julieta, de
W.Shakespeare, conducându-se discuția pe tema diversității, a prejudecăților,
a stereotipurilor, a pericolului etichetării etc.
Recomandări pentru facilitatori -
Referinţe bibliografice (sau -
web)
Fişe de lucru (handouts) -
Valori promovate încredere, toleranță, egalitatea de șanse
Îmbunătățire continuă
Tipul jocului (icebreaker, teambuilding, comunicare
comunicare, teambuilding, etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate
drepturile omului, discriminare,
violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului peste 20
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare Numere din carton, sfoara, cronometru.
Regulile jocului Nu au voie să fie mișcate sfoara cercului, linia de start și numerele.
Se poate folosi orice parte a corpului, DAR nu mai mult de un picior al unui
participant să fie în acelaşi timp în cerc.
-10 secunde penalizare dacă nu se păstrează ordinea la numărare; 10
secunde penalizare pentru mai mult de un picior în interiorul cercului;
- Cronometratul începe din momentul în care primul membru al echipei
pornește.
Pregătire Trasarea cercului, pregătirea numerelor, a startului, pregătire cronometru.
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să identifice o strategie practică;
abilităţilor şi atitudinilor)  să delege un lider și roluri în grup;
Descrierea jocului Întindeți 2 m de funie într-un cerc, și aleator așezați numerele de la 1-30 în
(instrucţiunile jocului) cerc. Linia de start la o distanță 10-15 m depărtare (realizată din ducktape sau
funie).
- Echipe formate din 11 persoane (ceilalți observă);
- Trebuie ca numerele să fie atinse în ordine crescătoare în cea mai mare
viteză;
- Cronometratul începe din momentul în care primul membru al echipei
39

--- PAGE 44 ---
porneşte;
- Timpul este la alegere;
- Trebuie ca numerele să fie atinse în ordine crescătoare în cea mai mare
viteză;
- Câștigă echipa care face cel mai bun timp;
- Jocul se repetă în ideea de a obține un timp mai bun, pe principiul
îmbunătățirii continue.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cum a părut sarcina de îndeplinit la început?
Ce s-a întâmplat pe parcurs, după ce s-a dat startul?
A fost ușor să găsiţi o strategie? V-ați gândit de la bun început la o strategie
anume? A fost ușor să vă găsiți rolurile în îndeplinirea sarcinii?
Cum ați găsit soluția și care au fost factorii care v-au ajutat?
Ce ați face diferit dacă ați fi în aceeași situație?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru facilitatori Facilitatorul are un rol critic de a menține motivația ridicată a grupului și
încrederea că pot obține timpi mai buni cu fiecare încercare. Fiecare
încercare, cu fiecare strategie aduce grupului un plus de experiență.
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate perseverenţă, înţelegere, comunicare, încredere
Numele mă reprezintă
Tipul jocului (icebreaker, comunicare, explorare personală
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, drepturile omului
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, ușor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de participanți
Timp necesar maxim 15 minute
Materiale necesare materiale pentru scris, coli colorate
Regulile jocului -
Pregătire -
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-și dezvolte abilitățile de comunicare în echipă
abilităţilor şi atitudinilor)  să se cunoască reciproc mai bine
Descrierea jocului Pune-le participanţilor la dispoziţie carioci, hârtie colorată, iar ei trebuie să îşi
(instrucţiunile jocului) scrie numele şi să găsească câte o caracteristică personală pentru fiecare literă
în parte. De exemplu, cineva care are numele Adi, ar putea găsi următoarele
caracteristici: A-atent, D- dinamic, I- isteţ. Apoi trebuie să lipească fiecare
foaie oriunde doreşte în sală. Cere-le apoi să motiveze alegerea culorii şi a
locului în care au aşezat foile. Fiecare va împărtăşi apoi întregului grup
caracteristicile sale.
Întrebări reflecţie şi evaluare V-a plăcut jocul ? A fost dificil să găsiți caracteristicile personale ?
Ce ați reținut din caracteristicile spuse de restul colegilor ?
40

--- PAGE 45 ---
Sugestii pentru follow up -
Recomandări pentru -
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau -
web)
Fişe de lucru (handouts) -
Valori promovate încredere, respect
Labirintul
Tipul jocului (icebreaker, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, încredere, comunicare, diversitate
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului maximum 20
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare instrumente de scris
Regulile jocului Participanții nu au voie să vorbească între ei. În labirint nu poate fi mai mult de
o persoană în același timp și nu se permit pașii înapoi.
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-şi asume regulile jocului;
abilităţilor şi atitudinilor)  să explice importanța deciziilor participanților din grup;
 să descrie experiența dobândită prin încercare și eroare;
Descrierea jocului Se trasează pe parchet un careu care reprezintă un labirint. Fiecare pătrat este
(instrucţiunile jocului) o piatră pe care se poate călca, dar unele dintre ele sunt nesigure și se pot
scufunda. Astfel că se stabilește un singur traseu de la un capăt la altul al
labirintului, iar grupul trebuie să găsească traseul. Nu au voie să vorbească pe
timpul desfășurării jocului, dar i se dă grupului un timp pentru a plănui
activitatea după ce i se explică sarcina. Orice pas în afara acestui traseu face ca
echipa să reia jocul. Greșelile vor fi semnalate sonor. O altă regulă prevede că în
labirint să nu fie mai mult de o persoană și că participanții nu au voie să facă
pași înapoi.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cât de uşor a fost să vă concentrați la obiectivul jocului?
A fost ușor să urmăriți traseul?
Cât de importantă a fost contribuția celorlalți membri?
Ce s-a întâmplat când s-a greșit traseul? Există avantaje? Dar dezavantaje?
Sugestii pentru follow up Li se poate cere membrilor grupului să relateze un moment din istoria clubului,
în care au fost nevoiți să schimbe traseul, strategia inițială, din cadrul unui
proiect/unei activități, să își amintească felul în care au reacționat, s-au adaptat
etc.
Recomandări pentru Facilitatorul trebuie să explice foarte clar regulile și, dacă e nevoie, să le repete
facilitatori sau să întrebe grupul dacă mai țin minte regulile. Grupul va fi mai mult atent la
traseul în sine decât la tot setul de reguli.
Referinţe bibliografice (sau
web)
41

--- PAGE 46 ---
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate munca în echipă, responsabilitate, încredere
Monstrul
Tipul jocului (icebreaker, comunicare, teambuilding
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului maximum 20 participanți
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare
Regulile jocului La alcătuirea monstrului participanții trebuie să ia în seamă următoarele
indicații:
Numărul de picioare care vor atinge solul să fie cu unul mai mare decât
jumătate din numărul total de participanți.
Numărul de mâini care vor atinge solul să fie egal cu jumătate din numărul de
participanţi.
Numărul capetelor să fie cu unul mai puțin decât un sfert din numărul
participanților.
Participanții trebuie să se atingă pe tot timpul derulării jocului.
Dacă în timpul activității vreuna dintre indicații nu este respectată , grupul
trebuie să reia jocul.
Liderii de grup pot schimba numărul de mâini și picioare ale monstrului după
caz (liderul va striga un număr de mâini și picioare care trebuie să atingă solul.
De exemplu: două mâini și douăsprezece picioare ).
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să-şi asume responsabilitatea muncii în echipă și a ducerii la bun sfârșit
abilităţilor şi atitudinilor) a sarcinilor de lucru;
 să se adapteze provocărilor jocului;
Descrierea jocului Grupul de participanţi va încerca să „construiască” un monstru din trupurile
(instrucţiunile jocului) lor. Monstrul astfel format va trebui să parcurgă o distantă desemnată de liderii
grupului.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cum a fost jocul? Ce a mers în grup? Ce ați fi putut face mai bine? Alte
strategii? Cum vă simțiți? Care credeți că a fost scopul jocului?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru Este de asemenea important să fie menționat rolul pe care l-a avut fiecare
facilitatori membru al grupului în parte ( de ex.: Cine a fost capul? E mai important aici
decât picioarele sau mâinile?) și alte observații (pozitive și negative) care ar
putea ajuta echipa să aibă anumite trăiri legate de succes / eșec.
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate diversitate, creativitate, încredere
42

--- PAGE 47 ---
Nodul uman
Tipul jocului (icebreaker, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, cetățenie
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, uşor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului maxim 20, participanții trebuie să fie în număr par
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare -
Regulile jocului Participanții nu au voie să își desfacă mâinile.
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să colaboreze pentru găsirea unei soluții;
abilităţilor şi atitudinilor)  să lucreze bine în echipă;
Descrierea jocului Grupul trebuie să aibă un număr par de participanți, iar aceştia vor sta în cerc,
(instrucţiunile jocului) cu fața spre interior. Vor da mâinile cu persoanele din fața lor, iar mâna stângă
o vor da cu o persoană aleatorie din cerc, formând astfel un nod uman. Scopul
jocului este de a desface nodul uman, fără a da drumul la mâini.
Întrebări reflecţie şi evaluare Cât de uşor este să faci un nod? Dar să îl desfaci? Cum v-ați simțit când ați
format împreună un nod? Cum v-ați simţit când ați găsit soluția?
Dacă se putea desface o legătură, care ar fi fost aceea? De ce?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate muncă în echipă, comunicare, încredere, ascultare, solidaritate
Problemele tuturor
Tipul jocului (icebreaker, comunicare, explorare personală
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, cunoaștere de sine, intercunoaștere
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de participanți
Timp necesar maxim 15 minute
Materiale necesare materiale de scris
Regulile jocului -
Pregătire -
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
43

--- PAGE 48 ---
perspectiva cunoştinţelor,  să găsească soluții concrete la probleme concrete;
abilităţilor şi atitudinilor)  să comunice eficient;
 să transmită cunoștințe;
 să manifeste empatie;
Descrierea jocului Fiecare dintre participanţi trebuie să ia câte o bucată de hârtie pe care îşi
(instrucţiunile jocului) desenează un totem sau un simbol particular (nu trebuie să îşi scrie numele).
Apoi fiecare scrie pe foaie o problemă pe care o întâmpină el însuşi sau o
persoană apropiată. Foile trebuie să circule în cerc în sensul acelor de ceasornic,
iar ceilalţi colegi trebuie să scrie soluţii posibile pe care ei le văd la problemele
puse în discuţie. Va trebui ca fiecare foaie de hârtie să ajungă înapoi la
persoana de la care a plecat. Fiecare pe rând va putea apoi să prezinte grupului
problema pusă în discuţie şi cea mai bună soluţie pe care a primit-o.
Întrebări reflecţie şi evaluare Ce aţi avut de făcut? Ce s-a întâmplat pe parcursul jocului?Ce a fost cel mai
dificil? Cum v-ați simțit în momentul în care ați oferit soluții problemelor?
Sugestii pentru follow up Această strategie de găsire de soluții la diverse probleme poate fi fructificată în
întâlnirile de club.
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate încredere, solidaritate, empatie, responsabilitate, omenie
Pătratul cu numere
Tipul jocului (icebreaker, icebreaker
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetăţenie, diversitate
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (uşor, ușor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului orice număr de participanţi
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare foaie albă, instrumente de scris
Regulile jocului Fiecare participant își notează experiențele sau evenimentele, în măsura în care
se simte confortabil să le împărtășească grupului.
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să identifice valori comune în grup;
abilităţilor şi atitudinilor)  să se integreze într-un grup;
 să descrie diversitatea întregului grup;
Descrierea jocului Conducătorul jocului împarte o coală de hârtie în 10 - 15 pătrate şi scrie în
(instrucţiunile jocului) fiecare căsuţă o cifră diferită de la 1 până la 30. Participanţii sunt rugaţi să-şi
noteze numele în căsuţa al cărui număr are o semnificaţie aparte pentru ei (de
exemplu: reprezintă ziua lor de naştere, este numărul lor norocos etc.) şi să
explice de ce. În final participanţii vor avea posibilitatea să observe că uneori
acelaşi număr prezintă o importanţă deosebită pentru mai multe persoane.
Întrebări reflecţie şi evaluare A fost uşor să găsiţi o semnificație numerelor?
44

--- PAGE 49 ---
Ați găsit evenimente comune cu altcineva din grup?
V-ați simţit confortabil să împărtăşiţi grupului semnificația numerelor? De ce?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru Puteți exemplifica, pentru început, semnificația numerelor, pentru a da
facilitatori încredere grupului. Pornind de la exemple simple, la momente importante în
viața cuiva. Nu forţaţi participanții să împărtășească mai mult decât se simt
confortabil, aceștia se vor deschide pe măsura ce va crește încrederea în grup.
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fişe de lucru (handouts)
Valori promovate încredere, respect, solidaritate
Povestea mea
Tipul jocului (icebreaker, icebreaker, cunoaştere, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetățenie, diversitate, drepturile omului
drepturile omului,
discriminare, violenţă, etc)
Nivel de dificultate (ușor, ușor
mediu, greu)
Dimensiunea grupului maximum 20 de participanţi
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare materiale de scris
Regulile jocului Fiecare participă şi notează experienţele sau evenimentele în măsura în care se
simte confortabil să le împărtăşească grupului.
Pregătire Materialele de scris
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoștințelor,  să identifice valori comune în grup;
abilităţilor și atitudinilor)  să accepte punctele comune, cât și diversitatea întregului grup;
Descrierea jocului Participanții se gândesc și aleg trei momente importante care le-au marcat
(instrucţiunile jocului) viața. Acestea pot fi personale, politice, istorice, muzicale, sportive etc. Apoi,
vor spune pe rând de ce sunt importante, ce reprezintă și de ce au ales aceste
evenimente.
Întrebări reflecție și evaluare A fost greu să identificați momentele importante în viață? A fost greu de ales
care e mai important? Ați fost surprinși de evenimentele relatate de ceilalți?
Sunteţi familiari cu celelalte evenimente spuse?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru Puteți exemplifica câteva exemple, pentru a da încredere grupului, pornind de
facilitatori la cele mai simple, la momente deosebit de dificile sau importante în viața
cuiva. Nu forţaţi participanții să împărtășească mai mult decât se simt
confortabil, aceștia se vor deschide pe măsura ce va crește încrederea în grup.
Referințe bibliografice (sau
web)
Fișe de lucru (handouts)
Valori promovate respect, solidaritate, toleranță
45

--- PAGE 50 ---
Terenul cu capcane
Tipul jocului (icebreaker, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetățenie, cetățenie
drepturile omului,
discriminare, violența, etc)
Nivel de dificultate (ușor, mediu
mediu, greu)
Dimensiunea grupului maximum 20 de participanți
Timp necesar peste 15 minute
Materiale necesare diferite obiecte personale
Regulile jocului
Pregătire
Obiectivele jocului (din Implicându-se în joc, participanții vor fi capabili:
perspectiva cunoştinţelor,  să identifice problemele care pot să apară într-un grup;
abilităților și atitudinilor)  să îşi dezvolte încrederea în potențialul propriu și de grup;
 să țină cont de nevoile coechipierilor;
Descrierea jocului Participanții vor discuta despre lucruri care creează disfuncționalități în cadrul
(instrucțiunile jocului) unui grup.
Pentru fiecare caracteristică/acțiune se aruncă un obiect în terenul de joacă,
"terenul minat". Participanții vor alege parteneri. Un partener va fi legat la ochi,
fiind situat la capătul terenului.
Partenerul care nu este legat la ochi stă la celălalt capăt al terenului de joc,
jucătorii încercând să discute între ei. Partenerii nu au voie să intre în terenul
minat.
La sfârșit, jucătorii legați la ochi vor încerca să ajungă la capătul terenului, fiind
ajutați de către partenerii lor.
Întrebări reflecție și evaluare Cât de ușor a fost să identificați problemele în funcționarea unui grup?
Cum v-ați simțit pe terenul cu capcane? Ați fi reușit singuri?
Ce ați apreciat la coechipier? Cum v-ați simțit la final? La ce ne ajută să
identificăm corect, la timp (eventualele) probleme?
Sugestii pentru follow up
Recomandări pentru
facilitatori
Referinţe bibliografice (sau
web)
Fișe de lucru (handouts)
Valori promovate încredere, munca în echipă
Bomboanele
Tipul jocului (icebreaker, comunicare
comunicare, teambuilding,
etc)
Tematici acoperite (cetățenie, discriminare, drepturile omului
drepturile omului,
discriminare, violența, etc)
Nivel de dificultate (ușor, mediu
mediu, greu)
46