game-library/data/sources/Ghidul animatorului - 855 de jocuri si activitati.txt

SOURCE: /mnt/d/GoogleDrive/Cercetasi/carti-camp-jocuri/Ghidul animatorului - 855 de jocuri si activitati.pdf
CONVERTED: 2025-01-11
==================================================


--- PAGE 1 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
8 5 5
ddee JJooccuurrii
ssii
Activitati
Ghidul
ANIMATORULUI
1

--- PAGE 3 ---
8 5 5
ddee JJooccuurrii
ssii
Activitati
Ghidul
ANIMATORULUI

--- PAGE 4 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
Această lucrare apare în cadrul proiectului „Centrul Naţional de Resurse pen-
tru Tineri”, implementat de către Asociaţia European Youth Echange Moldova
cu sprijinul fi nanciar al Reprezentanţei UNICEF în Moldova din fondurile
Guvernului Olandei.
Conţinutul ghidului nu refl ectă neapărat opinia fi nanţatorilor. Reproducerea
parţială sau integrală a conţinutului acestui ghid este permisă doar cu acordul
indicării sursei.
La realizarea acestui Ghid au contribuit:
Iosif Moldovanu Maria Guzun
Claudia Coadă Alexandra Şian
Sergiu Tomşa Sorina Cozma
Viorel Babii Sergiu Postică
Diana Mîrza Marcel Cobîleanu
Mihai Grosu Olga Paşcenco
Nina Coada Eugenia Chiosa
Coperta, design - machet:
Ion Axenti
Desene:
Oleg Culea
Ermolenco A. (2001)
Chişinău 2005
4

--- PAGE 5 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
CUPRINS
INTRODUCERE 12
22 Gimnastica prenumelor 25 63 Detectivul 32
DE CE UN GHID DE JOCURI 23 Câte prenume! 25 64 Trei adevăruri şi un fals 32
PENTRU ANIMATORI? 12 24 Variaţii 25 65 Am făcut ceva ce tu nu ai făcutu 32
25 Identităţi greşite 25 66 Ce avem în comun? 32
AVANTAJELE JOCURILOR 12
26 Contactul vizual 25 67 Acesta sunt eu 33
PREGĂTIREA JOCULUI 15 27 Cuvertura 25 68 Lista cu adjective 33
28 Vecinii 25 69 Discutarea valorilor 33
CUM SĂ FACI JOCURILE SĂ 29 Mă iubeşti? 25 70 Bomboana 33
FUNCŢIONEZE EFICIENT 16 30 Găseşte-l pe... 26 71 Colorează-mi lumea 33
31 Prenumele Zip, Zap, Bum! 26 72 Prezentări ce ne dezvăluie 33
FEEDBACK-UL ÎN JOC 18
32 Bocănilă, Bum-Bum 26 73 Foaia cu autografe 34
ETAPE ÎN DESFĂŞURAREA 33 Iepuraşul 26 74 Întrebări 34
UNUI JOC 19 34 Îţi plac vecinii? 26 75 Autocolaj 34
35 Spaţiul din dreapta mea 26 76 Siluete pe perete 34
JOCURI DE
36 Lămâie, lămâiţă 26 77 Prezintă-te 34
AUTOCUNOAŞTERE, 21
37 Dragostea secretă 27 78 Autoafi rmare 34
DE PREZENTARE ŞI 38 Cutia cu surprize 27 79 Reţeaua 35
DE CUNOAŞTERE 39 Bagheta 27 80 Eu sunt... 35
INTERPERSONALĂ 21 40 Castronul cu fructe 27 81 Câte ceva despre mine 35
41 Coşul cu fructe 27 82 Predicţii 35
1 Cum te cheamă? 22
42 Concentraţia 28 83 Interviul 36
2 Întreaga sală-şi strânge mâna 22
43 Prenumele aplaudat 28 84 Interviul distractiv 36
3 Prinde mingea! 22
44 Aplauze 28 85 Am un secret 36
4 Jonglarea în grup 22
45 Prenumele şi lucrul pe care îl admir 28 86 Mâinile vii 36
5 Jocul prenumelor 22
46 Staţia „Mândrie” 28 87 Performanţa 36
6 Prenumele vecinului 22
47 Mozaic din prenume 28 88 Propoziţii 37
7 Bună ziua! Vă salut! 22
48 Prinde prenumele 28 89 Monolog de 30 de secunde 37
8 Prenume în aer 22
49 Fiecare este lider 29 90 Dacă aş fi ... 37
9 Scris cu corpul 23
50 Bagajul pierdut 29 91 Piatra funerară(Cimitirul vesel) 37
10 Acesta este prietenul meu 23
51 Prezentare fără cuvinte 29 92 Oglinda 38
11 Salutarea 23
52 Ocupaţiile care îmi plac 29 93 Cât e ora? 38
12 Îmi cer scuze, am greşit 23
53 Patru colţuri 29 94 Doar o întrebare 38
13 Prenume / adjectiv / animal 23
54 Seamănă cu mine 30 95 Înregistrarea participanţilor 38
14 Prenume / gest / sunet 24
55 Eu am secrete 30 96 Vânătoarea de comori 39
15 Prenumele care mă descrie 24
56 Asemănări / diferenţe izbitoare 30 97 La ce bun? 39
16 Aplauze, vă rog! 24
57 Culoarea dragostei 30 98 Hai să discutăm 39
17 Prenumele în viteză 24
58 Seminţele 31 99 Palma 39
18 Istoria prenumelui 24
59 Bingo 31 100 Scutul meu 39
19 Trenul prenumelor 24
60 Invitat la recepţie 32 101 Floarea 40
20 Prenumele şi mingea 24
61 Geanta mea e mare 32 102 Steaua 40
21 Obiecte zburătoare 24
62 Obiect important 32 103 Panoul mobil de afi şaj 40
5

--- PAGE 6 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
104 Taxiul 40 147 Copăcelul meu 48 186 Sacii cu legume 57
105 Complimente 40 148 Arborele genealogic 48 187 Nodul gordian 57
106 Superlativele 41 149 Ce-ai făcut? 48 188 Ridică-ţi colegul 57
107 Găseşte colegul 41 150 Copilăria mea 48 189 Rulada 57
108 De trei ori 41 151 Linia vieţii 49 190 Ceasul 57
109 Avem ceva în comun? 41 152 Râul vieţii 49 191 Descoperirea 57
110 Informaţie 41 153 Faţă în faţă cu personalitatea 49 192 Conducând şi ghidând 58
111 Ghici cine 41 154 Luptând cu ursul 49 193 Grădinarul 58
112 Jocul frânghiilor 42 155 Visurile noastre 49 194 Compasul 58
113 Hârtia igienică 42 156 Sosiri şi plecări 50 195 Schimb de aplauze 58
114 Ziua de naştere 42 196 Aplaudă şi indică 58
115 Născut la... 42 197 O orchestră fără instrumente 58
116 Grafi cul zilelor de naştere 42 JOCURI DE COOPERARE 198 Orchestra invizibilă 59
117 Momente semnifi cative 42 ŞI DE COMUNICARE 51 199 Valurile 59
118 Lumea, ţara, locul meu 42 200 Obiectul vorbitor 59
157 Convieţuirea în grup 52
119 Plaiul natal 42 201 Vijelia 59
158 Microfonul fermecat 52
120 Cât de repede se uită 43 202 Negociază caramelele 59
159 Loteria punctualităţii 52
121 Pe toate părţile 43 203 Mesagerul 60
160 Băţul 52
122 Dansul 43 204 Pictorii 60
161 Codiţele 52
123 Legăturile lipsă 43 205 Detectivul de pantofi 60
162 Semnalul 52
124 Aleea plecăciunilor 43 206 Conversând cu picioarele 60
163 Întoarcerea omletei 52
125 Oglinda magică 44 207 De ce? 61
164 Salteaua de aer 53
126 Vaporaşul 44 208 Zidul urlător 61
165 Guma de mestecat 53
127 Ziua onomastică 44 209 Formularea mesajului 61
166 Greviştii 53
128 Lauda de un minut 44 210 Argumentele 61
167 Implicaţi în ambalare 53
129 Îmi placi deoarece... 44 211 Mesajele 61
168 Degetul ajutător 53
130 Eşti în regulă! 44 212 Transmite desenul 61
169 Exact la timp 53
131 Biletul 44 213 Arta în fragmente 62
170 Cursa de canguri 54
132 Sus baloanele! 45 214 Legând şireturile 62
171 Balonul 54
133 Instrumentul muzical 45 215 Cu faţa la spate 62
172 Zboară, balonule! 54
134 Cine eşti? 45 216 Cu mâinile în lut 62
173 Patru în acelaşi timp 54
135 Ştiaţi că ... ? 45 217 Inundaţia 62
174 Motor Mania 54
136 Găseşte-ţi nuca 45 218 Dragonul îşi muşcă coada 63
175 Scaunele 55
137 Amestec de semnături 46 219 Cursa dragonilor 63
176 Transmite scaunul 55
138 Goana avionului de hârtie 46 220 Cursa omizilor 63
177 Transmite persoana 55
139 Făcând cunoştinţă 46 221 Cercul ritmurilor 63
178 Banda rulantă 55
140 Transmite coletul 46 222 Mingea 64
179 Încrederea în linie 55
141 Puterea mingii 46 223 Jocul de pe hol 64
180 Barca în mare 56
142 Roata dublă 47 224 Cine aduce primul 64
181 Scăriţa 56
143 Caruselul 47 225 Desenează ce simţi 64
182 Genunchii sus 56
144 Curcubeul diversităţii 47 226 Scaunele 64
183 Întoarce-te pe dos 56
145 Copacul vieţii 48 227 Pătratul 64
184 Echilibrul 56
146 Cifrele din viaţa noastră 48 228 Duşul 65
185 Echilibrul grupului 56
229 Pătura 65
6

--- PAGE 7 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
230 Mingea săltăreaţă 65 273 Tartina 74 315 Ţine-o sus! 83
231 Cifrele 65 274 Repetiţia este cheia. 316 Ţine mingea sus 83
232 Zborul pe Lună 65 Cheia este repetiţia 75 317 Fotbal în mersul piticului 83
233 Şarpele Boa 66 275 În nori şi sub mare 75 318 Fotbal siamez 83
234 Omida (1) 66 276 Oul agăţat 75 319 Supa alfabet umană 83
235 Omida (2) 66 277 Oul zburător 75 320 Cărat în spate 83
236 Canalul 66 278 Vino încoace 75 321 Puncte de contact 84
237 Tunelul 66 279 Da / Nu 75 322 Moş Crăciun zăpăcit 84
238 Marele şarpe 66 280 Strigă-mă după prenume 76 323 Vânătoarea de raţe 84
239 Broasca ţestoasă 67 281 Clopotul încrederii 76 324 Vânătoarea de iepuraşi 84
240 Măgăruşul 67 282 Covorul fermecat 76 325 Unde e privighetoarea? 85
241 Din vas în vas 67 283 Fugind cu ochii legaţi 76 326 Transmiterea mingii 85
242 Inelul şi chibriturile 67 284 Cercetaşii 76 327 Fugarul 85
243 Drumul nasului 67 285 Plimbarea pe Lună 76 328 Cometa 85
244 Floricele de porumb (pop-corn) 67 286 Ai încredere în mine! 77 329 Maratonul 85
245 Păienjenişul 67 287 Îmbrăţişări muzicale 77 330 Milionarii 85
246 Care ne este numele? Emblema? 288 Pescuitul cu mâinile 77 331 Turnirul cavalerilor 86
Sloganul? 68 289 Calculatorul 77 332 Vânătoarea 86
247 Steagul 68 290 Pană de trafi c 77 333 Cercetaşii şi dragonii 86
248 Construiţi... din corpuri! 68 291 Crearea monstrului 78 334 Salvarea răniţilor 86
249 Împletind pânza de păianjen 68 292 Turnul de control 78 335 Războiul drapelelor 86
250 Pluta vieţii 69 293 Câmpul minat (1) 78 336 Răpirea steagului 87
251 Râul cu crocodili 69 294 Câmpul minat (2) 78 337 Cozile de veveriţe 87
252 Cercul 69 295 Salvaţi pe mare 78 338 Caută la spate 87
253 Cercuri muzicale 69 296 Roboţii 79 339 Kamikaze 87
254 Atenţie, balonul! 69 297 Figura uriaşă 79 340 Prizonierii 87
255 Constructorul orb 69 298 Maşinuţe-maşinuţe 79 341 Mingea hrăpăreaţă 88
256 Cursa de pene 70 299 Spălătoria de automobile 79 342 Bombardarea 88
257 Urechelniţa 70 300 Poliţia rutieră mexicană 79 343 Întrecerea cifrelor 88
258 Volei 70 301 Construcţia podului 80 344 Poliţia şi hoţii 88
259 Volei cu pana 70 302 Cine ţine bateriile? 80 345 Copacul minunat 88
261 Volei cu fachiri 70 303 Găleata găurită 80 346 Urmărirea 89
262 Crocodilii şi broscuţele 70 304 Poze instantanee 80 347 Contrabanda cu bijuterii 89
263 Transmite portocala 71 305 Cea mai lungă linie 80 348 Aurul piraţilor 89
264 Înot sincronizat 71 306 Alinierea 80 349 Drapelul şi cei doi cavaleri 89
265 Bombele mai departe 71 307 Ordinea 81 350 Drapelele şi cavalerii 89
266 Toţi la bord! 71 308 Linia oarbă 81 351 Pescarii 90
267 Trenul expres experimental 72 309 Curriculum Vitae (CV) al grupului 81 352 Cetatea indienilor 90
268 Dezastrul incredibil 72 310 Isteţii 82 353 Farfuria zburătoare 90
269 Labirintul norilor 73 311 Corsarul roşu 82 354 Peştii zburători 90
270 Mlaştina 74 312 Umbra 82 355 Ştafeta sufl ătorilor 91
271 Răstoarnă-le! 74 313 Excepţia 82 356 Ping-pong de vată 91
272 Drumul apei 74 314 Forţează cercul 82 357 Cursa cu mingea 91
7

--- PAGE 8 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
358 Cheia minunată 91 401 Cursa extravagantă 99 442 Care este adverbul? 106
359 Mesajul extratereştrilor 92 402 Bătălia cavalerilor 99 443 Ce simt? 106
360 Mingea-n cerc 92 403 Cursa carelor 99 444 Sunete bizare 106
361 Mingile atacă 92 404 Estafeta pe bicicletă 99 445 Tot ce-i în plus – eliminat! 106
362 Negru şi alb 92 405 Iepurele pe bicicletă 100 446 Maşina timpului 106
363 Vânatul balenei 93 406 Estafeta cu lingura 100 447 Concurs de propoziţii 107
364 Cursele romane 93 407 Ciclocrosul 100 448 Povestea 107
365 Cursa cu sănii 93 408 Cetatea de zăpadă 100 449 Fişele cu povestiri 107
366 Mingea contra popicelor 93 409 Acoperă ţinta 100 450 Ciudăţenii 107
367 Lupul 93 410 Vânătoarea urşilor polari 100 451 Revederea parolei 107
368 Razele laser 93 411 Micii monştri ai zăpezilor 100 452 Merg la picnic! 107
369 Infractorii 94 412 Cursa cu obstacole 100 453 Supereroi iţasrevni 107
370 Acvila şi vulturul 94 413 La vânătoarea de urme 101 454 Maşina de zăpadă 108
371 Vânătoarea de căprioare 94 414 Să ne orientăm! 101 455 Linia de asamblare 108
372 Mingea, călăreţul şi calul 94 415 Fulguleţii 101 456 Vântuleţul 108
373 Centaurii 94 416 Prezentarea cadourilor 101 457 Clădirea – pahar 108
374 Mingea prin cerc 95 417 Scriind pe spate 101 458 Supererou! 108
375 Cartoafa fi erbinte (1) 95 418 Panoul cu plicuri 101 459 Podul instabil 108
376 Cartoafa fi erbinte (2) 95 419 Plec într-o călătorie... 101 460 Călătoria rostogolită 108
377 Răspunsul 95 420 Evantaiul pozitiv 102 461 Lanţul de clame 109
378 Joc dublu 95 421 Bănuţi pentru gândurile tale 102 462 Parada modei 109
379 În afara jocului 95 422 Razele solare 102 463 Cum se prăbuşeşte prăjitura 109
380 Mâna-paletă 95 423 Parte din puzzle 102 464 Pana plutitoare 109
381 Tragerea odgonului 96 424 ABC 102 465 Lung şi înalt 109
382 Mingea-n fântână 96 425 Almanah 102 466 Sus la cer 109
383 Jocul cu mingea şi cu mătura 96 426 Exprimare 103 467 Piramida 109
384 Cursa cavalerilor 96 427 Transmiterea măştii 103 468 Oul orfan 109
385 Diagonalele 96 428 Ghemul 103 469 Imaginaţia „forţată” 109
386 Ulcioarele 96 429 Bine şi mai bine 103 470 Frigiderele 110
387 Sari mai departe 97 430 Veşti plăcute şi veşti neplăcute 103 471 Cuvinte încrucişate 110
388 Cursa iepurilor 97 431 Refl ectând asupra zilei 103 472 Ping-pong verbal 111
389 Tezaurul piratului 97 432 Evaluare 103 473 Duceţi-i pe toţi 111
390 Vânătoarea de iepuri 97 JOCURI DE CREATIVITATE 474 O, Veneţia! 111
391 Mesagerii şi grănicerii 97 ŞI DE CONFECŢIONARE 104 475 Baba-Cloanţa 111
392 Contrabandiştii şi vameşii 97 476 Familia noastră veselă 111
393 Atacul asupra depozitului 98 433 Paradisul animalelor preferate 104 477 Bătălia muzicală 111
394 Teroriştii 98 434 Paradisul creator 104 478 Perechi vizuale 111
395 Cursa căldărilor 98 435 Cartoful fi erbinte 105 479 Perechi auditive 111
396 Întrecerea cu cartofi 98 436 Transmite pe cerc 105 480 Perechi corporale 111
397 Vânătorii de lupi 98 437 Asociaţii 105 481 Semnează dacă poţi 112
398 Muştele şi păianjenii 98 438 Asemănare 105 482 Picturi neîndemânatice 112
399 Campamentul atacat 99 439 Ce lipseşte? 105 483 Minuni din plastilină 112
400 Cele 3 campamente 99 440 Dezleagă laţul 105 484 Gravuri 112
441 Ce-ai găsit? 106
8

--- PAGE 9 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
JOCURI DE ENERGIZARE ŞI
485 Vitralii 112 570 Dansul baloanelor 127
DE SPARGERE A GHEŢII 120
486 Mozaicul 112 571 Dansul ursului 127
487 Colajul 112 529 Elefantul 120 572 Dansul în perechi 127
488 Jocul de-a arta 113 530 Buldogul britanic 120 573 Trezirea junglei 127
489 Imaginea din mintea mea 113 531 Păcăleala orbului 120 574 Şoapte chinezeşti moderne 127
490 Cu susul în jos 113 532 Copilul dispărut 121 575 Jocul prenumelor 127
491 Colaj cu formă 113 533 Cald şi rece 121 576 Taximetristul 127
492 Mâna mea 113 534 Calcă şarpele 121 577 Cine sunt eu? 128
493 Pictor de copertă 114 535 Jonglarea mingii 121 578 Ce program sunt eu? 128
494 Poster pentru fi lm 114 536 Bip 121 579 Van Gogh 128
495 Arta de zi cu zi 114 537 Cine eşti? 121 580 Ovaţiile 128
496 Viitoarea mea casă 114 538 Făcând cu ochiul 121 581 Degete magnetice 128
497 Design interior 114 539 Reprezentarea lucrurilor 122 582 Sincronizare 128
498 Creatorii de instrumente muzicale 114 540 Sufl are din spate 122 583 Triatlon 129
499 Formaţia instrumentală 115 541 Cine are evantaiul? 122 584 Cutia cu sarcini 129
500 Scrie tot 115 542 Ghiceşte la ce ne-am gândit 122 585 Amintiri 129
501 Ziarul nostru 115 543 Ghiceşte animalul 122 586 La iarmaroc 130
502 Litera dispărută 115 544 Pădurea 122 587 Traseul balonului 130
503 Cuvinte decupate 115 545 Silabe muzicale 123 588 Marşul 130
504 Poezie „dezmembrată” 115 546 „Bâza” 123 589 Caracatiţa (1) 130
505 Titluri hazlii 115 547 Reginuţa 123 590 Caracatiţa (2) 130
506 Descoperă artistul din tine 115 548 Pisica şi şoarecele 123 591 Clipitul 130
507 Design vestimentar 116 549 Capcana pentru şoareci 123 592 Clipiri ucigătoare 131
508 Întrebări, întrebări... 116 550 Cât e ceasul, domnule Lup? 123 593 Ce fel de animal? 131
509 Visând cu ochii deschişi 116 551 Domnul Urs 123 594 Mişcaţi-vă către punct 131
510 Aplicaţii naturale 116 552 Gimnastica 124 595 La cine e cheia? 131
511 VIP 117 553 Motanul orb 124 596 Vânătoarea de comori 131
512 Vis devenit realitate 117
554 Elimină bila 124 597 Unde-i mingea? 131
513 Sculptura 117
555 Urşii albi 124 598 Haosul 132
514 Ilustrate cu fl ori presate 117
556 Cunoaşte-mă după glas 124 599 Racii 132
515 Săculeţe aromate 117
557 De la şapte în sus 124 600 Ringul de dans 132
516 Coliere din seminţe 117
558 Patru medii 124 601 Salata de fructe 132
517 Cutia de comori 117
559 Apă, foc, furtună 125 602 „Prrr” şi „Pukutu” 132
518 Maşini de carton 117
560 Fiară, păsărică, minciunică 125 603 Flux şi refl ux 132
519 Puzzle din fotografi i 118
561 Spune a patra! 125 604 Autobuze de rută 132
520 Ciorapul şerpuitor 118
562 Gândeşte repede 125 605 Port / tribord 133
521 Zmeii zburători 118
563 Scaunele muzicale 125 606 Viaţă de pirat 133
522 La pescuit cu magnetul 118
564 Opriţi muzica! 125 607 Om după bord! 133
523 Bomboniera 118
565 Dirijorul 125 608 Soarele străluceşte peste . . . 133
524 Mini-fabrica de baloane 119
566 Depistează liderul 126 609 Am adus o scrisoare 134
525 Meteoritul 119
567 Prin grădina zoologică 126 610 Crocodilul 134
526 Palete şi mingi 119
568 „Doctorul încurcătură” 126 611 Găseşte pe cineva care poartă... 134
527 Prinde-o din zbor 119
569 Explozia baloanelor 126 612 Atinge ceva albastru 134
528 Mergând pe catalige 119
9

--- PAGE 10 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
613 Andrei spune 134 656 Provocarea 141 699 Bagheta magică 148
614 Ce s-a schimbat? 135 657 Provocatorii 141 700 1, 2, 3, Soare! 149
615 Atingerea 135 658 Tăcut şi serios 142 701 Prinde colegul 149
616 Cinci insule 135 659 Înveseleşte grupul 142 702 Dacă te prind, eşti rănit! 149
617 Mimează acţiunea 135 660 Peştele mort 142 703 Pop-corn 149
618 Ce mai faci? 135 661 Hagu 142 704 Casa, locatarii, cutremurul 149
619 Regele e mort 136 662 Peştele 142 705 Spun una, arăt alta 149
620 Imită mişcarea 136 663 Fantoma 142 706 Elefant, palmier, taur 149
621 Hârtie şi paie 136 664 Oglinda 142 707 Dansul LOBODA 150
622 Traseul de pene 136 665 Statuile grupurilor 143 708 Mingea din hârtie 150
623 Vulpea şi iepurele 136 666 Statuia STOP 143 709 Sabia 150
624 Vânătorul 137 667 Masajul spatelui 143 710 Lansarea greutăţilor de vată 151
625 Dracula 137 668 Masajul grupului 143 711 Mărunţirea ziarelor 151
626 Musca şi păianjenul 137 669 Călătoria 143 712 Mingile de ping-pong 151
627 Transmite energia 137 670 Relaxarea 143 713 Şapte aruncări 151
628 Mingea sub bărbii 137 671 Dispoziţiile 144 714 Aruncă şi prinde 151
629 Balonul sus! 137 672 Pinguinii şi fl amingo 144 715 Mers pe vase 152
630 Balonul în fugă 137 673 Mişcă-ţi fundul 144 716 Scufundarea Marelui Pantof 152
631 Gara baloanelor săltăreţe 138 674 Dropia şi tigrul 144 717 Pantofi i călători 152
632 Sus, jos! 138 675 Formula 1 144 718 Acţiunea discretă 152
633 Numără până la 7 138 676 Schimbarea numerelor 145 719 Adevărat sau fals 152
634 Fizz Buzz 138 677 Pietrarul 145 720 Cuţit! 152
635 Excursia auto 138 678 De-a îngheţatul 145 721 Oamenii, hoţii şi poliţia 153
636 Numărătoarea inversă 138 679 Raidul 145 722 Poc! 153
637 Divizibil la 3 138 680 Vrăjitorii şi spiriduşii 145 723 Vieţuitoarele oceanului 153
638 Oameni la oameni 139 681 Locomotiva nr. 3 145 724 Pescuitul submarin 153
639 Palme încrucişate 139 682 Butoiul 145 725 Kabadi 153
640 Colaborare în trei 139 683 Curca chioară 145 726 Veselul Gigant Verde 154
641 Bate cu mâna 139 684 Înghite, înghite, rugumă! 146 727 Limonada 154
642 Transmite acţiunea 139 685 Trafi cul rutier 146 728 Coase găurile 154
643 Orchestra 139 686 Circuitul electric 146 729 Fură şunca 154
644 Stai, aşează-te şi cântă 139 687 Ying, yang, yoo 146 730 Prinde în triunghi 154
645 Transmiterea ritmului 140 688 Scrima cu degetul 146 731 Răsuceala 154
646 Hochei Cochei 140 689 Scutul şi spada 146 732 Transmite clama 154
647 Ce facem? 140 690 Apără-ţi degetele 147 733 Bum! Bah! Hei! 155
648 Lista cumpărăturilor 140 691 Soarele şi Luna 147 734 Struţii şi şopârlele 155
649 Un tren plin de... 140 692 Cavalerul, prinţesa, balaurul 147 735 Sus / jos 155
650 Piu-piu 140 693 Foarfecele, hârtia, fântâna 147 736 Sus, jos, stai, mergi! 155
651 Prui 141 694 Piticul, vrăjitorul, gigantul 147 737 Peştii şi plasa 155
652 Vampirii (1) 141 695 Cursa de cai 148 738 Vânătoarea de muşte 155
653 Vampirii (2) 141 696 Doamna Negru e acasă? 148 739 Trecerea 156
654 Extraterestrul 141 697 Crocofant şi eledil 148 740 Trecerea-acaparare 156
655 Sărmana pisicuţă 141 698 Vrei să cumperi o raţă? 148 741 Dantela colorată 156
10

--- PAGE 11 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
JOCURI DE FORMARE
783 Chemarea naturii 164 821 Maşina de spălat 170
A GRUPURILOR 157
784 Îngână melodia 164 822 Aerul condiţionat 170
742 Prenumele 157 785 Electrocasnice 164 823 Hamacul 170
743 Alinierile 157 786 Pizza umană 164 824 Teatrul 170
744 Găsind „gemenii” 157 787 Literele 164 825 Broasca ţestoasă uriaşă 170
745 Un Paşte Ani? / La mulţi Fericit? 157 788 În formă 164 826 Baldachinul 171
746 Bula de apă 158 JOCURI CU PARAŞUTA 165 827 Pasărea şi viermii 171
747 Lucruri comune 158 828 Păianjenul 171
748 Alege o cifră 158 789 Pregătirea 166 829 Crocodilii 171
749 Haine colorate 158 790 Puterea 166 830 Monstrul 171
750 Cu cine ai lucrat mai puţin? 158 791 Ciuperca 166 831 Culege punga cu fasole 171
751 Care-i suma? 158 792 Umbrela 166 832 Castraveţi, morcovi şi roşii 171
752 Numărătoarea 158 793 Peştera 166 833 Figuri în 10 secunde 171
753 Numărul casei 158 794 Cupola 166 834 Umbrela zburătoare 171
754 Scutură şi găseşte 159 795 Sub paraşută 167 835 Feţe distrate 171
755 Creează o formaţie 159 796 Distracţia de sub paraşută 167 JOCURI CU PARAŞUTA
756 Cer albastru 159 797 Farfuria zburătoare 167 ŞI CU MINGEA 172
757 Câte degete? 159 798 Muntele 167
758 Imagini 159 799 Ridicarea paraşutei 167 836 Mingea 172
759 Din ce grup fac parte? 159 800 Ducele bătrân al Yorkului 167 837 Mingea călătoare 172
760 Moleculele 159 801 Anatomia corpului 167 838 Gaura paraşutei şi mingea 172
761 Curcubeul 160 JOCURI DE CUNOAŞTERE 168 839 Rotirea mingii 172
762 Şiruri indiene 160 840 Aruncarea mingii 172
763 Lătratul câinilor 160 802 Unde este... 168 841 Căderea mingilor 172
764 Ferma veselă 160 803 Schimbul 168 842 În jurul găurii 172
765 Grădina zoologică 161 804 „Urmărirea” paraşutei 168 843 Mingea în coş 173
766 Fanii sportului 161 805 Prăjina cortului 168 844 Mingea de fotbal 173
767 Membrii familiei 161 806 Peştele de gelatină 168 845 Pop-corn 173
768 Călătorii cu taxiul 161 807 Cortul răsturnat 168 846 Mingi ţopăind 173
769 Caramelele 161 JOCURI DE ENERGIZARE 169 847 Mingea competitivă 173
770 Jucând cărţi 161 808 Pisica şi şoarecele (1) 169 JOCURI CU PARAŞUTA:
771 Puzzle 162 809 Pisica şi şoarecele (2) 169 SUBIECTUL „OCEANULUI” 174
772 Degete încrucişate 162 810 Capcana şoarecilor 169 848 Formarea valurilor 174
773 Titanic 162 811 Căluşei 169 849 Oceanul 174
774 Limbajul semnelor 162 812 Caruselul vesel 169 850 Furtuna pe mare 174
775 Obiectul meu 162 813 Coşul cu ghemuri 169 851 Buletinul meteo 174
776 Zgomotul trafi cului 163 814 Înălţarea paraşutei 169 852 Salvarea de la furtună 174
777 Găseşte culoarea 163 815 Plimbare cu paraşuta 169 853 Valul uriaş 174
778 Vecinii 163 816 Cifra alergătoare 170 854 Meduza 174
779 Secvenţa comică 163 817 Catedrala 170 855 Rechinii 174
780 Aţele 163 818 Roata 170
781 Meniul 163 819 Priveliştea 170 SURSE 175
782 M & M 163 820 Târârea încălţămintei 170
11

--- PAGE 12 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
INTRODUCERE Această clasifi care este una arbitrară, aşa cum am
considerat noi la acest moment. Jocurile cuprinse
adaptat dupa Andy KIRBY, “Games for Trainers” aici pot fi grupate şi în alte moduri şi fi ecare este
în drept să le clasifi ce aşa cum îi este mai uşor să
lucreze cu ele. În cadrul capitolelor nu există o
DE CE UN GHID DE JOCURI anumită ordine de prezentare a jocurilor, aceasta
pentru a pune animatorul în situaţia să aleagă
PENTRU ANIMATORI?
singur activităţile care sunt mai apropiate grupu-
lui, scopului şi contextului în care lucrează.
Principiul de învăţare prin descoperire a devenit
în ultimii ani o idee unanim acceptată în procesul Acest ghid este adresat persoanelor care lucrează
de predare-învăţare. Participanţii învaţă mai bine cu tinerii în şcoală, în casele de cultură, în stradă,
atunci când fac ceva, decât atunci când citesc, în centre de resurse, în instituţii extraşcolare, în
ascultă sau privesc. Jocul ne oferă această opor- cluburi şi cercuri pe interese, în instituţii medicale,
tunitate de învăţare experienţială. oriunde. Ghidul este destinat în egală măsură şi
tinerilor care organizează activităţi de formare în
Cu toate acestea, în grădiniţe, şcoli, colegii, univer-
timpul liber cu semenii lor în grupuri de recreare,
sităţi şi alte instituţii educaţionale pentru copii,
în Consiliile Locale ale Tinerilor, în organizaţii non-
tineri şi adulţi metodele pasive de învăţare sunt
guvernamentale, secţii sportive etc.
utilizate ore întregi, chiar şi zile fără de sfârşit.
Să admitem că unele dintre ele oferă participanţilor
mai multe informaţii decât le dezvoltă deprin-
AVANTAJELE JOCURILOR
derile. Totuşi, în activităţile de formare de orice
tip, cu axarea pe schimbarea comportamentală
şi atitudinală, învăţarea activă este la sigur cea Aşadar, de ce folosim jocurile? Acestea au multe
care trebuie încurajată. În Republica Moldova avantaje pe care le poţi folosi pentru a le „vinde”
există deja o practică de utilizare a metodelor managerilor, participanţilor şi colegilor.
interactive şi a jocurilor în procesul de învăţare.
Profesorii, formatorii, liderii de tineret au acumu- 1. Anonimat
lat în bagajul lor mai multe tipuri de jocuri, dar o
Membrii grupului au oportunitatea să participe
culegere a acestora într-un tot întreg la moment
într-un mod activ fără, ca aceasta să fi e evident
nu există. La solicitările mai multor benefi ciari ai
pentru ceilalţi că ei au luat o decizie de a pro-
proiectelor organizate de noi am încercat să pu-
ceda într-un fel sau altul. Aceasta poate fi un
nem laolaltă experienţa echipei noastre în cali-
sprijin al încrederii şi poate încuraja participarea
tate de participant sau formator la diverse stagii,
ulterioară în faza de discuţie. De fapt, participanţii
seminare, ateliere etc.
îşi modelează propria implicare activă. Oricum,
Acestea au fost motivele principale pentru care elementul opţional este important pentru a acor-
am elaborat prezenta compilaţie de jocuri şi da oamenilor dreptul de a alege să nu participe,
activităţi, structurată în 5 capitole: dacă doresc.
jocuri de autocunoaştere, de prezentare
2. Dezvoltare
şi de cunoaştere interpersonală;
Orice obiectiv educaţional poate fi atins prin mai
jocuri de cooperare şi de comunicare;
multe jocuri care se deosebesc prin complexi-
jocuri de creativitate şi de confecţionare; tatea lor şi prin sarcinile pe care le oferă grupu-
jocuri de energizare şi de spargere a gheţii; lui. Este important ca animatorul să aleagă jocul
cel mai potrivit pentru satisfacerea nevoilor
jocuri de formare a grupurilor;
participanţilor şi care îi dezvoltă în acelaşi timp
jocuri cu paraşuta. deprinderile lui şi aceasta se va întâmpla odată
ce încrederea şi experienţa sa creşte. Prin urmare,
12

--- PAGE 13 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
utilizarea jocurilor dezvoltă atât participanţii, 7. Responsabilitate de grup
cât şi animatorul. O gamă cuprinzătoare de jo-
Un joc acordă grupului oportunitatea de a lua de-
curi previne plictiseala animatorului care poate
cizii proprii şi reduce dependenţa faţă de anima-
apărea în urma desfăşurării aceluiaşi joc de multe
tor ca sursă de responsabilitate. Rolul facilitator
ori la rând, o plictiseală care se refl ectă inevitabil
al animatorului rămâne vital, dar grupul va trebui
asupra succesului activităţii.
să stabilească propriile principii şi moduri de con-
lucrare. În unele cazuri (constituirea unei echipe)
3. Experienţă aceasta poate fi obiectivul major al cursului. În
Sursa învăţării este mai mult activitatea practică a alte cazuri, oportunitatea dată distruge percepţia
participanţilor decât ceea ce li se spune de către că animatorul este singurul responsabil pentru
animator. Mai presus de toate, jocurile reprezintă realizarea obiectivelor de învăţare.
învăţarea bazată pe acţiune, cu toate avantajele
sale. În special, aceasta poate îmbunătăţi memo- 8. Învăţare în patru etape
rarea celor învăţate.
Kolb (1984), Honey şi Mumford (1986) au dezvol-
tat modelul învăţării experienţiale sub forma unui
4. Experimentare ciclu din patru etape. Ei au argumentat că orice
În afara discuţiilor despre diverse moduri de a proces de învăţare efi cientă trece prin toate cele
face lucrurile, jocurile oferă participanţilor po- patru etape: (1) Acţiune / Participare directă, (2)
sibilitatea de a practica deprinderi şi comporta- Refl ecţie, (3) Teoretizare / Generalizare şi (4) Plani-
mente într-un mediu relativ sigur. Participanţii pot fi care / Aplicare. Procesul unui joc trece prin toate
verifi ca diferite opţiuni aşa încât atunci când vor aceste etape.
acţiona în viaţa reală, vor dispune de mai multe
modele de comportament, la fel cum o simulare 9. Memorizare
oferă pilotului şansa să practice prăbuşirea fără a
Jocurile tind să fi e memorabile, probabil deo-
risca viaţa sau a distruge echipamentul scump.
arece fi ecare joc este unic în ceea ce priveşte
sentimentele pe care le generează atunci când
5. Flexibilitate este desfăşurat. Aceasta acţionează ca o ancoră
Jocurile oferă animatorului oportunitatea de care poate ajuta participanţii să-şi amintească ce
a varia condiţiile activităţii în concordanţă cu a fost învăţat (cu toate că există riscul ca ei să-şi
necesităţile grupului, lucru care poate fi deseori amintească jocul şi nu obiectivul – ca şi atunci
difi cil de realizat folosind alte metode. Un joc când îţi aminteşti publicitatea, dar nu şi produsul
poate fi continuat mai mult timp decât animatorul promovat).
a calculat iniţial, poate fi întrerupt sau variat într-
un anumit mod. Un animator bun va fi capabil şi 10. Motivaţie
dornic să adapteze aceste aspecte. De asemenea,
Elementul „distractiv” al jocurilor asigură moti-
jocul oferă animatorului posibilitatea de a fi fl exi-
varea participanţilor de a lua parte la ele. Unele
bil în atingerea obiectivelor educaţionale.
grupuri de participanţi care au antipatie faţă
de orice element pe care îl consideră a fi nese-
6. Participare deplină rios într-un training, pot fi deranjaţi de aceasta.
Implicarea tuturor membrilor grupului în jocuri Pentru asemenea participanţi un exerciţiu tre-
devine o normă. Jocurile stabilesc o cerinţă pen- buie propus pe fundalul utilităţii obiectivelor lui
tru participarea deplină şi egală a fi ecărui mem- educaţionale. Totuşi, în general, elementul dis-
bru. Animatorul va urmări ca fi ecare persoană să tractiv încurajează majoritatea participanţilor.
facă ceva, iar membrii cu cele mai puţine abilităţi Latura competitivă care există sau care poate fi
de comunicare sau relaţionare vor fi încurajaţi în observată în unele jocuri este, fără îndoială, un
mod special să se implice atât în toate etapele factor motivator.
jocului, cât şi în discuţiile fi nale sau alte activităţi
de pe durata acestuia.
13

--- PAGE 14 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
11. Relevanţă multiplă ei demonstrează modul în care reacţionează şi
interacţionează în situaţii din viaţa reală, acesta
Cu toate că un animator va avea un motiv spe-
fi ind el însuşi un subiect de discuţii la o etapă
cifi c pentru a introduce un anumit joc, este foarte
următoare din activitate (intervenţia în proces).
probabil ca participanţii să deducă şi altceva din
Subiectul este în mod special important în lucrul
acesta. Natura deschisă a jocurilor şi procesarea
pentru consolidarea unei echipe şi în orice train-
lor corectă confi rmă că ceea ce oamenii câştigă
ing în care se examinează sentimentele.
de fapt din jocuri este complet exprimat, chiar
dacă nu coincide cu ceea ce a intenţionat anima-
torul ca participanţii să înveţe. 16. Rapiditatea învăţării
În comparaţie cu experienţa necontrolată /
12. Benefi ciu pentru toţi nedirijată, cadrul temporal al unui joc este foarte
limitat şi efectul acestuia este accelerarea învăţării.
Cu toate că în majoritatea jocurilor competitive
Acesta este un avantaj al metodelor simulatoare
pot exista câştigători, există şi un benefi ciu pen-
de învăţare, în cadrul cărora jocurile pot fi văzute
tru toţi participanţii în termeni de experienţă de
ca un caz special (Stammers şi Patrick, 1975).
învăţare. Este la fel posibil de a organiza activita-
tea în aşa mod, încât să nu existe sentimente de
dezaprobare pentru cei învinşi. 17. Realism
Un joc reprezintă unele aspecte ale vieţii reale
13. Învăţarea de la egal la egal chiar şi atunci când nu este o simulare. Jocul
examinează chestiunile şi abilităţile experienţei
Ceea ce reiese dintr-un proces de joc este fap-
de zi cu zi în limbajul pe care acea experienţă
tul că majoritatea celor învăţate de un par-
o necesită. Este experimentat un grad de re-
ticipant vor veni de la semenii săi. Acesta este
alitate, ceea ce poate să nu fi e posibil cu multe
un lucru util de promovat în sala de curs, deo-
alte metode de training. Sentimentele evocate şi
arece necesită lucrul în reţea, interdependenţa
multe din răspunsurile generate vor fi foarte simi-
participanţilor şi tendinţa de a nu vedea în ani-
lare celor din situaţia pentru care exerciţiul este
mator sursa de răspuns corect. Un asemenea
planifi cat să pregătească participanţii. Prin accen-
efect modelator poate fi foarte semnifi cativ şi
tuarea acestor paralele dintre training şi situaţiile
poate da participanţilor posibilitatea de a-şi lărgi
de zi cu zi, jocurile pot ajuta la promovarea princi-
percepţiile despre ceea ce poate oferi un eveni-
piilor de învăţare continuă cu benefi cii personale
ment de învăţare.
şi profesionale asociate (Institutul Managementu-
lui Personal, 1984).
14. Aspect fi zic
Majoritatea jocurilor funcţionează prin transformar- 18. Asumarea riscului
ea unei probleme sau a unei abilităţi într-o realitate
Pe parcursul jocului, este posibil ca participanţii
fi zică. Un asemenea proces poate fi o cale foarte
să îşi asume riscuri într-un mediu relativ sigur.
puternică de a pune oamenii în contact cu propri-
Prin contractare efectele de pierdere a îndrăznelii
ile sentimente şi reacţii (pumnii sunt un exemplu).
sunt minimalizate şi riscurile pot fi asumate, ceea
Prin localizarea unei probleme sau a unei abilităţi în
ce poate părea prea formidabil într-un mediu
propriul spaţiu fi zic, participanţii sunt încurajaţi să
obişnuit. Atmosfera poate rămâne întru totul
devină implicaţi în ea mai mult decât să o trateze
tolerantă.
la un nivel intelectual abstract. Aceasta este o cheie
către autoconştientizare (Clark şi Fraser, 1987).
19. Dezvoltarea abilităţilor
15. Procesul Multe jocuri necesită un grad de abilitate
organizatorică, care poate să nu fi e de fapt obiec-
Este mult probabil ca participanţii să fi e ei înşişi
tivul principal al jocului. Oricum, dezvoltarea ace-
în jocuri decât în multe alte tipuri de activităţi
lor abilităţi este o realizare pe care participanţii o
de training, în care se vor conforma celor ce
vor recunoaşte.
cred despre rolul unui participant. Prin urmare,
14

--- PAGE 15 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
PREGĂTIREA JOCULUI Este necesar să te gândeşti la cei din jur care ar
putea fi infl uenţaţi de activitatea voastră şi să îi
iniţiaţi în ceea ce faceţi şi de ce faceţi într-un mod
În pregătirea unui joc animatorul va ţine cont de
care le-ar putea părea destul de ciudat şi nesem-
aspectele descrise mai jos.
nifi cativ.
Abilităţi şi incapacităţi
Vârstă
Unele dintre aceste jocuri nu pot fi desfăşurate
Activităţile sunt potrivite pentru toate vârstele,
în grupuri de persoane cu anumite disabilităţi
deşi prezentarea, materialele pregătite şi ex-
care pot avea obiective diferite de învăţare acolo
emplele pot necesita să fi e variate şi să ia în
unde aceasta face diferenţa. Este responsabili-
consideraţie diferenţele culturale legate de di-
tatea animatorului de a stabili dacă aceasta va fi
verse grupuri de vârstă.
o problemă pentru participanţi şi de a o face în
afara sălii de curs. Acolo unde membrii grupului
Gradul de risc
au abilităţi limitate de citire sau scriere, anunţarea
instrucţiunilor poate fi făcută într-un alt mod. Gradul de risc pe care participanţii sunt rugaţi să
şi-l asume este foarte important. Recunoaşte în-
totdeauna că asumarea riscurilor este implicită şi
Unii participanţi pot avea stări sau afecţiuni cum ar
mulţumeşte ulterior participanţilor pentru că au
fi artrita, astmul, indigestia, fracturi care le pot afec-
fost de acord cu un asemenea risc. Contractul va
ta abilitatea de a participa la unele jocuri, în special
avea o infl uenţă majoră asupra asumării riscurilor.
cele care îi solicită din punct de vedere fi zic.
Siguranţă
O cale de soluţionare a eventualelor prob-
leme legate de neparticipare este de a întreba Nici un joc din acest ghid nu solicită ca anima-
participanţiide ce au decis astfel. Oricum, o torii să posede o califi care specifi că în măsuri de
condiţie precum cele descrise mai sus poate împ- protecţie. Entuziasmul excesiv al unor membri ai
iedica mult pe cineva să participe în majoritatea grupului îi poate face să uite de siguranţa altor
sau în toate activităţile, dacă acestea nu au fost colegi. O modalitate bună de a preveni aseme-
adaptate. De aceea, este important să discuţi cu nea situaţii, în special în cazul activităţilor fi zice,
participanţii chiar în prima pauză despre orice ar este să rogi participanţii să se descalţe, să dea la o
putea face complicată participarea la jocuri fi zice. parte obiectele ascuţite sau alte lucruri cu care s-
Asigură-te că ai o rezervă de activităţi care nu vor ar putea răni. Oricum, toţi animatorii trebuie să fi e
stopa grupul de la orice învăţare. familiarizaţi cu principiile şi practicile fundamen-
tale de prim ajutor şi trebuie să ştie de unde pot
Chestiunea descrisă aici ţine de egalitatea obţine oricând asistenţă profesională.
oportunităţilor pentru fi ecare persoană. Aceasta
înseamnă că nimeni nu trebuie discriminat sau Atitudini
dezavantajat sistematic atunci când se propune
Participanţii vin la un curs cu anumite atitudini
o activitate.
şi aşteptări. Acestea vor forma mediul cultural al
cursului, care poate promova sau interzice unele
Confort jocuri. Pentru unii participanţi considerentele
Evident că vei avea nevoie de spaţiu sufi cient pen- culturale vor fi mai generale, iar alţii se pot simţi
tru a desfăşura activitatea. Uneori vei avea nevoie incomod să participe în activităţi care implică
de o a doua sau chiar a treia sală. Ar trebui să ştii contact fi zic cu cineva de sex opus. Este bine să
că nu vei fi deranjat şi este o idee bună să pui la te informezi din timp despre specifi cul cultural /
dispoziţie un sistem de lăsare a mesajelor pentru religios al membrilor grupului.
participanţi, aşa ca notiţele pe uşă care nu îi vor
deranja pe parcursul unui joc. Astfel, le vei conferi
participanţilor linişte spirituală.
15

--- PAGE 16 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
Autenticitate CUM SĂ FACI JOCURILE SĂ
Trebuie să ai o justifi care pentru organizarea unui
FUNCŢIONEZE EFICIENT
joc, pe care o vei putea oferi participanţilor. Multe
jocuri au obiective multiple şi măsura în care
acestea pot fi realizate depinde de natura şi nive- Există zece moduri în care oamenii pot fi încurajaţi
lul intervenţiei animatorului pe parcursul etapei să ia parte la jocuri.
de discuţie.
1. Contractul de grup
Materiale
O sesiune de formare este o relaţie dintre animator
Este important a avea toate materialele de lucru şi participanţi şi, ca şi în oricare altă relaţie, vor fi
la mână. Credibilitatea animatorului poate fi seri- stabilite regulile de bază. O metodă importantă de
os subminată dacă el sau ea trebuie să părăsească încurajare a oamenilor pentru ca ei să participe în
sala pentru a face copii sau pentru a aduce un- totalitate constă în reducerea anxietăţii lor. Aceasta
ele obiecte necesare pentru activitate. De aceea, se poate face informându-i asupra celor ce se vor
materialele necesare sunt enumerate în notele întâmpla şi avizându-i asupra regulilor de bază.
fi ecărui exerciţiu.
Aceste aspecte vor fi aprobate la începutul sesi-
Durata unii şi vor rămâne deschise pentru renegociere
la orice timp pe parcursul acestora. Poate părea
Durata jocurilor este relativă şi nimic nu va de-
destul de artifi cial dacă procedura se anunţă for-
curge greşit dacă grupul are nevoie de mai mult
mal la începutul cursului, dar aceasta reprezintă o
sau de mai puţin timp decât ţi-ai planifi cat. Du-
modalitate importantă de stabilire a unui mediu
rata jocului va depinde de motivul pentru care
care este perceput ca fi ind sigur. Negocierea con-
este aplicat, modelul activităţilor în care este fo-
tractului de grup impresionează participanţii prin
losit ca parte componentă, compoziţia şi, în spe-
faptul că ei acceptă o măsură de responsabilitate
cial, mărimea grupului. Uneori va fi clar în câteva
pentru ceea ce se întâmplă în sala de curs. Un
minute că toţi membrii grupului înţeleg complet
contract de grup ar trebui să cuprindă prevederi
jocul şi îşi pot împărtăşi ideile asupra lui. Alţii pot
cu referire la 4 aspecte importante:
necesita să treacă printr-un proces lung de au-
todescoperire. Nu uita că unii animatori pur şi
(1) Confi denţialitate
simplu lucrează într-un ritm mai lent decât alţii.
Este important să nu comprimi, dar nici să nu a) în interiorul sălii de curs, vizavi de ceea ce
extinzi discuţia, pentru că aceasta este metoda se întâmplă şi se discută. Cu toate că moti-
prin care pot fi stabilite învăţarea şi transferul de vul principal pentru aceasta va fi încurajarea
cunoştinţe. La fel, această modalitate acordă ani- autodezvăluirii de către participanţi, din când
matorului informaţii utile despre succesul jocu- în când animatorul poate exprima sau face
lui. Fiecare animator îşi poate introduce propriile lucruri pe care nu vrea ulterior să le facă cu-
limite temporale chiar în acest ghid. noscute. La fel, există şi jocuri cu schimbări de
situaţii, care nu trebuie divulgate în afara sălii
de curs. Animatorul poate pune întrebarea a
ceea ce trebuie şi poate fi spus despre curs în
fi şele de validare pentru managerii de rând şi
pentru potenţialii participanţi.
b) unui moment specifi c. Participanţii trebuie
să păstreze confi denţialitatea pentru ceea
ce le spune un alt participant în orice mo-
ment, dacă nu au consimţământul acelei per-
soane pentru a divulga informaţia celorlalţi
participanţi, inclusiv animatorului.
16

--- PAGE 17 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
c) de referinţă. Pe parcursul sesiunilor de trebuie să fi e ferm fi xate în obiectivele de învăţare
discuţie, participanţii pot menţiona situaţii ce relevante sesiunii. Atunci când participanţii învaţă
implică persoane terţe care le sunt cunoscute şi alte lucruri în timpul activităţii, aceasta trebuie
altor participanţi. Confi denţialitatea trebuie recunoscut şi apreciat.
să fi e stabilită sau participanţii trebuie să fi e
încurajaţi să evite oricare din asemenea referiri. 3. Demonstrare
Există diferenţe de opinii vizavi de cât de „de-
Este întotdeauna util pentru un animator să
schise” trebuie să fi e informaţiile confi denţiale.
demonstreze un exerciţiu în faţa participanţilor,
Unii animatori simt că confi denţialitatea nu
atât pentru a-l imita („Vă rog să faceţi ceea ce eu
trebuie să fi e discutată deschis cu unele gru-
am făcut eu”), cât şi pentru a verifi ca înţelegerea
puri, dar poate fi asumată, iar alţii preferă să
lui.
abordeze deschis acest subiect.
4. Feedback
(2) Responsabilitate pentru utilizarea
jocurilor Modul în care oferi feedback va infl uenţa modul
în care participanţii vor accepta ideea implicării în
Participanţii la o sesiune vor accepta respon-
continuare în alte jocuri.
sabilitatea folosirii jocurilor organizate pe
parcurs pentru auto-dezvoltare şi pentru
benefi ciul organizaţiei / grupului pe care îl 5. Alegere naturală
/ o reprezintă. De asemenea, ei trebuie să Termenii prin care este introdus un joc sunt
conştientizeze că ceea ce iau dintr-o activi- importanţi. Acesta trebuie propus de către ani-
tate va depinde de ceea ce investesc în aceas- mator. În unele cazuri, animatorul poate fi vag
ta. Este bine ca animatorii să conştientizeze intenţionat asupra scopurilor de învăţare a jocu-
că nu sunt responsabili pentru felul în care lui, dar niciodată acestea nu trebuie să fi e impuse
participanţii vor aplica cele învăţate. grupului.
(3) Constrângere 6. Ritm
Participanţii nu vor fi constrânşi să facă ceea ce Ritmul în care se desfăşoară un joc trebuie să
nu doresc şi orice participant trebuie să poată corespundă grupului. De exemplu, deseori după
să se retragă oricând din activitate, fără a fi în- un joc dinamic participanţii vor avea nevoie să-şi
trebat de ce a acţionat în aşa mod: aceasta se restabilească respiraţia.
referă mai ales la activităţile de autodezvăluire.
Ceea ce pare a fi retragere este deseori un re-
7. Prezentare
zultat al cugetării asupra unor activităţi an-
terioare care au avut o semnifi caţie specifi că Modul în care este prezentat un joc este crucial.
pentru o persoană şi este important ca acest Există unii membri ai grupului, de obicei manageri,
proces să nu fi e compromis. Cauza poate fi cărora ideea de „joacă” le poate provoca reacţii de
chiar şi oboseala! ironie, neacceptare, dar vor fi fericiţi să se implice
într-un „exerciţiu managerial”, desfăşurat pentru
demonstrarea unui scop specifi c. Iar copiilor şi
(4) Clarifi care
tinerilor le va plăcea mai mult ideea unui joc.
Orice persoană care nu este sigură asupra
motivului desfăşurării unui anumit exerciţiu
8. Recepţionarea feedback-ului
poate solicita explicaţii animatorului dacă
simte nevoia. Bunăvoinţa animatorului de a solicita feedback
va determina grupul să accepte oferte ulterioare
de jocuri şi activităţi. În aşa fel participanţii vor fi
2. Context
motivaţi să solicite şi ei la rândul lor feedback din
„Un text în afara contextului este un pretext”: partea colegilor şi a animatorului.
acest enunţ este aplicabil şi în cazul jocurilor care
17

--- PAGE 18 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
9. Durata 4. Atitudinea persoanei care oferă feedback
trebuie să fi e pozitivă faţă de persoana care îl
Stabilirea limitelor temporale ale unui exerciţiu
recepţionează. Nu trebuie să aveţi gânduri de
pot fi foarte liniştitoare pentru membrii grupului,
marcare a punctelor pentru persoana căreia îi
orice incertitudine ar avea asupra jocului, ştiind
acordaţi feedback-ul.
că acesta se va încheia după un anumit timp.
Încearcă să faci ceasul vizibil şi pentru ei, de ex-
emplu fi xând de tablă un ceasornic cu magnet la 5. Feedback-ul trebuie să ţină cont de relaţia dintre
spate. emiţător şi receptor (de exemplu, animator – par-
ticipant, animator – animator, participant – par-
ticipant). Acesta trebuie să satisfacă necesităţile
10. Imitarea animatorului
receptorului mai mult decât ale emiţătorului.
Pe bună dreptate, animatorul nu se poate aştepta
la o participare totală a grupului într-o activitate
6. Feedback-ul trebuie să fi e bine încadrat în
în care el singur nu ia parte pe deplin. În acelaşi
timp. El trebuie oferit imediat după experienţa
timp, animatorul va fi atent să nu ofere „răspunsul
trăită. Abilitatea receptorului de a-şi aminti subi-
corect”, adică să nu fi e el cel care oferă soluţia.
ectul feedback-ului poate scădea dacă acesta
este amânat pentru mai târziu. Pe de altă parte,
FEEDBACK-UL ÎN JOC înainte de a fi dornici să primească feedback-ul
altcuiva, oamenii doresc deseori să-şi descrie pro-
priile sentimente despre ce au făcut şi alte forme
Am menţionat deja de câteva ori importanţa de autofeedback. Permite-le să facă acest lucru,
oferirii şi recepţionării feedback-ului în toate ti- pentru că vor avea un benefi ciu mai mare din au-
purile de învăţare experienţială. Multe jocuri tocriticism decât din ceea ce le poţi spune tiu.
necesită ca feedback-ul să fi e dat reciproc de
către participanţi. Încearcă să te asiguri că feed-
7. Feedback-ul descrie un comportament şi nu îl
back-ul este făcut clar şi menţionând motivul de
evaluează: „M-am simţit ameninţat atunci când
ce acesta este dat. Iată câteva principii care ţin de
ai ridicat vocea”, în loc de „Eşti un monstru când
oferirea şi primirea feedback-ului de la Pfeiff er şi
strigi la mine”.
Jones (1972):
8. Feedback-ul trebuie să reliefeze consecinţele
1. Feedback-ul trebuie oferit, dar poate fi refuzat.
unui comportament asupra celui care îl oferă
Nu are sens să oferi feedback unei persoane care
sau asupra altor persoane, de exemplu „Când ai
nu l-a cerut şi nu îl doreşte. Cel mai bun semn pe
început să vorbeşti, ai ridicat vocea şi asta m-a
care cineva poate să-l dea pentru a sugera că este
făcut să mă sperii, gândindu-mă la ce vei face mai
dornic să acţioneze asupra feedback-ului primit
apoi”.
este faptul că l-a cerut.
9. „Mi-a plăcut mai mult când..., deoarece...”, „Nu
2. Feedback-ul trebuie să se refere la comporta-
mi-a plăcut când..., deoarece...”, „Data viitoare ai
mente specifi ce în situaţii concrete.
putea să..., în loc să...” sunt începuturi bune pen-
tru feedback.
3. Comportamentul descris trebuie să fi e modifi -
cabil. Nu contează cât feedback daţi: acesta nu va
10. Ceea ce se aude nu întotdeauna este
avea nici un efect dacă persoana care îl primeşte
recepţionat. De aceea este bine să rogi receptorul
este inaptă să acţioneze asupra lui. Dacă contact-
să rezume feedback-ul pentru a evita tendinţa
ul vizual observabil al cuiva este redus, deoarece
unor oameni de a ignora feedback-ul, fi e pozitiv
persoana poartă ochelari cu lentile groase, de ex-
sau negativ.
emplu, nu va fi util să comentaţi acest fapt.
18

--- PAGE 19 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
11. Abilităţile de ascultare ale receptorului 3. Prezentarea. La această etapă poţi da titlul
contează şi acest ghid conţine jocuri care dezvoltă jocului şi explica regulile. Alegerea cuvintelor în
aceste deprinderi. A nu căuta să justifi ci acţiunile prezentarea unui joc poate fi foarte importantă.
cuiva este deosebit de important. Asigură-te că participanţii înţeleg limitele tem-
porale ale jocului. Utilizează contactul vizual şi
umorul şi, acolo unde poţi, răspunde reacţiilor
12. Feedback-ul este un cadou din partea emiţă-
aparente ale participanţilor.
torului şi receptorul urmează să-i mulţu mească.
4. Demonstrarea. Unii oameni urmează cel mai
13. Feedback-ul prin a treia persoană (altfel
bine instrucţiunile fi indu-le spuse oral, alţii citin-
cunoscută ca „bârfi tor”) este nesigur şi inefi cient.
du-le, iar o altă parte văzând ce se face. Un anima-
tor bun va explica jocul şi apoi o va demonstra
Un animator poate la fel căuta – sau găsi fără a
cu unul sau doi dintre participanţi. Animatorii
căuta – feedback asupra acţiunilor sale, fi e de la
neexperimentaţi se conving deseori că grupul
un participant, fi e de la un coanimator şi acesta
înţelege o instrucţiune verbală (punând o între-
trebuie să fi e acceptat cu aceeaşi atitudine.
bare indirectă, retorică, închisă ca „Aţi înţeles toţi,
nu-i aşa?”, neaşteptând răspunsul) şi încep ime-
diat activitatea. Apoi rămân uimiţi că participanţii
ETAPE ÎN DESFĂŞURAREA
sunt confuzi.
UNUI JOC
5. Clarifi carea. Întreabă dacă clarifi carea este
necesară şi stabileşte contact vizual cu fi ecare
1. Propunerea. Am spus deja că jocurile ar trebui
membru al grupului în timp ce vorbeşti cu ei.
propuse unui grup şi nu impuse. De obicei aceasta
va include un enunţ de genul „Acest joc este de-
spre liderism şi veţi avea o idee mai clară despre 6. Realizarea jocului propriu-zis. Este cea mai
acesta după ce îl vom testa şi îl vom discuta”, dar simplă etapă. Gradul de participare a animatoru-
fără a menţiona scopul de învăţare. În acest mod lui şi comunicarea lui verbală sau nonverbală va fi
participanţii pot lua o decizie informată dacă vor crucială în determinarea ritmului jocului.
să continue sau nu.
7. Urmărirea jocului. Chiar dacă animatorul ia
2. Divizarea grupului. Pentru multe jocuri este parte la activitate, el sau ea o va urmări în acelaşi
necesar să împarţi persoanele în grupuri sau în timp pentru a putea oferi ulterior un feedback
perechi. Fă asta înainte de a explica ce vrei ca gru- sau chiar pentru a o stopa dacă va fi necesar (pen-
purile sau perechile să facă. O eroare des întâlnită tru că joaca nu se desfăşoară bine sau din cauza
la animatori este că dau participanţilor prea multe unui eveniment neprevăzut – de exemplu, un
instrucţiuni dintr-o dată şi apoi se întreabă de participant se simte rău sau părăseşte sala fără
ce aceştia sunt confuzi. Metodele de împărţire vreo explicaţie). Dacă ai dubii în legătură cu felul
a participanţilor pe grupuri le poţi găsi în capi- în care vreun participant se descurcă, opreşte ac-
tolul Jocuri de formare a grupurilor. Toate aceste tivitatea şi tratează deschis subiectul.
modalităţi au avantaje şi dezavantaje, de aceea
vei decide care corespund mai bine grupului tău. 8. Încheierea activităţii. Este important să ştii când
După aceasta s-ar putea să fi e necesar să rogi mem- să opreşti un joc. Animatorii care nu sunt siguri în
brii grupurilor sau perechile să preia diferite roluri, timpul unei activităţi o pot stopa prea devreme.
dacă aceasta o cer condiţiile jocului, de exemplu, Jocurile pe cerc, de predare a ştafetei sau în cer-
cineva va fi persoana A, altcineva B şi C. Membrii curi concentrice au o încheiere naturală, pe când
grupului trebuie să-şi aleagă mărcile, după care altele nu o au.
animatorul explică ce înseamnă rolurile.
19

--- PAGE 20 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
9. Refl ectarea asupra sentimentelor. Participanţii 11. Încheierea. Este important să închei jocul. Un-
deseori doresc să spună ce au simţit în timpul eori participanţii vor simţi că discuţia nu a clarifi -
unui joc. Se recomandă mai întâi să pui în discuţie cat toate obiectivele posibile şi că nu au înţeles
sentimentele, împărtăşirea lor în cerc, ceea ce va motivul jocului. Este responsabilitatea animator-
preceda o conversaţie utilă despre ce au învăţat ului să clarifi ce orice neclaritate înainte de a trece
participanţii. la următoarea activitate. Animatorul trebuie la fel
să fi e pregătit să spună de ce a fost sugerată ac-
tivitatea, dar poate oferi o explicaţie detaliată şi
10. Evaluarea şi feedback-ul. Dacă timpul „fuge”,
în afara sesiunii (dacă aceasta este solicitată de o
atunci pentru animator este tentant să treacă
persoană anumită). Două tehnici pot fi utilizate în
peste faza de discuţie a unui joc. Din punct de ve-
terminarea jocurilor: un-roling-ul (ieşirea din rol)
dere al învăţării, discuţia este elementul cel mai
şi earthing-ul (întoarcerea pe pământ).
important al jocului fără de care activitatea poate
părea fără scop. Aceasta este diferenţa dintre „jo-
Un-roling – după jucarea unui rol este important
curi” şi „distracţie”. Discuţia asigură transferul de
să te asiguri că participanţii nu sunt tentaţi să
cunoştinţe experienţiale la aplicarea lor în viaţa
rămână în rolul pe care l-au ales: aceasta poate fi
reală. Calităţile de ascultător ale animatorului
făcut prin un-roling. Participanţii se întreabă unii
sunt importante în obţinerea maximului de im-
pe alţii „Cum eşti diferit de ... (personajul jucat)?”.
presii de la participanţi. Formulează întrebări de-
schise şi încurajează participanţii să facă conclu- Earting – după o activitate de meditare este im-
zii, generalizări, să spună lecţii învăţate şi idei de portant a readuce participanţii la „aici şi acum”. „Şi
aplicare a celor învăţate. În multe jocuri această acum să facem altceva!” nu este un gând potrivit,
experienţă are loc cel mai mult în grupuri mici. dar de obicei acesta încheie o activitate. O altă
Nu este necesar, util şi nici posibil pentru anima- idee pentru a termina o sesiune este: „Vă sunt
tor să ştie tot ce a câştigat participantul în urma recunoscător pentru participare şi vă mulţumesc
jocului. pentru contribuţie”.
20

--- PAGE 21 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
JOCURI DE AUTOCUNOAŞTERE,
DE PREZENTARE ŞI DE CUNOAŞTERE
INTERPERSONALĂ
Jocurile din acest capitol pot fi folosite ca un prim Activităţile din acest capitol vor oferi participanţilor
pas la începutul unei activităţi, sesiuni de formare posibilităţi de explorare a caracteristicilor perso-
sau a unui program de lungă durată. Scopul prin- nale şi de exersare a diferitor modalităţi de expri-
cipal al jocurilor este facilitarea autocunoaşterii mare a personalităţii, vor permite compararea cu
realizată în grupul de semeni, stabilirea primu- alţi participanţi pentru a descoperi propria indi-
lui contact şi apropierea între participanţi. Prin vidualitate şi unicitate.
intermediul activităţilor propuse membrii gru-
pului pot afl a prenumele colegilor, semnifi caţia
Întrucât cunoaşterea de sine şi a altor persoane
şi provenienţa prenumelor lor, informaţii despre
este un proces de durată, jocurile cuprinse în
anumite evenimente din viaţa fi ecăruia, date
prezentul capitol sunt recomandate pe parcursul
despre familia, interesele, preferinţele, visurile şi
diferitelor activităţi, întruniri, şedinţe pentru a de-
aspiraţiile lor etc.
scoperi noi lucruri, calităţi, evenimente din viaţa
fi ecărui membru al grupului. În evaluarea aces-
Jocurile de autocunoaştere, de prezentare şi tor jocuri este important să întrebi participanţii
cunoaştere interpersonală vor ajuta participanţii: cum s-au simţit în timpul jocului, ce lucruri noi au
învăţat unii despre alţii, ce au descoperit despre
să descrie propria persoană;
sine şi despre ceilalţi, ce ar dori să preia de la co-
să exploreze concepţia de sine; legi etc.
să valorifi ce calităţile pozitive personale
şi ale grupului; Activităţile încearcă să valorifi ce caracteristicile
pozitive ale persoanelor, iar pentru aceasta este
să recunoască propria valoare
nevoie de o ambianţă în care fi ecare să aibă po-
şi valoarea altora;
sibilitatea de a se simţi valoros, respectat şi apre-
ciat. În jocurile de cunoaştere şi de prezentare
să defi nească propria unicitate
este important ca participanţii să nu se simtă
şi unicitatea altor persoane;
presaţi să prezinte informaţii pe care nu doresc
să aranjeze trecutul, prezentul să le împărtăşească. Majoritatea jocurilor trebuie
şi viitorul ca o continuitate; să urmeze următoarea dinamică: comunicarea cu
vecinul, colegul, apoi în grupuri de 4-5 persoane
să recunoască schimbările care s-au
şi abia la sfârşit în grupul mare, pentru a ajuta
produs cu ei în timp;
participanţii să depăşească mai uşor barierele ex-
să examineze cercul lor de prieteni istente.
şi relaţii;
să analizeze în ce măsură sunt dezvoltate
deprinderile personale;
să respecte diferenţele dintre membrii
grupului.
21

--- PAGE 22 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
CCuumm ttee cchheeaammăă?? PPrreennuummeellee vvecec iinnuulluuii
1 6
Jocul se va desfăşura într-un ritm rapid. Participan- Fiecare va spune „Mă cheamă...”, pronunţând pre-
ţii se plimbă prin sală până când animatorul strigă numele vecinului din dreapta. Următorul cerc,
o cifră. Atunci ei vor forma grupuri din numărul participanţii vor zice „Mă numesc...” rostind de
respectiv de persoane şi îşi vor spune prenumele data aceasta prenumele următorului vecin din
în cadrul grupurilor formate. Acţiunea se repetă dreapta (peste unul).
de mai multe ori.
BBuunnăă zziiuuaa!! VVăă ssaalluutt!!
7
ÎÎnnttrreeaaggaa ssaallăă--şşii ssttrrâânnggee mmâânnaa
2
Participanţii stau în cerc. O persoană merge în
Ajută grupul să formeze 2 cercuri concentrice jurul cercului şi loveşte uşor pe umăr un alt par-
mari – unul în interiorul altuia. Participanţii din ticipant. Persoana atinsă începe să se mişte în
cercul intern se întorc cu faţa la participanţii din jurul cercului în sens invers, până când cei doi se
cercul exterior, se prezintă repede şi dau călduros întâlnesc. Ei se salută de trei ori spunându-şi pre-
mâna. Cercul extern se roteşte mereu spre stânga numele, apoi îşi continuă drumul în sens invers în
şi cercul intern se mişcă spre dreapta până când jurul cercului, alergând pentru a ajunge la locul
toţi participanţii se reîntâlnesc. liber. Cel care rămâne fără loc, merge din nou în
jurul cercului. Jocul continuă până când fi ecare
PPrriinnddee mmiinnggeeaa!! persoană a participat cel puţin o dată.
3
Jocul va decurge rapid. Participanţii stau, for-
mând un cerc. Un voluntar care stă în centru
aruncă mingea în sus, spunând un prenume, apoi
intră repede în cerc. Persoana numită va prinde
mingea, înainte ca aceasta să cadă jos şi va repeta
procedura. Jocul continuă până când toţi au prins
mingea cel puţin o dată.
JJoonnggllaarreeaa îînn ggrruupp
4
Jocul se desfăşoară pe cerc. Animatorul începe,
aruncând cuiva mingea. Participantul va spune
„Mulţumesc, Diana (prenumele animatorului)” şi
animatorul va răspunde „Cu plăcere, Viorel (pre-
numele participantului)”. Mingea continuă să
meargă pe cerc în acelaşi mod, până când toţi
au avut posibilitatea să o transmită de câteva
ori. Acelaşi joc începe din nou, de data aceasta
PPrreennuummee îînn aaeerr
transmiţând mai multe mingi pe cerc. 8
JJooccuull pprreennuummeelloorr
5 Roagă pe rând câte un participant să-şi scrie nu-
mele în aer, mai întâi cu mâna dreapta, apoi cu
cea stângă. În fi nal, propune-le să-şi scrie numele
Fiecare participant stând în cerc îşi spune prenu-
în aer concomitent cu ambele mâini. Ceilalţi vor
mele. Jocul se repetă de 2 ori pentru a reţine mai
ghici prenumele său.
bine fi ecare prenume.
22

--- PAGE 23 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
SSccrriiss ccuu ccoorrppuull
Fişa Salutare
9
Modalităţi de salutare:
Propune participanţilor să-şi scrie prenumele în
Strângere – strânge mâna celuilalt. Golul format
aer cu o parte a corpului lor. Pot să folosească
în palmă este o barieră.
un cot sau un picior, de exemplu. Se continuă în
Scuturare – scutură uşor mâna în sus şi în jos.
acest mod până când fi ecare participant şi-a scris
Astfel se va accelera pulsul inimii.
prenumele cu câteva părţi ale corpului. La fel pot
fi scrise cifrele de la 1 la 10. Îmbrăţişare – cuprinde persoana şi astfel vei trece
de „spaţiul personal”.
Atingere – doar vei atinge mâna.
Strângerea degetelor – jumătate de salutare
obişnuită, doar degetele se ating.
Legănat – ia mâna cuiva în mâinile tale şi o clatin-
o în dreapta şi în stânga.
Alunecare – strânge mâna, apoi lunecă până
ajungi la vârful degetelor.
Salutare cu două mâini – salutare obişnuită,
doar că a doua mână este pe umărul celuilalt.
Pocnitură – loveşte palma ta de a celuilalt.
ÎÎmmii cceerr ssccuuzzee,, aamm ggrreeşşiitt
12
AAcceses ttaa eses ttee pprriietet eennuull mmeeuu
10
Participanţii se mişcă haotic prin sală şi fac cunoş-
tinţă atunci când se întâlnesc unii cu alţii, adresând
Participanţii formează un cerc ţinându-se de mâi-
întrebarea: „Îmi cer scuze, eşti Ion (Olga)?”. La care
ni. Cineva începe jocul, prezentând persoana din celălalt răspunde „Nu, ai greşit. Eu sunt Alexandru
stânga sa, spunând „Acesta este prietenul meu X” (Valeria). Am ochi căprui, părul blond, nas mare,
şi când îi pronunţă prenumele, ridică mâna pri- pistrui etc.”. Peste vreo 10 minute roagă participanţii
etenului său. Jocul continuă până când toate per- să formeze un cerc şi fi ecare îşi spune prenumele,
soanele sunt prezentate. iar ceilalţi povestesc cum poate fi recunoscut (ochi
căprui, părul blond, nas mare, pistrui).
SSaalluuttaarreeaa PPrreennuummee // aaddjjeectct iivv // aanniimmaall
13
11
Participanţii stau în cerc. Animatorul anunţă primul
Scrie pe cartonaşe aparte diferite modalităţi de
tur, în timpul căruia fi ecare îşi va spune prenumele.
salutare din fi şa Salutare şi distribuie fi ecărui par-
În al doilea tur, participanţii se gândesc la un adjec-
ticipant câte un cartonaş. Sarcina lor este să se
tiv care i-ar descrie. Adjectivul trebuie să înceapă cu
prezinte şi să strângă mâna altor persoane. Ei vor
aceeaşi literă ca şi prenumele lor, de exemplu „Eu
atrage atenţia la persoanele care mai folosesc un
sunt Florin şi sunt fericit” sau „Eu sunt Sorina şi sunt
asemenea tip de salutare ca a lor. Participanţii se
surprinzătoare”. În timpul ultimului tur, participanţii
vor saluta până când vor întâlni toate modalităţile
numesc un animal (sunt acceptate şi denumiri de
de salutare. Apoi, roagă-i să utilizeze salutul lor
păsări, insecte) care la fel începe cu aceeaşi literă
preferat sau să inventeze alte modalităţi. Dacă
ca şi prenumele lor. Ca alternativă, participanţii se
urmează o activitate în care ai nevoie de grupuri,
pot prezenta spunându-şi numele şi prenumele,
roagă persoanele care se salută în acelaşi mod să
iar apoi două calităţi care îi caracterizează, de ex-
se adune împreună. emplu „Petru Anghel – plăcut şi amabil”.
23

--- PAGE 24 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
PPrreennuummee // ggeses tt // ssuunnetet
altul. Dacă nimeni nu doreşte să înceapă, animatorul
14
poate începe într-un mod comic şi deschis.
Stând în cerc, fi ecare participant face un pas înainte, TTrreennuull pprreennuummeelloorr
îşi spune prenumele şi trece la loc. La al doilea cerc, 19
fi ecare face un gest, o mişcare ce i-ar caracteriza per-
sonalitatea (de exemplu, cântă la chitară, doarme Participanţii stau în cerc. Un voluntar, „locomotiva”,
etc.) pentru a se prezenta, la fel, făcând un pas în imitând sunete şi mişcări respective, merge pe cerc şi
interiorul cercului. Apoi participanţii mai fac un tur, se opreşte în faţa unei persoane. Dacă îi cunoaşte pre-
repetându-şi gestul şi adăugându-i în acelaşi timp numele, îl pronunţă tare, făcând simultan gesturile
un sunet. La următorul cerc fi ecare face încă o dată unui semafor cu barieră de la trecerea de cale ferată.
gestul şi sunetul său, iar tot grupul îl repetă. Apoi se întoarce cu spatele spre participant şi acesta
se „prinde” de primul, ca un „vagon” nou. Împreună,
PPrreennuummeellee ccaarree mmăă ddeses ccrriiee „trenul” se deplasează pe cerc la un alt participant.
15
Tot „echipajul” strigă prenumele altei persoane care
se integrează şi îşi continuă drumul. Jocul se termină
Cel care începe îşi spune prenumele, apoi îl asociază când toţi participanţii sunt în „tren”.
unui adjectiv care descrie o caracteristică dominantă a
sa şi care începe cu prima literă a prenumelui, de exem- PPrreennuummeellee şşii mmiinnggeeaa
20
plu Stan – sensibil, Maria – minunată, Ina – inteligentă,
Dana – dansatoare. Următorul va repeta ceea ce a spus
vecinul său şi va adăuga prenumele şi adjectivul său. Al Foloseşte o minge sau un balon pentru a facilita
treilea participant va repeta tot ce s-a spus anterior şi, cunoaşterea. Pentru început, participantul care
prinde mingea îşi spune prenumele. Apoi cel care
la fel, va adăuga prenumele şi adjectivul care îl descrie.
aruncă mingea stabileşte un contact vizual cu o
Se continuă în acest mod până când toţi participanţii
persoană din grup şi pronunţă prenumele său,
şi-au spus prenumele. Cel care a început poate repeta
pasându-i mingea. Dacă cineva nu este sigur de
încă o dată prenumele tuturor.
prenumele cuiva are posibilitatea să întrebe. Odată
cu avansarea jocului poţi mări ritmul de aruncare a
AAppllaauuzzee,, vvăă rroogg!!
16 mingii, după care poţi introduce încă una sau două,
până când viteza de aruncare creşte considerabil.
Animatorul spune: „Fiecare din noi este o persoană
OObbiieectct ee zzbbuurrăăttooaarree
deosebită care merită să fie stimată şi iubită. Acum fiec- 21
are îşi va spune prenumele, iar tot grupul îl va aplauda”.
Animatorul aruncă o minge, spunând prenumele
PPrreennuummeellee îînn vviitteezzăă
celui căruia îi este aruncată. Cel care a prins mingea
17
rosteşte prenumele altui participant şi îi aruncă
mingea. Pentru a complica jocul, pe rând, se intro-
Un voluntar, îşi spune prenumele, după care este duc şi alte obiecte (minge, măr, hârtie igienică, un
repetat de tot grupul. Ceilalţi continuă pe rând în şervet etc.). Jocul ia sfârşit când începe haosul.
acelaşi fel. Treptat, este mărită viteza. Se poate or-
ganiza un fel de competiţie în cât timp grupul de
participanţi îşi vor spune prenumele. Cineva va crono-
metra şi va înscrie timpii. Activitatea se repetă de mai
multe ori, pentru a îmbunătăţi recordul grupului.
IIssttoorriiaa pprreennuummeelluuii
18
Fiecare participant este rugat să-şi scrie prenumele pe
o foaie folosind creioane colorate, carioca şi să relateze
cum sau de ce i-a fost pus anume acest prenume şi nu
24

--- PAGE 25 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
GGiimmnnaassttiiccaa pprreennuummeelloorr CCuuvveerrttuurraa
22 27
Participanţii stând în cerc, animatorul propune Participanţii formează două echipe care se aşează
să fi e pronunţate în viteză prenumele, dar nu cel pe podea cu faţa una spre alta. Doi voluntari stau
propriu, ci al vecinului din dreapta, apoi din stân- în picioare ţinând o cuvertură între echipe astfel
ga. După aceasta propune participanţilor să se încât membrii lor să nu se vadă unii pe alţii. În linişte,
amestece pentru a-şi schimba locurile de câteva echipele trimit câte o persoană să se apropie de mi-
ori, după care jocul continuă. jlocul cuverturii. La comanda „1, 2, 3!” cuvertura este
dată jos şi cei doi pomeniţi faţă în faţă trebuie să
CCââttee pprreennuummee!! numească cât mai repede prenumele adversarului.
23
Cel care reuşeşte primul să o facă, ia participantul de
partea sa. După câteva încercări, de cuvertură se pot
Invită 3 doritori să spună prenumele fi ecărui apropia câte 2 sau 3 participanţi concomitent.
participant din grup în câteva secunde. Cel care
numeşte mai repede este câştigător şi primeşte
aplauze în adresa sa.
VVaarriiaaţţiiii
24
Participanţii stau în cerc. Pe rând, fi ecare numeşte
5 variante ale prenumelui său (de exemplu: Catri-
na, Catrin, Ecaterina, Catiuşa, Catinca). După fi ec-
are prezentare tot grupul aplaudă. În următorul
tur fi ecare participant povesteşte despre sine doar
atât cât vrea să se ştie la prima întâlnire.
IIddeennttiittăăţţii ggrreeşşiittee
25
Pregăteşte din timp fi şe care conţin prenumele
participanţilor. Atunci când participanţii intră în VVecec iinniiii
28
sală, dă-le la întâmplare câte o fi şă cu prenumele
altei persoane participante. Apoi roagă-i să circu-
le prin sală pentru a găsi persoana la care se afl ă Animatorul stă în mijlocul cercului şi întreabă pe
fi şa cu prenumele său şi pentru a face schimb de cineva din participanţi: „Îţi plac vecinii?”. Dacă
fi şe. Continuă activitatea până când cel puţin o răspunsul este „Da”, animatorul întreabă în con-
jumătate din participanţi au fi şa cu prenumele lor. tinuare „Şi atunci cine ai dori să-şi schimbe locul?”.
Dacă răspunsul este „Nu”, animatorul întreabă
CCoonnttaaccttuull vviizzuuaall
„Cine ai vrea să vină în locul lor?”. În ambele ca-
26
zuri, participantul numeşte 2 persoane care îşi
vor schimba rapid locurile, inclusiv animatorul.
Participanţii stau în cerc. Fiecare stabileşte contact
Persoana rămasă în mijloc continuă jocul.
vizual cu o persoană din grup. Este important ca
toţi participanţii să fi e incluşi. Cei doi se mişcă din-
MMăă iiuubbeeşşttii??
tr-o parte în alta a cercului şi îşi schimbă poziţiile, 29
dar menţinând contactul vizual. Perechile îşi
schimbă concomitent locurile de afl are. La început Participanţii şed pe scaune în cerc. Animatorul, care
participanţii îndeplinesc indicaţiile în linişte, iar nu are loc, se apropie de un participant, întrebându-
apoi se salută şi fac cunoştinţă în mijlocul cercului. l care îi este prenumele. După aceasta îl întreabă:
25

--- PAGE 26 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
„Mă iubeşti?”. Persoana răspunde: „Desigur, dar mai altui participant)” şi va arăta către un alt participant din
iubesc şi pe ...”. Persoanele din stânga şi din dreapta cerc care va face acelaşi lucru, adică îşi va duce mâinile
persoanei întrebate şi a cele numite îşi schimbă lo- la urechi fl uturând din degete, va spune textul şi va in-
curile. Animatorul la fel încearcă să se aşeze. Cine dica un alt participant. Şi persoanele din părţi trebuie
rămâne fără scaun, continuă jocul. să repete procedura persoanelor din dreapta şi din
stânga, ducând o singură mână la urechea care se afl ă
GGăăsseeşşttee--ll ppee...... mai aproape de „iepure”. Jocul continuă în acest mod
30
până când fi ecare a fost „iepuraş” cel puţin o dată.
Participanţii stau în cerc. Cel care începe aruncă cui- ÎÎţţii ppllaacc vvecec iinniiii??
34
va o minge, spunând: „Prenumele meu este Elena,
prenumele tău este Ion, găseşte-l te rog pe Eugen”.
Ion prinde mingea şi spune acelaşi lucru: „Prenumele Participanţii şed în cerc. Animatorul merge în
meu este Ion, prenumele tău este Eugen, găseşte-o jurul cercului şi atribuie fi ecărei persoane câte
te rog pe Mariana”. Se continuă în acelaşi mod. o cifră: unu, doi, trei, patru etc. Un participant
va ieşi în centrul cercului, iar scaunul lui va fi
PPrreennuummeellee ZZiipp,, ZZaapp,, BBuumm!! îndepărtat. Persoana din centru se va adresa un-
31
uia dintre participanţi întrebându-l „Îţi plac veci-
nii?”. Dacă acesta va răspunde „Da, îmi plac”, toţi
Participanţii şed pe scaune în cerc. Animatorul se vor ridica şi se vor deplasa către alte scaune.
anunţă că vecinii din dreapta sunt „Zip”, iar cei din Astfel, o persoană va rămâne în centrul cercului
stânga sunt „Zap”. Când animatorul arată la cine- şi va întreba pe altcineva: „Îţi plac vecinii?”. Dacă
persoana va răspunde „Nu-mi plac”, participantul
va şi spune „Zip”, acesta numeşte prenumele veci-
din mijloc va întreba „Pe cine vrei să ai alături?”, iar
nului din dreapta, când spune „Zap” – din stânga.
aceasta va spune două cifre. Persoanele ale căror
Când va spune „Bum!”, toţi îşi schimbă locurile şi
cifre au fost numite se vor ridica şi îşi vor schimba
jocul continuă în ritm rapid.
locurile cu ambii vecini ai participantului care a
răspuns. În loc de cifre, pot fi folosite prenumele
BBooccăănniillăă,, BBuumm--BBuumm
32 participanţilor pentru a le reţine mai bine.
SSppaaţţiiuull ddiinn ddrreeaappttaa mmeeaa
Participanţii formează un cerc şi un voluntar se 35
plasează în centru. Voluntarul va arăta spre cine-
va din cerc şi va spune „Dreapta, Bocănilă, Bum-
Participanţii se aşează în cerc astfel încât locul din
Bum” sau „Stânga, Bocănilă, Bum-Bum”. Persoa-
dreapta cuiva să rămână liber. Acesta roagă un mem-
na indicată va spune prenumele persoanei din
bru al grupului să vină şi să se aşeze pe locul liber, de
dreapta sau din stânga sa (în funcţie de ce a spus
exemplu „Aş vrea ca Lili să vină şi să se aşeze la dreapta
voluntarul) înainte ca voluntarul să termine fraza.
de mine”. Lili face mişcarea şi acum persoana în dreap-
Dacă persoana reuşeşte – voluntarul repetă pro-
ta căreia s-a eliberat un loc, cheamă o altă persoană să
cedura, arătând spre altcineva, dacă nu – va veni
vină şi să se aşeze în dreapta sa. Jocul continuă până
în centru şi va continua jocul.
când toţi au participat cel puţin o dată.
IIeeppuurraaşşuull
33 LLăămmââiiee,, llăămmââiiţţăă
36
Participanţii stau în cerc. Cineva începe jocul, ducându-
Participanţii se aşează, formând un cerc. Anima-
şi ambele mâini la urechi şi fl uturând din degete. Veci-
torul sau un voluntar, care nu are scaun, începe
nii săi care stau la dreapta şi la stânga, duc o singură
jocul, apropiindu-se pe rând de diferite persoane
mână la urechea care se afl ă mai aproape de persoana
şi spunând una din variantele de mai jos:
dată. Persoana cu ambele mâini ridicate va spune
„Sunt un iepuraş pe care îl cheamă (prenumele său) „Lămâie, lămâiţă” – persoana spune prenu-
şi cunosc un alt iepuraş pe care îl cheamă (prenumele mele vecinului din dreapta;
26

--- PAGE 27 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
„Cireaşă, cireşică” – persoana spune prenu- BBaagghhetet aa
39
mele vecinului din stânga;
„Zarzăr, zărzărel” – persoana îşi spune
Înainte de începerea jocului, confecţionează
propriul prenume.
o baghetă cu lungimea de aproximativ 1 me-
Jocul se va desfăşura într-un ritm rapid. Cine greşeşte, îşi tru, răsucind o coală de hârtie sau un ziar. Roagă
schimbă locul cu persoana din centru şi jocul continuă. participanţii să formeze un cerc şi plasează baghe-
ta în mijloc. Cercul trebuie să fi e destul de mare
Există posibilitatea de a spune „Coş cu fructe” – toţi îşi
pentru a lăsa sufi cient spaţiu de mişcare în interi-
schimbă locurile, inclusiv persoana din centru.
orul său. Un voluntar va începe jocul, luând baghe-
ta în mână. Sarcina lui este să atingă pe cineva cu
DDrraaggoosstteeaa ssecec rretet ăă
37 bagheta la umăr, înainte ca persoana să pronunţe
prenumele unei persoane din grup. Dacă cel înspre
care s-a îndreptat voluntarul reuşeşte să numească
Jocul se va desfăşura într-un ritm rapid. Toţi se
pe altcineva înainte de a fi atins cu bagheta, volun-
aşează în cerc, lăsând un scaun liber. La semnalul
tarul se va îndrepta repede către persoana numită.
de începere, cel care şede la stânga acelui scaun, se Dacă voluntarul reuşeşte să atingă o persoană,
aşează repede pe el spunând „Sunt îndrăgostit...”. imediat trebuie să pună bagheta în mijlocul cercu-
Următorul, la rândul său, ocupă scaunul liber din lui şi să ocupe locul celui pe care l-a atins. Cel atins
stânga sa spunând „ ...şi iubesc”. Următorul ocupă trebuie să reuşească să ia bagheta din mijlocul cer-
scaunul eliberat spunând „ ...fără a spune cuiva...”. cului şi să atingă voluntarul până acesta îi va ocupa
Cel ce urmează, aşezându-se pe scaun, numeşte locul. Dacă reuşeşte – continuă voluntarul, dacă nu
– continuă participantul.
prenumele unei persoane din cerc, care fuge pen-
tru a se aşeza pe scaunul liber. Cele două persoane
CCaassttrroonnuull ccuu frfr uuccttee
care şed lângă persoana chemată vor încerca să 40
nu-i permită să se scoale. Jocul continuă, în ambele
cazuri, cu persoana din stânga scaunului liber.
Un voluntar va sta în mijlocul cercului, iar ceilalţi
participanţi îşi vor alege câte o denumire de fruct.
CCuuttiiaa ccuu ssuurrpprriizzee
38 Apoi se va alege o persoană care va începe jocul
(în afară de persoana din mijloc). Persoana aleasă
spune denumirea de fruct pe care şi-a ales-o şi
Participanţii şed pe scaune în cerc. Cineva se ridică
prenumele cuiva, de exemplu: „Fruct de kiwi!
şi îşi spune prenumele: „Sunt Mihai”. Apoi prezintă
Cătălina!”. Persoana din mijloc trebuie să atingă
trei persoane care şed la stânga sa, începând cu cea
persoana numită înainte ca aceasta să spună de-
mai îndepărtată: „Aceştia sunt Viorica, Ionel, Maria,
numirea fructului său. Se continuă aşa până când
George”. După ordinea în care au fost prezentate,
cineva din cerc este atins de persoana din mijloc,
persoanele numite se ridică şi se aşează la loc re-
după care ei îşi schimbă locurile. Jocul continuă
pede, toţi în acelaşi timp, creând impresia unei cutii
atât timp cât participanţilor le este interesant.
cu surprize. Apoi, persoana din dreapta lui Mihai,
face acelaşi lucru. Dacă participanţii se cunosc deja
CCooşşuull ccuu frfr uuccttee
un pic, poţi mări numărul de persoane prezentate. 41
Participanţii formează perechi. Animatorul începe
jocul spunând: „Am un coş cu fructe foarte greu, îl
va duce Tudor” şi face un gest de parcă i-ar arunca
ceva lui Tudor. Partenerul lui Tudor va trebui să-
l protejeze şi să se prefacă că „prinde coşul” şi să
numească un alt participant: „Nu Tudor, ci Anişoara”.
Este rândul partenerului Anişoarei să reacţioneze:
„Nu Anişoara, ci Ghenadie”. Jocul continuă până
când participanţii însuşesc prenumele.
27

--- PAGE 28 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
CCoonncceennttrraaţţiiaa PPrreennuummeellee şşii lluuccrruull
42 45
ppee ccaarree îîll aaddmmiirr
Participanţii şed în cerc. Scaunul din dreapta ani-
matorului este liber. Animatorul începe ritmul: o
lovitură din palme, o lovitură cu palmele pe ge- Fiecare se numeşte şi spune un lucru / o calitate
nunchi, urmată de o pocnitură cu degetele de la pe care o admiră cel mai mult la sine.
mâna dreaptă şi una cu cele de la mâna stânga.
În timpul pocniturii din degetele mâinii drepte SSttaaţţiiaa „„MMâânnddrriiee””
46
animatorul va spune prenumele său şi apoi pre-
numele altui participant în timpul pocniturii din
degetele mâinii stângi. Persoana numită preia rit- Propune participanţilor să se prezinte şi să
mul, spunând prenumele său şi prenumele unei numească calităţile lor pozitive, ce poate face
a treia persoane. Procesul continuă până când ci- fi ecare din ei cel mai bine. Prezentarea calităţilor
neva face o greşeală. În acest caz participantul va poate include atât descrieri verbale, cât şi nonver-
veni repede pe locul liber de lângă animator, iar bale. Cineva poate nota pe tablă sau pe o coală
ceilalţi se vor deplasa cu un loc la dreapta. Astfel de hârtie toate calităţile personale numite de
scaunul din dreapta persoanei care a greşit se va participanţi.
elibera, iar acesta va continua jocul. Pe măsură ce
participanţii au învăţat mai bine prenumele cole- MMoozzaaiicc ddiinn pprreennuummee
47
gilor, ritmul poate fi accelerat.
PPrreennuummeellee aappllaauuddaatt Înainte de începerea jocului animatorul amestecă
43
literele în interiorul prenumelui fi ecărui par-
ticipant, astfel ca să fi e posibil de a le pronunţa
Animatorul începe să bată din palme într-un (de exemplu, Marcela – Celamar, Sergiu – Ersugi
anumit ritm. Participanţii preiau acest ritm şi la etc.). Apoi le va scrie pe fi şe separate şi le va fi xa
o anumită bătaie numesc prenumele unei per- pe tablă. La sosirea participanţilor în sală, aceştia
soane din grup. Persoana respectivă preia rândul vor încerca să găsească prenumele lor pe tablă.
şi rosteşte prenumele altcuiva menţinând ritmul. Animatorul sau un voluntar poate începe jocul,
Se păstrează ritmul, până când au fost pronunţate citind noul său prenume cu voce tare, spunând
prenumele tuturor cel puţin o dată. apoi şi varianta corectă.
AAppllaauuzzee PPrriinnddee pprreennuummeellee
44 48
Participanţii formează un cerc. Animatorul începe Fiecare participant îşi va scrie prenumele cu litere
să bată ritmul: o lovitură din palme pe picioare, mari pe o fi şă şi o va lipi pe haină la un loc vizibil.
apoi una din palme, apoi cu mâna dreaptă peste Participanţii formează un cerc şi încearcă să mem-
umărul drept, degetul mare orientat în jos şi aceeaşi orizeze prenumele colegilor. După câteva minute
mişcare este repetată cu mâna stângă. După câte- fi ecare îşi scoate fi şa sa şi o transmite pe cerc, în
va bătăi, în timp ce face mişcarea cu mâna dreaptă, direcţia acelor ceasornicului, până când anima-
animatorul îşi spune prenumele său, iar când torul va striga „Stop!”. Participanţii vor rămâne cu
repetă aceeaşi mişcare cu mâna stângă, spune fi şele pe care este scris prenumele altor persoane.
prenumele unei alte persoane. Persoana preia rit- Ei au 10 secunde pentru a găsi titularii adevăraţi ai
mul, repetă de câteva ori mişcările şi apoi numeşte fi şelor. După 10 secunde cei rămaşi cu prenumele
o altă persoană. Jocul continuă până când toţi s-au străine vor fugi prin sală, iar ceilalţi îi vor prinde
prezentat. Ritmul şi mişcările pot fi schimbate cu şi îi vor „aduna” în centrul cercului. Propune-le să
includerea picioarelor, de exemplu. găsească persoana necesară. Jocul se poate repe-
ta de câteva ori, până când fi ecare va şti prenu-
mele colegilor.
28

--- PAGE 29 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
FFiiecec aarree eses ttee lliiddeerr PPrreezzeennttaarree ffăărrăă ccuuvviinnttee
49 51
Anunţă participanţii că în acest joc fi ecare este Participanţii formează perechi. Scopul activităţii
lider. Dacă atingi pe cineva, acesta trebuie să este prezentarea reciprocă a partenerilor, dar fără
se aşeze în pirostrii. Dacă tu eşti atins de o altă cuvinte. Pot folosi mimica, desene, semne, gestu-
persoană, la fel trebuie să te aşezi. Dacă două per- ri, semnale etc. Fiecare pereche are 2-3 minute de
soane se ating în acelaşi timp, vor face cunoştinţă comunicare nonverbală. La sfârşit, partenerul are
şi vor continua jocul. Ultima persoană care rămâne posibilitatea să ghicească ce a dorit să-i comunice
în picioare este învingătoare. De obicei, jocul se celălalt despre sine.
încheie atunci când mai rămân câţiva participanţi
în picioare. Atunci animatorul spune „Fiecare este OOccuuppaaţţiiiillee ccaarree îîmmii ppllaacc
52
lider!” şi jocul se termină.
BBaaggaajjuull ppiieerrdduutt Participanţii se vor desena pe o foaie. După aceas-
50
ta vor forma perechi şi vor explica desenul parten-
erului, povestindu-i de ce îi place să facă această
Fiecare primeşte câte o fi şă Bagajul pierdut. activitate specifi că. În continuare, perechea se
Fără a-şi semna fi şa, participanţii vor scrie pe ea va uni cu alta şi vor repeta explicaţiile în patru.
5 lucruri pe care de obicei le iau într-o călătorie. Procedura se poate repeta până se ajunge în
Acestea pot fi materiale, cât şi anumite calităţi, grupul mare. La fi nal poţi discuta cu participanţii
sentimente, trăsături de personalitate. Apoi, în despre diversitatea lucrurilor pe care grupul le
perechi participanţii îşi vor prezenta unul altuia face, diferenţele dintre ocupaţiile participanţilor,
conţinutul bagajului personal, după care vor face ce au afl at nou participanţii despre sine şi despre
schimb de bagaje. După aceasta participanţii vor ceilalţi etc.
forma perechi cu o altă persoană şi îi vor spune:
„În bagajul meu am... (lucrurile pe care le-a notat PPaattrruu ccoollţţuurrii
53
pe fi şa sa), dar acesta este bagajul Angelei şi ea
are în bagajul său ... (lucrurile care sunt notate pe
fi şa primită de la Angela)”. Activitatea continuă în Repartizează fi ecărui participant câte o foaie şi
acest fel până când majoritatea participanţilor şi- creioane şi spune-le să scrie sau să deseneze:
au regăsit bagajul pierdut.
ceea ce obişnuiesc să facă duminică seara –
în colţul drept de sus;
Fişa Bagajul pierdut
hobby (ocupaţie, interes) – în colţul stâng
de sus;
ceea ce admiră la alţi oameni – în colţul stâng
de jos;
dorinţa pe care ar ruga o zână să le-o
împlinească – în colţul drept de jos.
Acordă participanţilor 8 minute. Fişele comple-
tate sunt amestecate şi repartizate din nou. Acum
fi ecare participant începe să caute posesorul foii.
Dacă are dubii, poate adresa întrebările din foaie
pentru a vedea dacă coincid sau nu răspunsurile,
dar fără a arăta foaia nimănui. Când posesorul
foii este găsit, scrie prenumele său pe foaie şi o
lipeşte la un loc vizibil.
29

--- PAGE 30 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
SSeeaammăănnăă ccuu mmiinnee AAsseemmăănnăărrii // ddiiffeerreennţţee
54 56
iizzbbiittooaarree
Distribuie fi ecărui participant câte o copie a fi şei
Seamănă cu mine. Roagă-i să examineze imaginile
din fi şă şi să le însemne pe acelea care par a se potri-
Roagă participanţii să formeze grupuri a câte 4-
vi cu ceea ce sunt ei. Apoi propune-le să se plimbe
6 persoane. Distribuie fi ecărui participant câte
prin sală şi să împărtăşească această informaţie cu
o copie a fi şei Asemănări / diferenţe izbitoare.
ceilalţi, explicându-le de ce au ales anume acele
Oferă-le 5 minute pentru a completa fi şa. Spune-
imagini şi ascultând explicaţiile altora. La fel, poţi
le apoi să-şi împărtăşească răspunsurile, dis-
distribui fi ecărui participant câte o imagine din
cutând despre asemănările şi diferenţele dintre
fi şă, rugându-i apoi să formeze grupuri cu cei care
ei. După ce au fi nisat, invită echipele să facă un
deţin imagini identice sau diferite.
schimb de experienţă în grupul mare.
Fişa Seamănă cu mine
Fişa Asemănări / diferenţe izbitoare
Cum te comporţi în diferite situaţii? Completează
propoziţiile de mai jos:
Când văd că anumite lucruri nu sunt făcute la timp
şi aş dori să le văd realizate, eu ....
Când lucrurile din jur par a merge bine, eu ...
Când se întâmplă să nu fi u de acord cu colegii mei, eu ...
Când mi se propune să mă implic într-o activitate, eu ...
Când am de făcut ceva ce nu-mi place, eu ...
Când fac activitatea mea preferată, eu ...
Când lucrez înconjurat de colegii mei, eu ...
Când lucrez singur, eu ...
Când nu sunt de acord cu activitatea organizaţiei /
grupului în care activez, eu ...
EEuu aamm ssecec rretet ee
55
Când văd clar care este scopul meu şi calea de atin-
gere a lui, eu ...
Participanţii formează perechi cu o persoană pe
Eu prefer să mă comport ...
care o cunoaşte mai puţin. Ei se vor prezenta şi vor
spune diferite lucruri despre sine, printre care şi 2- Nu-mi place să mă comport ...
3 „secrete” – lucruri pe care nimeni din grup nu le
cunoaşte. Când sunt gata, roagă participanţii să- CCuullooaarreeaa ddrraaggoosstteeii
şi prezinte partenerul şi unul din „secretele” sale. 57
Rezervează câte 50-60 de secunde pentru fi ecare
prezentare. Asigură-te că nimeni nu se va simţi Oferă fi ecărui participant câte o copie a fi şei Cu-
forţat în vreun fel să dezvăluie lucrurile pe care loarea dragostei. Spune-le că au la dispoziţie
nu le doreşte. 2 minute pentru a o completa individual. Apoi
roagă-i să formeze grupuri a câte 3 persoane şi
să-şi împărtăşească impresiile cu ceilalţi. La sfârşit,
puteţi discuta în grupul mare despre percepţii şi
diferenţe.
30

--- PAGE 31 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
bileţele pe care sunt scrise prenumele tuturor
Fişa Culoarea dragostei
participanţilor. Cutia cu bileţele este trecută de
la un membru al grupului la altul şi fi ecare ex-
Răspunde la următoarele întrebări, numind culo-
trage un bilet, citind prenumele înscris pe acesta.
rile care ţi se par mai potrivite:
Participanţii omit cu un „X” prenumele respec-
Care este culoarea fericirii? tiv din căsuţa de pe fi şa lor. Atunci când prenu-
mele unei persoane este extras, participantul se
Care este culoarea tristeţii?
prezintă spunându-şi prenumele şi trei lucruri
Care este culoarea gingăşiei? pe care le consideră importante despre sine. Se
pot practica şi alte variante: să prezinte 3 puncte
Care este culoarea singurătăţii?
forte sau 3 adjective. La fel, participanţii pot fi
Care este culoarea stranietăţii?
rugaţi, atunci când fac cunoştinţă doi câte doi,
Care este culoarea creativităţii? să împărtăşească celuilalt în afara prenumelui şi
o caracteristică personală, găsind de fi ecare dată
Care este culoarea inteligenţei?
alta pentru fi ecare coleg cu care se cunoaşte, ur-
Care este culoarea dragostei? mând ca la extragerea prenumelui său din cutie
colegii să prezinte aceste caracteristici. Atunci
Care este culoarea ta preferată?
când un participant obţine un rând de 5 de „X”, pe
Care este culoarea cea mai neplăcută pentru tine? orizontală, verticală sau diagonală, el strigă „Bin-
go!”. Este posibil ca unii să obţină bingo de câteva
ori. Poţi folosi un formular de 3 x 3 dacă grupul
SSeemmiinnţţeellee
58 are mai puţin de 10 persoane sau un formular 4 x
4 dacă grupul are între 10 şi 16 persoane.
Fiecare primeşte atâtea seminţe, câţi participanţi
sunt, de exemplu dacă împreună în grup sunt 25 Fişa Bingo
de persoane, fi ecare va primi câte 25 de seminţe.
Seminţele sunt puse într-un buzunar, iar celălalt
buzunar este lăsat gol. Participanţii au 20 de min-
ute pentru a face cunoştinţă unii cu alţii, spunân-
du-şi numele, ocupaţia, vârsta, interesele, locul de
trai etc. Când fac aceasta, ei vor da o sămânţă şi vor
primi alta înapoi. Sămânţa primită trebuie pusă în
buzunarul gol (sau într-un vas). La sfârşitul jocu-
lui fi ecărui participant trebuie să-i rămână câte o
sămânţă în primul buzunar, care reprezintă însuşi
participantul, iar în celălalt buzunar va avea cu o
sămânţă mai puţin decât numărul participanţilor
din grup.
BBiinnggoo
59
Împarte fi ecărui participant câte o fi şă Bingo.
Toţi se plimbă prin sală şi atunci când întâlnesc
o altă persoană, fac cunoştinţă spunându-şi pre-
numele. De fi ecare dată când doi participanţi fac
cunoştinţă, fi ecare scrie noul prenume pe care l-a
afl at într-o căsuţă de pe fi şa sa. După ce toţi au
făcut cunoştinţă, înscriu un „O” în căsuţele rămase
libere. Animatorul pregăteşte din timp o cutie cu
31

--- PAGE 32 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
IInnvviittaatt llaa rrecec eeppţţiiee să aleagă acele imagini care vor ajuta celorlalţi
60
participanţi să cunoască mai multe despre ei, de
exemplu cineva care se ocupă cu înotul poate de-
Anunţă participanţii că sunt invitaţi la o recepţie sena un bazin, care face muzică – un instrument
cu mulţi oaspeţi importanţi cu care doresc să facă etc. Partenerii vor avea posibilitatea să devină
cunoştinţă. Invită participanţii să salute şi să se „detectivi” şi să „descopere” cât mai mult despre
prezinte cât mai multor persoane. Peste un timp partenerul său. Invită-i să se prezinte reciproc în
opreşte activitatea şi anunţă-i că au întâlnit un pri- grupul mare. Ca alternativă, în loc să deseneze
eten foarte bun pe care nu l-au văzut de mulţi ani. obiecte, fi ecare participant poate folosi 6 obiecte
După ce s-au salutat călduros şi cu acesta, spune- pe care le are cu sine (chei, pixuri, legitimaţii etc.).
le că a rămas foarte puţin timp până la sfârşitul „Detectivul” va studia aceste obiecte pentru a
recepţiei, deci acum într-un timp record ei trebuie cunoaşte ceva despre partener.
să-şi ia rămas bun de la cât mai multă lume.
TTrreeii aaddeevvăărruurrii şşii uunn ffaallss
64
GGeeaannttaa mmeeaa ee mmaarree
61
Fiecare îşi scrie prenumele şi patru afi rmaţii despre
Spune participanţilor să ia unul sau două obiecte sine pe o coală de hârtie, de exemplu „Lui Andrei
din genţile, buzunarele sau portmoneele lor. Când îi place să cânte, să joace fotbal, el are cinci copii şi
se vor prezenta grupului, ei vor utiliza lucrurile ex- comunică mult cu alţi oameni”. Apoi participanţii
trase pentru ca acestea să îi ajute să se descrie. circulă prin sală, formează perechi, îşi arată unul
altuia ce au scris şi încearcă să stabilească care din
OObbiieectct iimmppoorrttaanntt afi rmaţii este falsă. La un semnal din partea ani-
62
matorului, participanţii schimbă perechile. Proce-
dura este repetată de mai multe ori.
Fiecare participant aduce la întrunire un obiect
important pentru sine, fără care nu iese din casă. AAmm ffăăccuutt cceevvaa ccee ttuu nnuu
65
Roagă-i pe rând să împărtăşească cauza.
aaii ffăăccuutt
DDetet eectct iivvuull
63
Fiecare participant se prezintă şi spune ceva spe-
Participanţii vor forma perechi şi vor primi cario-
cifi c despre sine, ceva ce crede că nimeni altul nu
ca şi hârtie. Fiecare persoană va desena şase obi-
a făcut, văzut, studiat etc. Dacă există o persoană
ecte pe care le-a folosit în ultimele 3 luni. Roagă-i
care a făcut acelaşi lucru, atunci participantul va
continua până când va găsi ceva unic despre sine.
CCee aavveemm îînn ccoommuunn??
66
Animatorul pregăteşte din timp o listă cu lucruri /
caracteristici pe care participanţii le-ar putea avea
în comun de exemplu „au fraţi / surori”, „au ciorapi
de culoare neagră”, „vorbesc mult la telefon”, „le
place fotbalul” etc. Atunci când animatorul citeşte
o caracteristică de pe listă, de exemplu, „citesc
regulat ziare”, toţi cei care o fac, se deplasează
într-un anumit spaţiu al sălii, iar ceilalţi – în alt
spaţiu. Când s-au format grupurile, animatorul
citeşte următoarea caracteristică.
32

--- PAGE 33 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
AAcceses ttaa ssuunntt eeuu ce apreciezi la un prieten;
67
cu ce doreşti să te ocupi peste 5 ani;
Propune participanţilor să schiţeze pe o foaie unul din scopurile tale pentru acest an;
de hârtie o fi gură umană care-l va reprezenta. În
motoul după care încerci să trăieşti;
drept cu fi ecare parte a corpului, participantul va
scrie ce îi place să facă cu această parte a corpului o problemă cu care te confrunţi;
sau pentru ce are nevoie de ea. Desenele nu se
ce-ţi place cel mai mult la tine;
semnează. Adună toate desenele şi apoi împarte-
le în mod haotic membrilor grupului. Dacă cineva ce valorezi într-o relaţie de dragoste;
a primit desenul său, îl va restitui şi va lua altul. În
ce valorezi cel mai mult în viaţă.
continuare fi ecare participant prezintă grupului
desenul pe care l-a primit, citeşte cele scrise pe
BBoommbbooaannaa
el şi încearcă să ghicească cine este autorul de- 70
senului. Dacă nu reuşeşte să ghicească din trei
încercări, autorul singur îşi dezvăluie identitatea.
Împarte participanţilor câte o bomboană cu
Important este să fi e analizate toate desenele. arome diferite. Pentru fi ecare literă din denu-
mirea aromei, participanţii vor spune cuvinte ce-i
LLiistst aa ccuu aaddjjeectct iivvee caracterizează. De exemplu, pentru o bomboană
68
cu aromă de mentă, persoana va spune: sunt
modestă, empatică, năstruşnică, tolerantă şi
Roagă participanţii să scrie în partea de sus a unei amabilă. Unii participanţi ar putea avea nevoie
foi de hârtie prenumele urmat de întrebarea „Cine de o foaie şi un pix pentru a-şi nota ideile. Dacă
sunt eu?”. În continuare fi ecare va nota 8 adjective urmează o activitate în care participanţii trebuie
să lucreze în grupuri poţi forma echipe, după ce
care consideră că îl descriu cel mai bine. Propune-
toţi s-au prezentat.
le să transmită foile în grup pentru a citi cât mai
multe. Apoi vor găsi alte 2 persoane despre care ar
CCoolloorreeaazzăă--mmii lluummeeaa
dori să ştie mai multe. În triadele formate, fi ecare
71
va explica adjectivele din lista sa. Ca alternativă,
fi ecare şi-ar putea prezenta lista în faţa întregului
Distribuie foi şi creioane şi roagă participanţii să
grup. În fi nal animatorul poate face un comentariu
scrie culoarea lor preferată. Apoi, pe rând fi ecare
referitor la bogăţia resurselor grupului aşa cum
anunţă culoarea sa preferată şi pentru fi ecare literă
rezultă din listele cu adjective ale participanţilor şi
din cuvântul respectiv numeşte o caracteristică
la încrederea pe care ar trebui să o genereze acest personală, de exemplu galben – gălăgios, amabil,
fapt, la capacitatea grupului de a realiza obiectivele liberal, bucuros, energic, nervos.
propuse în cadrul stagiului de formare.
PPrreezzeennttăărrii ccee nnee ddeezzvvăălluuiiee
DDiissccuuttaarreeaa vvaalloorriilloorr 72
69
Distribuie foi pe care participanţii să poată sc-
Participanţii formează perechi sau grupuri mici şi rie prenumele şi care conţin un număr mic de
îşi găsesc un loc în care se simt bine împreună. enunţuri ce trebuie completate. După ce toţi
Spune-le că vor discuta nişte subiecte pe care le au completat enunţurile, spune-le să fi xeze, să
vei anunţa peste fi ecare 2-3 minute. Exemple: prindă cu panglici sau să ţină foile în faţa lor în
timpul mişcării pe care o vor face prin sală, astfel
cel mai important lucru pe care l-ai învăţat
ca să permită altora să iniţieze cu ei conversaţii
anul acesta; despre enunţurile notate. Întrebările-mostră pot
include: „Persoana pe care o admir este _______”,
emoţiile care îţi vine cel mai uşor şi cel greu
„Vacanţa mea preferată am petrecut-o _______
să le exprimi şi de ce;
_”, „Cea mai bună carte pe care am citit-o a fost
ceva ce numai foarte puţini oameni cunosc ______________”, „Cel mai bun fi lm pe care l-am
despre tine; vizionat a fost _______________” etc.
33

--- PAGE 34 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
FFooaaiiaa ccuu aauuttooggrraaffee AAuuttooccoollaajj
73 75
Distribuie fi ecărui participant câte o fi şă şi un pix Fiecare participant primeşte câte o fi şă pe care
sau creion. Roagă-i să se reprezinte printr-un de- trebuie să o decoreze folosind decupaje din ziare
sen şi să adauge o propoziţie care să descrie un lu- şi reviste, carioca etc. pentru a se reprezenta pe
cru unic despre sine, o preferinţă, o deprindere, o sine. Când toţi au terminat, invită participanţii să-
realizare etc. (de exemplu, Îmi place varza, Rezolv şi prezinte colajele în grupuri mici sau în grupul
bine ecuaţii, Am fost la un prezicător, Vorbesc mare. Organizată într-un alt mod, această activitate
limba spaniolă). Când toţi au terminat, colectează poate fi desfăşurată atunci când membrii grupului
fi şele într-o pungă, amestecă-le şi distribuie-le la se cunosc deja bine sau la sfârşitul unui program.
întâmplare. Dacă cineva a extras fi şa sa, spune-i Participanţii vor extrage câte o fi şă cu prenumele
să o schimbe. Acum propune participanţilor să unui membru al grupului dintr-o pungă şi, fără a
găsească posesorul fi şei şi să-i ia un autograf. spune cuiva, vor confecţiona un colaj care să reprez-
inte persoana respectivă bazându-se pe ceea ce cu-
ÎÎnnttrreebbăărrii nosc despre el / ea. După aceasta toţi revin în grupul
74
mare pentru a prezenta colajele şi a le face cadou.
Distribuie participanţilor câte o fi şă Întrebări şi SSiilluuetet ee ppee ppeerretet ee
76
un pix şi propune-le să o completeze. În grupuri
mici, participanţii vor discuta cele mai interesante
răspunsuri. Poţi modifi ca întrebările propuse în Participanţii formează perechi. Partenerii lipesc
dependenţă de interesele şi specifi cul grupului o foaie de hârtie pe un perete şi, în perechi, îşi
de participanţi. desenează unul altuia silueta. Apoi le colorează şi
scriu sau desenează alături câteva lucruri pe care
Fişa Întrebări le-au afl at unii despre alţii. Pe rând, perechile se
prezintă tuturor membrilor grupului.
3 cărţi preferate ale mele sunt .......................................
PPrreezziinnttăă--ttee
...............................................................................................
77
3 fi lme preferate ale mele sunt ......................................
...............................................................................................
Toţi participanţii, în afară de unul, şed pe scaune
Mâncarea mea preferată este ....................................... formând un cerc. Cel care nu are loc (un partici-
............................................................................................... pant sau animatorul), stă în mijlocul cercului şi
Dacă aş putea procura orice automobil, acesta ar fi începe, spunând ceva despre sine, de exemplu
............................................................................................... cum îl cheamă, de unde este, când s-a născut,
ce îi place să facă etc. Apoi, foarte repede, toţi îşi
Partea cea mai interesantă a activităţii mele constă în
schimbă locurile şi următorul se prezintă cel care
...............................................................................................
a rămas fără scaun. Dacă cineva rămâne fără loc
Partea cea mai neplăcută a ocupaţiei mele este ......
a doua sau a treia oară, se mai prezintă o dată,
.........................................................................................
relatând altceva despre sine.
În liceu sunt / am fost considerat (ă) .............................
..............................................................................................
AAuuttooaafifi rrmmaarree
78
Îmi place acest tip de activitate deoarece ...................
..............................................................................................
Cel mai bun profesor este / mi-a fost ............................ Fiecare participant scrie sau desenează cel puţin 4
.............................................................................................. calităţi personale în mijlocul unei foi. Apoi, în linişte,
toţi se plimbă cu fi şa în piept, astfel încât ceilalţi s-o
Dacă aş putea locui în orice loc din lume acesta ar fi
poată citi. Peste câteva minute, participanţii formează
...............................................................................................
perechi sau grupuri mici, găsind asemănările şi de-
osebirile, discutând despre cele scrise.
34

--- PAGE 35 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
RReţeţ eeaauuaa CCââttee cceevvaa ddeses pprree mmiinnee
79 81
Este o activitate care stimulează autocunoaşterea, Distribuie câte o copie a fi şei Câte ceva despre
dar şi cunoaşterea celorlalţi. Fiecare persoană mine fi ecărui participant şi roagă-i să o com-
primeşte câte o foaie, la mijlocul căreia este trasă pleteze individual. Organizează apoi o prezentare
o linie. Participanţii vor scrie pe o jumătate a foii în perechi, în grupuri mici sau în grupul mare.
3 lucruri la care sunt buni, se pricep foarte bine
(calităţi personale sau profesionale, interese, Fişa Câte ceva despre mine
abilităţi etc.). Pe cealaltă jumătate a foii vor scrie
ce lucruri ar vrea să înveţe şi de ce ajutor au ne- Salut! Mă numesc ________________ şi am ___
voie pentru a o face. Apoi, unii îşi trec numele şi ____ ani. Învăţ / lucrez la _________________.
Oraşul / satul meu natal este _________________
numărul de telefon pe o jumătate a foii, iar alţii
şi mie îmi ______________ acolo pentru că ____
le vor trece pe altă jumătate, în funcţie de cum
_________________________________. Mereu
doresc. Toţi vor face schimb de foi.
am visat că într-o zi voi_______________ _____
____________________________. Câteva dintre
EEuu ssuunntt......
80 lucrurile pe care îmi place să le fac sunt ________
_______________________________________
_____________________________. Sunt multe
Distribuie fi ecărui participant câte o foaie sau o
lucruri la care mă pricep şi unul din ele este ______
copie a fi şei Eu sunt... şi roagă-i să completeze
__________________________. Odată am făcut
propoziţiile. După ce toţi au terminat de scris,
un lucru foarte interesant şi acela a fost _______
invită-i să prezinte răspunsurile pe rând. Alte ________________________ _______________
modalităţi de prezentare pot fi : (1) colectează ____________________. Membrii familiei mele
toate foile şi apoi redistribui-le, iar participanţii sunt __________________ _________________
să încerce să găsească autorul fi şei, după care __________________. Dacă aş schimba un lucru
să-l prezinte grupului; (2) participanţii îşi pot la mine, cred că ar fi ______________________
împărtăşi răspunsurile în perechi, iar apoi fi ecare _____________________________. Totuşi sunt
va prezenta grupului fi şa partenerului. foarte bucuros / bucuroasă să fi u astăzi aici pentru
că ______________________________________
________. Aş vrea să mă asociez cu cei interesaţi
Fişa Eu sunt
în ______________________________________
___. În ceea ce priveşte planurile mele de viitor, aş
1. Eu sunt.............................................................................. vrea să fi u ________________________ într-o zi.
.................................................................................................
2. Cel mai mult îmi place să............................................ PPrreeddiiccţţiiii
82
.................................................................................................
Roagă fi ecare participant să scrie pe fi şe de hârtie 3
3. Dacă aş fi un animal (insectă, pasăre), aş fi ...........
lucruri despre sine, pe care încă nu le-a comunicat
.................................................................................................
grupului. Dacă participanţilor le vine greu să o facă,
le poţi sugera să răspundă la întrebări cum ar fi :
4. Prietenii spun despre mine........................................
Unde ai copilărit?
.................................................................................................
Ce fel de fi lme îţi plac?
5. Dacă aş avea puteri magice, aş................................. Ce pasiuni ai în timpul liber?
................................................................................................. Câte ore dormi, de regulă, noaptea?
Ce ţi-ar plăcea să faci dacă nu ai fi acum
la acest stagiu?
35

--- PAGE 36 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
Amestecă fi şele şi distribuie câte una fi ecărui par- AAmm uunn ssecec rretet
85
ticipant (dacă cineva şi-a primit propria fi şă, o va
schimba cu alta). Roagă participanţii să citească
fi şele şi să ghicească din 3 încercări cine a scris- Spune participanţilor că în continuare vor prezen-
o. Anunţă dinainte ca autorii să nu-şi dezvăluie ta persoana din dreapta lor. Vor avea la dispoziţie
identitatea, chiar dacă au fost ghiciţi. Spune: „Îl un minut pentru a afl a prenumele persoanei, ac-
rog pe adevăratul autor al celor scrise pe această tivitatea preferată, vârsta, interesele şi alte lucruri
fi şă să se ridice în picioare!”. curioase despre aceasta. Anunţă-i apoi că vor di-
vulga un secret „pe care nimeni nu-l cunoaşte” de-
IInntteerrvviiuull spre vecinul lor. Jocul poate începe cu un doritor
83
care va prezenta colegul din dreapta sa. Dacă
nimeni nu doreşte, animatorul poate face prima
Participanţii formează perechi cu o persoană pe prezentare. Este bine ca lucrurile să decurgă re-
care o cunosc cel mai puţin în acest grup şi discută pede şi lejer. Dacă participanţii sunt aşezaţi în
câteva minute. Pot fi puse următoarele întrebări formă de potcoavă, prezentările pot avea loc în
sau altele: „Care este formaţia ta preferată?”, „Dacă faţa sălii. Asigură-te că nu se vor divulga lucruri
ai avea posibilitate să călătoreşti prin toată lumea, care i-ar expune pe unii participanţi.
unde ai prefera să mergi?”, „De ce tema abordată
în cadrul stagiului este o problemă importantă MMââiinniillee vviiii
86
pentru tine?”, „Care sunt aşteptările tale de la
acest stagiu?” etc. Pe rând, perechile se unesc şi
se prezintă în grupuri de 4, 6 şi 8 participanţi, de Aranjează scaunele în două rânduri unul în faţa
fi ecare dată cu perechi noi. celuilalt, la o distanţă de aproximativ 50 cm. Roagă
participanţii să-şi scoată de pe mâni ceasurile, in-
elele, brăţările şi leagă-i la ochi sau spune-le să-şi
ţină ochii închişi. Aşează participanţii unul în faţa
altuia, în aşa fel ca să nu ştie cine se afl ă vizavi.
Anunţă regulile: „Nu aveţi voie să vorbiţi. În con-
tinuare veţi reda prin mâinile voastre toată amp-
loarea sentimentelor pe care le aveţi”, iar apoi daţi
instrucţiuni de genul: faceţi cunoştinţă cu mâini-
le, luptaţi-vă cu mâinile, împăcaţi-vă cu mâinile,
iubiţi cu mâinile, luaţi-vă rămas bun cu mâinile.
După ce dezleagă ochii, discută senzaţiile pe care
le-a avut fi ecare pereche.
PPeerrffoorrmmaannţţaa
87
Într-o discuţie despre „excelenţă”, „calitate” sau alte
IInntteerrvviiuull ddiistst rraaccttiivv
84 subiecte apropiate, comentează că toţi am trăit
acele „momente speciale” ale unei performanţe.
Împarte participanţii în grupuri a câte 3-4 per-
În prima etapă, participanţii se plimbă prin sală
soane şi roagă-i să-şi spună unii altora despre o
şi, când se întâlnesc câte doi, unul „îi ia un inter-
astfel de situaţie recentă. Grupurile vor alcătui o
viu” celuilalt adresându-i o întrebare trăsnită de-
istorie comună despre obţinerea performanţelor
spre persoana acestuia. În etapa a doua fi ecare
pe care o vor povesti sau înscena pentru a o
„reporter” alege cel mai amuzant / neaşteptat
prezenta întregului grup.
răspuns pe care l-a primit şi, pe rând îl comunică
celorlalţi împreună cu întrebarea. Colegii vor în-
cerca să ghicească cui îi aparţine răspunsul.
36

--- PAGE 37 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
PPrrooppoozziiţţiiii MMoonnoolloogg ddee 3300 ddee ssecec uunnddee
88 89
Participanţii formează grupuri de 2-3 persoane După ce participanţii au format grupuri de 4-5
care urmează să completeze propoziţiile din fi şă. persoane, anunţă-i că este timpul unui monolog
Dacă nu dispui de sufi cient timp, poţi dicta sau de 30 de secunde. Fiecare persoană va spune
scrie pe tablă doar câteva din ele. orice doreşte despre sine colegilor din grup.
Opriţi participanţii după 30 de secunde şi o altă
persoană începe să vorbească. Continuă activita-
Fişa Propoziţii
tea până când fi ecare persoană a avut şansa de a
se prezenta.
• Până a veni aici interesul meu cel mai mare era
DDaaccăă aaşş fifi ......
..............................................................................................
90
• Modul în care mi-aş descrie familia este....................
Fiecare participant primeşte câte o fi şă şi scrie pe
...............................................................................................
ea câte o propoziţie de felul următor: „Dacă aş fi
• Lucrul pe care-l ţin minte cel mai bine din şcoală....
un automobil, aş fi ...”, „Dacă aş fi un loc geografi c,
...............................................................................................
aş fi ...”, „Dacă aş fi un animal, aş fi ...”, „Dacă aş fi
• Prietenul meu cel mai neobişnuit este........................ un cântec, aş fi ...”, „Dacă aş fi un obiect, aş fi ...” etc.
............................................................................................... Când toţi au terminat, se strâng fi şele, se amestecă
şi se împart la întâmplare. Participanţii vor încerca
• Lucrul pe care îl preţuiesc cel mai mult.......................
să găsească posesorul fi şei, rugându-i să dea o
...............................................................................................
variantă de răspuns la enunţul din fi şa lor. Când
• Modul meu preferat de a petrece timpul este........... sursa a fost găsită, prenumele ei este scris pe fi şă
............................................................................................... şi fi şa este agăţată pe perete sau pe un panou.
• Lucrul care mă nelinişteşte cel mai mult este............
PPiiaattrraa ffuunneerraarrăă
............................................................................................... 91
• Unele lucruri care mă bucură sunt............................... ((CCiimmiittiirruull vveses eell))
...............................................................................................
• Peste cinci ani sper să ajung.........................................
Distribuie fi ecărui participant fi şe de carton în-
...............................................................................................
doite în jumătate, câte o carioca. Spune-le tuturor
• Lucrul pe care vreau să-l realizez anul aces-
să-şi scrie prenumele pe partea din faţă a fi şei
ta...........................................................................................
(pot fi folosite apelative nostime, diminutive etc.).
• În prima zi când ne-am întâlnit, lucrurile pe care Explică tuturor să-şi schiţeze propriile inscripţii
le-am observat la tine au fost........................................ pentru viitoarea lor placă funerară. Schiţele tre-
buie prezentate printr-o frază scurtă, un cuplet
• De atunci lucrurile care m-au surprins sunt..............
sau o poezie umoristică, care exprimă un co-
...............................................................................................
mentariu asupra vieţii, realizărilor, caracterului,
• Ce-mi place la tine este.................................................. relaţiilor lor cu alte persoane. Exemplele pot de-
............................................................................................... via de la absurd „Ion este mort”, până la afi rmaţii
emoţionante ca „Georgeta, ţi-am spus eu că eram
• Îmi pare că o diferenţă importantă dintre noi este..
bolnav!” Apoi treci la agenda sesiunii, amintindu-
...............................................................................................
le participanţilor că pot circula prin sală în timpul
• Eu cred că lucrul cel mai important pe care pauzelor pentru a analiza inscripţiile funerare ale
l-am învăţat din această discuţie este.......................... altora.
...............................................................................................
37

--- PAGE 38 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
OOgglliinnddaa În loc de fi şa Câte e ora poţi folosi farfurii de plas-
92
tic, desenând pe ele doar cadranul ceasului, fără
a indica cifrele. În locul lor, participanţii vor sc-
Un voluntar care va sta în mijlocul cercului, primeşte rie prenumele persoanei cu care urmează să se
o cutiuţă în care se afl ă „imaginea unui participant întâlnească la ora respectivă.
la seminar” (aceasta se comunică întregului grup).
După ce voluntarul descrie trăsăturile (fi zice, de car-
Fişa Cât e ora?
acter) ale persoanei care este
prezentată, grupul va încerca
să ghicească a cui imagine este
pusă în cutie. Ideea activităţii
constă în faptul că în cutie se
afl ă o oglindă şi persoana se
descrie pe sine însuşi. Dacă
participanţii nu pot ghici pe
cine descrie voluntarul, se invită
un alt participant, care iarăşi se
descrie pe sine. Activitatea este
cu atât mai interesantă cu cât
mai multe persoane vin în cen-
trul cercului.
CCââtt ee oorraa?? DDooaarr oo îînnttrreebbaarree
93 94
Fiecare participant primeşte o foaie pe care este de- Distribuie fi ecărui participant câte o foaie, un
senat un ceas. Grupului i se dă instrucţiunea timp pix şi o bucată de bandă adezivă. Roagă-i să se
de 5 minute să se plimbe prin sală şi să stabilească ajute unii pe alţii să-şi lipească foaia pe spate şi
întâlniri la diferite ore cu diferiţi participanţi. De să înceapă să se plimbe prin încăpere. Fiecare va
fi ecare dată când doi participanţi stabilesc o întâl- scrie pe foile din spate câte o întrebare la care vor
nire, fi ecare scrie prenumele persoanei cu care şi-a să afl e răspunsul de la persoana respectivă. Toţi
dat întâlnire pe fi şa cu ceasul său, în dreptul orei re- participanţii se aşează în cerc şi, pe rând, citesc
spective. După ce toţi şi-au dat întâlnire, anunţă pe întrebările de pe foaia lor şi răspund dacă doresc.
rând câte o oră şi tema fi ecărei întâlniri. Anunţă altă
ÎÎnnrreeggiistst rraarreeaa ppaarrttiicciippaannţţiilloorr
oră şi altă temă la fi ecare 3-5 minute. Exemplu:
95
Ora Tema
Înainte de a intra participanţii în sală, afi şează 20-25
01:00 După mâncare prefer să...
de foi de hârtie pe pereţi. Înseamnă pe fi ecare foaie
02:00 E timpul să mă laud...
o literă din alfabet: A, B, C etc. Participanţii îşi vor nota
03:00 Stilul meu preferat de haine este...
prenumele pe foaia pe care este marcată litera cu
04:00 E timpul pentru bârfe („Se spune că...”) care începe prenumele lor şi vor adăuga un mesaj
05:00 Genul meu preferat de artă... sau un comentariu, dacă doresc. Când 2-5 persoane
06:00 E timpul să visăm... („Dacă aş fi fost...”) s-au adunat în dreptul fi ecărei foi, roagă participanţii
07:00 Animalul meu preferat... din fi ecare subgrup să găsească minimum 3 lucruri
pe care le au în comun. Dacă cineva stă singur, se
08:00 Cum îmi petrec timpul liber...
poate alătura grupului cu litera cea mai apropiată de
09:00 Dintre toate genurile de sport prefer...
a sa sau poate forma un grup cu altă persoană unică.
10:00 Prietenul meu (prietena mea) este...
Când toţi sunt gata, începe prezentările în grupul
11:00 Planuri pentru viitor...
mare. Poţi modifi ca activitatea, scriind pe foi denu-
12:00 Mâncarea mea preferată... miri de raioane, profesii, anotimpul de naştere etc.
38

--- PAGE 39 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
VVâânnăăttooaarreeaa ddee ccoommoorrii Răspunsurile vor fi înscrise în mod haotic, fără a
96
indica ce răspuns şi unde este notat. Când au în-
cheiat, participanţii se unesc în perechi şi încearcă
Transmite participanţilor câte o foaie şi spune-le că să identifi ce care răspuns şi unde este înscris. Ex-
fi ecare trebuie să găsească cel puţin o asemănare emple de întrebări:
şi o deosebire cu cel puţin 8-10 alţi participanţi.
Ce am vrut să devin acum 10 ani?
Poate fi folosită următoarea schemă:
Cu ce vreau să mă ocup peste 10 ani?
Nr. Prenume Asemănare Deosebire Calitatea / lucrul pe care îl apreciez
cel mai mult la mine este...
1. Vasile a crescut în nu-i place
Calitatea / lucrul pe care îl apreciez
oraşul Bălţi sportul
cel mai mult la alţii este...
2. .......... ................. ..............
Ceea ce îmi displace să fac este...
LLaa ccee bbuunn?? SSccuuttuull mmeeuu
97 100
Roagă participanţii să stea sau să şadă în cerc. Aruncă Distribuie fi ecărui participant câte o foaie şi ma-
o minge cuiva la întâmplare. Persoana care o prinde, teriale de desenat şi roagă-i să schiţeze o schemă
se ridică, îşi spune prenumele şi exprimă o calitate, similară celei din desen. Apoi spune-le să reprez-
o preferinţă proprie, ceva despre organizaţia sa (o inte în spaţiile de pe scut următoarele lucruri:
activitate, un proiect). Ceilalţi întreabă „La ce bun?”.
ceva ce caracterizează o recentă performanţă
Atunci persoana transformă lucrul exprimat într-un
personală;
avantaj, un benefi ciu sau spune ce înseamnă acea
ceva ce ştiu doar foarte puţine persoane
activitate / proiect pentru tinerii /copiii din comu-
despre tine;
nitatea sa. Apoi persoana aruncă mingea altcuiva.
Repetă procedeul atât cât îţi permite timpul. un simbol al felului în care îţi place să-ţi
petreci timpul liber;
HHaaii ssăă ddiissccuuttăămm
98 ceva la care te pricepi foarte bine;
ceva ce îţi rezumă motto-ul personal;
Spune participanţilor să se apropie de cineva cu care
eroul preferat.
încă nu a reuşit să facă cunoştinţă, să comunice sau
După ce toţi au terminat, propune-le să formeze
să lucreze împreună. Anunţă-i că vor avea 5 minute
echipe a câte 3 persoane (preferabil cu cei cu care
pentru a le zice partenerilor ceva despre propria lor
nu se cunosc) şi să încerce să afl e ce reprezintă scu-
persoană. Ei pot discuta despre orice, de exemplu
turile altora. Mai târziu, invită câţiva participanţi sau
ocupaţie, serviciu, interese, familie, vocaţii, îndeletniciri.
pe toţi să-şi descrie scuturile în faţa întregului grup.
După ce timpul a expirat, o persoană din perechea care
începe se aşează pe scaun, iar cealaltă – stă în picioare
Fişa Scutul meu
la spatele său. Participanţii adresează întrebări celui de
pe scaun (orice este neobişnuit, hazliu, interesant etc.,
dar nu jenant), dar răspunde partenerul său care stă
în picioare. Apoi cei doi se schimbă cu locurile. Jocul
continuă cu o altă pereche.
PPaallmmaa
99
Împarte participanţilor câte o foaie şi roagă-i să-şi
deseneze conturul palmei în centru. Apoi, în interi-
orul fi ecărui deget vor da răspuns la cinci întrebări.
39

--- PAGE 40 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
FFllooaarreeaa bună carte recent citită, fi lmul preferat (sau actorul
101
/ actriţa), vacanţa ideală etc. Utilizând votarea prin
ridicarea rapidă a mâinii, alege 5-6 enunţuri ce sunt
Fiecare participant primeşte câte o fi şă Floar- cel mai tare susţinute de toţi membrii grupului.
ea şi îşi scrie prenumele pe ea. În fi ecare petală Distribuie participanţilor câte o foaie şi o carioca.
participanţii notează câte un lucru despre sine. Cei Spune-le să-şi scrie numele pe partea de sus a foii,
care doresc îşi pot colora fl orile. După prezentări, să noteze cele 5-6 enunţuri în partea stângă şi apoi
poate fi organizată o expoziţie de fl ori. Poţi în- să răspundă la ele. Acum (şi aceasta poate produce
curaja participanţii să deseneze fl orile singuri. râsul), foloseşte bandă adezivă sau ace de siguranţă
pentru a lipi foaia de umerii participanţilor (ei vor
Fişa Floarea arăta ca nişte panouri mobile de afi şaj). Apoi spune-
le să se plimbe prin sală şi să-şi descopere colegii.
Încurajează şi studierea lucrurilor ce nu sunt scrise.
Ce categorii noi de informaţie ar mai vrea să cer-
ceteze (şi să destăinuiască!) dacă ai repeta activita-
tea mai târziu?
TTaaxxiiuull
104
Roagă participanţii să-şi imagineze că sunt taxi-
uri. Spune-le că se vor mişca prin sală, făcând
cunoştinţă unii cu alţii. Explică regulile:
când muzica începe să cânte, toţi se mişcă;
când aud un fl uierat, taxiurile intră
SStteeaauuaa
în coliziune cu alte taxiuri. Numărul de şoferi
102
din coliziune va fi determinat de numărul
de fl uierături auzite;
Împarte fi ecărui participant câte o foaie de hârtie
şi un creion sau o carioca de o culoare diferită, în timpul coliziunii, şoferii se vor cunoaşte
pentru a accentua faptul că fi ecare este unic. între ei;
Anunţă participanţii că urmează să-şi reprezinte
când participanţii aud un alt fl uierat,
personalitatea printr-o stea. Fiecare îşi va desena
ei continuă mişcările;
propria stea, alegând 7-10 caracteristici impor-
tante ale personalităţii sale şi scriind fi ecare din de fi ecare dată se intră în coliziune cu alte
ele într-o rază separată a stelei. Roagă participanţii persoane.
să meargă în cerc şi să-şi compare stelele. Când
cineva va găsi o altă persoană care are aceeaşi
Include muzica. După 30 secunde, fl uieră de 3 ori
rază, va scrie numele acelei persoane lângă raza
şi opreşte muzica. Acordă-le 30 secunde pentru
respectivă a stelei sale.
ca să facă schimb de informaţie. Include din nou
muzica. Repetaţi procesul până la 5 fl uierături.
PPaannoouull mmoobbiill ddee aafifi şşaajj
Fluieratul poate fi înlocuit cu o bătaie din palme
103
sau cu lovitura într-un obiect.
Spune grupului că are posibilitatea să-şi schiţeze sin-
CCoommpplliimmeennttee
gur sesiunea pe parcursul căreia vor face cunoştinţă. 105
Roagă-i să propună elementele majore pe care ar
vrea să le afl e despre ceilalţi participanţi. Scrie toate
Spune participanţilor că este o bucurie când ofer-
ideile, astfel ca toţi să le vadă. Exemplele pot include:
im cuiva complimente şi că este plăcut şi pentru
mâncarea preferată, necazul cel mai mare, cea mai
cel care le primeşte. Roagă-i să discute 1-2 min-
40

--- PAGE 41 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
ute cu o persoană pe care o cunosc cel mai puţin avea asemănări. Roagă acei participanţi să ridice
din acest grup. După ce fac cunoştinţă mai bine, mâinile în sus, să strige „Sunt unic!” şi să se alăture
fi ecare va alcătui o felicitare, un mesaj, un compli- unui grup. Poţi folosi lista de mai jos pe care o vei
ment pentru a-l oferi partenerului. După aceasta completa pe parcurs:
se vor duce la alte persoane şi vor îndeplini acelaşi
Culoarea părului Culoarea ochilor Mărimea încălţămintei
lucru. Felicitările pot fi aceleaşi sau pot fi alcătuite
altele pentru o nouă persoană. Culoarea preferată Vârsta Greutatea
Mâncarea preferată Gen de muzică Gen de sport
SSuuppeerrllaattiivveellee
106 Echipa favorită Ţara de vis Emisiunea preferată
IInnffoorrmmaaţţiiee
Participanţii sunt rugaţi să examineze în linişte co- 110
legii şi să se gândească la un adjectiv la gradul su-
perlativ care i-ar descrie în relaţie cu restul grupu-
Roagă participanţii să formeze grupuri a câte 5-6
lui, de exemplu cel mai tânăr, cea mai înaltă, ochii
participanţi. Explică-le că vor avea ocazia să col-
cei mai verzi etc. Pe rând, fi ecare spune adjectivul
ecteze informaţii de la alte persoane. Activitatea se
şi, după posibilitate, îi verifi că veridicitatea.
va desfăşura în câteva runde. Pentru fi ecare rundă
grupul va alege genul de informaţie pe care să-l
GGăăsseeşşttee ccoolleegguull
107 colecteze. Roagă grupurile să se gândească la în-
trebarea „Ce aţi dori să afl aţi despre altă persoană
din sală?”. La semnalul tău, grupurile vor începe
Fiecare participant va primi câte 3 fi şe şi va scrie pe
să pună întrebări persoanelor din alte grupuri. O
fi ecare din ele câte o caracteristică personală sau
modalitate simplă este ca două persoane dintr-
o trăsătură fi zică care îl / o identifi că. Participanţii
un grup să se apropie de alte două din alt grup
nu vor semna fi şele. Animatorul le va aduna într-o
pentru a face cunoştinţă, după care vor acorda pe
cutie, de unde fi ecare apoi va extrage alte 3 fi şe
rând întrebările. Când vei fl uiera a doua oară, toţi
şi va încerca să găsească posesorul caracteris-
se vor întoarce la grupurile lor şi vor face schimb
ticilor. Prenumele persoanei găsite va fi scris pe
de informaţie, după care vor alege alt gen de
fi şă. Când sunt găsiţi toţi participanţii, fi şele vor fi
informaţie pentru a fi colectată. Desfăşoară 4-5
citite întregului grup.
runde (uneori 3 sunt sufi ciente). La fi nal, întreabă
ce informaţii au colectat grupurile. Dacă desfăşori
DDee ttrreeii oorrii
108 sesiunea la o anumită temă, oferă fi ecărui grup
mai multe categorii de informaţie legate de subi-
ectul abordat.
Spune participanţilor că atunci când vor auzi
muzica, vor trebui să înceapă să dea mâna cu alţii
GGhhiiccii cciinnee
şi să facă cunoştinţă. Explică-le că vor avea de 111
găsit trei asemănări cu un participant. Apoi se vor
mişca prin sală pentru a întâlni o altă persoană şi
Înainte de sesiune, roagă participanţii să aducă
a repeta procedura.
o fotografi e a lor de când erau mici (2-7 ani).
Spune-le să nu le arate deocamdată colegilor.
AAvveemm cceevvaa îînn ccoommuunn??
109 Colectează pozele şi agaţă-le pe un perete sau pe
tablă, marcând-o pe fi ecare cu o cifră. Când toate
fotografi ile sunt afi şate, grupul poate încerca să
Anunţă că vei citi câte o caracteristică pe care
ghicească cine este reprezentat pe fi ecare foto-
fi ecare din ei o poate avea în comun cu alţi
grafi e. Discută despre copilăria fi ecăruia, lucrurile
participanţi. Atunci ei ar trebui să găsească
care le plăceau atunci etc. Ca alternativă roagă
imediat o altă persoană care posedă acea
participanţii să aducă fotografi i cu membrii fami-
caracteristică. Explică-le că de fi ecare dată ei tre-
liei şi să ghicească cine şi cărei familii aparţine.
buie să-şi găsească o altă persoană cu care să aibă
ceva în comun. Uneori vor fi persoane care nu vor
41

--- PAGE 42 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
JJooccuull frfr âânngghhiiiilloorr Ce-ţi place mai mult sau mai puţin în legătură
112
cu vârsta pe care o ai acum?
Ce vârstă îţi place mai mult?
Pregăteşte din timp bucăţi de frânghie de diferite
mărimi. Propune participanţilor să aleagă câte o
bucată de frânghie. Sarcina lor este să înfăşoare Apoi, roagă participanţii să formeze perechi cu
toată frânghia pe degetul arătător al unei mâini. o persoană pe care o cunosc mai puţin din acest
La fi ecare înfăşurare a frânghiei persoana trebuie grup. Partenerii vor discuta răspunsurile, identi-
să dezvăluie un detaliu despre sine. fi când asemănări şi deosebiri. La dorinţă, unele
„descoperiri” pot fi împărtăşite în grupul mare.
HHâârrttiiaa iiggiieenniiccăă
113 GGrraafifi ccuull zziilleelloorr ddee nnaaşştteerree
116
Ia un rulou de hârtie igienică şi explică
participanţilor că merg într-o călătorie pentru o Roagă participanţii să se alinieze conform lunilor
zi şi fi ecare trebuie să-şi ia sufi cientă hârtie cât sau anotimpurilor de naştere. Împreună cu ei
să-i ajungă pentru această perioadă. După ce toţi constată în care lună sau în care anotimp s-a adu-
şi-au luat rezerva necesară, spune-le să o taie în nat cel mai mare număr de participanţi şi discută
pătrate şi să împărtăşească un lucru despre sine care ar putea fi cauza.
pentru fi ecare pătrat pe care îl au.
MMoommeennttee sseemmnniififi ccaattiivvee
117
ZZiiuuaa ddee nnaaşştteerree
114
Propune participanţilor să formeze un cerc.
Spune-le participanţilor despre importanţa Spune-le că în această activitate vor afl a fapte im-
sărbătoririi zilelor de naştere – reamintirea şi portante despre fi ecare membru al grupului. Pe
preţuirea unor persoane doar pentru existenţa rând, fi ecare va veni în centru şi va demonstra un
sa. Roagă-i să se plimbe prin sală repetând pro- eveniment important din viaţa sa nu vorbind, ci
pria lună de naştere şi să găsească alte persoane mimându-l. Fiecare va avea 20 de secunde pen-
care să fi e născute în aceeaşi lună. Când toţi s- tru aceasta. După ce participantul a mimat eveni-
au împărţit pe „grupuri lunare”, spune-le să se mentul, grupul încearcă să ghicească ce anume a
aranjeze în ordine crescătoare începând cu luna fost prezentat.
ianuarie. Propune-le să-şi afl e zilele de naştere.
LLuummeeaa,, ţţaarraa,, llooccuull mmeeuu
Întreabă cine a descoperit zile de naştere co-
118
mune. Poţi introduce condiţia ca participanţii să
se găsească doar prin gesturi.
Fiecare participant scrie sau desenează pe o
foaie 5 lucruri din ţara, regiunea, localitatea sa pe
NNăăssccuutt llaa......
115 care le-ar lua cu sine plecând pe o altă planetă.
Apoi, participanţii vor forma grupuri mici pentru
Individual, participanţii refl ectează la ziua, a-şi împărtăşi lucrurile selectate şi a face o listă
luna, anul naşterii lor şi încearcă să răspundă la comună. Urmează prezentările în grupul mare şi
următoarele întrebări: expunerea lucrărilor.
Ce evenimente deosebite s-au întâmplat PPllaaiiuull nnaattaall
119
în acel an / zi / lună?
Când erai copil ce-ţi plăcea şi ce nu-ţi plăcea
Această activitate este binevenită pentru grupu-
în legătură cu ziua / luna în care te-ai născut?
rile în care participanţii sunt din diferite localităţi.
Ce amintiri ai în legătură cu ziua ta de Ajută participanţii să deseneze o hartă, marcând
naştere? hotarele Moldovei pe un poster sau pe perete.
42

--- PAGE 43 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
Invită participanţii să scrie pe hartă denumirea umăr la umăr, ele vor face cunoştinţă; cot la cot –
localităţii de unde vin şi prenumele lor. Roagă-i să vor spune ceva despre familie, prieteni; palmă la
împărtăşească informaţii despre localitatea lor. Poţi palmă – vor povesti despre interesele personale.
adăuga şi alte întrebări: ce aşteptări au de la acest Când vei spune „Pe toate părţile”, participanţii se
eveniment, un scop pentru viitorul apropiat etc. vor uni câte 4 şi vor repeta unirile spate la spate,
faţă în faţă, umăr la umăr, dar fără a vorbi. Repetă
CCââtt ddee rreeppeeddee ssee uuiittăă acţiunea de 3-4 ori. La „Pe toate părţile” puteţi
120
spune şi câte o cifră, astfel încât să se formeze
mici grupuri de 3, 4, 5, 6, 8 persoane. La ultima
Spune participanţilor să se ridice şi să găsească o etapă spuneţi 10 şi urmăriţi învălmăşeala creată.
persoană pe care nu o cunosc şi să facă cunoştinţă.
După câteva minute roagă participanţii din pere- DDaannssuull
122
chi să se întoarcă cu spatele unul la altul, poate
chiar să se îndepărteze puţin. Important este să
nu se întoarcă înapoi sau să discute. Distribuie Participanţii formează perechi, formând un cerc.
participanţilor câte un chestionar. Spune-le că au Când se include muzica, cercul din exterior se va
30 de secunde pentru a completa chestionarul mişca împotriva acelor de ceasornic, iar cel din in-
referitor la partenerul său. După 30 de secunde terior – în direcţie opusă. Participanţii încep să se
perechile se vor reuni şi vor vedea câte răspunsuri mişte şi fac cunoştinţă, spunându-şi prenumele
corecte sunt. şi, dacă reuşesc, şi alte informaţii despre sine.
Fişa Cât de repede se uită LLeeggăăttuurriillee lliippssăă
123
Te rugăm să completezi rubricile de mai jos cu
referinţă la partenerul tău: Roagă participanţii să se deplaseze într-o par-
te a sălii. Explică-le că au ocazia să descopere
Culoarea ochilor...............................................................
legăturile-lipsă pe care le au cu diferite persoane
Culoarea părului.............................................................. din grup. Un voluntar va începe povestind di-
verse lucruri despre sine, de exemplu locuri în
Greutatea........................................................................... care a trăit, meserii, oameni pe care îi cunoaşte
etc. Spune-le că prima persoană care va stabili
Hainele................................................................................
o legătură cu vorbitorul, se va identifi ca drept
Cu sau fără ochelari......................................................... „legătură-lipsă”, se va muta în stânga lui, va expli-
ca legătura şi va continua să povestească despre
Prenumele.......................................................................... sine până când alt membru al grupului va găsi
ceva în comun. Continuă activitatea până când
Numele................................................................................
toţi membrii grupului au găsit legături şi au for-
Alte amănunte.................................................................. mat un cerc închis.
..............................................................................................
AAlleeeeaa ppllecec ăăcciiuunniilloorr
124
PPee ttooaattee ppăărrţţiillee
121 Grupul se împarte în două coloane ce se aranjează
una în faţa alteia (cu faţa unul spre altul, lăsând o
trecere între rânduri). Toţi participanţii vor trece
Propune participanţilor să se ridice şi spune-le
unul câte unul prin această alee improvizată
că atunci când vei fl uiera, fi ecare trebuie să-şi
(alegându-şi un mers şi o plecăciune cât mai
găsească un partener. Vei da pe rând diferite
originală). Ceilalţi îi vor încuraja cu aplauze.
instrucţiuni care trebuie îndeplinite în pereche,
de fi ecare dată cu un alt partener: umăr la umăr,
cot la cot, palmă la palmă. Când perechile sunt
43

--- PAGE 44 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
OOgglliinnddaa mmaaggiiccăă ÎÎmmii ppllaaccii ddeeooaarrecec ee......
125 129
Un voluntar va începe activitatea. Ceilalţi vor Participanţii sunt rugaţi să se aşeze în cerc şi să spună
forma o oglindă unică de dimensiunea unui pe- ce le place la persoana din dreapta lor. Oferă-le timp
rete. Voluntarul stă în faţa oglinzii şi face diverse pentru ca mai întâi să se gândească la întrebare.
mişcări, pe care oglinda le refl ectă cu exactitate.
Când doreşte, persoana se întoarce la locul său, EEşşttii îînn rreegguullăă!!
130
iar altcineva trece în faţă.
VVaappoorraaşşuull Animatorul distribuie participanţilor fi şe şi pixuri. Fiec-
126
are persoană îşi scrie numele pe fi şa sa. Fişele sunt trans-
mise pe cerc, iar participanţii notează câte o remarcă
Doi adulţi ţin de colţuri o pătură, care reprezintă pozitivă despre persoana a cărui nume este indicat pe
vaporaşul, şi o fl utură la o distanţă nu prea înaltă fi şă. Fişele completate sunt restituite posesorilor.
de la podea. Pe vapor este invitat un voluntar. La
rostirea frazei „Marea-i liniştită, e soare şi frumos”, BBiilletet uull
131
toţi participanţii arată cum se bucură de tim-
pul bun pe mare. La un moment dat animatorii
strigă „Furtună!” şi atunci toţi încep să facă multă Alcătuieşte o listă cu însărcinări simple pe care
gălăgie, iar „vaporaşul” se clatină mai tare. Partici- participanţii le vor trage la sorţi la începutul sesiunii
pantul din vaporaş trebuie să strige mai puternic şi le vor îndeplini pe parcurs într-un mod discret,
decât furtuna, adică decât ceilalţi, spunând: „Nu-s fără ca alţii să-şi dea seama. Copiază activităţile
fricos, nu-s fricos! Eu sunt marinarul curajos!”. Pen- pe fi şe separate şi distribuie-le participanţilor. Pe
tru a demonstra jocul, în prima călătorie pe mare parcursul sesiunii reaminteşte-le participanţilor
poate fi trimisă o jucărie de pluş. să îndeplinească sarcina. La sfârşitul sesiunii
revezi însărcinările şi discută despre lucrurile pe
ZZiiuuaa oonnoommaassttiiccăă care le-au descoperit participanţii. Ca alternativă,
127
împarte fi ecăruia o a doua fi şă curată, pe care ei
singuri să înscrie o însărcinare. Colectează fi şele
Grupul alege un „omagiat”. Toţi participanţii îi fac completate de participanţi şi redistribuieşte-le,
cadouri imaginare prin gesturi, mimică şi sunete. astfel ca fi ecare să primească fi şa altuia.
„Omagiatului” i se propune să-şi amintească dacă
a insultat sau a jignit pe cineva vreodată şi dacă Fişa Biletul
da, să-şi ceară scuze acum. Apoi participanţilor li
se oferă posibilitatea să-şi imagineze şi să invent- Dă mâna cu cel puţin Fă complimente la
eze un viitor cât mai plăcut pentru „omagiat”. 5 persoane. cel puţin 5 persoane.
Întreabă 2 persoane Întreabă 4 participanţi
LLaauuddaa ddee uunn mmiinnuutt
128 despre hobby-urile lor. care sunt echipele lor
favorite de fotbal.
Spune participanţilor să facă ceva ce le poate Întreabă 2 persoane Afl ă 3 lucruri deosebite
despre activitatea despre 3 persoane.
părea difi cil. Propune-le să se întoarcă către per-
lor de bază.
soana de alături şi să-i povestească ceva drăguţ
despre sine, adică să se laude timp de un minut. Afl ă despre locurile Afl ă ce cărţi au citit
Întrebaţi apoi participanţii cum se simt, ce părere în care au călătorit 4 persoane din acest
au despre zicala „Lauda de sine nu miroase-a bine”, 3 persoane din acest grup. grup.
când a fost ultima oară când cineva v-a făcut un Întreabă 5 persoane .......................................
compliment sincer, când a fost ultima oară când despre lucrurile pe care .......................................
ei au spus cuiva un cuvânt de apreciere? le pot confecţiona. .......................................
44

--- PAGE 45 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
SSuuss bbaallooaanneellee!! ŞŞttiiaaţţii ccăă ...... ??
132 135
Roagă participanţii să-şi umfl e câte un balon şi Roagă participanţii să se aranjeze într-o linie.
să-şi scrie prenumele pe el. Întinde un cearşaf pe Spune-le că scopul acestei activităţi este de a se
pământ. Staţi cu toţii în cerc. Cu o mână apucaţi o cunoaşte mai bine. Atunci când vei citi o afi rmaţie,
margine a cearşafului şi ridicaţi-o în aer scuturând- cei care răspund afi rmativ, vor face un pas înainte.
o cu forţă. Acum spune participanţilor să-şi arunce După fi ecare afi rmaţie, poţi discuta mai multe de-
baloanele pe cearşaf şi continuaţi să-l ridicaţi lent, talii legate de subiect. Poţi folosi afi rmaţiile din
pentru a le lansa pe toate spre cer, cât mai sus. fi şa Ştiaţi că...? sau alcătui altele.
IInnssttrruummeennttuull mmuuzziiccaall
Fişa Ştiaţi că ... ?
133
Fac un pas înainte cei care:
Înşiră pe podea câteva instrumente muzicale.
Roagă participanţii să aleagă un instrument care S-au născut la 29 februarie.
le place mai mult şi să se apropie de el. Astfel
Au un câine.
se vor forma cercuri în jurul fi ecărui instrument.
Au o pisică.
În interiorul grupurilor, participanţii vor face
cunoştinţă şi vor spune motivul pentru care au Sunt voluntari într-o organizaţie.
ales acel instrument. Apoi vor alege 3 motive cel
Au publicat un articol în presă.
mai des întâlnite în grup. Cineva din grup le va
face cunoscute şi celorlalţi participanţi. Propune Le place pizza.
grupului să interpreteze ceva la instrumentul ales.
Au participat la un concurs.
Dacă nu poţi face rost de instrumente muzicale,
foloseşte desene, imagini decupate sau fotografi i, N-au fost peste hotare.
iar participanţii vor mima o prezentare.
Scriu cântece sau poezii.
CCiinnee eeşşttii?? Au o soră sau un frate.
134
Au mărimea 40 la încălţăminte.
Au muls o vacă.
Roagă participanţii şezând în cerc să facă o listă cu
cel puţin 10 întrebări discrete pe care ar vrea să le ad- Au fost la Chişinău.
reseze colegilor. Sugerează-le să menţină un echili-
Colecţionează ceva.
bru între întrebările de ordin personal, umoristic şi
neobişnuit. Un voluntar va începe citind o întrebare Au participat la vreo emisiune TV sau radio.
din lista sa, la care ceilalţi participanţi vor răspunde
pe rând. Următoarea persoană va citi o altă între-
bare. După ce toţi au citit câte o întrebare, vezi dacă
cineva mai are întrebări care nu s-au pus până acum. GGăăsseeşşttee--ţţii nnuuccaa
136
Doritorii pot adresa întrebări chiar dacă nu le-au scris
pe foaie. O altă modalitate de a desfăşura această
activitate este să propui participanţilor să răspundă Răstoarnă în mijlocul sălii o pungă cu nuci şi
la întrebări în grupuri de 4-5 persoane. Dacă nimeni roagă participanţii să-şi găsească nuca care li se
dintre participanţi nu a întrebat ceva de acest gen,
potriveşte cel mai mult şi care îi reprezintă. După
se poate implica şi animatorul:
ce fi ecare şi-a prezentat obiectul şi a explicat de
Care este cea mai comică situaţie pe care ce l-a ales, întreabă participanţii cum şi-au recu-
ai avut-o în ultimele 2 luni? noscut nuca, dacă au apărut confl icte pentru o
anumită nucă şi cum au fost soluţionate. Iniţiază
Care sunt persoanele vestite cu care
o discuţie despre unicitatea şi similaritatea oame-
ţi-ai dori să stai la o cină?
nilor. În loc de nuci poţi folosi şuruburi, pietricele
Cine este eroul / eroina ta?
sau alte obiecte care se aseamănă mult între ele.
Care este fi lmul tău preferat?
45

--- PAGE 46 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
AAmmeses ttecec ddee sseemmnnăăttuurrii GGooaannaa aavviioonnuulluuii ddee hhâârrttiiee
137 138
Distribuie fi ecărui participant câte o fi şă Amestec Fiecare primeşte câte o foaie pe care scrie câte ceva
de semnături. Scopul lor este să găsească pe ci- despre sine (ocupaţia, culoarea sau fructul preferat,
neva care să-şi scrie prenumele în dreptul fi ecărei componenţa familiei etc.). Participanţii continuă
afi rmaţii din fi şă. Ei se vor apropia de cineva, îi prin confecţionarea unui avion din foaia primită,
vor pune o întrebare şi, dacă răspunsul este „nu”, după care îl aruncă cât mai departe posibil. Fiecare
vor merge la altcineva înainte de a reveni peste ridică un avion care se afl ă cel mai aproape de el /
un timp la aceeaşi persoană cu o altă întrebare. ea şi încearcă să-i găsească proprietarul. După ce
Dacă răspunsul este „da” persoana va fi rugată să- l-a găsit, îl vor ajuta să găsească persoana care este
şi scrie prenumele în dreptul afi rmaţiei. După 10 descrisă pe avionul acestuia. În fi nal toţi se vor găsi
minute se determină persoana cu cele mai multe unii pe alţii, ceea ce devine amuzant.
semnături. Roagă participanţii să spună pe cine
au găsit pentru fi ecare enunţ din fi şă. FFăăccâânndd ccuunnooşşttiinnţţăă
139
Fişa Amestec de semnături
Împarte fi ecărui participant câte o fi şă şi roagă-i să
scrie pe ea mâncarea, animalul, emisiunea, sportul
________________Eu mă spăl pe dinţi de 3 ori pe zi.
şi culoarea preferată. Apoi colectează toate fi şele
şi citeşte pe rând răspunsurile întregului grup.
________________Eu am o gaură în ciorap la
Participanţii vor încerca să ghicească cui îi aparţine
momentul de faţă.
fi şa. Cine îşi cunoaşte cel mai bine colegii?
___________________ Eu privesc emisiuni TV
pentru copii. TTrraannssmmiittee ccoolletet uull
140
___________________ Eu am fost născut la 250
de km de aici.
Animatorul împachetează din timp un cadou mic
___________________ Mie îmi place să joc şah. în multe straturi de hârtie. Pe fi ecare strat este
scrisă o însărcinare sau o întrebare. Exemple de
___________________ Eu cred în drepturile omului.
însărcinări sau întrebări pot fi : „Cântă o piesă”,
„Îmbrăţişează persoana de lângă tine”, „Numeşte
___________________ Eu dansez tangou.
culoarea ta preferată”, „Spune cum te cheamă?”
___________________ Eu nu am dinţi afectaţi de carii. etc. Animatorul poate include o muzică „energică”
sau poate bate din palme. Participanţii transmit
___________________ Eu mi-am petrecut vara
coletul pe cerc sau îl aruncă unul altuia. Când ani-
în tabără.
matorul opreşte muzica sau încetează să bată din
___________________ Eu am mers călare pe cal. palme, persoana care are în mână coletul, des-
face un strat de hârtie şi îndeplineşte însărcinarea
___________________ Eu am o colecţie.
sau răspunde la întrebarea scrisă. Activitatea
___________________ Mie îmi place să ascult muzică continuă până când toate straturile de hârtie
clasică. sunt desfăcute. Cadoul este câştigat de ultima
persoană care îl despachetează.
___________________ Eu citesc Liviu Rebreanu.
PPuutteerreeaa mmiinnggiiii
___________________ Eu fac parte dintr-un cerc /
141
grup / club pe interese.
___________________ Eu plâng privind fi lme. Anunţă participanţii că cel care are mingea,
deţine puterea şi poate adresa oricui din grup o
___________________ Eu mă tem de înălţime.
întrebare discretă, inclusiv cum îl cheamă, dacă
nu ştie. Participanţii îşi transmit mingea unul al-
46

--- PAGE 47 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
tuia, de fi ecare dată întrebând câte ceva şi prim- programe TV şi radio care îmi plac;
ind răspunsurile care îi interesează.
dacă aş câştiga 1000 de dolari cum i-aş
cheltui în felul următor...;
RRooaattaa dduubbllăă
142
lucrurile care mă fac să zâmbesc;
cel mai fericit moment din viaţa mea;
Participanţii formează două grupuri egale. Fiecare
grup se aranjează în cerc, unul în interiorul celuilalt. dacă aş fi altcineva, aş fi ...;
Participanţii stau cu faţa unii la alţii, formând pere-
chi. Cei din cercul interior se vor mişca în direcţia
CCuurrccuubbeeuull ddiivveerrssiittăăţţiiii
acelor ceasornicului, iar cei din exterior – în direcţie
144
opusă. Cercurile se mişcă, iar când se opreşte muzi-
ca, participanţii încearcă să-şi găsească partenerul
Roagă participanţii să formeze două cercuri:
precedent şi amândoi se aşează în pirostrii. Parte-
unul se va plasa în interiorul altuia. Participanţii
nerii din perechile care se aşează ultimele, se
se vor plasa cu faţa unii la alţii, formând perechi.
prezintă reciproc. Jocul continuă până când toţi
La semnalul animatorului, partenerii vor găsi re-
participanţii s-au prezentat.
pede un lucru (obicei, comportament, atitudine
etc.) pe care îl au în comun şi o modalitate de a-l
CCaarruusseelluull
143 exprima. Modalitatea de exprimare o poţi lăsa la
libera lor alegere sau poţi sugera de fi ecare dată
Participanţii formează două cercuri, unul în interi- alta: „Cântă un cântec!”, „Mimează!”, „Compune o
orul altuia şi se plasează faţă în faţă cu o persoană. poezie din doua versuri!”, „Exprimă un sentiment
Animatorul anunţă de fi ecare dată o temă de prin gălăgie!” etc.). Când perechile au terminat,
discuţie, iar peste 1 minut cercul din afară se participanţii din cercul exterior vor face doi paşi
mişcă peste 1 sau 2 persoane în stânga sau în în dreapta şi fi ecare pereche nou formată iarăşi va
dreapta. Temele de discuţie pot fi modifi cate în găsi o asemănare şi o modalitate de exprimare a
dependenţă de specifi cul grupului. Exemple: acesteia. Dacă observi că unor participanţi le este
greu să găsească ceva în comun, le poţi sugera:
activităţile mele îndrăgite;
mâncarea preferată, ce nu le-a plăcut la şcoală, fa-
cea mai mare realizare profesională / milia, muzica, obiceiuri, atitudini, opinie politică,
personală; pătrunzând de fi ecare dată tot mai adânc în in-
teriorul „curcubeului”. Partenerii se pot schimba
primul lucru din viaţa mea pe care mi-l
de câteva ori. O sarcină mai complexă ar fi ca
amintesc;
partenerii să caute diferenţele dintre ei, iar apoi
anotimpul preferat; să găsească o situaţie care să-i integreze pe
amândouă.
lucrurile pe care aş dori să le schimb
în comunitatea mea;
genul preferat de sport;
prenumele pe care aş dori să-l port;
locurile în care aş vrea să călătoresc;
preferinţe muzicale;
prima zi de şcoală;
bancul favorit;
modul în care îmi petrec odihna / timpul liber;
prima dragoste;
visurile mele;
47

--- PAGE 48 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
CCooppaaccuull vviieţeţ iiii AArrbboorreellee ggeenneeaallooggiicc
145 148
Roagă fi ecare participant să-şi deseneze „copacul Discută cu participanţii despre conceptul de arbore
vieţii”. genealogic. Întreabă-i dacă s-au gândit vreodată
să-şi facă unul. Oferă-le timp să se gândească şi să-
rădăcinile vor reprezenta familia din care
şi deseneze arborele, arătând până unde în timp
provin şi acele infl uenţe puternice care
se întinde. Roagă-i să se gândească la aspecte ca:
i-au format ca personalitate;
rude care au emigrat în altă tară ori s-au mutat în
tulpina va reprezenta viaţa lor actuală: altă localitate, rude care au emigrat din altă ţară
ocupaţia, familia, grupurile / organizaţiile ori s-au căsătorit în familie; rude care aparţin unei
din care fac parte; minorităţi (etnice, religioase, sexuale) sau care s-
au căsătorit cu cineva care face parte din vreo mi-
frunzele vor reprezenta sursele lor
noritate etc. Când au terminat, invită participanţii
de informare – presa, radioul, televiziunea,
să-şi prezinte arborii în grupuri mici sau în grupul
cărţile, prietenii etc.;
mare şi să-i expună prin sală. Important este ca
fructele vor reprezenta succesele lor, participanţii să dezvăluie doar ceea ce vor, pen-
proiectele pe care le-au desfăşurat, eveni- tru ca nimeni să nu se simtă presat. Discută cu
mentele în care au participat etc.; participanţii, folosind întrebări de felul: de ce s-au
mutat rudele tale în altă ţară? Crezi că e normal
mugurii vor reprezenta speranţele lor de viitor.
să se ridice bariere faţă de nevoile oamenilor de a
găsi alte oportunităţi în alte ţări? Te-ai gândit să te
CCiifrfr eellee ddiinn vviiaaţţaa nnooaassttrrăă
146 muţi în altă ţară? Dacă da, cum ai vrea să fi i tratat
la sosire? Cum te-ai simţi dacă nu ai putea să-ţi
practici religia, să vorbeşti limba ta sau să ai mai
Fiecare scrie pe o foaie A4 o cifră care semnifi că ceva
puţine drepturi decât alte persoane?
pentru el / ea. Participanţii îşi agaţă foile în faţă cu
ace de siguranţă sau cu bandă adezivă şi pe rând
CCee--aaii ffăăccuutt??
se ridică sau ies în faţa grupului. Ceilalţi încearcă 149
să ghicească semnifi caţia cifrei pentru persoana
respectivă. Dacă nimeni nu a reuşit să ghicească,
Înainte de începerea jocului alege o dată (de ex-
participantul singur va explica importanţa cifrei.
emplu, ianuarie ’87, vara anului ’90) şi oferă posi-
Numărul de încercări poate fi limitat.
bilitate fi ecărei persoane să spună unde era şi ce
făcea pe data respectivă.
CCooppăăcceelluull mmeeuu
147
CCooppiillăărriiaa mmeeaa
150
Fiecare participant desenează un copac, cel
care îi place cel mai mult (ca specie), cu rădăcini,
Participanţii formează grupuri a câte 4-6 persoane
trunchi, crengi, frunze şi fructe. La rădăcini va
şi discută despre copilăria lor. Le poţi sugera
scrie calităţile şi capacităţile pe care le are. Pe următoarele şi alte întrebări:
crengi şi trunchi – calităţile pozitive, lucrurile
La ce vârstă te-ai dus la şcoală?
frumoase pe care le face. Frunzele şi fructele vor
reprezenta succesele şi triumfurile sale. Apoi se Cine mai trăia în familia ta?
organizează o „expoziţie”, fi ecare prezentându-şi
Ce fel de educaţie religioasă ai primit
copacul. Ceilalţi sunt încurajaţi să numească şi
în familia ta?
alte caracteristici ale persoanei. La sfârşit întreabă
participanţii dacă ei consideră că se apreciază su- Ai muncit când ai fost copil?
fi cient, dacă ceilalţi au descoperit lucruri pe care
Ce jocuri iţi plăceau şi ce poveşti ascultai?
ei nu le-ai inclus, cum s-au simţit, le-a fost uşor
sau greu etc.
48

--- PAGE 49 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
Ce îţi plăcea să faci cel mai mult? participanţii se vor gândi la relaţia dintre aceste
aspecte diferite, care pot fi vizualizate unindu-le
A trebuit să ai grijă de fraţii şi surorile mai mici?
prin linii şi săgeţi de diferite culori. În grupuri a
Întreabă participanţii ce a fost interesant în com- câte maxim 5 persoane, participanţii sunt invitaţi
pararea diferitelor copilării, cum mediului social să-şi dezvăluie ideile. Le poţi sugera să discute
sau politic a infl uenţat asupra lor. despre cum ne vedem pe noi înşine, cum ne văd
ceilalţi, ce ne infl uenţează, cum se schimbă mod-
LLiinniiaa vviieţeţ iiii ul nostru de percepere şi atitudinile de-a lungul
151
timpului şi sub infl uenţa căror factori, ce fac în
legătură cu trăsăturile pe care nu le plac la ei înşişi
Distribuie fi ecărui participant câte o foaie şi şi de unde provin acestea, ce legaturi pot face în-
un pix. Lucrând individual, fi ecare va desena tre diferitele aspecte?
o linie orizontală de-a lungul paginii. Explică
participanţilor că punctul din stânga de la care LLuuppttâânndd ccuu uurrssuull
154
au început reprezintă naşterea lor, iar punctul de
la mijlocul liniei – prezentul. Roagă participanţii
să plaseze între aceste două puncte cele mai im- Descrie o scenă în care o persoană merge singură
portante evenimente care au avut loc în viaţa lor. prin pădure şi întâlneşte un urs. Roagă participanţii
Sugerează-le câteva posibile evenimente (leg- să dea un răspuns alcătuit dintr-un singur cuvânt
ate de naştere, grădiniţă, schimbarea clasei sau care ar arăta ce ar face ei în asemenea situaţie.
a casei, excursii, boli, apariţia unor noi ocupaţii Înregistrează toate răspunsurile pe o coală mare
sau interese etc.) doar dacă unor participanţi le de hârtie. Apoi dezvăluie faptul că răspunsurile
este difi cil să înceapă. Din punctul care reprezintă date sunt de asemenea feluri în care reacţionăm
prezentul, propune-le să indice eveniment- la „urşii” cu care ne întâlnim zilnic – problemele cu
ele care pot avea loc în viitorul lor, aşa cum şi le care ne confruntăm.
doresc sau le planifi că ei. Roagă participanţii să
VViissuurriillee nnooaassttrree
formeze perechi şi să-şi prezinte unul altuia liniile
155
vieţii. Încurajează-i să discute diferenţele dintre
trecuturile lor şi planurile de viitor.
Ajută participanţii să formeze grupuri a câte 5-6
RRââuull vviieţeţ iiii persoane. Oferă-le câteva minute să refl ecteze
152
asupra viitorului lor, în termeni de familie, slujbă,
interese, dezvoltare personală, drepturi civile etc.
În perechi, participanţii vor discuta momen- Apoi roagă-i să-şi dezvăluie în grupuri aspiraţiile
tele principale, perioadele difi cile din viaţa lor. şi visurile. Distribuie-le materiale şi propune-le să
Informaţia primită de la partener va fi desenată reprezinte visurile comune pe o coală de hârtie.
sub forma unui „râu al vieţii”. După aceasta Invită grupurile să-şi prezinte pe rând posterele
participanţii vor prezenta viaţa partenerului său sau concluziile în grupul mare. Continuă, rugând
întregului grup. participanţii să menţioneze individual sau pe gru-
puri, câte 3 lucruri care îi împiedică să-şi realizeze
FFaaţţăă îînn ffaaţţăă ccuu ppeerrssoonnaalliittaatteeaa aspiraţiile şi 3 lucruri concrete pe care ei, ca grup,
153
le-ar putea face pentru a vedea o parte din visu-
rile lor împlinite. Întreabă participanţii cum s-au
Fiecare participant primeşte câte o foaie A4 şi simţit în timpul activităţii şi ce le-a plăcut, ce i-a
un pix pentru a-şi desena profi lul feţei. Apoi surprins, dacă ei consideră că toată lumea are
participanţii se vor gândi la câteva elemente ale dreptul să-şi împlinească aspiraţiile, dacă unii au
identităţii lor (familia, naţionalitatea, educaţia, mai multe şanse decât alţii, cine sunt aceştia şi de
sexul, religia, apartenenţa la diferite grupuri etc.) ce sunt favorizaţi, este corect aceasta, cum se pot
care vor fi plasate în interiorul feţei desenate, şi la sprijini reciproc pentru a învinge piedicile şi pen-
cum îi văd ceilalţi, elemente care vor fi reprezen- tru a-şi îndeplini visurile.
tate în jurul feţei desenate. La următorul pas,
49

--- PAGE 50 ---
855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI
SSoossiirrii şşii ppllecec ăărrii fi ce pe cele care ar vrea să le păstreze, adăugându-
156
le la „Sosiri”, şi care dintre ele ar vrea să le schimbe
sau să le omită şi să le înscrie la rubrica „Plecări”.
În această activitate participanţii vor întocmi Întreabă grupul dacă cineva are o opinie de ce
două liste de comportamente pe care ar dori să au fost selectate anume cuvintele sosiri şi plecării
le achiziţioneze şi pe care ar dori să le modifi ce. pentru această activitate.
Activitatea poate fi folosită la începutul unei se-
siuni sau a unui program de lungă durată sau Fişa Amestec de semnături
la sfârşitul lui, atunci când participanţii sunt
predispuşi să se gândească la comportamentul
lor şi la schimbările pe care ar dori să le facă. Dis-
tribuie fi ecărui participant câte o copie a fi şei So-
siri şi plecări. Explică-le că atunci când analizăm
comportamentul nostru, de fapt ne asumăm şi
responsabilitatea pentru a decide dacă dorim
să schimbăm ceva şi cum putem face aceasta.
Roagă participanţii să se gândească ce compor-
tamente personale ar dori să achiziţioneze şi să
le scrie fi şa primită în rubrica „Sosiri”. Apoi se vor
gândi la acele comportamente pe care ar dori să
le schimbe şi le vor nota în rubrica „Plecări”. Când
au terminat, propune-le să poarte o mică discuţie
cu vecinii lor despre acele comportamente. Dacă
desfăşori activitatea la fi nele unui eveniment, o
sarcină suplimentară ar putea fi ca participanţii să
discute despre comportamentele care şi-au făcut
apariţia pe parcursul evenimentului şi să le identi-
50