- Remove obsolete documentation files (DEPLOYMENT.md, PLAN_IMPLEMENTARE_S8_DETALIAT.md, README.md) - Add comprehensive extraction pipeline with multiple format support (PDF, HTML, text) - Implement Claude-based activity extraction with structured templates - Update dependencies and Docker configuration - Reorganize scripts directory with modular extraction components - Move example documentation to appropriate location 🤖 Generated with [Claude Code](https://claude.ai/code) Co-Authored-By: Claude <noreply@anthropic.com>
311 lines
18 KiB
Plaintext
311 lines
18 KiB
Plaintext
SOURCE: /mnt/d/GoogleDrive/Cercetasi/carti-camp-jocuri/1-Mental_Health_War_RO_9-martie-2022.pdf
|
|
CONVERTED: 2025-01-11
|
|
==================================================
|
|
|
|
|
|
--- PAGE 2 ---
|
|
Psihoterapeut psihanalitic Liana Dumitru
|
|
Psihoterapeut psihanalitic Andreea Talmazan
|
|
Sănătatea mintală
|
|
în vreme de RĂZBOI
|
|
GGhhiidd ddee ggeessttiioonnaarree aa eemmooțțiiiilloorr ccooppiiiilloorr șșii
|
|
aaddoolleesscceennțțiilloorr ddiinn zzoonnee ddee ccoonnfflliicctt șșii aallee cceelloorr
|
|
ddiinn ttaabbeerreellee ddee rreeffuuggiiaațții ((pprroobblleemmee șșii ssoolluuțțiiii))
|
|
În parteneriat cu Vital Voices Global Partnership
|
|
București - Martie 2022
|
|
|
|
--- PAGE 3 ---
|
|
Binele mereu învinge pentru că
|
|
puterea adevărului și a iubirii este infinită
|
|
5 direcții de intervenție
|
|
• Crearea sentimentului de siguranță
|
|
• Inducerea sentimentului de calm
|
|
• Creșterea sentimentului de eficiență/eficacitate personală și comunitară
|
|
• Trăirea sentimentului de a fi în conexiune cu ceilalți
|
|
• Sădirea și creșterea sentimentului de speranță
|
|
Ce și cum le vorbim copiilor și adolescenților despre război
|
|
• Le spunem adevărul folosind cuvinte simple adaptate fiecărui nivel de vârstă
|
|
• Oferim informații exacte, dar nu în exces
|
|
• Evităm dihotomia: bine-rău, alb-negru. Punem accentul pe optimism
|
|
Realitate:
|
|
Copiii și adolescenții expuși unor violențe extreme rareori și
|
|
cu greutate reușesc să exprime ceea ce simt.
|
|
Important:
|
|
În situație de criză, de șoc puternic conectarea în aici și acum e importantă.
|
|
Fiți conștienți de ce se întâmplă în corpul vostru. Observați lucrurile din jur și
|
|
numiți-le în gând sau cu voce tare. Observați culorile din jurul vostru și numiți-le
|
|
în gând sau cu voce tare. Dacă cei din jur sunt în stare de criză, în stare de șoc puternic
|
|
ajutați-i să se conecteze în aici și acum numind obiectele din jur și culorile. Să aveți
|
|
pungi de hârtie asupra voastră să le folosiți în astfel de momente pentru respirație.
|
|
|
|
--- PAGE 4 ---
|
|
Atitudini utile:
|
|
• Identificați și numiți clar emoțiile pe care le pot simți copiii și adolescenții.
|
|
Spuneți-le „văd că te simți nesigur, furios, speriat, supărat, îngrijorat etc.”
|
|
Este important pentru ei să simtă că sunt văzuți și înțeleși.
|
|
• Evitați generalizările și dihotomiile. Vorbiți despre oamenii care ajută, despre medici
|
|
și asistente, despre voluntari. Amintiți-le sau rugați-i să-și amintească momente
|
|
în care ei au oferit ajutor altor persoane și cum s-au simțit.
|
|
• Chiar dacă vreți să fiți în permanență informați despre ce se întâmplă, încercați
|
|
să nu expuneți copiii și adolescenții la fluxul de informații. Ei oricum se informează
|
|
prin dispozitivele pe care le au. Încercați să vorbiți despre ceea ce știu.
|
|
• Nu le ascundeți adevărul. Dar explicați-le ce știți în cuvinte pe înțelesul lor. Nu intrați în detalii
|
|
copleșitoare. Puneți accentul pe căutarea de soluții imediate pentru a fi în siguranță.
|
|
• Nu-i împovărați cu gândurile și emoțiile pe care le trăiți, dar nu vă feriți să recunoașteți că le aveți.
|
|
• Recunoașteți față de ei ce emoții și sentimente aveți. Astfel se vor simți înțeleși.
|
|
Dar spuneți-le și ce faceți ca să le gestionați (vedeți partea cu activități).
|
|
• Încercați să restabiliți o rutină care să fie adecvată contextului. Aduceți în noua rutină
|
|
cât mai multe elemente din viața de dinaintea evenimentelor. Construiți împreună
|
|
cu copiii și adolescenții un program de activități.
|
|
• Creați coduri de urgență. Atunci când se simt în pericol să spună un singur cuvânt
|
|
din care să înțelegeți exact ce se întâmplă cu ei.
|
|
• Îmbrățișați-vă unii pe alții ori de câte ori e nevoie. Folosiți acest gest când cei mici
|
|
au nevoie. Întrebați-i pe adolescenți dacă au nevoie de o îmbrățișare. Și nu vă sfiiți
|
|
să le cereți o îmbrățișare atunci când voi aveți nevoie sau când ei simt anxietate.
|
|
|
|
--- PAGE 5 ---
|
|
Numiți emoțiile.
|
|
Emoții prezente
|
|
Frica
|
|
În special frica de anihilare, de moarte, de necunoscut, de viitor. Poate fi
|
|
recunoscută și exprimată în cele mai multe cazuri. În cazul copiilor mici se
|
|
ascunde în spatele furiei și generează agresivitate. Este prezentă frica separării de
|
|
părinți sau îngrijitori, de persoanele în care au cea mai mare încredere.
|
|
Perspectiva de a rămâne singuri și neprotejați este cea care le generează cele mai
|
|
multe gânduri, întrebări și emoții.
|
|
Vinovăția
|
|
În special cei mici se simt vinovați pentru situația în care au ajuns împreună cu
|
|
familia lor. Pot dezvolta ideea că situația în care se află li se datorează pentru că „nu
|
|
au fost cuminți”. Poate să apară și la adolescenți și la adulți dacă se gândesc că nu au
|
|
luat deciziile potrivite la un moment dat în trecutul apropiat sau îndepărtat. Își pot
|
|
reproșa lipsa de reacție sau lipsa de implicare.
|
|
Neputința
|
|
Întâlnită în special la adolescenți. Nu își pot ajuta părinții, nu-și pot ajuta frații și
|
|
surorile, nu-și pot ajuta prietenii. Oricât de mult și-ar dori, nu găsesc soluții.
|
|
Există riscul, în acest caz, să apară gânduri suicidale pe care este important să le
|
|
conștientizeze, să le exprime, să le vorbească cu un adult.
|
|
Apare și la adulții care au în grijă copii, adolescenți sau bătrâni.
|
|
|
|
--- PAGE 6 ---
|
|
Rușinea
|
|
Poate fi prezentă la orice vârstă și este asociată cu situația în care se află (fie că
|
|
sunt în adăposturile din subteran, fie că sunt în taberele de refugiați). Faptul că au
|
|
lăsat tot ce știau în urmă îi face pe cei mai mulți copii, adolescenți și pe unii adulți
|
|
să se simtă rușinați pentru abandonul pe care au fost nevoiți să îl facă.
|
|
Agresivitatea
|
|
Apare la fiecare categorie de vârstă și însoțește sentimentele de rușine, furie,
|
|
vinovăție și neputință. Se poate manifesta fizic sau verbal, însă ținta reală nu este cea
|
|
din proximitate, ci este fantasmată. Copilul, adolescentul sau adultul își dorește să
|
|
distrugă cu agresivitatea sa „dușmanul”, cel care l-a adus în situația respectivă.
|
|
Furia
|
|
Este generată de frustrarea că nu pot fi de ajutor, că au fost rupți din mediul lor și
|
|
din rutina zilnică, că își pierd membri familiei, prietenii. Pot fi furioși pentru că sunt
|
|
nevoiți să stea în mediu străin sau cu orele într-un singur loc. Se simt agresați și
|
|
neputincioși să reacționeze concret.
|
|
Confuzia
|
|
Apare în situații de stres, însoțită de sentimentul de dezorientare în spațiu-timp,
|
|
de amorțire a minții și de incapacitatea de a lua decizii.
|
|
Umilință
|
|
Asociat cu sentimentul de neputință. Este un puternic sentiment de inferioritate în
|
|
care gânduri despre lipsa de valoare personală, despre inutilitatea supraviețuirii sau
|
|
gândurile suicidale sunt prezente.
|
|
|
|
--- PAGE 7 ---
|
|
Manifestări care pot fi prezente
|
|
Atac de panică
|
|
Insomnie
|
|
Somn cu întreruperi frecvente
|
|
Vise/Coșmaruri
|
|
Agresivitate manifestă
|
|
Depresie
|
|
Enurezis
|
|
Somnambulism
|
|
PTSD
|
|
|
|
--- PAGE 8 ---
|
|
Exemple de activități
|
|
Desenele
|
|
Sunt foarte utile pentru toate vârstele. De cele mai multe ori copiii, adolescenții,
|
|
dar chiar și adulții nu găsesc cuvintele optime pentru a descrie ceea ce trăiesc, ce
|
|
simt sau ce gândesc. Prin desen pot fi exprimate cele mai intime și mai dificil de
|
|
tradus emoții și gânduri. Mecanismul este simplu, prin desen sunt expulzate din in-
|
|
terior aceste emoții și gânduri ceea ce are ca efect scăderea în intensitate a acestora.
|
|
Continuă povestea
|
|
Se poate realiza în 2+ persoane. Cineva spune o propoziție, iar cealaltă sau
|
|
celelalte (în caz că se realizează în grup) continuă cu o altă propoziție sau frază.
|
|
Se încearcă menținerea poveștii cât mai mult timp. Fiecare dintre participanți să
|
|
spună cel puțin 3 sau 4 propoziții când îi vine rândul. Pot intra în joc pe parcurs și
|
|
alte persoane prezente.
|
|
La început se stabilește ca cineva să îndeplinească rolul de Cronicar.
|
|
Este persoana care va nota fiecare propoziție astfel încât la final întreaga poveste
|
|
să fie „consemnată” într-un document.
|
|
Scopul acestei activități este de elaborare a emoțiilor prin intermediul person-
|
|
ajelor, de găsire de soluții și de rezolvare de conflicte. Stimulează imaginația și
|
|
creativitatea, reduce tensiunea și intensitatea emoțiilor, crește capacitatea
|
|
de cooperare și sentimentul de apartenență.
|
|
|
|
--- PAGE 9 ---
|
|
Tehnici
|
|
de respirație
|
|
Balonul
|
|
Stând într-o poziție confortabilă, cu picioarele încrucișate, se începe cu
|
|
plasarea palmelor căuș în jurul gurii.
|
|
Instrucțiuni: Respiră adânc pe nas și dă aerul afară ușor pe gura,
|
|
îndepărtând mâinile pe măsură ce sufli, ca și cum s-ar umfla un balon.
|
|
Atunci când balonul este umflat (când se termină expirația), respiră normal,
|
|
în timp ce privești balonul cum se ridică spre cer.”
|
|
Exercițiul are ca scop relaxarea, reglarea respirației, inducerea unei stări
|
|
de calm și exersează respirația profundă.
|
|
Respirația dragonului
|
|
Inspirați și ridicați coatele în sus pentru a încadra fața. Expiră, ridicând
|
|
capul în sus, scoțând un sunet șoptit „hah” către cer, ca un dragon care suflă
|
|
foc. În același timp, coboară coatele înapoi în jos, pentru a se întâlni din nou
|
|
în partea de jos până la sfârșitul expirării „hah”. Această tehnică de
|
|
respirație construiește putere și căldură în interior, așa că este un bun
|
|
energizant. Poate ajuta să ne simțim curajoși atunci când suntem nervoși
|
|
sau însuflețiți când suntem obosiți.
|
|
|
|
--- PAGE 10 ---
|
|
Jocuri de rol
|
|
Poziția Supereroului: poziția lui Superman, cu spatele drept, cu mainile
|
|
in sold. Fiecare copil își poate alege eroul preferat și este încurajat să
|
|
mențină poziția, sa respire adanc și sa se gandeasca/ verbalizeze cum/ce ar
|
|
simți eroul.
|
|
Identificarea unui element de siguranță: stabilirea unor locații de
|
|
întâlnire în cazul în care se rătăcesc. Bilețele în buzunar cu date importante
|
|
despre ei: data nașterii, numele și prenumele lor (complete), adresa de
|
|
domiciliu, grupa sangvină, alergii (dacă este cazul, în special la
|
|
medicamente).
|
|
Copacul familiei
|
|
Arborele genealogic realizat în joacă. Se trec toți membrii familiei
|
|
cunoscuți. În cazul orfanilor, se trec prietenii, îngrijitorii, colegii, părinții
|
|
(dacă se cunosc), frații și surorile (dacă se cunosc) și toate persoanele pe
|
|
care copilul le consideră importante și cu care se simte în siguranță. Dacă
|
|
este cazul, se trec și animalele de companie.
|
|
Beneficii: crește sentimentul identității de sine, sentimentul de
|
|
siguranță, crează ancore psihice, întărește legăturile cu persoanele
|
|
apropiate, creează sentimentul sperantei și ideea că nu este singur.
|
|
Jurnal
|
|
O metodă utilă pentru adlescenți și adulții care au copiii în grijă. Se
|
|
poate folosi orice bucată de hârtie aflată la îndemână în lipsa unui caiet sau
|
|
agendă.
|
|
Se scriu gândurile exact așa cum vin, fără analiză morală, fără
|
|
încercarea de a filtra sau cosmetiza gândurile și/sau emoțiile pe care le simt.
|
|
Se scrie până în momentul în care simt că au golit mintea și că starea de
|
|
|
|
--- PAGE 11 ---
|
|
apăsare sufletească dispare. Pot intermedia asta și pentru copii preșcolari.
|
|
Le oferă spațiu în „jurnalul” adultului sau adolescentului.
|
|
Copiii mici spun ce simt și ce gândesc și ce vor să fie
|
|
trecute/consemnate în jurnal.
|
|
Jurnalul să poarte un nume. Ex: Jurnalul lui X, Jurnal de amintiri, Jurnal
|
|
pentru mai târziu etc.
|
|
Povești
|
|
Poveștile au avut întotdeauna un rol tămăduitor. Rolul lor este acela
|
|
de a transmite mesajul că mereu binele este cel care învinge, că eroii
|
|
primesc întotdeauna ajutoare și că, pentru a-și atinge scopurile, lucrează în
|
|
echipă. Sunt utile orice povești, populare sau literare, care să pună în
|
|
evidență calități ale eroilor precum curajul, istețimea, prietenia, empatia etc.
|
|
A spune povești (sau ale citi) ajută la mutarea atenției de la situația
|
|
prezentă, echilibrarea emoțională, restabilirea încrederii în sine și în cei din
|
|
jur.
|
|
Jucăria de pluș
|
|
Este important ca fiecare copil, dar chiar și adolescent sau adult, să aibă
|
|
propria jucărie/animal de pluș care poate fi folosit și în cazul momentelor
|
|
de panică. Copiii pot fi încurajați să strângă tare, tare la piept animăluțul de
|
|
pluș de fiecare dată când simt frică, durere, neputință, furie etc.
|
|
Ora de Free Hugs
|
|
(Stabilesc în comun o oră de îmbrățișări la care participă toți cei
|
|
prezenți - copiii și îngrijitorii lor.)
|
|
Dacă ies afară să îmbrățișeze copacii. Este o modalitate populară,
|
|
dovedită științific, că eliberează tensiunile din corp, reduc în intensitate
|
|
stările de anxietate, de furie, de nesiguranță.
|
|
|
|
--- PAGE 12 ---
|
|
Ritual de îndepărtare a emoțiilor negative
|
|
Dacă ies afară, să îngroape în pământ cutii în care pun bilețele cu
|
|
emoțiile negative, cu coșmaruri etc. Fiecare copil, adolescent și adult scrie
|
|
pe o bucată de hârtie emoția cea mai puternică pe care o simte și de care
|
|
vrea să scape. Apoi toate bilețelele se pun într-o cutie de carton (sau o
|
|
pungă de hârtie) și o îngroapă în cadrul unui ritual.
|
|
Mișcare fizică (în măsura posibilităților)
|
|
Este una dintre metodele cele mai eficiente pentru scăderea tensiunii
|
|
din corp, care contribuie la echilibrarea emoțional și la eliberarea de
|
|
gândurile negative. Exerciții simple de gimnastică, făcute chiar în grup,
|
|
sunt utile pentru toate categoriile de vârstă.
|
|
Shaky dance
|
|
Dacă este posibil poate fi folosită o melodie antrenantă. Copiii vor fi
|
|
încurajați să-și scuture mainile, brațele, picioarele, etc, tot corpul. (Pentru
|
|
detensionare și eliberarea anxietatii.)
|
|
Harta inimii
|
|
Să își imagineze ce vor face după ce vor reveni acasă și să stea p
|
|
imaginea aceea cât mai mult timp. Se desenează o inimă și se împarte în
|
|
mai multe segmente. În fiecare segment se trece ceea ce copilul,
|
|
adolescentul și chiar și adultul consideră că este valoros, important pentru
|
|
sine. Sau în fiecare segment scrie sau desenează ceea ce vrea să facă
|
|
imediat ce situația revine la normal, cu cine vrea să se întâlnească, unde
|
|
vrea să ajungă să viziteze, ce vrea să mănânce, ce vrea să învețe nou, ce
|
|
desene vrea să vadă (în cazul copiilor), ce carte vrea să citească, ce lucru
|
|
|
|
--- PAGE 13 ---
|
|
vrea să își cumpere etc.
|
|
Viktor Frankl a arătat că ancorarea într-o imagine a viitorului în care
|
|
viața este în armonie, în care reîntâlnirea cu persoanele dragi, imaginea în
|
|
care face ceea ce îi place ajută la suportarea cu mai mare ușurință a
|
|
mediului ostil, la gestionarea fricii și a neajunsurilor, la echilibrarea
|
|
emoțională și psihică.
|
|
Dă mai departe puiul de pasăre
|
|
Copiii sunt asezati in cerc; un adult (părinte, educator, îngrijitor,
|
|
voluntar) spune o mică poveste despre o dificultate pe care o are un pui de
|
|
pasăre (nu poate zbura, îi este frică de înălțime etc) și îi roagă pe copii să
|
|
spună pe rând câte o încurajare sau apreciere puiului; puiul trece de la un
|
|
copil la altul până se ajunge din nou la primul. De data aceasta, adultul îi
|
|
roagă să îi repete puiului ceea ce i-au spus anterior și la final să adauge
|
|
propriul nume.
|
|
Oul
|
|
Copii stau cu genunchii la piept și cu capul pe genunchi, cu ochii
|
|
închiși. Li se va spune să își imagineze că sunt mici, mici, astfel încât încap
|
|
într-un ou.
|
|
Doar că acest ou este cu totul special, are o coajă foarte foarte puternică.
|
|
Copiii sunt încurajați să verifice cât de tare este coajă și să se rostogolească.
|
|
După ce au testat, adultul îi va încuraja să se liniștească și pe un ton
|
|
șoptit le va spune:
|
|
„Ești mic în interiorul oului și ești total protejat; aici este cald și bine și
|
|
poți respira usor. În interiorul oului este liniște și toată gălăgia de afară nu
|
|
se mai aude.
|
|
În jurul tău simți moale și ușor, ușor corpul ți se relaxează. Ești în
|
|
siguranță. Poți să dormi. Nimic nu-ți va deranja somnul.”
|
|
|
|
--- PAGE 14 ---
|
|
Capsula de urgență
|
|
Se va stabili o zonă pe care o vom denumi „Capsula de urgență” și în
|
|
care orice persoană, indiferent de vârstă, atunci când se așează în acel loc
|
|
are nevoie de ceva sau se afla într-o stare de neliniște, nesiguranță, rău fizic
|
|
(prima menstra pe fond de stres în cazul fetițelor, reacții fiziologice
|
|
generate de stres, anxietate sau atacuri de panică etc). Copiii sunt informați
|
|
ca atunci când observă pe cineva „în capsulă”, să anunțe imediat un adult.
|
|
Ideea acestei acțiuni este aceea de a preveni răspândirea ca o molimă a
|
|
stării de anxietate, de panică etc.
|
|
Adulți - Take five
|
|
Acesta este un cod care poate fi folosit între adulți. Atunci cand unul
|
|
dintre adulti se simte coplesit și simte nevoia de a sta 5-10 minute singur, să
|
|
plângă sau să își elibereze sentimentele, poate spune unui alt adult - i will
|
|
take five - și acesta va ști că este nevoie să îl suplinească. Încurajăm astfel
|
|
de pauze de descărcare.
|
|
|
|
--- PAGE 15 ---
|
|
Bibliografie
|
|
https://www.voanews.com/a/science-health_majority-mental-health-problems-conflict+-zones-
|
|
and-other-emergencies-go-
|
|
untreated/6177391.html#:~:text=A%20survey%20finds%20more%20than,than%20the%20general
|
|
%20population%20worldwide
|
|
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4098699/
|
|
https://www.libertatea.ro/opinii/cum-vorbim-copiilor-despre-razboi-si-moarte-sfaturi-de-la-ex-
|
|
perti-spuneti-le-adevarul-pastrati-rutina-cultivati-ajutorul-4006790
|
|
https://cosmickids.com/five-fun-breathing-exercises-for-kids/
|
|
Mulțumim
|
|
Elenei și lui Andrei pentru desene.
|
|
Iulia Scântei, senatoare PNL și Oana Bîzgan, fostă deputată în Parlamentul României, pentru sprijin.
|
|
În parteneriat cu Vital Voices Global Partnership
|
|
https://www.vitalvoices.org/
|