SOURCE: /mnt/d/GoogleDrive/Cercetasi/carti-camp-jocuri/Ghidul animatorului - 855 de jocuri si activitati.pdf CONVERTED: 2025-01-11 ================================================== --- PAGE 1 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI 8 5 5 ddee JJooccuurrii ssii Activitati Ghidul ANIMATORULUI 1 --- PAGE 3 --- 8 5 5 ddee JJooccuurrii ssii Activitati Ghidul ANIMATORULUI --- PAGE 4 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI Această lucrare apare în cadrul proiectului „Centrul Naţional de Resurse pen- tru Tineri”, implementat de către Asociaţia European Youth Echange Moldova cu sprijinul fi nanciar al Reprezentanţei UNICEF în Moldova din fondurile Guvernului Olandei. Conţinutul ghidului nu refl ectă neapărat opinia fi nanţatorilor. Reproducerea parţială sau integrală a conţinutului acestui ghid este permisă doar cu acordul indicării sursei. La realizarea acestui Ghid au contribuit: Iosif Moldovanu Maria Guzun Claudia Coadă Alexandra Şian Sergiu Tomşa Sorina Cozma Viorel Babii Sergiu Postică Diana Mîrza Marcel Cobîleanu Mihai Grosu Olga Paşcenco Nina Coada Eugenia Chiosa Coperta, design - machet: Ion Axenti Desene: Oleg Culea Ermolenco A. (2001) Chişinău 2005 4 --- PAGE 5 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI CUPRINS INTRODUCERE 12 22 Gimnastica prenumelor 25 63 Detectivul 32 DE CE UN GHID DE JOCURI 23 Câte prenume! 25 64 Trei adevăruri şi un fals 32 PENTRU ANIMATORI? 12 24 Variaţii 25 65 Am făcut ceva ce tu nu ai făcutu 32 25 Identităţi greşite 25 66 Ce avem în comun? 32 AVANTAJELE JOCURILOR 12 26 Contactul vizual 25 67 Acesta sunt eu 33 PREGĂTIREA JOCULUI 15 27 Cuvertura 25 68 Lista cu adjective 33 28 Vecinii 25 69 Discutarea valorilor 33 CUM SĂ FACI JOCURILE SĂ 29 Mă iubeşti? 25 70 Bomboana 33 FUNCŢIONEZE EFICIENT 16 30 Găseşte-l pe... 26 71 Colorează-mi lumea 33 31 Prenumele Zip, Zap, Bum! 26 72 Prezentări ce ne dezvăluie 33 FEEDBACK-UL ÎN JOC 18 32 Bocănilă, Bum-Bum 26 73 Foaia cu autografe 34 ETAPE ÎN DESFĂŞURAREA 33 Iepuraşul 26 74 Întrebări 34 UNUI JOC 19 34 Îţi plac vecinii? 26 75 Autocolaj 34 35 Spaţiul din dreapta mea 26 76 Siluete pe perete 34 JOCURI DE 36 Lămâie, lămâiţă 26 77 Prezintă-te 34 AUTOCUNOAŞTERE, 21 37 Dragostea secretă 27 78 Autoafi rmare 34 DE PREZENTARE ŞI 38 Cutia cu surprize 27 79 Reţeaua 35 DE CUNOAŞTERE 39 Bagheta 27 80 Eu sunt... 35 INTERPERSONALĂ 21 40 Castronul cu fructe 27 81 Câte ceva despre mine 35 41 Coşul cu fructe 27 82 Predicţii 35 1 Cum te cheamă? 22 42 Concentraţia 28 83 Interviul 36 2 Întreaga sală-şi strânge mâna 22 43 Prenumele aplaudat 28 84 Interviul distractiv 36 3 Prinde mingea! 22 44 Aplauze 28 85 Am un secret 36 4 Jonglarea în grup 22 45 Prenumele şi lucrul pe care îl admir 28 86 Mâinile vii 36 5 Jocul prenumelor 22 46 Staţia „Mândrie” 28 87 Performanţa 36 6 Prenumele vecinului 22 47 Mozaic din prenume 28 88 Propoziţii 37 7 Bună ziua! Vă salut! 22 48 Prinde prenumele 28 89 Monolog de 30 de secunde 37 8 Prenume în aer 22 49 Fiecare este lider 29 90 Dacă aş fi ... 37 9 Scris cu corpul 23 50 Bagajul pierdut 29 91 Piatra funerară(Cimitirul vesel) 37 10 Acesta este prietenul meu 23 51 Prezentare fără cuvinte 29 92 Oglinda 38 11 Salutarea 23 52 Ocupaţiile care îmi plac 29 93 Cât e ora? 38 12 Îmi cer scuze, am greşit 23 53 Patru colţuri 29 94 Doar o întrebare 38 13 Prenume / adjectiv / animal 23 54 Seamănă cu mine 30 95 Înregistrarea participanţilor 38 14 Prenume / gest / sunet 24 55 Eu am secrete 30 96 Vânătoarea de comori 39 15 Prenumele care mă descrie 24 56 Asemănări / diferenţe izbitoare 30 97 La ce bun? 39 16 Aplauze, vă rog! 24 57 Culoarea dragostei 30 98 Hai să discutăm 39 17 Prenumele în viteză 24 58 Seminţele 31 99 Palma 39 18 Istoria prenumelui 24 59 Bingo 31 100 Scutul meu 39 19 Trenul prenumelor 24 60 Invitat la recepţie 32 101 Floarea 40 20 Prenumele şi mingea 24 61 Geanta mea e mare 32 102 Steaua 40 21 Obiecte zburătoare 24 62 Obiect important 32 103 Panoul mobil de afi şaj 40 5 --- PAGE 6 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI 104 Taxiul 40 147 Copăcelul meu 48 186 Sacii cu legume 57 105 Complimente 40 148 Arborele genealogic 48 187 Nodul gordian 57 106 Superlativele 41 149 Ce-ai făcut? 48 188 Ridică-ţi colegul 57 107 Găseşte colegul 41 150 Copilăria mea 48 189 Rulada 57 108 De trei ori 41 151 Linia vieţii 49 190 Ceasul 57 109 Avem ceva în comun? 41 152 Râul vieţii 49 191 Descoperirea 57 110 Informaţie 41 153 Faţă în faţă cu personalitatea 49 192 Conducând şi ghidând 58 111 Ghici cine 41 154 Luptând cu ursul 49 193 Grădinarul 58 112 Jocul frânghiilor 42 155 Visurile noastre 49 194 Compasul 58 113 Hârtia igienică 42 156 Sosiri şi plecări 50 195 Schimb de aplauze 58 114 Ziua de naştere 42 196 Aplaudă şi indică 58 115 Născut la... 42 197 O orchestră fără instrumente 58 116 Grafi cul zilelor de naştere 42 JOCURI DE COOPERARE 198 Orchestra invizibilă 59 117 Momente semnifi cative 42 ŞI DE COMUNICARE 51 199 Valurile 59 118 Lumea, ţara, locul meu 42 200 Obiectul vorbitor 59 157 Convieţuirea în grup 52 119 Plaiul natal 42 201 Vijelia 59 158 Microfonul fermecat 52 120 Cât de repede se uită 43 202 Negociază caramelele 59 159 Loteria punctualităţii 52 121 Pe toate părţile 43 203 Mesagerul 60 160 Băţul 52 122 Dansul 43 204 Pictorii 60 161 Codiţele 52 123 Legăturile lipsă 43 205 Detectivul de pantofi 60 162 Semnalul 52 124 Aleea plecăciunilor 43 206 Conversând cu picioarele 60 163 Întoarcerea omletei 52 125 Oglinda magică 44 207 De ce? 61 164 Salteaua de aer 53 126 Vaporaşul 44 208 Zidul urlător 61 165 Guma de mestecat 53 127 Ziua onomastică 44 209 Formularea mesajului 61 166 Greviştii 53 128 Lauda de un minut 44 210 Argumentele 61 167 Implicaţi în ambalare 53 129 Îmi placi deoarece... 44 211 Mesajele 61 168 Degetul ajutător 53 130 Eşti în regulă! 44 212 Transmite desenul 61 169 Exact la timp 53 131 Biletul 44 213 Arta în fragmente 62 170 Cursa de canguri 54 132 Sus baloanele! 45 214 Legând şireturile 62 171 Balonul 54 133 Instrumentul muzical 45 215 Cu faţa la spate 62 172 Zboară, balonule! 54 134 Cine eşti? 45 216 Cu mâinile în lut 62 173 Patru în acelaşi timp 54 135 Ştiaţi că ... ? 45 217 Inundaţia 62 174 Motor Mania 54 136 Găseşte-ţi nuca 45 218 Dragonul îşi muşcă coada 63 175 Scaunele 55 137 Amestec de semnături 46 219 Cursa dragonilor 63 176 Transmite scaunul 55 138 Goana avionului de hârtie 46 220 Cursa omizilor 63 177 Transmite persoana 55 139 Făcând cunoştinţă 46 221 Cercul ritmurilor 63 178 Banda rulantă 55 140 Transmite coletul 46 222 Mingea 64 179 Încrederea în linie 55 141 Puterea mingii 46 223 Jocul de pe hol 64 180 Barca în mare 56 142 Roata dublă 47 224 Cine aduce primul 64 181 Scăriţa 56 143 Caruselul 47 225 Desenează ce simţi 64 182 Genunchii sus 56 144 Curcubeul diversităţii 47 226 Scaunele 64 183 Întoarce-te pe dos 56 145 Copacul vieţii 48 227 Pătratul 64 184 Echilibrul 56 146 Cifrele din viaţa noastră 48 228 Duşul 65 185 Echilibrul grupului 56 229 Pătura 65 6 --- PAGE 7 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI 230 Mingea săltăreaţă 65 273 Tartina 74 315 Ţine-o sus! 83 231 Cifrele 65 274 Repetiţia este cheia. 316 Ţine mingea sus 83 232 Zborul pe Lună 65 Cheia este repetiţia 75 317 Fotbal în mersul piticului 83 233 Şarpele Boa 66 275 În nori şi sub mare 75 318 Fotbal siamez 83 234 Omida (1) 66 276 Oul agăţat 75 319 Supa alfabet umană 83 235 Omida (2) 66 277 Oul zburător 75 320 Cărat în spate 83 236 Canalul 66 278 Vino încoace 75 321 Puncte de contact 84 237 Tunelul 66 279 Da / Nu 75 322 Moş Crăciun zăpăcit 84 238 Marele şarpe 66 280 Strigă-mă după prenume 76 323 Vânătoarea de raţe 84 239 Broasca ţestoasă 67 281 Clopotul încrederii 76 324 Vânătoarea de iepuraşi 84 240 Măgăruşul 67 282 Covorul fermecat 76 325 Unde e privighetoarea? 85 241 Din vas în vas 67 283 Fugind cu ochii legaţi 76 326 Transmiterea mingii 85 242 Inelul şi chibriturile 67 284 Cercetaşii 76 327 Fugarul 85 243 Drumul nasului 67 285 Plimbarea pe Lună 76 328 Cometa 85 244 Floricele de porumb (pop-corn) 67 286 Ai încredere în mine! 77 329 Maratonul 85 245 Păienjenişul 67 287 Îmbrăţişări muzicale 77 330 Milionarii 85 246 Care ne este numele? Emblema? 288 Pescuitul cu mâinile 77 331 Turnirul cavalerilor 86 Sloganul? 68 289 Calculatorul 77 332 Vânătoarea 86 247 Steagul 68 290 Pană de trafi c 77 333 Cercetaşii şi dragonii 86 248 Construiţi... din corpuri! 68 291 Crearea monstrului 78 334 Salvarea răniţilor 86 249 Împletind pânza de păianjen 68 292 Turnul de control 78 335 Războiul drapelelor 86 250 Pluta vieţii 69 293 Câmpul minat (1) 78 336 Răpirea steagului 87 251 Râul cu crocodili 69 294 Câmpul minat (2) 78 337 Cozile de veveriţe 87 252 Cercul 69 295 Salvaţi pe mare 78 338 Caută la spate 87 253 Cercuri muzicale 69 296 Roboţii 79 339 Kamikaze 87 254 Atenţie, balonul! 69 297 Figura uriaşă 79 340 Prizonierii 87 255 Constructorul orb 69 298 Maşinuţe-maşinuţe 79 341 Mingea hrăpăreaţă 88 256 Cursa de pene 70 299 Spălătoria de automobile 79 342 Bombardarea 88 257 Urechelniţa 70 300 Poliţia rutieră mexicană 79 343 Întrecerea cifrelor 88 258 Volei 70 301 Construcţia podului 80 344 Poliţia şi hoţii 88 259 Volei cu pana 70 302 Cine ţine bateriile? 80 345 Copacul minunat 88 261 Volei cu fachiri 70 303 Găleata găurită 80 346 Urmărirea 89 262 Crocodilii şi broscuţele 70 304 Poze instantanee 80 347 Contrabanda cu bijuterii 89 263 Transmite portocala 71 305 Cea mai lungă linie 80 348 Aurul piraţilor 89 264 Înot sincronizat 71 306 Alinierea 80 349 Drapelul şi cei doi cavaleri 89 265 Bombele mai departe 71 307 Ordinea 81 350 Drapelele şi cavalerii 89 266 Toţi la bord! 71 308 Linia oarbă 81 351 Pescarii 90 267 Trenul expres experimental 72 309 Curriculum Vitae (CV) al grupului 81 352 Cetatea indienilor 90 268 Dezastrul incredibil 72 310 Isteţii 82 353 Farfuria zburătoare 90 269 Labirintul norilor 73 311 Corsarul roşu 82 354 Peştii zburători 90 270 Mlaştina 74 312 Umbra 82 355 Ştafeta sufl ătorilor 91 271 Răstoarnă-le! 74 313 Excepţia 82 356 Ping-pong de vată 91 272 Drumul apei 74 314 Forţează cercul 82 357 Cursa cu mingea 91 7 --- PAGE 8 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI 358 Cheia minunată 91 401 Cursa extravagantă 99 442 Care este adverbul? 106 359 Mesajul extratereştrilor 92 402 Bătălia cavalerilor 99 443 Ce simt? 106 360 Mingea-n cerc 92 403 Cursa carelor 99 444 Sunete bizare 106 361 Mingile atacă 92 404 Estafeta pe bicicletă 99 445 Tot ce-i în plus – eliminat! 106 362 Negru şi alb 92 405 Iepurele pe bicicletă 100 446 Maşina timpului 106 363 Vânatul balenei 93 406 Estafeta cu lingura 100 447 Concurs de propoziţii 107 364 Cursele romane 93 407 Ciclocrosul 100 448 Povestea 107 365 Cursa cu sănii 93 408 Cetatea de zăpadă 100 449 Fişele cu povestiri 107 366 Mingea contra popicelor 93 409 Acoperă ţinta 100 450 Ciudăţenii 107 367 Lupul 93 410 Vânătoarea urşilor polari 100 451 Revederea parolei 107 368 Razele laser 93 411 Micii monştri ai zăpezilor 100 452 Merg la picnic! 107 369 Infractorii 94 412 Cursa cu obstacole 100 453 Supereroi iţasrevni 107 370 Acvila şi vulturul 94 413 La vânătoarea de urme 101 454 Maşina de zăpadă 108 371 Vânătoarea de căprioare 94 414 Să ne orientăm! 101 455 Linia de asamblare 108 372 Mingea, călăreţul şi calul 94 415 Fulguleţii 101 456 Vântuleţul 108 373 Centaurii 94 416 Prezentarea cadourilor 101 457 Clădirea – pahar 108 374 Mingea prin cerc 95 417 Scriind pe spate 101 458 Supererou! 108 375 Cartoafa fi erbinte (1) 95 418 Panoul cu plicuri 101 459 Podul instabil 108 376 Cartoafa fi erbinte (2) 95 419 Plec într-o călătorie... 101 460 Călătoria rostogolită 108 377 Răspunsul 95 420 Evantaiul pozitiv 102 461 Lanţul de clame 109 378 Joc dublu 95 421 Bănuţi pentru gândurile tale 102 462 Parada modei 109 379 În afara jocului 95 422 Razele solare 102 463 Cum se prăbuşeşte prăjitura 109 380 Mâna-paletă 95 423 Parte din puzzle 102 464 Pana plutitoare 109 381 Tragerea odgonului 96 424 ABC 102 465 Lung şi înalt 109 382 Mingea-n fântână 96 425 Almanah 102 466 Sus la cer 109 383 Jocul cu mingea şi cu mătura 96 426 Exprimare 103 467 Piramida 109 384 Cursa cavalerilor 96 427 Transmiterea măştii 103 468 Oul orfan 109 385 Diagonalele 96 428 Ghemul 103 469 Imaginaţia „forţată” 109 386 Ulcioarele 96 429 Bine şi mai bine 103 470 Frigiderele 110 387 Sari mai departe 97 430 Veşti plăcute şi veşti neplăcute 103 471 Cuvinte încrucişate 110 388 Cursa iepurilor 97 431 Refl ectând asupra zilei 103 472 Ping-pong verbal 111 389 Tezaurul piratului 97 432 Evaluare 103 473 Duceţi-i pe toţi 111 390 Vânătoarea de iepuri 97 JOCURI DE CREATIVITATE 474 O, Veneţia! 111 391 Mesagerii şi grănicerii 97 ŞI DE CONFECŢIONARE 104 475 Baba-Cloanţa 111 392 Contrabandiştii şi vameşii 97 476 Familia noastră veselă 111 393 Atacul asupra depozitului 98 433 Paradisul animalelor preferate 104 477 Bătălia muzicală 111 394 Teroriştii 98 434 Paradisul creator 104 478 Perechi vizuale 111 395 Cursa căldărilor 98 435 Cartoful fi erbinte 105 479 Perechi auditive 111 396 Întrecerea cu cartofi 98 436 Transmite pe cerc 105 480 Perechi corporale 111 397 Vânătorii de lupi 98 437 Asociaţii 105 481 Semnează dacă poţi 112 398 Muştele şi păianjenii 98 438 Asemănare 105 482 Picturi neîndemânatice 112 399 Campamentul atacat 99 439 Ce lipseşte? 105 483 Minuni din plastilină 112 400 Cele 3 campamente 99 440 Dezleagă laţul 105 484 Gravuri 112 441 Ce-ai găsit? 106 8 --- PAGE 9 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI JOCURI DE ENERGIZARE ŞI 485 Vitralii 112 570 Dansul baloanelor 127 DE SPARGERE A GHEŢII 120 486 Mozaicul 112 571 Dansul ursului 127 487 Colajul 112 529 Elefantul 120 572 Dansul în perechi 127 488 Jocul de-a arta 113 530 Buldogul britanic 120 573 Trezirea junglei 127 489 Imaginea din mintea mea 113 531 Păcăleala orbului 120 574 Şoapte chinezeşti moderne 127 490 Cu susul în jos 113 532 Copilul dispărut 121 575 Jocul prenumelor 127 491 Colaj cu formă 113 533 Cald şi rece 121 576 Taximetristul 127 492 Mâna mea 113 534 Calcă şarpele 121 577 Cine sunt eu? 128 493 Pictor de copertă 114 535 Jonglarea mingii 121 578 Ce program sunt eu? 128 494 Poster pentru fi lm 114 536 Bip 121 579 Van Gogh 128 495 Arta de zi cu zi 114 537 Cine eşti? 121 580 Ovaţiile 128 496 Viitoarea mea casă 114 538 Făcând cu ochiul 121 581 Degete magnetice 128 497 Design interior 114 539 Reprezentarea lucrurilor 122 582 Sincronizare 128 498 Creatorii de instrumente muzicale 114 540 Sufl are din spate 122 583 Triatlon 129 499 Formaţia instrumentală 115 541 Cine are evantaiul? 122 584 Cutia cu sarcini 129 500 Scrie tot 115 542 Ghiceşte la ce ne-am gândit 122 585 Amintiri 129 501 Ziarul nostru 115 543 Ghiceşte animalul 122 586 La iarmaroc 130 502 Litera dispărută 115 544 Pădurea 122 587 Traseul balonului 130 503 Cuvinte decupate 115 545 Silabe muzicale 123 588 Marşul 130 504 Poezie „dezmembrată” 115 546 „Bâza” 123 589 Caracatiţa (1) 130 505 Titluri hazlii 115 547 Reginuţa 123 590 Caracatiţa (2) 130 506 Descoperă artistul din tine 115 548 Pisica şi şoarecele 123 591 Clipitul 130 507 Design vestimentar 116 549 Capcana pentru şoareci 123 592 Clipiri ucigătoare 131 508 Întrebări, întrebări... 116 550 Cât e ceasul, domnule Lup? 123 593 Ce fel de animal? 131 509 Visând cu ochii deschişi 116 551 Domnul Urs 123 594 Mişcaţi-vă către punct 131 510 Aplicaţii naturale 116 552 Gimnastica 124 595 La cine e cheia? 131 511 VIP 117 553 Motanul orb 124 596 Vânătoarea de comori 131 512 Vis devenit realitate 117 554 Elimină bila 124 597 Unde-i mingea? 131 513 Sculptura 117 555 Urşii albi 124 598 Haosul 132 514 Ilustrate cu fl ori presate 117 556 Cunoaşte-mă după glas 124 599 Racii 132 515 Săculeţe aromate 117 557 De la şapte în sus 124 600 Ringul de dans 132 516 Coliere din seminţe 117 558 Patru medii 124 601 Salata de fructe 132 517 Cutia de comori 117 559 Apă, foc, furtună 125 602 „Prrr” şi „Pukutu” 132 518 Maşini de carton 117 560 Fiară, păsărică, minciunică 125 603 Flux şi refl ux 132 519 Puzzle din fotografi i 118 561 Spune a patra! 125 604 Autobuze de rută 132 520 Ciorapul şerpuitor 118 562 Gândeşte repede 125 605 Port / tribord 133 521 Zmeii zburători 118 563 Scaunele muzicale 125 606 Viaţă de pirat 133 522 La pescuit cu magnetul 118 564 Opriţi muzica! 125 607 Om după bord! 133 523 Bomboniera 118 565 Dirijorul 125 608 Soarele străluceşte peste . . . 133 524 Mini-fabrica de baloane 119 566 Depistează liderul 126 609 Am adus o scrisoare 134 525 Meteoritul 119 567 Prin grădina zoologică 126 610 Crocodilul 134 526 Palete şi mingi 119 568 „Doctorul încurcătură” 126 611 Găseşte pe cineva care poartă... 134 527 Prinde-o din zbor 119 569 Explozia baloanelor 126 612 Atinge ceva albastru 134 528 Mergând pe catalige 119 9 --- PAGE 10 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI 613 Andrei spune 134 656 Provocarea 141 699 Bagheta magică 148 614 Ce s-a schimbat? 135 657 Provocatorii 141 700 1, 2, 3, Soare! 149 615 Atingerea 135 658 Tăcut şi serios 142 701 Prinde colegul 149 616 Cinci insule 135 659 Înveseleşte grupul 142 702 Dacă te prind, eşti rănit! 149 617 Mimează acţiunea 135 660 Peştele mort 142 703 Pop-corn 149 618 Ce mai faci? 135 661 Hagu 142 704 Casa, locatarii, cutremurul 149 619 Regele e mort 136 662 Peştele 142 705 Spun una, arăt alta 149 620 Imită mişcarea 136 663 Fantoma 142 706 Elefant, palmier, taur 149 621 Hârtie şi paie 136 664 Oglinda 142 707 Dansul LOBODA 150 622 Traseul de pene 136 665 Statuile grupurilor 143 708 Mingea din hârtie 150 623 Vulpea şi iepurele 136 666 Statuia STOP 143 709 Sabia 150 624 Vânătorul 137 667 Masajul spatelui 143 710 Lansarea greutăţilor de vată 151 625 Dracula 137 668 Masajul grupului 143 711 Mărunţirea ziarelor 151 626 Musca şi păianjenul 137 669 Călătoria 143 712 Mingile de ping-pong 151 627 Transmite energia 137 670 Relaxarea 143 713 Şapte aruncări 151 628 Mingea sub bărbii 137 671 Dispoziţiile 144 714 Aruncă şi prinde 151 629 Balonul sus! 137 672 Pinguinii şi fl amingo 144 715 Mers pe vase 152 630 Balonul în fugă 137 673 Mişcă-ţi fundul 144 716 Scufundarea Marelui Pantof 152 631 Gara baloanelor săltăreţe 138 674 Dropia şi tigrul 144 717 Pantofi i călători 152 632 Sus, jos! 138 675 Formula 1 144 718 Acţiunea discretă 152 633 Numără până la 7 138 676 Schimbarea numerelor 145 719 Adevărat sau fals 152 634 Fizz Buzz 138 677 Pietrarul 145 720 Cuţit! 152 635 Excursia auto 138 678 De-a îngheţatul 145 721 Oamenii, hoţii şi poliţia 153 636 Numărătoarea inversă 138 679 Raidul 145 722 Poc! 153 637 Divizibil la 3 138 680 Vrăjitorii şi spiriduşii 145 723 Vieţuitoarele oceanului 153 638 Oameni la oameni 139 681 Locomotiva nr. 3 145 724 Pescuitul submarin 153 639 Palme încrucişate 139 682 Butoiul 145 725 Kabadi 153 640 Colaborare în trei 139 683 Curca chioară 145 726 Veselul Gigant Verde 154 641 Bate cu mâna 139 684 Înghite, înghite, rugumă! 146 727 Limonada 154 642 Transmite acţiunea 139 685 Trafi cul rutier 146 728 Coase găurile 154 643 Orchestra 139 686 Circuitul electric 146 729 Fură şunca 154 644 Stai, aşează-te şi cântă 139 687 Ying, yang, yoo 146 730 Prinde în triunghi 154 645 Transmiterea ritmului 140 688 Scrima cu degetul 146 731 Răsuceala 154 646 Hochei Cochei 140 689 Scutul şi spada 146 732 Transmite clama 154 647 Ce facem? 140 690 Apără-ţi degetele 147 733 Bum! Bah! Hei! 155 648 Lista cumpărăturilor 140 691 Soarele şi Luna 147 734 Struţii şi şopârlele 155 649 Un tren plin de... 140 692 Cavalerul, prinţesa, balaurul 147 735 Sus / jos 155 650 Piu-piu 140 693 Foarfecele, hârtia, fântâna 147 736 Sus, jos, stai, mergi! 155 651 Prui 141 694 Piticul, vrăjitorul, gigantul 147 737 Peştii şi plasa 155 652 Vampirii (1) 141 695 Cursa de cai 148 738 Vânătoarea de muşte 155 653 Vampirii (2) 141 696 Doamna Negru e acasă? 148 739 Trecerea 156 654 Extraterestrul 141 697 Crocofant şi eledil 148 740 Trecerea-acaparare 156 655 Sărmana pisicuţă 141 698 Vrei să cumperi o raţă? 148 741 Dantela colorată 156 10 --- PAGE 11 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI JOCURI DE FORMARE 783 Chemarea naturii 164 821 Maşina de spălat 170 A GRUPURILOR 157 784 Îngână melodia 164 822 Aerul condiţionat 170 742 Prenumele 157 785 Electrocasnice 164 823 Hamacul 170 743 Alinierile 157 786 Pizza umană 164 824 Teatrul 170 744 Găsind „gemenii” 157 787 Literele 164 825 Broasca ţestoasă uriaşă 170 745 Un Paşte Ani? / La mulţi Fericit? 157 788 În formă 164 826 Baldachinul 171 746 Bula de apă 158 JOCURI CU PARAŞUTA 165 827 Pasărea şi viermii 171 747 Lucruri comune 158 828 Păianjenul 171 748 Alege o cifră 158 789 Pregătirea 166 829 Crocodilii 171 749 Haine colorate 158 790 Puterea 166 830 Monstrul 171 750 Cu cine ai lucrat mai puţin? 158 791 Ciuperca 166 831 Culege punga cu fasole 171 751 Care-i suma? 158 792 Umbrela 166 832 Castraveţi, morcovi şi roşii 171 752 Numărătoarea 158 793 Peştera 166 833 Figuri în 10 secunde 171 753 Numărul casei 158 794 Cupola 166 834 Umbrela zburătoare 171 754 Scutură şi găseşte 159 795 Sub paraşută 167 835 Feţe distrate 171 755 Creează o formaţie 159 796 Distracţia de sub paraşută 167 JOCURI CU PARAŞUTA 756 Cer albastru 159 797 Farfuria zburătoare 167 ŞI CU MINGEA 172 757 Câte degete? 159 798 Muntele 167 758 Imagini 159 799 Ridicarea paraşutei 167 836 Mingea 172 759 Din ce grup fac parte? 159 800 Ducele bătrân al Yorkului 167 837 Mingea călătoare 172 760 Moleculele 159 801 Anatomia corpului 167 838 Gaura paraşutei şi mingea 172 761 Curcubeul 160 JOCURI DE CUNOAŞTERE 168 839 Rotirea mingii 172 762 Şiruri indiene 160 840 Aruncarea mingii 172 763 Lătratul câinilor 160 802 Unde este... 168 841 Căderea mingilor 172 764 Ferma veselă 160 803 Schimbul 168 842 În jurul găurii 172 765 Grădina zoologică 161 804 „Urmărirea” paraşutei 168 843 Mingea în coş 173 766 Fanii sportului 161 805 Prăjina cortului 168 844 Mingea de fotbal 173 767 Membrii familiei 161 806 Peştele de gelatină 168 845 Pop-corn 173 768 Călătorii cu taxiul 161 807 Cortul răsturnat 168 846 Mingi ţopăind 173 769 Caramelele 161 JOCURI DE ENERGIZARE 169 847 Mingea competitivă 173 770 Jucând cărţi 161 808 Pisica şi şoarecele (1) 169 JOCURI CU PARAŞUTA: 771 Puzzle 162 809 Pisica şi şoarecele (2) 169 SUBIECTUL „OCEANULUI” 174 772 Degete încrucişate 162 810 Capcana şoarecilor 169 848 Formarea valurilor 174 773 Titanic 162 811 Căluşei 169 849 Oceanul 174 774 Limbajul semnelor 162 812 Caruselul vesel 169 850 Furtuna pe mare 174 775 Obiectul meu 162 813 Coşul cu ghemuri 169 851 Buletinul meteo 174 776 Zgomotul trafi cului 163 814 Înălţarea paraşutei 169 852 Salvarea de la furtună 174 777 Găseşte culoarea 163 815 Plimbare cu paraşuta 169 853 Valul uriaş 174 778 Vecinii 163 816 Cifra alergătoare 170 854 Meduza 174 779 Secvenţa comică 163 817 Catedrala 170 855 Rechinii 174 780 Aţele 163 818 Roata 170 781 Meniul 163 819 Priveliştea 170 SURSE 175 782 M & M 163 820 Târârea încălţămintei 170 11 --- PAGE 12 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI INTRODUCERE Această clasifi care este una arbitrară, aşa cum am considerat noi la acest moment. Jocurile cuprinse adaptat dupa Andy KIRBY, “Games for Trainers” aici pot fi grupate şi în alte moduri şi fi ecare este în drept să le clasifi ce aşa cum îi este mai uşor să lucreze cu ele. În cadrul capitolelor nu există o DE CE UN GHID DE JOCURI anumită ordine de prezentare a jocurilor, aceasta pentru a pune animatorul în situaţia să aleagă PENTRU ANIMATORI? singur activităţile care sunt mai apropiate grupu- lui, scopului şi contextului în care lucrează. Principiul de învăţare prin descoperire a devenit în ultimii ani o idee unanim acceptată în procesul Acest ghid este adresat persoanelor care lucrează de predare-învăţare. Participanţii învaţă mai bine cu tinerii în şcoală, în casele de cultură, în stradă, atunci când fac ceva, decât atunci când citesc, în centre de resurse, în instituţii extraşcolare, în ascultă sau privesc. Jocul ne oferă această opor- cluburi şi cercuri pe interese, în instituţii medicale, tunitate de învăţare experienţială. oriunde. Ghidul este destinat în egală măsură şi tinerilor care organizează activităţi de formare în Cu toate acestea, în grădiniţe, şcoli, colegii, univer- timpul liber cu semenii lor în grupuri de recreare, sităţi şi alte instituţii educaţionale pentru copii, în Consiliile Locale ale Tinerilor, în organizaţii non- tineri şi adulţi metodele pasive de învăţare sunt guvernamentale, secţii sportive etc. utilizate ore întregi, chiar şi zile fără de sfârşit. Să admitem că unele dintre ele oferă participanţilor mai multe informaţii decât le dezvoltă deprin- AVANTAJELE JOCURILOR derile. Totuşi, în activităţile de formare de orice tip, cu axarea pe schimbarea comportamentală şi atitudinală, învăţarea activă este la sigur cea Aşadar, de ce folosim jocurile? Acestea au multe care trebuie încurajată. În Republica Moldova avantaje pe care le poţi folosi pentru a le „vinde” există deja o practică de utilizare a metodelor managerilor, participanţilor şi colegilor. interactive şi a jocurilor în procesul de învăţare. Profesorii, formatorii, liderii de tineret au acumu- 1. Anonimat lat în bagajul lor mai multe tipuri de jocuri, dar o Membrii grupului au oportunitatea să participe culegere a acestora într-un tot întreg la moment într-un mod activ fără, ca aceasta să fi e evident nu există. La solicitările mai multor benefi ciari ai pentru ceilalţi că ei au luat o decizie de a pro- proiectelor organizate de noi am încercat să pu- ceda într-un fel sau altul. Aceasta poate fi un nem laolaltă experienţa echipei noastre în cali- sprijin al încrederii şi poate încuraja participarea tate de participant sau formator la diverse stagii, ulterioară în faza de discuţie. De fapt, participanţii seminare, ateliere etc. îşi modelează propria implicare activă. Oricum, Acestea au fost motivele principale pentru care elementul opţional este important pentru a acor- am elaborat prezenta compilaţie de jocuri şi da oamenilor dreptul de a alege să nu participe, activităţi, structurată în 5 capitole: dacă doresc. jocuri de autocunoaştere, de prezentare 2. Dezvoltare şi de cunoaştere interpersonală; Orice obiectiv educaţional poate fi atins prin mai jocuri de cooperare şi de comunicare; multe jocuri care se deosebesc prin complexi- jocuri de creativitate şi de confecţionare; tatea lor şi prin sarcinile pe care le oferă grupu- jocuri de energizare şi de spargere a gheţii; lui. Este important ca animatorul să aleagă jocul cel mai potrivit pentru satisfacerea nevoilor jocuri de formare a grupurilor; participanţilor şi care îi dezvoltă în acelaşi timp jocuri cu paraşuta. deprinderile lui şi aceasta se va întâmpla odată ce încrederea şi experienţa sa creşte. Prin urmare, 12 --- PAGE 13 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI utilizarea jocurilor dezvoltă atât participanţii, 7. Responsabilitate de grup cât şi animatorul. O gamă cuprinzătoare de jo- Un joc acordă grupului oportunitatea de a lua de- curi previne plictiseala animatorului care poate cizii proprii şi reduce dependenţa faţă de anima- apărea în urma desfăşurării aceluiaşi joc de multe tor ca sursă de responsabilitate. Rolul facilitator ori la rând, o plictiseală care se refl ectă inevitabil al animatorului rămâne vital, dar grupul va trebui asupra succesului activităţii. să stabilească propriile principii şi moduri de con- lucrare. În unele cazuri (constituirea unei echipe) 3. Experienţă aceasta poate fi obiectivul major al cursului. În Sursa învăţării este mai mult activitatea practică a alte cazuri, oportunitatea dată distruge percepţia participanţilor decât ceea ce li se spune de către că animatorul este singurul responsabil pentru animator. Mai presus de toate, jocurile reprezintă realizarea obiectivelor de învăţare. învăţarea bazată pe acţiune, cu toate avantajele sale. În special, aceasta poate îmbunătăţi memo- 8. Învăţare în patru etape rarea celor învăţate. Kolb (1984), Honey şi Mumford (1986) au dezvol- tat modelul învăţării experienţiale sub forma unui 4. Experimentare ciclu din patru etape. Ei au argumentat că orice În afara discuţiilor despre diverse moduri de a proces de învăţare efi cientă trece prin toate cele face lucrurile, jocurile oferă participanţilor po- patru etape: (1) Acţiune / Participare directă, (2) sibilitatea de a practica deprinderi şi comporta- Refl ecţie, (3) Teoretizare / Generalizare şi (4) Plani- mente într-un mediu relativ sigur. Participanţii pot fi care / Aplicare. Procesul unui joc trece prin toate verifi ca diferite opţiuni aşa încât atunci când vor aceste etape. acţiona în viaţa reală, vor dispune de mai multe modele de comportament, la fel cum o simulare 9. Memorizare oferă pilotului şansa să practice prăbuşirea fără a Jocurile tind să fi e memorabile, probabil deo- risca viaţa sau a distruge echipamentul scump. arece fi ecare joc este unic în ceea ce priveşte sentimentele pe care le generează atunci când 5. Flexibilitate este desfăşurat. Aceasta acţionează ca o ancoră Jocurile oferă animatorului oportunitatea de care poate ajuta participanţii să-şi amintească ce a varia condiţiile activităţii în concordanţă cu a fost învăţat (cu toate că există riscul ca ei să-şi necesităţile grupului, lucru care poate fi deseori amintească jocul şi nu obiectivul – ca şi atunci difi cil de realizat folosind alte metode. Un joc când îţi aminteşti publicitatea, dar nu şi produsul poate fi continuat mai mult timp decât animatorul promovat). a calculat iniţial, poate fi întrerupt sau variat într- un anumit mod. Un animator bun va fi capabil şi 10. Motivaţie dornic să adapteze aceste aspecte. De asemenea, Elementul „distractiv” al jocurilor asigură moti- jocul oferă animatorului posibilitatea de a fi fl exi- varea participanţilor de a lua parte la ele. Unele bil în atingerea obiectivelor educaţionale. grupuri de participanţi care au antipatie faţă de orice element pe care îl consideră a fi nese- 6. Participare deplină rios într-un training, pot fi deranjaţi de aceasta. Implicarea tuturor membrilor grupului în jocuri Pentru asemenea participanţi un exerciţiu tre- devine o normă. Jocurile stabilesc o cerinţă pen- buie propus pe fundalul utilităţii obiectivelor lui tru participarea deplină şi egală a fi ecărui mem- educaţionale. Totuşi, în general, elementul dis- bru. Animatorul va urmări ca fi ecare persoană să tractiv încurajează majoritatea participanţilor. facă ceva, iar membrii cu cele mai puţine abilităţi Latura competitivă care există sau care poate fi de comunicare sau relaţionare vor fi încurajaţi în observată în unele jocuri este, fără îndoială, un mod special să se implice atât în toate etapele factor motivator. jocului, cât şi în discuţiile fi nale sau alte activităţi de pe durata acestuia. 13 --- PAGE 14 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI 11. Relevanţă multiplă ei demonstrează modul în care reacţionează şi interacţionează în situaţii din viaţa reală, acesta Cu toate că un animator va avea un motiv spe- fi ind el însuşi un subiect de discuţii la o etapă cifi c pentru a introduce un anumit joc, este foarte următoare din activitate (intervenţia în proces). probabil ca participanţii să deducă şi altceva din Subiectul este în mod special important în lucrul acesta. Natura deschisă a jocurilor şi procesarea pentru consolidarea unei echipe şi în orice train- lor corectă confi rmă că ceea ce oamenii câştigă ing în care se examinează sentimentele. de fapt din jocuri este complet exprimat, chiar dacă nu coincide cu ceea ce a intenţionat anima- torul ca participanţii să înveţe. 16. Rapiditatea învăţării În comparaţie cu experienţa necontrolată / 12. Benefi ciu pentru toţi nedirijată, cadrul temporal al unui joc este foarte limitat şi efectul acestuia este accelerarea învăţării. Cu toate că în majoritatea jocurilor competitive Acesta este un avantaj al metodelor simulatoare pot exista câştigători, există şi un benefi ciu pen- de învăţare, în cadrul cărora jocurile pot fi văzute tru toţi participanţii în termeni de experienţă de ca un caz special (Stammers şi Patrick, 1975). învăţare. Este la fel posibil de a organiza activita- tea în aşa mod, încât să nu existe sentimente de dezaprobare pentru cei învinşi. 17. Realism Un joc reprezintă unele aspecte ale vieţii reale 13. Învăţarea de la egal la egal chiar şi atunci când nu este o simulare. Jocul examinează chestiunile şi abilităţile experienţei Ceea ce reiese dintr-un proces de joc este fap- de zi cu zi în limbajul pe care acea experienţă tul că majoritatea celor învăţate de un par- o necesită. Este experimentat un grad de re- ticipant vor veni de la semenii săi. Acesta este alitate, ceea ce poate să nu fi e posibil cu multe un lucru util de promovat în sala de curs, deo- alte metode de training. Sentimentele evocate şi arece necesită lucrul în reţea, interdependenţa multe din răspunsurile generate vor fi foarte simi- participanţilor şi tendinţa de a nu vedea în ani- lare celor din situaţia pentru care exerciţiul este mator sursa de răspuns corect. Un asemenea planifi cat să pregătească participanţii. Prin accen- efect modelator poate fi foarte semnifi cativ şi tuarea acestor paralele dintre training şi situaţiile poate da participanţilor posibilitatea de a-şi lărgi de zi cu zi, jocurile pot ajuta la promovarea princi- percepţiile despre ceea ce poate oferi un eveni- piilor de învăţare continuă cu benefi cii personale ment de învăţare. şi profesionale asociate (Institutul Managementu- lui Personal, 1984). 14. Aspect fi zic Majoritatea jocurilor funcţionează prin transformar- 18. Asumarea riscului ea unei probleme sau a unei abilităţi într-o realitate Pe parcursul jocului, este posibil ca participanţii fi zică. Un asemenea proces poate fi o cale foarte să îşi asume riscuri într-un mediu relativ sigur. puternică de a pune oamenii în contact cu propri- Prin contractare efectele de pierdere a îndrăznelii ile sentimente şi reacţii (pumnii sunt un exemplu). sunt minimalizate şi riscurile pot fi asumate, ceea Prin localizarea unei probleme sau a unei abilităţi în ce poate părea prea formidabil într-un mediu propriul spaţiu fi zic, participanţii sunt încurajaţi să obişnuit. Atmosfera poate rămâne întru totul devină implicaţi în ea mai mult decât să o trateze tolerantă. la un nivel intelectual abstract. Aceasta este o cheie către autoconştientizare (Clark şi Fraser, 1987). 19. Dezvoltarea abilităţilor 15. Procesul Multe jocuri necesită un grad de abilitate organizatorică, care poate să nu fi e de fapt obiec- Este mult probabil ca participanţii să fi e ei înşişi tivul principal al jocului. Oricum, dezvoltarea ace- în jocuri decât în multe alte tipuri de activităţi lor abilităţi este o realizare pe care participanţii o de training, în care se vor conforma celor ce vor recunoaşte. cred despre rolul unui participant. Prin urmare, 14 --- PAGE 15 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI PREGĂTIREA JOCULUI Este necesar să te gândeşti la cei din jur care ar putea fi infl uenţaţi de activitatea voastră şi să îi iniţiaţi în ceea ce faceţi şi de ce faceţi într-un mod În pregătirea unui joc animatorul va ţine cont de care le-ar putea părea destul de ciudat şi nesem- aspectele descrise mai jos. nifi cativ. Abilităţi şi incapacităţi Vârstă Unele dintre aceste jocuri nu pot fi desfăşurate Activităţile sunt potrivite pentru toate vârstele, în grupuri de persoane cu anumite disabilităţi deşi prezentarea, materialele pregătite şi ex- care pot avea obiective diferite de învăţare acolo emplele pot necesita să fi e variate şi să ia în unde aceasta face diferenţa. Este responsabili- consideraţie diferenţele culturale legate de di- tatea animatorului de a stabili dacă aceasta va fi verse grupuri de vârstă. o problemă pentru participanţi şi de a o face în afara sălii de curs. Acolo unde membrii grupului Gradul de risc au abilităţi limitate de citire sau scriere, anunţarea instrucţiunilor poate fi făcută într-un alt mod. Gradul de risc pe care participanţii sunt rugaţi să şi-l asume este foarte important. Recunoaşte în- totdeauna că asumarea riscurilor este implicită şi Unii participanţi pot avea stări sau afecţiuni cum ar mulţumeşte ulterior participanţilor pentru că au fi artrita, astmul, indigestia, fracturi care le pot afec- fost de acord cu un asemenea risc. Contractul va ta abilitatea de a participa la unele jocuri, în special avea o infl uenţă majoră asupra asumării riscurilor. cele care îi solicită din punct de vedere fi zic. Siguranţă O cale de soluţionare a eventualelor prob- leme legate de neparticipare este de a întreba Nici un joc din acest ghid nu solicită ca anima- participanţiide ce au decis astfel. Oricum, o torii să posede o califi care specifi că în măsuri de condiţie precum cele descrise mai sus poate împ- protecţie. Entuziasmul excesiv al unor membri ai iedica mult pe cineva să participe în majoritatea grupului îi poate face să uite de siguranţa altor sau în toate activităţile, dacă acestea nu au fost colegi. O modalitate bună de a preveni aseme- adaptate. De aceea, este important să discuţi cu nea situaţii, în special în cazul activităţilor fi zice, participanţii chiar în prima pauză despre orice ar este să rogi participanţii să se descalţe, să dea la o putea face complicată participarea la jocuri fi zice. parte obiectele ascuţite sau alte lucruri cu care s- Asigură-te că ai o rezervă de activităţi care nu vor ar putea răni. Oricum, toţi animatorii trebuie să fi e stopa grupul de la orice învăţare. familiarizaţi cu principiile şi practicile fundamen- tale de prim ajutor şi trebuie să ştie de unde pot Chestiunea descrisă aici ţine de egalitatea obţine oricând asistenţă profesională. oportunităţilor pentru fi ecare persoană. Aceasta înseamnă că nimeni nu trebuie discriminat sau Atitudini dezavantajat sistematic atunci când se propune Participanţii vin la un curs cu anumite atitudini o activitate. şi aşteptări. Acestea vor forma mediul cultural al cursului, care poate promova sau interzice unele Confort jocuri. Pentru unii participanţi considerentele Evident că vei avea nevoie de spaţiu sufi cient pen- culturale vor fi mai generale, iar alţii se pot simţi tru a desfăşura activitatea. Uneori vei avea nevoie incomod să participe în activităţi care implică de o a doua sau chiar a treia sală. Ar trebui să ştii contact fi zic cu cineva de sex opus. Este bine să că nu vei fi deranjat şi este o idee bună să pui la te informezi din timp despre specifi cul cultural / dispoziţie un sistem de lăsare a mesajelor pentru religios al membrilor grupului. participanţi, aşa ca notiţele pe uşă care nu îi vor deranja pe parcursul unui joc. Astfel, le vei conferi participanţilor linişte spirituală. 15 --- PAGE 16 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI Autenticitate CUM SĂ FACI JOCURILE SĂ Trebuie să ai o justifi care pentru organizarea unui FUNCŢIONEZE EFICIENT joc, pe care o vei putea oferi participanţilor. Multe jocuri au obiective multiple şi măsura în care acestea pot fi realizate depinde de natura şi nive- Există zece moduri în care oamenii pot fi încurajaţi lul intervenţiei animatorului pe parcursul etapei să ia parte la jocuri. de discuţie. 1. Contractul de grup Materiale O sesiune de formare este o relaţie dintre animator Este important a avea toate materialele de lucru şi participanţi şi, ca şi în oricare altă relaţie, vor fi la mână. Credibilitatea animatorului poate fi seri- stabilite regulile de bază. O metodă importantă de os subminată dacă el sau ea trebuie să părăsească încurajare a oamenilor pentru ca ei să participe în sala pentru a face copii sau pentru a aduce un- totalitate constă în reducerea anxietăţii lor. Aceasta ele obiecte necesare pentru activitate. De aceea, se poate face informându-i asupra celor ce se vor materialele necesare sunt enumerate în notele întâmpla şi avizându-i asupra regulilor de bază. fi ecărui exerciţiu. Aceste aspecte vor fi aprobate la începutul sesi- Durata unii şi vor rămâne deschise pentru renegociere la orice timp pe parcursul acestora. Poate părea Durata jocurilor este relativă şi nimic nu va de- destul de artifi cial dacă procedura se anunţă for- curge greşit dacă grupul are nevoie de mai mult mal la începutul cursului, dar aceasta reprezintă o sau de mai puţin timp decât ţi-ai planifi cat. Du- modalitate importantă de stabilire a unui mediu rata jocului va depinde de motivul pentru care care este perceput ca fi ind sigur. Negocierea con- este aplicat, modelul activităţilor în care este fo- tractului de grup impresionează participanţii prin losit ca parte componentă, compoziţia şi, în spe- faptul că ei acceptă o măsură de responsabilitate cial, mărimea grupului. Uneori va fi clar în câteva pentru ceea ce se întâmplă în sala de curs. Un minute că toţi membrii grupului înţeleg complet contract de grup ar trebui să cuprindă prevederi jocul şi îşi pot împărtăşi ideile asupra lui. Alţii pot cu referire la 4 aspecte importante: necesita să treacă printr-un proces lung de au- todescoperire. Nu uita că unii animatori pur şi (1) Confi denţialitate simplu lucrează într-un ritm mai lent decât alţii. Este important să nu comprimi, dar nici să nu a) în interiorul sălii de curs, vizavi de ceea ce extinzi discuţia, pentru că aceasta este metoda se întâmplă şi se discută. Cu toate că moti- prin care pot fi stabilite învăţarea şi transferul de vul principal pentru aceasta va fi încurajarea cunoştinţe. La fel, această modalitate acordă ani- autodezvăluirii de către participanţi, din când matorului informaţii utile despre succesul jocu- în când animatorul poate exprima sau face lui. Fiecare animator îşi poate introduce propriile lucruri pe care nu vrea ulterior să le facă cu- limite temporale chiar în acest ghid. noscute. La fel, există şi jocuri cu schimbări de situaţii, care nu trebuie divulgate în afara sălii de curs. Animatorul poate pune întrebarea a ceea ce trebuie şi poate fi spus despre curs în fi şele de validare pentru managerii de rând şi pentru potenţialii participanţi. b) unui moment specifi c. Participanţii trebuie să păstreze confi denţialitatea pentru ceea ce le spune un alt participant în orice mo- ment, dacă nu au consimţământul acelei per- soane pentru a divulga informaţia celorlalţi participanţi, inclusiv animatorului. 16 --- PAGE 17 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI c) de referinţă. Pe parcursul sesiunilor de trebuie să fi e ferm fi xate în obiectivele de învăţare discuţie, participanţii pot menţiona situaţii ce relevante sesiunii. Atunci când participanţii învaţă implică persoane terţe care le sunt cunoscute şi alte lucruri în timpul activităţii, aceasta trebuie altor participanţi. Confi denţialitatea trebuie recunoscut şi apreciat. să fi e stabilită sau participanţii trebuie să fi e încurajaţi să evite oricare din asemenea referiri. 3. Demonstrare Există diferenţe de opinii vizavi de cât de „de- Este întotdeauna util pentru un animator să schise” trebuie să fi e informaţiile confi denţiale. demonstreze un exerciţiu în faţa participanţilor, Unii animatori simt că confi denţialitatea nu atât pentru a-l imita („Vă rog să faceţi ceea ce eu trebuie să fi e discutată deschis cu unele gru- am făcut eu”), cât şi pentru a verifi ca înţelegerea puri, dar poate fi asumată, iar alţii preferă să lui. abordeze deschis acest subiect. 4. Feedback (2) Responsabilitate pentru utilizarea jocurilor Modul în care oferi feedback va infl uenţa modul în care participanţii vor accepta ideea implicării în Participanţii la o sesiune vor accepta respon- continuare în alte jocuri. sabilitatea folosirii jocurilor organizate pe parcurs pentru auto-dezvoltare şi pentru benefi ciul organizaţiei / grupului pe care îl 5. Alegere naturală / o reprezintă. De asemenea, ei trebuie să Termenii prin care este introdus un joc sunt conştientizeze că ceea ce iau dintr-o activi- importanţi. Acesta trebuie propus de către ani- tate va depinde de ceea ce investesc în aceas- mator. În unele cazuri, animatorul poate fi vag ta. Este bine ca animatorii să conştientizeze intenţionat asupra scopurilor de învăţare a jocu- că nu sunt responsabili pentru felul în care lui, dar niciodată acestea nu trebuie să fi e impuse participanţii vor aplica cele învăţate. grupului. (3) Constrângere 6. Ritm Participanţii nu vor fi constrânşi să facă ceea ce Ritmul în care se desfăşoară un joc trebuie să nu doresc şi orice participant trebuie să poată corespundă grupului. De exemplu, deseori după să se retragă oricând din activitate, fără a fi în- un joc dinamic participanţii vor avea nevoie să-şi trebat de ce a acţionat în aşa mod: aceasta se restabilească respiraţia. referă mai ales la activităţile de autodezvăluire. Ceea ce pare a fi retragere este deseori un re- 7. Prezentare zultat al cugetării asupra unor activităţi an- terioare care au avut o semnifi caţie specifi că Modul în care este prezentat un joc este crucial. pentru o persoană şi este important ca acest Există unii membri ai grupului, de obicei manageri, proces să nu fi e compromis. Cauza poate fi cărora ideea de „joacă” le poate provoca reacţii de chiar şi oboseala! ironie, neacceptare, dar vor fi fericiţi să se implice într-un „exerciţiu managerial”, desfăşurat pentru demonstrarea unui scop specifi c. Iar copiilor şi (4) Clarifi care tinerilor le va plăcea mai mult ideea unui joc. Orice persoană care nu este sigură asupra motivului desfăşurării unui anumit exerciţiu 8. Recepţionarea feedback-ului poate solicita explicaţii animatorului dacă simte nevoia. Bunăvoinţa animatorului de a solicita feedback va determina grupul să accepte oferte ulterioare de jocuri şi activităţi. În aşa fel participanţii vor fi 2. Context motivaţi să solicite şi ei la rândul lor feedback din „Un text în afara contextului este un pretext”: partea colegilor şi a animatorului. acest enunţ este aplicabil şi în cazul jocurilor care 17 --- PAGE 18 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI 9. Durata 4. Atitudinea persoanei care oferă feedback trebuie să fi e pozitivă faţă de persoana care îl Stabilirea limitelor temporale ale unui exerciţiu recepţionează. Nu trebuie să aveţi gânduri de pot fi foarte liniştitoare pentru membrii grupului, marcare a punctelor pentru persoana căreia îi orice incertitudine ar avea asupra jocului, ştiind acordaţi feedback-ul. că acesta se va încheia după un anumit timp. Încearcă să faci ceasul vizibil şi pentru ei, de ex- emplu fi xând de tablă un ceasornic cu magnet la 5. Feedback-ul trebuie să ţină cont de relaţia dintre spate. emiţător şi receptor (de exemplu, animator – par- ticipant, animator – animator, participant – par- ticipant). Acesta trebuie să satisfacă necesităţile 10. Imitarea animatorului receptorului mai mult decât ale emiţătorului. Pe bună dreptate, animatorul nu se poate aştepta la o participare totală a grupului într-o activitate 6. Feedback-ul trebuie să fi e bine încadrat în în care el singur nu ia parte pe deplin. În acelaşi timp. El trebuie oferit imediat după experienţa timp, animatorul va fi atent să nu ofere „răspunsul trăită. Abilitatea receptorului de a-şi aminti subi- corect”, adică să nu fi e el cel care oferă soluţia. ectul feedback-ului poate scădea dacă acesta este amânat pentru mai târziu. Pe de altă parte, FEEDBACK-UL ÎN JOC înainte de a fi dornici să primească feedback-ul altcuiva, oamenii doresc deseori să-şi descrie pro- priile sentimente despre ce au făcut şi alte forme Am menţionat deja de câteva ori importanţa de autofeedback. Permite-le să facă acest lucru, oferirii şi recepţionării feedback-ului în toate ti- pentru că vor avea un benefi ciu mai mare din au- purile de învăţare experienţială. Multe jocuri tocriticism decât din ceea ce le poţi spune tiu. necesită ca feedback-ul să fi e dat reciproc de către participanţi. Încearcă să te asiguri că feed- 7. Feedback-ul descrie un comportament şi nu îl back-ul este făcut clar şi menţionând motivul de evaluează: „M-am simţit ameninţat atunci când ce acesta este dat. Iată câteva principii care ţin de ai ridicat vocea”, în loc de „Eşti un monstru când oferirea şi primirea feedback-ului de la Pfeiff er şi strigi la mine”. Jones (1972): 8. Feedback-ul trebuie să reliefeze consecinţele 1. Feedback-ul trebuie oferit, dar poate fi refuzat. unui comportament asupra celui care îl oferă Nu are sens să oferi feedback unei persoane care sau asupra altor persoane, de exemplu „Când ai nu l-a cerut şi nu îl doreşte. Cel mai bun semn pe început să vorbeşti, ai ridicat vocea şi asta m-a care cineva poate să-l dea pentru a sugera că este făcut să mă sperii, gândindu-mă la ce vei face mai dornic să acţioneze asupra feedback-ului primit apoi”. este faptul că l-a cerut. 9. „Mi-a plăcut mai mult când..., deoarece...”, „Nu 2. Feedback-ul trebuie să se refere la comporta- mi-a plăcut când..., deoarece...”, „Data viitoare ai mente specifi ce în situaţii concrete. putea să..., în loc să...” sunt începuturi bune pen- tru feedback. 3. Comportamentul descris trebuie să fi e modifi - cabil. Nu contează cât feedback daţi: acesta nu va 10. Ceea ce se aude nu întotdeauna este avea nici un efect dacă persoana care îl primeşte recepţionat. De aceea este bine să rogi receptorul este inaptă să acţioneze asupra lui. Dacă contact- să rezume feedback-ul pentru a evita tendinţa ul vizual observabil al cuiva este redus, deoarece unor oameni de a ignora feedback-ul, fi e pozitiv persoana poartă ochelari cu lentile groase, de ex- sau negativ. emplu, nu va fi util să comentaţi acest fapt. 18 --- PAGE 19 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI 11. Abilităţile de ascultare ale receptorului 3. Prezentarea. La această etapă poţi da titlul contează şi acest ghid conţine jocuri care dezvoltă jocului şi explica regulile. Alegerea cuvintelor în aceste deprinderi. A nu căuta să justifi ci acţiunile prezentarea unui joc poate fi foarte importantă. cuiva este deosebit de important. Asigură-te că participanţii înţeleg limitele tem- porale ale jocului. Utilizează contactul vizual şi umorul şi, acolo unde poţi, răspunde reacţiilor 12. Feedback-ul este un cadou din partea emiţă- aparente ale participanţilor. torului şi receptorul urmează să-i mulţu mească. 4. Demonstrarea. Unii oameni urmează cel mai 13. Feedback-ul prin a treia persoană (altfel bine instrucţiunile fi indu-le spuse oral, alţii citin- cunoscută ca „bârfi tor”) este nesigur şi inefi cient. du-le, iar o altă parte văzând ce se face. Un anima- tor bun va explica jocul şi apoi o va demonstra Un animator poate la fel căuta – sau găsi fără a cu unul sau doi dintre participanţi. Animatorii căuta – feedback asupra acţiunilor sale, fi e de la neexperimentaţi se conving deseori că grupul un participant, fi e de la un coanimator şi acesta înţelege o instrucţiune verbală (punând o între- trebuie să fi e acceptat cu aceeaşi atitudine. bare indirectă, retorică, închisă ca „Aţi înţeles toţi, nu-i aşa?”, neaşteptând răspunsul) şi încep ime- diat activitatea. Apoi rămân uimiţi că participanţii ETAPE ÎN DESFĂŞURAREA sunt confuzi. UNUI JOC 5. Clarifi carea. Întreabă dacă clarifi carea este necesară şi stabileşte contact vizual cu fi ecare 1. Propunerea. Am spus deja că jocurile ar trebui membru al grupului în timp ce vorbeşti cu ei. propuse unui grup şi nu impuse. De obicei aceasta va include un enunţ de genul „Acest joc este de- spre liderism şi veţi avea o idee mai clară despre 6. Realizarea jocului propriu-zis. Este cea mai acesta după ce îl vom testa şi îl vom discuta”, dar simplă etapă. Gradul de participare a animatoru- fără a menţiona scopul de învăţare. În acest mod lui şi comunicarea lui verbală sau nonverbală va fi participanţii pot lua o decizie informată dacă vor crucială în determinarea ritmului jocului. să continue sau nu. 7. Urmărirea jocului. Chiar dacă animatorul ia 2. Divizarea grupului. Pentru multe jocuri este parte la activitate, el sau ea o va urmări în acelaşi necesar să împarţi persoanele în grupuri sau în timp pentru a putea oferi ulterior un feedback perechi. Fă asta înainte de a explica ce vrei ca gru- sau chiar pentru a o stopa dacă va fi necesar (pen- purile sau perechile să facă. O eroare des întâlnită tru că joaca nu se desfăşoară bine sau din cauza la animatori este că dau participanţilor prea multe unui eveniment neprevăzut – de exemplu, un instrucţiuni dintr-o dată şi apoi se întreabă de participant se simte rău sau părăseşte sala fără ce aceştia sunt confuzi. Metodele de împărţire vreo explicaţie). Dacă ai dubii în legătură cu felul a participanţilor pe grupuri le poţi găsi în capi- în care vreun participant se descurcă, opreşte ac- tolul Jocuri de formare a grupurilor. Toate aceste tivitatea şi tratează deschis subiectul. modalităţi au avantaje şi dezavantaje, de aceea vei decide care corespund mai bine grupului tău. 8. Încheierea activităţii. Este important să ştii când După aceasta s-ar putea să fi e necesar să rogi mem- să opreşti un joc. Animatorii care nu sunt siguri în brii grupurilor sau perechile să preia diferite roluri, timpul unei activităţi o pot stopa prea devreme. dacă aceasta o cer condiţiile jocului, de exemplu, Jocurile pe cerc, de predare a ştafetei sau în cer- cineva va fi persoana A, altcineva B şi C. Membrii curi concentrice au o încheiere naturală, pe când grupului trebuie să-şi aleagă mărcile, după care altele nu o au. animatorul explică ce înseamnă rolurile. 19 --- PAGE 20 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI 9. Refl ectarea asupra sentimentelor. Participanţii 11. Încheierea. Este important să închei jocul. Un- deseori doresc să spună ce au simţit în timpul eori participanţii vor simţi că discuţia nu a clarifi - unui joc. Se recomandă mai întâi să pui în discuţie cat toate obiectivele posibile şi că nu au înţeles sentimentele, împărtăşirea lor în cerc, ceea ce va motivul jocului. Este responsabilitatea animator- preceda o conversaţie utilă despre ce au învăţat ului să clarifi ce orice neclaritate înainte de a trece participanţii. la următoarea activitate. Animatorul trebuie la fel să fi e pregătit să spună de ce a fost sugerată ac- tivitatea, dar poate oferi o explicaţie detaliată şi 10. Evaluarea şi feedback-ul. Dacă timpul „fuge”, în afara sesiunii (dacă aceasta este solicitată de o atunci pentru animator este tentant să treacă persoană anumită). Două tehnici pot fi utilizate în peste faza de discuţie a unui joc. Din punct de ve- terminarea jocurilor: un-roling-ul (ieşirea din rol) dere al învăţării, discuţia este elementul cel mai şi earthing-ul (întoarcerea pe pământ). important al jocului fără de care activitatea poate părea fără scop. Aceasta este diferenţa dintre „jo- Un-roling – după jucarea unui rol este important curi” şi „distracţie”. Discuţia asigură transferul de să te asiguri că participanţii nu sunt tentaţi să cunoştinţe experienţiale la aplicarea lor în viaţa rămână în rolul pe care l-au ales: aceasta poate fi reală. Calităţile de ascultător ale animatorului făcut prin un-roling. Participanţii se întreabă unii sunt importante în obţinerea maximului de im- pe alţii „Cum eşti diferit de ... (personajul jucat)?”. presii de la participanţi. Formulează întrebări de- schise şi încurajează participanţii să facă conclu- Earting – după o activitate de meditare este im- zii, generalizări, să spună lecţii învăţate şi idei de portant a readuce participanţii la „aici şi acum”. „Şi aplicare a celor învăţate. În multe jocuri această acum să facem altceva!” nu este un gând potrivit, experienţă are loc cel mai mult în grupuri mici. dar de obicei acesta încheie o activitate. O altă Nu este necesar, util şi nici posibil pentru anima- idee pentru a termina o sesiune este: „Vă sunt tor să ştie tot ce a câştigat participantul în urma recunoscător pentru participare şi vă mulţumesc jocului. pentru contribuţie”. 20 --- PAGE 21 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI JOCURI DE AUTOCUNOAŞTERE, DE PREZENTARE ŞI DE CUNOAŞTERE INTERPERSONALĂ Jocurile din acest capitol pot fi folosite ca un prim Activităţile din acest capitol vor oferi participanţilor pas la începutul unei activităţi, sesiuni de formare posibilităţi de explorare a caracteristicilor perso- sau a unui program de lungă durată. Scopul prin- nale şi de exersare a diferitor modalităţi de expri- cipal al jocurilor este facilitarea autocunoaşterii mare a personalităţii, vor permite compararea cu realizată în grupul de semeni, stabilirea primu- alţi participanţi pentru a descoperi propria indi- lui contact şi apropierea între participanţi. Prin vidualitate şi unicitate. intermediul activităţilor propuse membrii gru- pului pot afl a prenumele colegilor, semnifi caţia Întrucât cunoaşterea de sine şi a altor persoane şi provenienţa prenumelor lor, informaţii despre este un proces de durată, jocurile cuprinse în anumite evenimente din viaţa fi ecăruia, date prezentul capitol sunt recomandate pe parcursul despre familia, interesele, preferinţele, visurile şi diferitelor activităţi, întruniri, şedinţe pentru a de- aspiraţiile lor etc. scoperi noi lucruri, calităţi, evenimente din viaţa fi ecărui membru al grupului. În evaluarea aces- Jocurile de autocunoaştere, de prezentare şi tor jocuri este important să întrebi participanţii cunoaştere interpersonală vor ajuta participanţii: cum s-au simţit în timpul jocului, ce lucruri noi au învăţat unii despre alţii, ce au descoperit despre să descrie propria persoană; sine şi despre ceilalţi, ce ar dori să preia de la co- să exploreze concepţia de sine; legi etc. să valorifi ce calităţile pozitive personale şi ale grupului; Activităţile încearcă să valorifi ce caracteristicile pozitive ale persoanelor, iar pentru aceasta este să recunoască propria valoare nevoie de o ambianţă în care fi ecare să aibă po- şi valoarea altora; sibilitatea de a se simţi valoros, respectat şi apre- ciat. În jocurile de cunoaştere şi de prezentare să defi nească propria unicitate este important ca participanţii să nu se simtă şi unicitatea altor persoane; presaţi să prezinte informaţii pe care nu doresc să aranjeze trecutul, prezentul să le împărtăşească. Majoritatea jocurilor trebuie şi viitorul ca o continuitate; să urmeze următoarea dinamică: comunicarea cu vecinul, colegul, apoi în grupuri de 4-5 persoane să recunoască schimbările care s-au şi abia la sfârşit în grupul mare, pentru a ajuta produs cu ei în timp; participanţii să depăşească mai uşor barierele ex- să examineze cercul lor de prieteni istente. şi relaţii; să analizeze în ce măsură sunt dezvoltate deprinderile personale; să respecte diferenţele dintre membrii grupului. 21 --- PAGE 22 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI CCuumm ttee cchheeaammăă?? PPrreennuummeellee vvecec iinnuulluuii 1 6 Jocul se va desfăşura într-un ritm rapid. Participan- Fiecare va spune „Mă cheamă...”, pronunţând pre- ţii se plimbă prin sală până când animatorul strigă numele vecinului din dreapta. Următorul cerc, o cifră. Atunci ei vor forma grupuri din numărul participanţii vor zice „Mă numesc...” rostind de respectiv de persoane şi îşi vor spune prenumele data aceasta prenumele următorului vecin din în cadrul grupurilor formate. Acţiunea se repetă dreapta (peste unul). de mai multe ori. BBuunnăă zziiuuaa!! VVăă ssaalluutt!! 7 ÎÎnnttrreeaaggaa ssaallăă--şşii ssttrrâânnggee mmâânnaa 2 Participanţii stau în cerc. O persoană merge în Ajută grupul să formeze 2 cercuri concentrice jurul cercului şi loveşte uşor pe umăr un alt par- mari – unul în interiorul altuia. Participanţii din ticipant. Persoana atinsă începe să se mişte în cercul intern se întorc cu faţa la participanţii din jurul cercului în sens invers, până când cei doi se cercul exterior, se prezintă repede şi dau călduros întâlnesc. Ei se salută de trei ori spunându-şi pre- mâna. Cercul extern se roteşte mereu spre stânga numele, apoi îşi continuă drumul în sens invers în şi cercul intern se mişcă spre dreapta până când jurul cercului, alergând pentru a ajunge la locul toţi participanţii se reîntâlnesc. liber. Cel care rămâne fără loc, merge din nou în jurul cercului. Jocul continuă până când fi ecare PPrriinnddee mmiinnggeeaa!! persoană a participat cel puţin o dată. 3 Jocul va decurge rapid. Participanţii stau, for- mând un cerc. Un voluntar care stă în centru aruncă mingea în sus, spunând un prenume, apoi intră repede în cerc. Persoana numită va prinde mingea, înainte ca aceasta să cadă jos şi va repeta procedura. Jocul continuă până când toţi au prins mingea cel puţin o dată. JJoonnggllaarreeaa îînn ggrruupp 4 Jocul se desfăşoară pe cerc. Animatorul începe, aruncând cuiva mingea. Participantul va spune „Mulţumesc, Diana (prenumele animatorului)” şi animatorul va răspunde „Cu plăcere, Viorel (pre- numele participantului)”. Mingea continuă să meargă pe cerc în acelaşi mod, până când toţi au avut posibilitatea să o transmită de câteva ori. Acelaşi joc începe din nou, de data aceasta PPrreennuummee îînn aaeerr transmiţând mai multe mingi pe cerc. 8 JJooccuull pprreennuummeelloorr 5 Roagă pe rând câte un participant să-şi scrie nu- mele în aer, mai întâi cu mâna dreapta, apoi cu cea stângă. În fi nal, propune-le să-şi scrie numele Fiecare participant stând în cerc îşi spune prenu- în aer concomitent cu ambele mâini. Ceilalţi vor mele. Jocul se repetă de 2 ori pentru a reţine mai ghici prenumele său. bine fi ecare prenume. 22 --- PAGE 23 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI SSccrriiss ccuu ccoorrppuull Fişa Salutare 9 Modalităţi de salutare: Propune participanţilor să-şi scrie prenumele în Strângere – strânge mâna celuilalt. Golul format aer cu o parte a corpului lor. Pot să folosească în palmă este o barieră. un cot sau un picior, de exemplu. Se continuă în Scuturare – scutură uşor mâna în sus şi în jos. acest mod până când fi ecare participant şi-a scris Astfel se va accelera pulsul inimii. prenumele cu câteva părţi ale corpului. La fel pot fi scrise cifrele de la 1 la 10. Îmbrăţişare – cuprinde persoana şi astfel vei trece de „spaţiul personal”. Atingere – doar vei atinge mâna. Strângerea degetelor – jumătate de salutare obişnuită, doar degetele se ating. Legănat – ia mâna cuiva în mâinile tale şi o clatin- o în dreapta şi în stânga. Alunecare – strânge mâna, apoi lunecă până ajungi la vârful degetelor. Salutare cu două mâini – salutare obişnuită, doar că a doua mână este pe umărul celuilalt. Pocnitură – loveşte palma ta de a celuilalt. ÎÎmmii cceerr ssccuuzzee,, aamm ggrreeşşiitt 12 AAcceses ttaa eses ttee pprriietet eennuull mmeeuu 10 Participanţii se mişcă haotic prin sală şi fac cunoş- tinţă atunci când se întâlnesc unii cu alţii, adresând Participanţii formează un cerc ţinându-se de mâi- întrebarea: „Îmi cer scuze, eşti Ion (Olga)?”. La care ni. Cineva începe jocul, prezentând persoana din celălalt răspunde „Nu, ai greşit. Eu sunt Alexandru stânga sa, spunând „Acesta este prietenul meu X” (Valeria). Am ochi căprui, părul blond, nas mare, şi când îi pronunţă prenumele, ridică mâna pri- pistrui etc.”. Peste vreo 10 minute roagă participanţii etenului său. Jocul continuă până când toate per- să formeze un cerc şi fi ecare îşi spune prenumele, soanele sunt prezentate. iar ceilalţi povestesc cum poate fi recunoscut (ochi căprui, părul blond, nas mare, pistrui). SSaalluuttaarreeaa PPrreennuummee // aaddjjeectct iivv // aanniimmaall 13 11 Participanţii stau în cerc. Animatorul anunţă primul Scrie pe cartonaşe aparte diferite modalităţi de tur, în timpul căruia fi ecare îşi va spune prenumele. salutare din fi şa Salutare şi distribuie fi ecărui par- În al doilea tur, participanţii se gândesc la un adjec- ticipant câte un cartonaş. Sarcina lor este să se tiv care i-ar descrie. Adjectivul trebuie să înceapă cu prezinte şi să strângă mâna altor persoane. Ei vor aceeaşi literă ca şi prenumele lor, de exemplu „Eu atrage atenţia la persoanele care mai folosesc un sunt Florin şi sunt fericit” sau „Eu sunt Sorina şi sunt asemenea tip de salutare ca a lor. Participanţii se surprinzătoare”. În timpul ultimului tur, participanţii vor saluta până când vor întâlni toate modalităţile numesc un animal (sunt acceptate şi denumiri de de salutare. Apoi, roagă-i să utilizeze salutul lor păsări, insecte) care la fel începe cu aceeaşi literă preferat sau să inventeze alte modalităţi. Dacă ca şi prenumele lor. Ca alternativă, participanţii se urmează o activitate în care ai nevoie de grupuri, pot prezenta spunându-şi numele şi prenumele, roagă persoanele care se salută în acelaşi mod să iar apoi două calităţi care îi caracterizează, de ex- se adune împreună. emplu „Petru Anghel – plăcut şi amabil”. 23 --- PAGE 24 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI PPrreennuummee // ggeses tt // ssuunnetet altul. Dacă nimeni nu doreşte să înceapă, animatorul 14 poate începe într-un mod comic şi deschis. Stând în cerc, fi ecare participant face un pas înainte, TTrreennuull pprreennuummeelloorr îşi spune prenumele şi trece la loc. La al doilea cerc, 19 fi ecare face un gest, o mişcare ce i-ar caracteriza per- sonalitatea (de exemplu, cântă la chitară, doarme Participanţii stau în cerc. Un voluntar, „locomotiva”, etc.) pentru a se prezenta, la fel, făcând un pas în imitând sunete şi mişcări respective, merge pe cerc şi interiorul cercului. Apoi participanţii mai fac un tur, se opreşte în faţa unei persoane. Dacă îi cunoaşte pre- repetându-şi gestul şi adăugându-i în acelaşi timp numele, îl pronunţă tare, făcând simultan gesturile un sunet. La următorul cerc fi ecare face încă o dată unui semafor cu barieră de la trecerea de cale ferată. gestul şi sunetul său, iar tot grupul îl repetă. Apoi se întoarce cu spatele spre participant şi acesta se „prinde” de primul, ca un „vagon” nou. Împreună, PPrreennuummeellee ccaarree mmăă ddeses ccrriiee „trenul” se deplasează pe cerc la un alt participant. 15 Tot „echipajul” strigă prenumele altei persoane care se integrează şi îşi continuă drumul. Jocul se termină Cel care începe îşi spune prenumele, apoi îl asociază când toţi participanţii sunt în „tren”. unui adjectiv care descrie o caracteristică dominantă a sa şi care începe cu prima literă a prenumelui, de exem- PPrreennuummeellee şşii mmiinnggeeaa 20 plu Stan – sensibil, Maria – minunată, Ina – inteligentă, Dana – dansatoare. Următorul va repeta ceea ce a spus vecinul său şi va adăuga prenumele şi adjectivul său. Al Foloseşte o minge sau un balon pentru a facilita treilea participant va repeta tot ce s-a spus anterior şi, cunoaşterea. Pentru început, participantul care prinde mingea îşi spune prenumele. Apoi cel care la fel, va adăuga prenumele şi adjectivul care îl descrie. aruncă mingea stabileşte un contact vizual cu o Se continuă în acest mod până când toţi participanţii persoană din grup şi pronunţă prenumele său, şi-au spus prenumele. Cel care a început poate repeta pasându-i mingea. Dacă cineva nu este sigur de încă o dată prenumele tuturor. prenumele cuiva are posibilitatea să întrebe. Odată cu avansarea jocului poţi mări ritmul de aruncare a AAppllaauuzzee,, vvăă rroogg!! 16 mingii, după care poţi introduce încă una sau două, până când viteza de aruncare creşte considerabil. Animatorul spune: „Fiecare din noi este o persoană OObbiieectct ee zzbbuurrăăttooaarree deosebită care merită să fie stimată şi iubită. Acum fiec- 21 are îşi va spune prenumele, iar tot grupul îl va aplauda”. Animatorul aruncă o minge, spunând prenumele PPrreennuummeellee îînn vviitteezzăă celui căruia îi este aruncată. Cel care a prins mingea 17 rosteşte prenumele altui participant şi îi aruncă mingea. Pentru a complica jocul, pe rând, se intro- Un voluntar, îşi spune prenumele, după care este duc şi alte obiecte (minge, măr, hârtie igienică, un repetat de tot grupul. Ceilalţi continuă pe rând în şervet etc.). Jocul ia sfârşit când începe haosul. acelaşi fel. Treptat, este mărită viteza. Se poate or- ganiza un fel de competiţie în cât timp grupul de participanţi îşi vor spune prenumele. Cineva va crono- metra şi va înscrie timpii. Activitatea se repetă de mai multe ori, pentru a îmbunătăţi recordul grupului. IIssttoorriiaa pprreennuummeelluuii 18 Fiecare participant este rugat să-şi scrie prenumele pe o foaie folosind creioane colorate, carioca şi să relateze cum sau de ce i-a fost pus anume acest prenume şi nu 24 --- PAGE 25 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI GGiimmnnaassttiiccaa pprreennuummeelloorr CCuuvveerrttuurraa 22 27 Participanţii stând în cerc, animatorul propune Participanţii formează două echipe care se aşează să fi e pronunţate în viteză prenumele, dar nu cel pe podea cu faţa una spre alta. Doi voluntari stau propriu, ci al vecinului din dreapta, apoi din stân- în picioare ţinând o cuvertură între echipe astfel ga. După aceasta propune participanţilor să se încât membrii lor să nu se vadă unii pe alţii. În linişte, amestece pentru a-şi schimba locurile de câteva echipele trimit câte o persoană să se apropie de mi- ori, după care jocul continuă. jlocul cuverturii. La comanda „1, 2, 3!” cuvertura este dată jos şi cei doi pomeniţi faţă în faţă trebuie să CCââttee pprreennuummee!! numească cât mai repede prenumele adversarului. 23 Cel care reuşeşte primul să o facă, ia participantul de partea sa. După câteva încercări, de cuvertură se pot Invită 3 doritori să spună prenumele fi ecărui apropia câte 2 sau 3 participanţi concomitent. participant din grup în câteva secunde. Cel care numeşte mai repede este câştigător şi primeşte aplauze în adresa sa. VVaarriiaaţţiiii 24 Participanţii stau în cerc. Pe rând, fi ecare numeşte 5 variante ale prenumelui său (de exemplu: Catri- na, Catrin, Ecaterina, Catiuşa, Catinca). După fi ec- are prezentare tot grupul aplaudă. În următorul tur fi ecare participant povesteşte despre sine doar atât cât vrea să se ştie la prima întâlnire. IIddeennttiittăăţţii ggrreeşşiittee 25 Pregăteşte din timp fi şe care conţin prenumele participanţilor. Atunci când participanţii intră în VVecec iinniiii 28 sală, dă-le la întâmplare câte o fi şă cu prenumele altei persoane participante. Apoi roagă-i să circu- le prin sală pentru a găsi persoana la care se afl ă Animatorul stă în mijlocul cercului şi întreabă pe fi şa cu prenumele său şi pentru a face schimb de cineva din participanţi: „Îţi plac vecinii?”. Dacă fi şe. Continuă activitatea până când cel puţin o răspunsul este „Da”, animatorul întreabă în con- jumătate din participanţi au fi şa cu prenumele lor. tinuare „Şi atunci cine ai dori să-şi schimbe locul?”. Dacă răspunsul este „Nu”, animatorul întreabă CCoonnttaaccttuull vviizzuuaall „Cine ai vrea să vină în locul lor?”. În ambele ca- 26 zuri, participantul numeşte 2 persoane care îşi vor schimba rapid locurile, inclusiv animatorul. Participanţii stau în cerc. Fiecare stabileşte contact Persoana rămasă în mijloc continuă jocul. vizual cu o persoană din grup. Este important ca toţi participanţii să fi e incluşi. Cei doi se mişcă din- MMăă iiuubbeeşşttii?? tr-o parte în alta a cercului şi îşi schimbă poziţiile, 29 dar menţinând contactul vizual. Perechile îşi schimbă concomitent locurile de afl are. La început Participanţii şed pe scaune în cerc. Animatorul, care participanţii îndeplinesc indicaţiile în linişte, iar nu are loc, se apropie de un participant, întrebându- apoi se salută şi fac cunoştinţă în mijlocul cercului. l care îi este prenumele. După aceasta îl întreabă: 25 --- PAGE 26 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI „Mă iubeşti?”. Persoana răspunde: „Desigur, dar mai altui participant)” şi va arăta către un alt participant din iubesc şi pe ...”. Persoanele din stânga şi din dreapta cerc care va face acelaşi lucru, adică îşi va duce mâinile persoanei întrebate şi a cele numite îşi schimbă lo- la urechi fl uturând din degete, va spune textul şi va in- curile. Animatorul la fel încearcă să se aşeze. Cine dica un alt participant. Şi persoanele din părţi trebuie rămâne fără scaun, continuă jocul. să repete procedura persoanelor din dreapta şi din stânga, ducând o singură mână la urechea care se afl ă GGăăsseeşşttee--ll ppee...... mai aproape de „iepure”. Jocul continuă în acest mod 30 până când fi ecare a fost „iepuraş” cel puţin o dată. Participanţii stau în cerc. Cel care începe aruncă cui- ÎÎţţii ppllaacc vvecec iinniiii?? 34 va o minge, spunând: „Prenumele meu este Elena, prenumele tău este Ion, găseşte-l te rog pe Eugen”. Ion prinde mingea şi spune acelaşi lucru: „Prenumele Participanţii şed în cerc. Animatorul merge în meu este Ion, prenumele tău este Eugen, găseşte-o jurul cercului şi atribuie fi ecărei persoane câte te rog pe Mariana”. Se continuă în acelaşi mod. o cifră: unu, doi, trei, patru etc. Un participant va ieşi în centrul cercului, iar scaunul lui va fi PPrreennuummeellee ZZiipp,, ZZaapp,, BBuumm!! îndepărtat. Persoana din centru se va adresa un- 31 uia dintre participanţi întrebându-l „Îţi plac veci- nii?”. Dacă acesta va răspunde „Da, îmi plac”, toţi Participanţii şed pe scaune în cerc. Animatorul se vor ridica şi se vor deplasa către alte scaune. anunţă că vecinii din dreapta sunt „Zip”, iar cei din Astfel, o persoană va rămâne în centrul cercului stânga sunt „Zap”. Când animatorul arată la cine- şi va întreba pe altcineva: „Îţi plac vecinii?”. Dacă persoana va răspunde „Nu-mi plac”, participantul va şi spune „Zip”, acesta numeşte prenumele veci- din mijloc va întreba „Pe cine vrei să ai alături?”, iar nului din dreapta, când spune „Zap” – din stânga. aceasta va spune două cifre. Persoanele ale căror Când va spune „Bum!”, toţi îşi schimbă locurile şi cifre au fost numite se vor ridica şi îşi vor schimba jocul continuă în ritm rapid. locurile cu ambii vecini ai participantului care a răspuns. În loc de cifre, pot fi folosite prenumele BBooccăănniillăă,, BBuumm--BBuumm 32 participanţilor pentru a le reţine mai bine. SSppaaţţiiuull ddiinn ddrreeaappttaa mmeeaa Participanţii formează un cerc şi un voluntar se 35 plasează în centru. Voluntarul va arăta spre cine- va din cerc şi va spune „Dreapta, Bocănilă, Bum- Participanţii se aşează în cerc astfel încât locul din Bum” sau „Stânga, Bocănilă, Bum-Bum”. Persoa- dreapta cuiva să rămână liber. Acesta roagă un mem- na indicată va spune prenumele persoanei din bru al grupului să vină şi să se aşeze pe locul liber, de dreapta sau din stânga sa (în funcţie de ce a spus exemplu „Aş vrea ca Lili să vină şi să se aşeze la dreapta voluntarul) înainte ca voluntarul să termine fraza. de mine”. Lili face mişcarea şi acum persoana în dreap- Dacă persoana reuşeşte – voluntarul repetă pro- ta căreia s-a eliberat un loc, cheamă o altă persoană să cedura, arătând spre altcineva, dacă nu – va veni vină şi să se aşeze în dreapta sa. Jocul continuă până în centru şi va continua jocul. când toţi au participat cel puţin o dată. IIeeppuurraaşşuull 33 LLăămmââiiee,, llăămmââiiţţăă 36 Participanţii stau în cerc. Cineva începe jocul, ducându- Participanţii se aşează, formând un cerc. Anima- şi ambele mâini la urechi şi fl uturând din degete. Veci- torul sau un voluntar, care nu are scaun, începe nii săi care stau la dreapta şi la stânga, duc o singură jocul, apropiindu-se pe rând de diferite persoane mână la urechea care se afl ă mai aproape de persoana şi spunând una din variantele de mai jos: dată. Persoana cu ambele mâini ridicate va spune „Sunt un iepuraş pe care îl cheamă (prenumele său) „Lămâie, lămâiţă” – persoana spune prenu- şi cunosc un alt iepuraş pe care îl cheamă (prenumele mele vecinului din dreapta; 26 --- PAGE 27 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI „Cireaşă, cireşică” – persoana spune prenu- BBaagghhetet aa 39 mele vecinului din stânga; „Zarzăr, zărzărel” – persoana îşi spune Înainte de începerea jocului, confecţionează propriul prenume. o baghetă cu lungimea de aproximativ 1 me- Jocul se va desfăşura într-un ritm rapid. Cine greşeşte, îşi tru, răsucind o coală de hârtie sau un ziar. Roagă schimbă locul cu persoana din centru şi jocul continuă. participanţii să formeze un cerc şi plasează baghe- ta în mijloc. Cercul trebuie să fi e destul de mare Există posibilitatea de a spune „Coş cu fructe” – toţi îşi pentru a lăsa sufi cient spaţiu de mişcare în interi- schimbă locurile, inclusiv persoana din centru. orul său. Un voluntar va începe jocul, luând baghe- ta în mână. Sarcina lui este să atingă pe cineva cu DDrraaggoosstteeaa ssecec rretet ăă 37 bagheta la umăr, înainte ca persoana să pronunţe prenumele unei persoane din grup. Dacă cel înspre care s-a îndreptat voluntarul reuşeşte să numească Jocul se va desfăşura într-un ritm rapid. Toţi se pe altcineva înainte de a fi atins cu bagheta, volun- aşează în cerc, lăsând un scaun liber. La semnalul tarul se va îndrepta repede către persoana numită. de începere, cel care şede la stânga acelui scaun, se Dacă voluntarul reuşeşte să atingă o persoană, aşează repede pe el spunând „Sunt îndrăgostit...”. imediat trebuie să pună bagheta în mijlocul cercu- Următorul, la rândul său, ocupă scaunul liber din lui şi să ocupe locul celui pe care l-a atins. Cel atins stânga sa spunând „ ...şi iubesc”. Următorul ocupă trebuie să reuşească să ia bagheta din mijlocul cer- scaunul eliberat spunând „ ...fără a spune cuiva...”. cului şi să atingă voluntarul până acesta îi va ocupa Cel ce urmează, aşezându-se pe scaun, numeşte locul. Dacă reuşeşte – continuă voluntarul, dacă nu – continuă participantul. prenumele unei persoane din cerc, care fuge pen- tru a se aşeza pe scaunul liber. Cele două persoane CCaassttrroonnuull ccuu frfr uuccttee care şed lângă persoana chemată vor încerca să 40 nu-i permită să se scoale. Jocul continuă, în ambele cazuri, cu persoana din stânga scaunului liber. Un voluntar va sta în mijlocul cercului, iar ceilalţi participanţi îşi vor alege câte o denumire de fruct. CCuuttiiaa ccuu ssuurrpprriizzee 38 Apoi se va alege o persoană care va începe jocul (în afară de persoana din mijloc). Persoana aleasă spune denumirea de fruct pe care şi-a ales-o şi Participanţii şed pe scaune în cerc. Cineva se ridică prenumele cuiva, de exemplu: „Fruct de kiwi! şi îşi spune prenumele: „Sunt Mihai”. Apoi prezintă Cătălina!”. Persoana din mijloc trebuie să atingă trei persoane care şed la stânga sa, începând cu cea persoana numită înainte ca aceasta să spună de- mai îndepărtată: „Aceştia sunt Viorica, Ionel, Maria, numirea fructului său. Se continuă aşa până când George”. După ordinea în care au fost prezentate, cineva din cerc este atins de persoana din mijloc, persoanele numite se ridică şi se aşează la loc re- după care ei îşi schimbă locurile. Jocul continuă pede, toţi în acelaşi timp, creând impresia unei cutii atât timp cât participanţilor le este interesant. cu surprize. Apoi, persoana din dreapta lui Mihai, face acelaşi lucru. Dacă participanţii se cunosc deja CCooşşuull ccuu frfr uuccttee un pic, poţi mări numărul de persoane prezentate. 41 Participanţii formează perechi. Animatorul începe jocul spunând: „Am un coş cu fructe foarte greu, îl va duce Tudor” şi face un gest de parcă i-ar arunca ceva lui Tudor. Partenerul lui Tudor va trebui să- l protejeze şi să se prefacă că „prinde coşul” şi să numească un alt participant: „Nu Tudor, ci Anişoara”. Este rândul partenerului Anişoarei să reacţioneze: „Nu Anişoara, ci Ghenadie”. Jocul continuă până când participanţii însuşesc prenumele. 27 --- PAGE 28 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI CCoonncceennttrraaţţiiaa PPrreennuummeellee şşii lluuccrruull 42 45 ppee ccaarree îîll aaddmmiirr Participanţii şed în cerc. Scaunul din dreapta ani- matorului este liber. Animatorul începe ritmul: o lovitură din palme, o lovitură cu palmele pe ge- Fiecare se numeşte şi spune un lucru / o calitate nunchi, urmată de o pocnitură cu degetele de la pe care o admiră cel mai mult la sine. mâna dreaptă şi una cu cele de la mâna stânga. În timpul pocniturii din degetele mâinii drepte SSttaaţţiiaa „„MMâânnddrriiee”” 46 animatorul va spune prenumele său şi apoi pre- numele altui participant în timpul pocniturii din degetele mâinii stângi. Persoana numită preia rit- Propune participanţilor să se prezinte şi să mul, spunând prenumele său şi prenumele unei numească calităţile lor pozitive, ce poate face a treia persoane. Procesul continuă până când ci- fi ecare din ei cel mai bine. Prezentarea calităţilor neva face o greşeală. În acest caz participantul va poate include atât descrieri verbale, cât şi nonver- veni repede pe locul liber de lângă animator, iar bale. Cineva poate nota pe tablă sau pe o coală ceilalţi se vor deplasa cu un loc la dreapta. Astfel de hârtie toate calităţile personale numite de scaunul din dreapta persoanei care a greşit se va participanţi. elibera, iar acesta va continua jocul. Pe măsură ce participanţii au învăţat mai bine prenumele cole- MMoozzaaiicc ddiinn pprreennuummee 47 gilor, ritmul poate fi accelerat. PPrreennuummeellee aappllaauuddaatt Înainte de începerea jocului animatorul amestecă 43 literele în interiorul prenumelui fi ecărui par- ticipant, astfel ca să fi e posibil de a le pronunţa Animatorul începe să bată din palme într-un (de exemplu, Marcela – Celamar, Sergiu – Ersugi anumit ritm. Participanţii preiau acest ritm şi la etc.). Apoi le va scrie pe fi şe separate şi le va fi xa o anumită bătaie numesc prenumele unei per- pe tablă. La sosirea participanţilor în sală, aceştia soane din grup. Persoana respectivă preia rândul vor încerca să găsească prenumele lor pe tablă. şi rosteşte prenumele altcuiva menţinând ritmul. Animatorul sau un voluntar poate începe jocul, Se păstrează ritmul, până când au fost pronunţate citind noul său prenume cu voce tare, spunând prenumele tuturor cel puţin o dată. apoi şi varianta corectă. AAppllaauuzzee PPrriinnddee pprreennuummeellee 44 48 Participanţii formează un cerc. Animatorul începe Fiecare participant îşi va scrie prenumele cu litere să bată ritmul: o lovitură din palme pe picioare, mari pe o fi şă şi o va lipi pe haină la un loc vizibil. apoi una din palme, apoi cu mâna dreaptă peste Participanţii formează un cerc şi încearcă să mem- umărul drept, degetul mare orientat în jos şi aceeaşi orizeze prenumele colegilor. După câteva minute mişcare este repetată cu mâna stângă. După câte- fi ecare îşi scoate fi şa sa şi o transmite pe cerc, în va bătăi, în timp ce face mişcarea cu mâna dreaptă, direcţia acelor ceasornicului, până când anima- animatorul îşi spune prenumele său, iar când torul va striga „Stop!”. Participanţii vor rămâne cu repetă aceeaşi mişcare cu mâna stângă, spune fi şele pe care este scris prenumele altor persoane. prenumele unei alte persoane. Persoana preia rit- Ei au 10 secunde pentru a găsi titularii adevăraţi ai mul, repetă de câteva ori mişcările şi apoi numeşte fi şelor. După 10 secunde cei rămaşi cu prenumele o altă persoană. Jocul continuă până când toţi s-au străine vor fugi prin sală, iar ceilalţi îi vor prinde prezentat. Ritmul şi mişcările pot fi schimbate cu şi îi vor „aduna” în centrul cercului. Propune-le să includerea picioarelor, de exemplu. găsească persoana necesară. Jocul se poate repe- ta de câteva ori, până când fi ecare va şti prenu- mele colegilor. 28 --- PAGE 29 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI FFiiecec aarree eses ttee lliiddeerr PPrreezzeennttaarree ffăărrăă ccuuvviinnttee 49 51 Anunţă participanţii că în acest joc fi ecare este Participanţii formează perechi. Scopul activităţii lider. Dacă atingi pe cineva, acesta trebuie să este prezentarea reciprocă a partenerilor, dar fără se aşeze în pirostrii. Dacă tu eşti atins de o altă cuvinte. Pot folosi mimica, desene, semne, gestu- persoană, la fel trebuie să te aşezi. Dacă două per- ri, semnale etc. Fiecare pereche are 2-3 minute de soane se ating în acelaşi timp, vor face cunoştinţă comunicare nonverbală. La sfârşit, partenerul are şi vor continua jocul. Ultima persoană care rămâne posibilitatea să ghicească ce a dorit să-i comunice în picioare este învingătoare. De obicei, jocul se celălalt despre sine. încheie atunci când mai rămân câţiva participanţi în picioare. Atunci animatorul spune „Fiecare este OOccuuppaaţţiiiillee ccaarree îîmmii ppllaacc 52 lider!” şi jocul se termină. BBaaggaajjuull ppiieerrdduutt Participanţii se vor desena pe o foaie. După aceas- 50 ta vor forma perechi şi vor explica desenul parten- erului, povestindu-i de ce îi place să facă această Fiecare primeşte câte o fi şă Bagajul pierdut. activitate specifi că. În continuare, perechea se Fără a-şi semna fi şa, participanţii vor scrie pe ea va uni cu alta şi vor repeta explicaţiile în patru. 5 lucruri pe care de obicei le iau într-o călătorie. Procedura se poate repeta până se ajunge în Acestea pot fi materiale, cât şi anumite calităţi, grupul mare. La fi nal poţi discuta cu participanţii sentimente, trăsături de personalitate. Apoi, în despre diversitatea lucrurilor pe care grupul le perechi participanţii îşi vor prezenta unul altuia face, diferenţele dintre ocupaţiile participanţilor, conţinutul bagajului personal, după care vor face ce au afl at nou participanţii despre sine şi despre schimb de bagaje. După aceasta participanţii vor ceilalţi etc. forma perechi cu o altă persoană şi îi vor spune: „În bagajul meu am... (lucrurile pe care le-a notat PPaattrruu ccoollţţuurrii 53 pe fi şa sa), dar acesta este bagajul Angelei şi ea are în bagajul său ... (lucrurile care sunt notate pe fi şa primită de la Angela)”. Activitatea continuă în Repartizează fi ecărui participant câte o foaie şi acest fel până când majoritatea participanţilor şi- creioane şi spune-le să scrie sau să deseneze: au regăsit bagajul pierdut. ceea ce obişnuiesc să facă duminică seara – în colţul drept de sus; Fişa Bagajul pierdut hobby (ocupaţie, interes) – în colţul stâng de sus; ceea ce admiră la alţi oameni – în colţul stâng de jos; dorinţa pe care ar ruga o zână să le-o împlinească – în colţul drept de jos. Acordă participanţilor 8 minute. Fişele comple- tate sunt amestecate şi repartizate din nou. Acum fi ecare participant începe să caute posesorul foii. Dacă are dubii, poate adresa întrebările din foaie pentru a vedea dacă coincid sau nu răspunsurile, dar fără a arăta foaia nimănui. Când posesorul foii este găsit, scrie prenumele său pe foaie şi o lipeşte la un loc vizibil. 29 --- PAGE 30 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI SSeeaammăănnăă ccuu mmiinnee AAsseemmăănnăărrii // ddiiffeerreennţţee 54 56 iizzbbiittooaarree Distribuie fi ecărui participant câte o copie a fi şei Seamănă cu mine. Roagă-i să examineze imaginile din fi şă şi să le însemne pe acelea care par a se potri- Roagă participanţii să formeze grupuri a câte 4- vi cu ceea ce sunt ei. Apoi propune-le să se plimbe 6 persoane. Distribuie fi ecărui participant câte prin sală şi să împărtăşească această informaţie cu o copie a fi şei Asemănări / diferenţe izbitoare. ceilalţi, explicându-le de ce au ales anume acele Oferă-le 5 minute pentru a completa fi şa. Spune- imagini şi ascultând explicaţiile altora. La fel, poţi le apoi să-şi împărtăşească răspunsurile, dis- distribui fi ecărui participant câte o imagine din cutând despre asemănările şi diferenţele dintre fi şă, rugându-i apoi să formeze grupuri cu cei care ei. După ce au fi nisat, invită echipele să facă un deţin imagini identice sau diferite. schimb de experienţă în grupul mare. Fişa Seamănă cu mine Fişa Asemănări / diferenţe izbitoare Cum te comporţi în diferite situaţii? Completează propoziţiile de mai jos: Când văd că anumite lucruri nu sunt făcute la timp şi aş dori să le văd realizate, eu .... Când lucrurile din jur par a merge bine, eu ... Când se întâmplă să nu fi u de acord cu colegii mei, eu ... Când mi se propune să mă implic într-o activitate, eu ... Când am de făcut ceva ce nu-mi place, eu ... Când fac activitatea mea preferată, eu ... Când lucrez înconjurat de colegii mei, eu ... Când lucrez singur, eu ... Când nu sunt de acord cu activitatea organizaţiei / grupului în care activez, eu ... EEuu aamm ssecec rretet ee 55 Când văd clar care este scopul meu şi calea de atin- gere a lui, eu ... Participanţii formează perechi cu o persoană pe Eu prefer să mă comport ... care o cunoaşte mai puţin. Ei se vor prezenta şi vor spune diferite lucruri despre sine, printre care şi 2- Nu-mi place să mă comport ... 3 „secrete” – lucruri pe care nimeni din grup nu le cunoaşte. Când sunt gata, roagă participanţii să- CCuullooaarreeaa ddrraaggoosstteeii şi prezinte partenerul şi unul din „secretele” sale. 57 Rezervează câte 50-60 de secunde pentru fi ecare prezentare. Asigură-te că nimeni nu se va simţi Oferă fi ecărui participant câte o copie a fi şei Cu- forţat în vreun fel să dezvăluie lucrurile pe care loarea dragostei. Spune-le că au la dispoziţie nu le doreşte. 2 minute pentru a o completa individual. Apoi roagă-i să formeze grupuri a câte 3 persoane şi să-şi împărtăşească impresiile cu ceilalţi. La sfârşit, puteţi discuta în grupul mare despre percepţii şi diferenţe. 30 --- PAGE 31 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI bileţele pe care sunt scrise prenumele tuturor Fişa Culoarea dragostei participanţilor. Cutia cu bileţele este trecută de la un membru al grupului la altul şi fi ecare ex- Răspunde la următoarele întrebări, numind culo- trage un bilet, citind prenumele înscris pe acesta. rile care ţi se par mai potrivite: Participanţii omit cu un „X” prenumele respec- Care este culoarea fericirii? tiv din căsuţa de pe fi şa lor. Atunci când prenu- mele unei persoane este extras, participantul se Care este culoarea tristeţii? prezintă spunându-şi prenumele şi trei lucruri Care este culoarea gingăşiei? pe care le consideră importante despre sine. Se pot practica şi alte variante: să prezinte 3 puncte Care este culoarea singurătăţii? forte sau 3 adjective. La fel, participanţii pot fi Care este culoarea stranietăţii? rugaţi, atunci când fac cunoştinţă doi câte doi, Care este culoarea creativităţii? să împărtăşească celuilalt în afara prenumelui şi o caracteristică personală, găsind de fi ecare dată Care este culoarea inteligenţei? alta pentru fi ecare coleg cu care se cunoaşte, ur- Care este culoarea dragostei? mând ca la extragerea prenumelui său din cutie colegii să prezinte aceste caracteristici. Atunci Care este culoarea ta preferată? când un participant obţine un rând de 5 de „X”, pe Care este culoarea cea mai neplăcută pentru tine? orizontală, verticală sau diagonală, el strigă „Bin- go!”. Este posibil ca unii să obţină bingo de câteva ori. Poţi folosi un formular de 3 x 3 dacă grupul SSeemmiinnţţeellee 58 are mai puţin de 10 persoane sau un formular 4 x 4 dacă grupul are între 10 şi 16 persoane. Fiecare primeşte atâtea seminţe, câţi participanţi sunt, de exemplu dacă împreună în grup sunt 25 Fişa Bingo de persoane, fi ecare va primi câte 25 de seminţe. Seminţele sunt puse într-un buzunar, iar celălalt buzunar este lăsat gol. Participanţii au 20 de min- ute pentru a face cunoştinţă unii cu alţii, spunân- du-şi numele, ocupaţia, vârsta, interesele, locul de trai etc. Când fac aceasta, ei vor da o sămânţă şi vor primi alta înapoi. Sămânţa primită trebuie pusă în buzunarul gol (sau într-un vas). La sfârşitul jocu- lui fi ecărui participant trebuie să-i rămână câte o sămânţă în primul buzunar, care reprezintă însuşi participantul, iar în celălalt buzunar va avea cu o sămânţă mai puţin decât numărul participanţilor din grup. BBiinnggoo 59 Împarte fi ecărui participant câte o fi şă Bingo. Toţi se plimbă prin sală şi atunci când întâlnesc o altă persoană, fac cunoştinţă spunându-şi pre- numele. De fi ecare dată când doi participanţi fac cunoştinţă, fi ecare scrie noul prenume pe care l-a afl at într-o căsuţă de pe fi şa sa. După ce toţi au făcut cunoştinţă, înscriu un „O” în căsuţele rămase libere. Animatorul pregăteşte din timp o cutie cu 31 --- PAGE 32 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI IInnvviittaatt llaa rrecec eeppţţiiee să aleagă acele imagini care vor ajuta celorlalţi 60 participanţi să cunoască mai multe despre ei, de exemplu cineva care se ocupă cu înotul poate de- Anunţă participanţii că sunt invitaţi la o recepţie sena un bazin, care face muzică – un instrument cu mulţi oaspeţi importanţi cu care doresc să facă etc. Partenerii vor avea posibilitatea să devină cunoştinţă. Invită participanţii să salute şi să se „detectivi” şi să „descopere” cât mai mult despre prezinte cât mai multor persoane. Peste un timp partenerul său. Invită-i să se prezinte reciproc în opreşte activitatea şi anunţă-i că au întâlnit un pri- grupul mare. Ca alternativă, în loc să deseneze eten foarte bun pe care nu l-au văzut de mulţi ani. obiecte, fi ecare participant poate folosi 6 obiecte După ce s-au salutat călduros şi cu acesta, spune- pe care le are cu sine (chei, pixuri, legitimaţii etc.). le că a rămas foarte puţin timp până la sfârşitul „Detectivul” va studia aceste obiecte pentru a recepţiei, deci acum într-un timp record ei trebuie cunoaşte ceva despre partener. să-şi ia rămas bun de la cât mai multă lume. TTrreeii aaddeevvăărruurrii şşii uunn ffaallss 64 GGeeaannttaa mmeeaa ee mmaarree 61 Fiecare îşi scrie prenumele şi patru afi rmaţii despre Spune participanţilor să ia unul sau două obiecte sine pe o coală de hârtie, de exemplu „Lui Andrei din genţile, buzunarele sau portmoneele lor. Când îi place să cânte, să joace fotbal, el are cinci copii şi se vor prezenta grupului, ei vor utiliza lucrurile ex- comunică mult cu alţi oameni”. Apoi participanţii trase pentru ca acestea să îi ajute să se descrie. circulă prin sală, formează perechi, îşi arată unul altuia ce au scris şi încearcă să stabilească care din OObbiieectct iimmppoorrttaanntt afi rmaţii este falsă. La un semnal din partea ani- 62 matorului, participanţii schimbă perechile. Proce- dura este repetată de mai multe ori. Fiecare participant aduce la întrunire un obiect important pentru sine, fără care nu iese din casă. AAmm ffăăccuutt cceevvaa ccee ttuu nnuu 65 Roagă-i pe rând să împărtăşească cauza. aaii ffăăccuutt DDetet eectct iivvuull 63 Fiecare participant se prezintă şi spune ceva spe- Participanţii vor forma perechi şi vor primi cario- cifi c despre sine, ceva ce crede că nimeni altul nu ca şi hârtie. Fiecare persoană va desena şase obi- a făcut, văzut, studiat etc. Dacă există o persoană ecte pe care le-a folosit în ultimele 3 luni. Roagă-i care a făcut acelaşi lucru, atunci participantul va continua până când va găsi ceva unic despre sine. CCee aavveemm îînn ccoommuunn?? 66 Animatorul pregăteşte din timp o listă cu lucruri / caracteristici pe care participanţii le-ar putea avea în comun de exemplu „au fraţi / surori”, „au ciorapi de culoare neagră”, „vorbesc mult la telefon”, „le place fotbalul” etc. Atunci când animatorul citeşte o caracteristică de pe listă, de exemplu, „citesc regulat ziare”, toţi cei care o fac, se deplasează într-un anumit spaţiu al sălii, iar ceilalţi – în alt spaţiu. Când s-au format grupurile, animatorul citeşte următoarea caracteristică. 32 --- PAGE 33 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI AAcceses ttaa ssuunntt eeuu ce apreciezi la un prieten; 67 cu ce doreşti să te ocupi peste 5 ani; Propune participanţilor să schiţeze pe o foaie unul din scopurile tale pentru acest an; de hârtie o fi gură umană care-l va reprezenta. În motoul după care încerci să trăieşti; drept cu fi ecare parte a corpului, participantul va scrie ce îi place să facă cu această parte a corpului o problemă cu care te confrunţi; sau pentru ce are nevoie de ea. Desenele nu se ce-ţi place cel mai mult la tine; semnează. Adună toate desenele şi apoi împarte- le în mod haotic membrilor grupului. Dacă cineva ce valorezi într-o relaţie de dragoste; a primit desenul său, îl va restitui şi va lua altul. În ce valorezi cel mai mult în viaţă. continuare fi ecare participant prezintă grupului desenul pe care l-a primit, citeşte cele scrise pe BBoommbbooaannaa el şi încearcă să ghicească cine este autorul de- 70 senului. Dacă nu reuşeşte să ghicească din trei încercări, autorul singur îşi dezvăluie identitatea. Împarte participanţilor câte o bomboană cu Important este să fi e analizate toate desenele. arome diferite. Pentru fi ecare literă din denu- mirea aromei, participanţii vor spune cuvinte ce-i LLiistst aa ccuu aaddjjeectct iivvee caracterizează. De exemplu, pentru o bomboană 68 cu aromă de mentă, persoana va spune: sunt modestă, empatică, năstruşnică, tolerantă şi Roagă participanţii să scrie în partea de sus a unei amabilă. Unii participanţi ar putea avea nevoie foi de hârtie prenumele urmat de întrebarea „Cine de o foaie şi un pix pentru a-şi nota ideile. Dacă sunt eu?”. În continuare fi ecare va nota 8 adjective urmează o activitate în care participanţii trebuie să lucreze în grupuri poţi forma echipe, după ce care consideră că îl descriu cel mai bine. Propune- toţi s-au prezentat. le să transmită foile în grup pentru a citi cât mai multe. Apoi vor găsi alte 2 persoane despre care ar CCoolloorreeaazzăă--mmii lluummeeaa dori să ştie mai multe. În triadele formate, fi ecare 71 va explica adjectivele din lista sa. Ca alternativă, fi ecare şi-ar putea prezenta lista în faţa întregului Distribuie foi şi creioane şi roagă participanţii să grup. În fi nal animatorul poate face un comentariu scrie culoarea lor preferată. Apoi, pe rând fi ecare referitor la bogăţia resurselor grupului aşa cum anunţă culoarea sa preferată şi pentru fi ecare literă rezultă din listele cu adjective ale participanţilor şi din cuvântul respectiv numeşte o caracteristică la încrederea pe care ar trebui să o genereze acest personală, de exemplu galben – gălăgios, amabil, fapt, la capacitatea grupului de a realiza obiectivele liberal, bucuros, energic, nervos. propuse în cadrul stagiului de formare. PPrreezzeennttăărrii ccee nnee ddeezzvvăălluuiiee DDiissccuuttaarreeaa vvaalloorriilloorr 72 69 Distribuie foi pe care participanţii să poată sc- Participanţii formează perechi sau grupuri mici şi rie prenumele şi care conţin un număr mic de îşi găsesc un loc în care se simt bine împreună. enunţuri ce trebuie completate. După ce toţi Spune-le că vor discuta nişte subiecte pe care le au completat enunţurile, spune-le să fi xeze, să vei anunţa peste fi ecare 2-3 minute. Exemple: prindă cu panglici sau să ţină foile în faţa lor în timpul mişcării pe care o vor face prin sală, astfel cel mai important lucru pe care l-ai învăţat ca să permită altora să iniţieze cu ei conversaţii anul acesta; despre enunţurile notate. Întrebările-mostră pot include: „Persoana pe care o admir este _______”, emoţiile care îţi vine cel mai uşor şi cel greu „Vacanţa mea preferată am petrecut-o _______ să le exprimi şi de ce; _”, „Cea mai bună carte pe care am citit-o a fost ceva ce numai foarte puţini oameni cunosc ______________”, „Cel mai bun fi lm pe care l-am despre tine; vizionat a fost _______________” etc. 33 --- PAGE 34 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI FFooaaiiaa ccuu aauuttooggrraaffee AAuuttooccoollaajj 73 75 Distribuie fi ecărui participant câte o fi şă şi un pix Fiecare participant primeşte câte o fi şă pe care sau creion. Roagă-i să se reprezinte printr-un de- trebuie să o decoreze folosind decupaje din ziare sen şi să adauge o propoziţie care să descrie un lu- şi reviste, carioca etc. pentru a se reprezenta pe cru unic despre sine, o preferinţă, o deprindere, o sine. Când toţi au terminat, invită participanţii să- realizare etc. (de exemplu, Îmi place varza, Rezolv şi prezinte colajele în grupuri mici sau în grupul bine ecuaţii, Am fost la un prezicător, Vorbesc mare. Organizată într-un alt mod, această activitate limba spaniolă). Când toţi au terminat, colectează poate fi desfăşurată atunci când membrii grupului fi şele într-o pungă, amestecă-le şi distribuie-le la se cunosc deja bine sau la sfârşitul unui program. întâmplare. Dacă cineva a extras fi şa sa, spune-i Participanţii vor extrage câte o fi şă cu prenumele să o schimbe. Acum propune participanţilor să unui membru al grupului dintr-o pungă şi, fără a găsească posesorul fi şei şi să-i ia un autograf. spune cuiva, vor confecţiona un colaj care să reprez- inte persoana respectivă bazându-se pe ceea ce cu- ÎÎnnttrreebbăărrii nosc despre el / ea. După aceasta toţi revin în grupul 74 mare pentru a prezenta colajele şi a le face cadou. Distribuie participanţilor câte o fi şă Întrebări şi SSiilluuetet ee ppee ppeerretet ee 76 un pix şi propune-le să o completeze. În grupuri mici, participanţii vor discuta cele mai interesante răspunsuri. Poţi modifi ca întrebările propuse în Participanţii formează perechi. Partenerii lipesc dependenţă de interesele şi specifi cul grupului o foaie de hârtie pe un perete şi, în perechi, îşi de participanţi. desenează unul altuia silueta. Apoi le colorează şi scriu sau desenează alături câteva lucruri pe care Fişa Întrebări le-au afl at unii despre alţii. Pe rând, perechile se prezintă tuturor membrilor grupului. 3 cărţi preferate ale mele sunt ....................................... PPrreezziinnttăă--ttee ............................................................................................... 77 3 fi lme preferate ale mele sunt ...................................... ............................................................................................... Toţi participanţii, în afară de unul, şed pe scaune Mâncarea mea preferată este ....................................... formând un cerc. Cel care nu are loc (un partici- ............................................................................................... pant sau animatorul), stă în mijlocul cercului şi Dacă aş putea procura orice automobil, acesta ar fi începe, spunând ceva despre sine, de exemplu ............................................................................................... cum îl cheamă, de unde este, când s-a născut, ce îi place să facă etc. Apoi, foarte repede, toţi îşi Partea cea mai interesantă a activităţii mele constă în schimbă locurile şi următorul se prezintă cel care ............................................................................................... a rămas fără scaun. Dacă cineva rămâne fără loc Partea cea mai neplăcută a ocupaţiei mele este ...... a doua sau a treia oară, se mai prezintă o dată, ......................................................................................... relatând altceva despre sine. În liceu sunt / am fost considerat (ă) ............................. .............................................................................................. AAuuttooaafifi rrmmaarree 78 Îmi place acest tip de activitate deoarece ................... .............................................................................................. Cel mai bun profesor este / mi-a fost ............................ Fiecare participant scrie sau desenează cel puţin 4 .............................................................................................. calităţi personale în mijlocul unei foi. Apoi, în linişte, toţi se plimbă cu fi şa în piept, astfel încât ceilalţi s-o Dacă aş putea locui în orice loc din lume acesta ar fi poată citi. Peste câteva minute, participanţii formează ............................................................................................... perechi sau grupuri mici, găsind asemănările şi de- osebirile, discutând despre cele scrise. 34 --- PAGE 35 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI RReţeţ eeaauuaa CCââttee cceevvaa ddeses pprree mmiinnee 79 81 Este o activitate care stimulează autocunoaşterea, Distribuie câte o copie a fi şei Câte ceva despre dar şi cunoaşterea celorlalţi. Fiecare persoană mine fi ecărui participant şi roagă-i să o com- primeşte câte o foaie, la mijlocul căreia este trasă pleteze individual. Organizează apoi o prezentare o linie. Participanţii vor scrie pe o jumătate a foii în perechi, în grupuri mici sau în grupul mare. 3 lucruri la care sunt buni, se pricep foarte bine (calităţi personale sau profesionale, interese, Fişa Câte ceva despre mine abilităţi etc.). Pe cealaltă jumătate a foii vor scrie ce lucruri ar vrea să înveţe şi de ce ajutor au ne- Salut! Mă numesc ________________ şi am ___ voie pentru a o face. Apoi, unii îşi trec numele şi ____ ani. Învăţ / lucrez la _________________. Oraşul / satul meu natal este _________________ numărul de telefon pe o jumătate a foii, iar alţii şi mie îmi ______________ acolo pentru că ____ le vor trece pe altă jumătate, în funcţie de cum _________________________________. Mereu doresc. Toţi vor face schimb de foi. am visat că într-o zi voi_______________ _____ ____________________________. Câteva dintre EEuu ssuunntt...... 80 lucrurile pe care îmi place să le fac sunt ________ _______________________________________ _____________________________. Sunt multe Distribuie fi ecărui participant câte o foaie sau o lucruri la care mă pricep şi unul din ele este ______ copie a fi şei Eu sunt... şi roagă-i să completeze __________________________. Odată am făcut propoziţiile. După ce toţi au terminat de scris, un lucru foarte interesant şi acela a fost _______ invită-i să prezinte răspunsurile pe rând. Alte ________________________ _______________ modalităţi de prezentare pot fi : (1) colectează ____________________. Membrii familiei mele toate foile şi apoi redistribui-le, iar participanţii sunt __________________ _________________ să încerce să găsească autorul fi şei, după care __________________. Dacă aş schimba un lucru să-l prezinte grupului; (2) participanţii îşi pot la mine, cred că ar fi ______________________ împărtăşi răspunsurile în perechi, iar apoi fi ecare _____________________________. Totuşi sunt va prezenta grupului fi şa partenerului. foarte bucuros / bucuroasă să fi u astăzi aici pentru că ______________________________________ ________. Aş vrea să mă asociez cu cei interesaţi Fişa Eu sunt în ______________________________________ ___. În ceea ce priveşte planurile mele de viitor, aş 1. Eu sunt.............................................................................. vrea să fi u ________________________ într-o zi. ................................................................................................. 2. Cel mai mult îmi place să............................................ PPrreeddiiccţţiiii 82 ................................................................................................. Roagă fi ecare participant să scrie pe fi şe de hârtie 3 3. Dacă aş fi un animal (insectă, pasăre), aş fi ........... lucruri despre sine, pe care încă nu le-a comunicat ................................................................................................. grupului. Dacă participanţilor le vine greu să o facă, le poţi sugera să răspundă la întrebări cum ar fi : 4. Prietenii spun despre mine........................................ Unde ai copilărit? ................................................................................................. Ce fel de fi lme îţi plac? 5. Dacă aş avea puteri magice, aş................................. Ce pasiuni ai în timpul liber? ................................................................................................. Câte ore dormi, de regulă, noaptea? Ce ţi-ar plăcea să faci dacă nu ai fi acum la acest stagiu? 35 --- PAGE 36 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI Amestecă fi şele şi distribuie câte una fi ecărui par- AAmm uunn ssecec rretet 85 ticipant (dacă cineva şi-a primit propria fi şă, o va schimba cu alta). Roagă participanţii să citească fi şele şi să ghicească din 3 încercări cine a scris- Spune participanţilor că în continuare vor prezen- o. Anunţă dinainte ca autorii să nu-şi dezvăluie ta persoana din dreapta lor. Vor avea la dispoziţie identitatea, chiar dacă au fost ghiciţi. Spune: „Îl un minut pentru a afl a prenumele persoanei, ac- rog pe adevăratul autor al celor scrise pe această tivitatea preferată, vârsta, interesele şi alte lucruri fi şă să se ridice în picioare!”. curioase despre aceasta. Anunţă-i apoi că vor di- vulga un secret „pe care nimeni nu-l cunoaşte” de- IInntteerrvviiuull spre vecinul lor. Jocul poate începe cu un doritor 83 care va prezenta colegul din dreapta sa. Dacă nimeni nu doreşte, animatorul poate face prima Participanţii formează perechi cu o persoană pe prezentare. Este bine ca lucrurile să decurgă re- care o cunosc cel mai puţin în acest grup şi discută pede şi lejer. Dacă participanţii sunt aşezaţi în câteva minute. Pot fi puse următoarele întrebări formă de potcoavă, prezentările pot avea loc în sau altele: „Care este formaţia ta preferată?”, „Dacă faţa sălii. Asigură-te că nu se vor divulga lucruri ai avea posibilitate să călătoreşti prin toată lumea, care i-ar expune pe unii participanţi. unde ai prefera să mergi?”, „De ce tema abordată în cadrul stagiului este o problemă importantă MMââiinniillee vviiii 86 pentru tine?”, „Care sunt aşteptările tale de la acest stagiu?” etc. Pe rând, perechile se unesc şi se prezintă în grupuri de 4, 6 şi 8 participanţi, de Aranjează scaunele în două rânduri unul în faţa fi ecare dată cu perechi noi. celuilalt, la o distanţă de aproximativ 50 cm. Roagă participanţii să-şi scoată de pe mâni ceasurile, in- elele, brăţările şi leagă-i la ochi sau spune-le să-şi ţină ochii închişi. Aşează participanţii unul în faţa altuia, în aşa fel ca să nu ştie cine se afl ă vizavi. Anunţă regulile: „Nu aveţi voie să vorbiţi. În con- tinuare veţi reda prin mâinile voastre toată amp- loarea sentimentelor pe care le aveţi”, iar apoi daţi instrucţiuni de genul: faceţi cunoştinţă cu mâini- le, luptaţi-vă cu mâinile, împăcaţi-vă cu mâinile, iubiţi cu mâinile, luaţi-vă rămas bun cu mâinile. După ce dezleagă ochii, discută senzaţiile pe care le-a avut fi ecare pereche. PPeerrffoorrmmaannţţaa 87 Într-o discuţie despre „excelenţă”, „calitate” sau alte IInntteerrvviiuull ddiistst rraaccttiivv 84 subiecte apropiate, comentează că toţi am trăit acele „momente speciale” ale unei performanţe. Împarte participanţii în grupuri a câte 3-4 per- În prima etapă, participanţii se plimbă prin sală soane şi roagă-i să-şi spună unii altora despre o şi, când se întâlnesc câte doi, unul „îi ia un inter- astfel de situaţie recentă. Grupurile vor alcătui o viu” celuilalt adresându-i o întrebare trăsnită de- istorie comună despre obţinerea performanţelor spre persoana acestuia. În etapa a doua fi ecare pe care o vor povesti sau înscena pentru a o „reporter” alege cel mai amuzant / neaşteptat prezenta întregului grup. răspuns pe care l-a primit şi, pe rând îl comunică celorlalţi împreună cu întrebarea. Colegii vor în- cerca să ghicească cui îi aparţine răspunsul. 36 --- PAGE 37 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI PPrrooppoozziiţţiiii MMoonnoolloogg ddee 3300 ddee ssecec uunnddee 88 89 Participanţii formează grupuri de 2-3 persoane După ce participanţii au format grupuri de 4-5 care urmează să completeze propoziţiile din fi şă. persoane, anunţă-i că este timpul unui monolog Dacă nu dispui de sufi cient timp, poţi dicta sau de 30 de secunde. Fiecare persoană va spune scrie pe tablă doar câteva din ele. orice doreşte despre sine colegilor din grup. Opriţi participanţii după 30 de secunde şi o altă persoană începe să vorbească. Continuă activita- Fişa Propoziţii tea până când fi ecare persoană a avut şansa de a se prezenta. • Până a veni aici interesul meu cel mai mare era DDaaccăă aaşş fifi ...... .............................................................................................. 90 • Modul în care mi-aş descrie familia este.................... Fiecare participant primeşte câte o fi şă şi scrie pe ............................................................................................... ea câte o propoziţie de felul următor: „Dacă aş fi • Lucrul pe care-l ţin minte cel mai bine din şcoală.... un automobil, aş fi ...”, „Dacă aş fi un loc geografi c, ............................................................................................... aş fi ...”, „Dacă aş fi un animal, aş fi ...”, „Dacă aş fi • Prietenul meu cel mai neobişnuit este........................ un cântec, aş fi ...”, „Dacă aş fi un obiect, aş fi ...” etc. ............................................................................................... Când toţi au terminat, se strâng fi şele, se amestecă şi se împart la întâmplare. Participanţii vor încerca • Lucrul pe care îl preţuiesc cel mai mult....................... să găsească posesorul fi şei, rugându-i să dea o ............................................................................................... variantă de răspuns la enunţul din fi şa lor. Când • Modul meu preferat de a petrece timpul este........... sursa a fost găsită, prenumele ei este scris pe fi şă ............................................................................................... şi fi şa este agăţată pe perete sau pe un panou. • Lucrul care mă nelinişteşte cel mai mult este............ PPiiaattrraa ffuunneerraarrăă ............................................................................................... 91 • Unele lucruri care mă bucură sunt............................... ((CCiimmiittiirruull vveses eell)) ............................................................................................... • Peste cinci ani sper să ajung......................................... Distribuie fi ecărui participant fi şe de carton în- ............................................................................................... doite în jumătate, câte o carioca. Spune-le tuturor • Lucrul pe care vreau să-l realizez anul aces- să-şi scrie prenumele pe partea din faţă a fi şei ta........................................................................................... (pot fi folosite apelative nostime, diminutive etc.). • În prima zi când ne-am întâlnit, lucrurile pe care Explică tuturor să-şi schiţeze propriile inscripţii le-am observat la tine au fost........................................ pentru viitoarea lor placă funerară. Schiţele tre- buie prezentate printr-o frază scurtă, un cuplet • De atunci lucrurile care m-au surprins sunt.............. sau o poezie umoristică, care exprimă un co- ............................................................................................... mentariu asupra vieţii, realizărilor, caracterului, • Ce-mi place la tine este.................................................. relaţiilor lor cu alte persoane. Exemplele pot de- ............................................................................................... via de la absurd „Ion este mort”, până la afi rmaţii emoţionante ca „Georgeta, ţi-am spus eu că eram • Îmi pare că o diferenţă importantă dintre noi este.. bolnav!” Apoi treci la agenda sesiunii, amintindu- ............................................................................................... le participanţilor că pot circula prin sală în timpul • Eu cred că lucrul cel mai important pe care pauzelor pentru a analiza inscripţiile funerare ale l-am învăţat din această discuţie este.......................... altora. ............................................................................................... 37 --- PAGE 38 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI OOgglliinnddaa În loc de fi şa Câte e ora poţi folosi farfurii de plas- 92 tic, desenând pe ele doar cadranul ceasului, fără a indica cifrele. În locul lor, participanţii vor sc- Un voluntar care va sta în mijlocul cercului, primeşte rie prenumele persoanei cu care urmează să se o cutiuţă în care se afl ă „imaginea unui participant întâlnească la ora respectivă. la seminar” (aceasta se comunică întregului grup). După ce voluntarul descrie trăsăturile (fi zice, de car- Fişa Cât e ora? acter) ale persoanei care este prezentată, grupul va încerca să ghicească a cui imagine este pusă în cutie. Ideea activităţii constă în faptul că în cutie se afl ă o oglindă şi persoana se descrie pe sine însuşi. Dacă participanţii nu pot ghici pe cine descrie voluntarul, se invită un alt participant, care iarăşi se descrie pe sine. Activitatea este cu atât mai interesantă cu cât mai multe persoane vin în cen- trul cercului. CCââtt ee oorraa?? DDooaarr oo îînnttrreebbaarree 93 94 Fiecare participant primeşte o foaie pe care este de- Distribuie fi ecărui participant câte o foaie, un senat un ceas. Grupului i se dă instrucţiunea timp pix şi o bucată de bandă adezivă. Roagă-i să se de 5 minute să se plimbe prin sală şi să stabilească ajute unii pe alţii să-şi lipească foaia pe spate şi întâlniri la diferite ore cu diferiţi participanţi. De să înceapă să se plimbe prin încăpere. Fiecare va fi ecare dată când doi participanţi stabilesc o întâl- scrie pe foile din spate câte o întrebare la care vor nire, fi ecare scrie prenumele persoanei cu care şi-a să afl e răspunsul de la persoana respectivă. Toţi dat întâlnire pe fi şa cu ceasul său, în dreptul orei re- participanţii se aşează în cerc şi, pe rând, citesc spective. După ce toţi şi-au dat întâlnire, anunţă pe întrebările de pe foaia lor şi răspund dacă doresc. rând câte o oră şi tema fi ecărei întâlniri. Anunţă altă ÎÎnnrreeggiistst rraarreeaa ppaarrttiicciippaannţţiilloorr oră şi altă temă la fi ecare 3-5 minute. Exemplu: 95 Ora Tema Înainte de a intra participanţii în sală, afi şează 20-25 01:00 După mâncare prefer să... de foi de hârtie pe pereţi. Înseamnă pe fi ecare foaie 02:00 E timpul să mă laud... o literă din alfabet: A, B, C etc. Participanţii îşi vor nota 03:00 Stilul meu preferat de haine este... prenumele pe foaia pe care este marcată litera cu 04:00 E timpul pentru bârfe („Se spune că...”) care începe prenumele lor şi vor adăuga un mesaj 05:00 Genul meu preferat de artă... sau un comentariu, dacă doresc. Când 2-5 persoane 06:00 E timpul să visăm... („Dacă aş fi fost...”) s-au adunat în dreptul fi ecărei foi, roagă participanţii 07:00 Animalul meu preferat... din fi ecare subgrup să găsească minimum 3 lucruri pe care le au în comun. Dacă cineva stă singur, se 08:00 Cum îmi petrec timpul liber... poate alătura grupului cu litera cea mai apropiată de 09:00 Dintre toate genurile de sport prefer... a sa sau poate forma un grup cu altă persoană unică. 10:00 Prietenul meu (prietena mea) este... Când toţi sunt gata, începe prezentările în grupul 11:00 Planuri pentru viitor... mare. Poţi modifi ca activitatea, scriind pe foi denu- 12:00 Mâncarea mea preferată... miri de raioane, profesii, anotimpul de naştere etc. 38 --- PAGE 39 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI VVâânnăăttooaarreeaa ddee ccoommoorrii Răspunsurile vor fi înscrise în mod haotic, fără a 96 indica ce răspuns şi unde este notat. Când au în- cheiat, participanţii se unesc în perechi şi încearcă Transmite participanţilor câte o foaie şi spune-le că să identifi ce care răspuns şi unde este înscris. Ex- fi ecare trebuie să găsească cel puţin o asemănare emple de întrebări: şi o deosebire cu cel puţin 8-10 alţi participanţi. Ce am vrut să devin acum 10 ani? Poate fi folosită următoarea schemă: Cu ce vreau să mă ocup peste 10 ani? Nr. Prenume Asemănare Deosebire Calitatea / lucrul pe care îl apreciez cel mai mult la mine este... 1. Vasile a crescut în nu-i place Calitatea / lucrul pe care îl apreciez oraşul Bălţi sportul cel mai mult la alţii este... 2. .......... ................. .............. Ceea ce îmi displace să fac este... LLaa ccee bbuunn?? SSccuuttuull mmeeuu 97 100 Roagă participanţii să stea sau să şadă în cerc. Aruncă Distribuie fi ecărui participant câte o foaie şi ma- o minge cuiva la întâmplare. Persoana care o prinde, teriale de desenat şi roagă-i să schiţeze o schemă se ridică, îşi spune prenumele şi exprimă o calitate, similară celei din desen. Apoi spune-le să reprez- o preferinţă proprie, ceva despre organizaţia sa (o inte în spaţiile de pe scut următoarele lucruri: activitate, un proiect). Ceilalţi întreabă „La ce bun?”. ceva ce caracterizează o recentă performanţă Atunci persoana transformă lucrul exprimat într-un personală; avantaj, un benefi ciu sau spune ce înseamnă acea ceva ce ştiu doar foarte puţine persoane activitate / proiect pentru tinerii /copiii din comu- despre tine; nitatea sa. Apoi persoana aruncă mingea altcuiva. Repetă procedeul atât cât îţi permite timpul. un simbol al felului în care îţi place să-ţi petreci timpul liber; HHaaii ssăă ddiissccuuttăămm 98 ceva la care te pricepi foarte bine; ceva ce îţi rezumă motto-ul personal; Spune participanţilor să se apropie de cineva cu care eroul preferat. încă nu a reuşit să facă cunoştinţă, să comunice sau După ce toţi au terminat, propune-le să formeze să lucreze împreună. Anunţă-i că vor avea 5 minute echipe a câte 3 persoane (preferabil cu cei cu care pentru a le zice partenerilor ceva despre propria lor nu se cunosc) şi să încerce să afl e ce reprezintă scu- persoană. Ei pot discuta despre orice, de exemplu turile altora. Mai târziu, invită câţiva participanţi sau ocupaţie, serviciu, interese, familie, vocaţii, îndeletniciri. pe toţi să-şi descrie scuturile în faţa întregului grup. După ce timpul a expirat, o persoană din perechea care începe se aşează pe scaun, iar cealaltă – stă în picioare Fişa Scutul meu la spatele său. Participanţii adresează întrebări celui de pe scaun (orice este neobişnuit, hazliu, interesant etc., dar nu jenant), dar răspunde partenerul său care stă în picioare. Apoi cei doi se schimbă cu locurile. Jocul continuă cu o altă pereche. PPaallmmaa 99 Împarte participanţilor câte o foaie şi roagă-i să-şi deseneze conturul palmei în centru. Apoi, în interi- orul fi ecărui deget vor da răspuns la cinci întrebări. 39 --- PAGE 40 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI FFllooaarreeaa bună carte recent citită, fi lmul preferat (sau actorul 101 / actriţa), vacanţa ideală etc. Utilizând votarea prin ridicarea rapidă a mâinii, alege 5-6 enunţuri ce sunt Fiecare participant primeşte câte o fi şă Floar- cel mai tare susţinute de toţi membrii grupului. ea şi îşi scrie prenumele pe ea. În fi ecare petală Distribuie participanţilor câte o foaie şi o carioca. participanţii notează câte un lucru despre sine. Cei Spune-le să-şi scrie numele pe partea de sus a foii, care doresc îşi pot colora fl orile. După prezentări, să noteze cele 5-6 enunţuri în partea stângă şi apoi poate fi organizată o expoziţie de fl ori. Poţi în- să răspundă la ele. Acum (şi aceasta poate produce curaja participanţii să deseneze fl orile singuri. râsul), foloseşte bandă adezivă sau ace de siguranţă pentru a lipi foaia de umerii participanţilor (ei vor Fişa Floarea arăta ca nişte panouri mobile de afi şaj). Apoi spune- le să se plimbe prin sală şi să-şi descopere colegii. Încurajează şi studierea lucrurilor ce nu sunt scrise. Ce categorii noi de informaţie ar mai vrea să cer- ceteze (şi să destăinuiască!) dacă ai repeta activita- tea mai târziu? TTaaxxiiuull 104 Roagă participanţii să-şi imagineze că sunt taxi- uri. Spune-le că se vor mişca prin sală, făcând cunoştinţă unii cu alţii. Explică regulile: când muzica începe să cânte, toţi se mişcă; când aud un fl uierat, taxiurile intră SStteeaauuaa în coliziune cu alte taxiuri. Numărul de şoferi 102 din coliziune va fi determinat de numărul de fl uierături auzite; Împarte fi ecărui participant câte o foaie de hârtie şi un creion sau o carioca de o culoare diferită, în timpul coliziunii, şoferii se vor cunoaşte pentru a accentua faptul că fi ecare este unic. între ei; Anunţă participanţii că urmează să-şi reprezinte când participanţii aud un alt fl uierat, personalitatea printr-o stea. Fiecare îşi va desena ei continuă mişcările; propria stea, alegând 7-10 caracteristici impor- tante ale personalităţii sale şi scriind fi ecare din de fi ecare dată se intră în coliziune cu alte ele într-o rază separată a stelei. Roagă participanţii persoane. să meargă în cerc şi să-şi compare stelele. Când cineva va găsi o altă persoană care are aceeaşi Include muzica. După 30 secunde, fl uieră de 3 ori rază, va scrie numele acelei persoane lângă raza şi opreşte muzica. Acordă-le 30 secunde pentru respectivă a stelei sale. ca să facă schimb de informaţie. Include din nou muzica. Repetaţi procesul până la 5 fl uierături. PPaannoouull mmoobbiill ddee aafifi şşaajj Fluieratul poate fi înlocuit cu o bătaie din palme 103 sau cu lovitura într-un obiect. Spune grupului că are posibilitatea să-şi schiţeze sin- CCoommpplliimmeennttee gur sesiunea pe parcursul căreia vor face cunoştinţă. 105 Roagă-i să propună elementele majore pe care ar vrea să le afl e despre ceilalţi participanţi. Scrie toate Spune participanţilor că este o bucurie când ofer- ideile, astfel ca toţi să le vadă. Exemplele pot include: im cuiva complimente şi că este plăcut şi pentru mâncarea preferată, necazul cel mai mare, cea mai cel care le primeşte. Roagă-i să discute 1-2 min- 40 --- PAGE 41 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI ute cu o persoană pe care o cunosc cel mai puţin avea asemănări. Roagă acei participanţi să ridice din acest grup. După ce fac cunoştinţă mai bine, mâinile în sus, să strige „Sunt unic!” şi să se alăture fi ecare va alcătui o felicitare, un mesaj, un compli- unui grup. Poţi folosi lista de mai jos pe care o vei ment pentru a-l oferi partenerului. După aceasta completa pe parcurs: se vor duce la alte persoane şi vor îndeplini acelaşi Culoarea părului Culoarea ochilor Mărimea încălţămintei lucru. Felicitările pot fi aceleaşi sau pot fi alcătuite altele pentru o nouă persoană. Culoarea preferată Vârsta Greutatea Mâncarea preferată Gen de muzică Gen de sport SSuuppeerrllaattiivveellee 106 Echipa favorită Ţara de vis Emisiunea preferată IInnffoorrmmaaţţiiee Participanţii sunt rugaţi să examineze în linişte co- 110 legii şi să se gândească la un adjectiv la gradul su- perlativ care i-ar descrie în relaţie cu restul grupu- Roagă participanţii să formeze grupuri a câte 5-6 lui, de exemplu cel mai tânăr, cea mai înaltă, ochii participanţi. Explică-le că vor avea ocazia să col- cei mai verzi etc. Pe rând, fi ecare spune adjectivul ecteze informaţii de la alte persoane. Activitatea se şi, după posibilitate, îi verifi că veridicitatea. va desfăşura în câteva runde. Pentru fi ecare rundă grupul va alege genul de informaţie pe care să-l GGăăsseeşşttee ccoolleegguull 107 colecteze. Roagă grupurile să se gândească la în- trebarea „Ce aţi dori să afl aţi despre altă persoană din sală?”. La semnalul tău, grupurile vor începe Fiecare participant va primi câte 3 fi şe şi va scrie pe să pună întrebări persoanelor din alte grupuri. O fi ecare din ele câte o caracteristică personală sau modalitate simplă este ca două persoane dintr- o trăsătură fi zică care îl / o identifi că. Participanţii un grup să se apropie de alte două din alt grup nu vor semna fi şele. Animatorul le va aduna într-o pentru a face cunoştinţă, după care vor acorda pe cutie, de unde fi ecare apoi va extrage alte 3 fi şe rând întrebările. Când vei fl uiera a doua oară, toţi şi va încerca să găsească posesorul caracteris- se vor întoarce la grupurile lor şi vor face schimb ticilor. Prenumele persoanei găsite va fi scris pe de informaţie, după care vor alege alt gen de fi şă. Când sunt găsiţi toţi participanţii, fi şele vor fi informaţie pentru a fi colectată. Desfăşoară 4-5 citite întregului grup. runde (uneori 3 sunt sufi ciente). La fi nal, întreabă ce informaţii au colectat grupurile. Dacă desfăşori DDee ttrreeii oorrii 108 sesiunea la o anumită temă, oferă fi ecărui grup mai multe categorii de informaţie legate de subi- ectul abordat. Spune participanţilor că atunci când vor auzi muzica, vor trebui să înceapă să dea mâna cu alţii GGhhiiccii cciinnee şi să facă cunoştinţă. Explică-le că vor avea de 111 găsit trei asemănări cu un participant. Apoi se vor mişca prin sală pentru a întâlni o altă persoană şi Înainte de sesiune, roagă participanţii să aducă a repeta procedura. o fotografi e a lor de când erau mici (2-7 ani). Spune-le să nu le arate deocamdată colegilor. AAvveemm cceevvaa îînn ccoommuunn?? 109 Colectează pozele şi agaţă-le pe un perete sau pe tablă, marcând-o pe fi ecare cu o cifră. Când toate fotografi ile sunt afi şate, grupul poate încerca să Anunţă că vei citi câte o caracteristică pe care ghicească cine este reprezentat pe fi ecare foto- fi ecare din ei o poate avea în comun cu alţi grafi e. Discută despre copilăria fi ecăruia, lucrurile participanţi. Atunci ei ar trebui să găsească care le plăceau atunci etc. Ca alternativă roagă imediat o altă persoană care posedă acea participanţii să aducă fotografi i cu membrii fami- caracteristică. Explică-le că de fi ecare dată ei tre- liei şi să ghicească cine şi cărei familii aparţine. buie să-şi găsească o altă persoană cu care să aibă ceva în comun. Uneori vor fi persoane care nu vor 41 --- PAGE 42 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI JJooccuull frfr âânngghhiiiilloorr Ce-ţi place mai mult sau mai puţin în legătură 112 cu vârsta pe care o ai acum? Ce vârstă îţi place mai mult? Pregăteşte din timp bucăţi de frânghie de diferite mărimi. Propune participanţilor să aleagă câte o bucată de frânghie. Sarcina lor este să înfăşoare Apoi, roagă participanţii să formeze perechi cu toată frânghia pe degetul arătător al unei mâini. o persoană pe care o cunosc mai puţin din acest La fi ecare înfăşurare a frânghiei persoana trebuie grup. Partenerii vor discuta răspunsurile, identi- să dezvăluie un detaliu despre sine. fi când asemănări şi deosebiri. La dorinţă, unele „descoperiri” pot fi împărtăşite în grupul mare. HHâârrttiiaa iiggiieenniiccăă 113 GGrraafifi ccuull zziilleelloorr ddee nnaaşştteerree 116 Ia un rulou de hârtie igienică şi explică participanţilor că merg într-o călătorie pentru o Roagă participanţii să se alinieze conform lunilor zi şi fi ecare trebuie să-şi ia sufi cientă hârtie cât sau anotimpurilor de naştere. Împreună cu ei să-i ajungă pentru această perioadă. După ce toţi constată în care lună sau în care anotimp s-a adu- şi-au luat rezerva necesară, spune-le să o taie în nat cel mai mare număr de participanţi şi discută pătrate şi să împărtăşească un lucru despre sine care ar putea fi cauza. pentru fi ecare pătrat pe care îl au. MMoommeennttee sseemmnniififi ccaattiivvee 117 ZZiiuuaa ddee nnaaşştteerree 114 Propune participanţilor să formeze un cerc. Spune-le participanţilor despre importanţa Spune-le că în această activitate vor afl a fapte im- sărbătoririi zilelor de naştere – reamintirea şi portante despre fi ecare membru al grupului. Pe preţuirea unor persoane doar pentru existenţa rând, fi ecare va veni în centru şi va demonstra un sa. Roagă-i să se plimbe prin sală repetând pro- eveniment important din viaţa sa nu vorbind, ci pria lună de naştere şi să găsească alte persoane mimându-l. Fiecare va avea 20 de secunde pen- care să fi e născute în aceeaşi lună. Când toţi s- tru aceasta. După ce participantul a mimat eveni- au împărţit pe „grupuri lunare”, spune-le să se mentul, grupul încearcă să ghicească ce anume a aranjeze în ordine crescătoare începând cu luna fost prezentat. ianuarie. Propune-le să-şi afl e zilele de naştere. LLuummeeaa,, ţţaarraa,, llooccuull mmeeuu Întreabă cine a descoperit zile de naştere co- 118 mune. Poţi introduce condiţia ca participanţii să se găsească doar prin gesturi. Fiecare participant scrie sau desenează pe o foaie 5 lucruri din ţara, regiunea, localitatea sa pe NNăăssccuutt llaa...... 115 care le-ar lua cu sine plecând pe o altă planetă. Apoi, participanţii vor forma grupuri mici pentru Individual, participanţii refl ectează la ziua, a-şi împărtăşi lucrurile selectate şi a face o listă luna, anul naşterii lor şi încearcă să răspundă la comună. Urmează prezentările în grupul mare şi următoarele întrebări: expunerea lucrărilor. Ce evenimente deosebite s-au întâmplat PPllaaiiuull nnaattaall 119 în acel an / zi / lună? Când erai copil ce-ţi plăcea şi ce nu-ţi plăcea Această activitate este binevenită pentru grupu- în legătură cu ziua / luna în care te-ai născut? rile în care participanţii sunt din diferite localităţi. Ce amintiri ai în legătură cu ziua ta de Ajută participanţii să deseneze o hartă, marcând naştere? hotarele Moldovei pe un poster sau pe perete. 42 --- PAGE 43 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI Invită participanţii să scrie pe hartă denumirea umăr la umăr, ele vor face cunoştinţă; cot la cot – localităţii de unde vin şi prenumele lor. Roagă-i să vor spune ceva despre familie, prieteni; palmă la împărtăşească informaţii despre localitatea lor. Poţi palmă – vor povesti despre interesele personale. adăuga şi alte întrebări: ce aşteptări au de la acest Când vei spune „Pe toate părţile”, participanţii se eveniment, un scop pentru viitorul apropiat etc. vor uni câte 4 şi vor repeta unirile spate la spate, faţă în faţă, umăr la umăr, dar fără a vorbi. Repetă CCââtt ddee rreeppeeddee ssee uuiittăă acţiunea de 3-4 ori. La „Pe toate părţile” puteţi 120 spune şi câte o cifră, astfel încât să se formeze mici grupuri de 3, 4, 5, 6, 8 persoane. La ultima Spune participanţilor să se ridice şi să găsească o etapă spuneţi 10 şi urmăriţi învălmăşeala creată. persoană pe care nu o cunosc şi să facă cunoştinţă. După câteva minute roagă participanţii din pere- DDaannssuull 122 chi să se întoarcă cu spatele unul la altul, poate chiar să se îndepărteze puţin. Important este să nu se întoarcă înapoi sau să discute. Distribuie Participanţii formează perechi, formând un cerc. participanţilor câte un chestionar. Spune-le că au Când se include muzica, cercul din exterior se va 30 de secunde pentru a completa chestionarul mişca împotriva acelor de ceasornic, iar cel din in- referitor la partenerul său. După 30 de secunde terior – în direcţie opusă. Participanţii încep să se perechile se vor reuni şi vor vedea câte răspunsuri mişte şi fac cunoştinţă, spunându-şi prenumele corecte sunt. şi, dacă reuşesc, şi alte informaţii despre sine. Fişa Cât de repede se uită LLeeggăăttuurriillee lliippssăă 123 Te rugăm să completezi rubricile de mai jos cu referinţă la partenerul tău: Roagă participanţii să se deplaseze într-o par- te a sălii. Explică-le că au ocazia să descopere Culoarea ochilor............................................................... legăturile-lipsă pe care le au cu diferite persoane Culoarea părului.............................................................. din grup. Un voluntar va începe povestind di- verse lucruri despre sine, de exemplu locuri în Greutatea........................................................................... care a trăit, meserii, oameni pe care îi cunoaşte etc. Spune-le că prima persoană care va stabili Hainele................................................................................ o legătură cu vorbitorul, se va identifi ca drept Cu sau fără ochelari......................................................... „legătură-lipsă”, se va muta în stânga lui, va expli- ca legătura şi va continua să povestească despre Prenumele.......................................................................... sine până când alt membru al grupului va găsi ceva în comun. Continuă activitatea până când Numele................................................................................ toţi membrii grupului au găsit legături şi au for- Alte amănunte.................................................................. mat un cerc închis. .............................................................................................. AAlleeeeaa ppllecec ăăcciiuunniilloorr 124 PPee ttooaattee ppăărrţţiillee 121 Grupul se împarte în două coloane ce se aranjează una în faţa alteia (cu faţa unul spre altul, lăsând o trecere între rânduri). Toţi participanţii vor trece Propune participanţilor să se ridice şi spune-le unul câte unul prin această alee improvizată că atunci când vei fl uiera, fi ecare trebuie să-şi (alegându-şi un mers şi o plecăciune cât mai găsească un partener. Vei da pe rând diferite originală). Ceilalţi îi vor încuraja cu aplauze. instrucţiuni care trebuie îndeplinite în pereche, de fi ecare dată cu un alt partener: umăr la umăr, cot la cot, palmă la palmă. Când perechile sunt 43 --- PAGE 44 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI OOgglliinnddaa mmaaggiiccăă ÎÎmmii ppllaaccii ddeeooaarrecec ee...... 125 129 Un voluntar va începe activitatea. Ceilalţi vor Participanţii sunt rugaţi să se aşeze în cerc şi să spună forma o oglindă unică de dimensiunea unui pe- ce le place la persoana din dreapta lor. Oferă-le timp rete. Voluntarul stă în faţa oglinzii şi face diverse pentru ca mai întâi să se gândească la întrebare. mişcări, pe care oglinda le refl ectă cu exactitate. Când doreşte, persoana se întoarce la locul său, EEşşttii îînn rreegguullăă!! 130 iar altcineva trece în faţă. VVaappoorraaşşuull Animatorul distribuie participanţilor fi şe şi pixuri. Fiec- 126 are persoană îşi scrie numele pe fi şa sa. Fişele sunt trans- mise pe cerc, iar participanţii notează câte o remarcă Doi adulţi ţin de colţuri o pătură, care reprezintă pozitivă despre persoana a cărui nume este indicat pe vaporaşul, şi o fl utură la o distanţă nu prea înaltă fi şă. Fişele completate sunt restituite posesorilor. de la podea. Pe vapor este invitat un voluntar. La rostirea frazei „Marea-i liniştită, e soare şi frumos”, BBiilletet uull 131 toţi participanţii arată cum se bucură de tim- pul bun pe mare. La un moment dat animatorii strigă „Furtună!” şi atunci toţi încep să facă multă Alcătuieşte o listă cu însărcinări simple pe care gălăgie, iar „vaporaşul” se clatină mai tare. Partici- participanţii le vor trage la sorţi la începutul sesiunii pantul din vaporaş trebuie să strige mai puternic şi le vor îndeplini pe parcurs într-un mod discret, decât furtuna, adică decât ceilalţi, spunând: „Nu-s fără ca alţii să-şi dea seama. Copiază activităţile fricos, nu-s fricos! Eu sunt marinarul curajos!”. Pen- pe fi şe separate şi distribuie-le participanţilor. Pe tru a demonstra jocul, în prima călătorie pe mare parcursul sesiunii reaminteşte-le participanţilor poate fi trimisă o jucărie de pluş. să îndeplinească sarcina. La sfârşitul sesiunii revezi însărcinările şi discută despre lucrurile pe ZZiiuuaa oonnoommaassttiiccăă care le-au descoperit participanţii. Ca alternativă, 127 împarte fi ecăruia o a doua fi şă curată, pe care ei singuri să înscrie o însărcinare. Colectează fi şele Grupul alege un „omagiat”. Toţi participanţii îi fac completate de participanţi şi redistribuieşte-le, cadouri imaginare prin gesturi, mimică şi sunete. astfel ca fi ecare să primească fi şa altuia. „Omagiatului” i se propune să-şi amintească dacă a insultat sau a jignit pe cineva vreodată şi dacă Fişa Biletul da, să-şi ceară scuze acum. Apoi participanţilor li se oferă posibilitatea să-şi imagineze şi să invent- Dă mâna cu cel puţin Fă complimente la eze un viitor cât mai plăcut pentru „omagiat”. 5 persoane. cel puţin 5 persoane. Întreabă 2 persoane Întreabă 4 participanţi LLaauuddaa ddee uunn mmiinnuutt 128 despre hobby-urile lor. care sunt echipele lor favorite de fotbal. Spune participanţilor să facă ceva ce le poate Întreabă 2 persoane Afl ă 3 lucruri deosebite despre activitatea despre 3 persoane. părea difi cil. Propune-le să se întoarcă către per- lor de bază. soana de alături şi să-i povestească ceva drăguţ despre sine, adică să se laude timp de un minut. Afl ă despre locurile Afl ă ce cărţi au citit Întrebaţi apoi participanţii cum se simt, ce părere în care au călătorit 4 persoane din acest au despre zicala „Lauda de sine nu miroase-a bine”, 3 persoane din acest grup. grup. când a fost ultima oară când cineva v-a făcut un Întreabă 5 persoane ....................................... compliment sincer, când a fost ultima oară când despre lucrurile pe care ....................................... ei au spus cuiva un cuvânt de apreciere? le pot confecţiona. ....................................... 44 --- PAGE 45 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI SSuuss bbaallooaanneellee!! ŞŞttiiaaţţii ccăă ...... ?? 132 135 Roagă participanţii să-şi umfl e câte un balon şi Roagă participanţii să se aranjeze într-o linie. să-şi scrie prenumele pe el. Întinde un cearşaf pe Spune-le că scopul acestei activităţi este de a se pământ. Staţi cu toţii în cerc. Cu o mână apucaţi o cunoaşte mai bine. Atunci când vei citi o afi rmaţie, margine a cearşafului şi ridicaţi-o în aer scuturând- cei care răspund afi rmativ, vor face un pas înainte. o cu forţă. Acum spune participanţilor să-şi arunce După fi ecare afi rmaţie, poţi discuta mai multe de- baloanele pe cearşaf şi continuaţi să-l ridicaţi lent, talii legate de subiect. Poţi folosi afi rmaţiile din pentru a le lansa pe toate spre cer, cât mai sus. fi şa Ştiaţi că...? sau alcătui altele. IInnssttrruummeennttuull mmuuzziiccaall Fişa Ştiaţi că ... ? 133 Fac un pas înainte cei care: Înşiră pe podea câteva instrumente muzicale. Roagă participanţii să aleagă un instrument care S-au născut la 29 februarie. le place mai mult şi să se apropie de el. Astfel Au un câine. se vor forma cercuri în jurul fi ecărui instrument. Au o pisică. În interiorul grupurilor, participanţii vor face cunoştinţă şi vor spune motivul pentru care au Sunt voluntari într-o organizaţie. ales acel instrument. Apoi vor alege 3 motive cel Au publicat un articol în presă. mai des întâlnite în grup. Cineva din grup le va face cunoscute şi celorlalţi participanţi. Propune Le place pizza. grupului să interpreteze ceva la instrumentul ales. Au participat la un concurs. Dacă nu poţi face rost de instrumente muzicale, foloseşte desene, imagini decupate sau fotografi i, N-au fost peste hotare. iar participanţii vor mima o prezentare. Scriu cântece sau poezii. CCiinnee eeşşttii?? Au o soră sau un frate. 134 Au mărimea 40 la încălţăminte. Au muls o vacă. Roagă participanţii şezând în cerc să facă o listă cu cel puţin 10 întrebări discrete pe care ar vrea să le ad- Au fost la Chişinău. reseze colegilor. Sugerează-le să menţină un echili- Colecţionează ceva. bru între întrebările de ordin personal, umoristic şi neobişnuit. Un voluntar va începe citind o întrebare Au participat la vreo emisiune TV sau radio. din lista sa, la care ceilalţi participanţi vor răspunde pe rând. Următoarea persoană va citi o altă între- bare. După ce toţi au citit câte o întrebare, vezi dacă cineva mai are întrebări care nu s-au pus până acum. GGăăsseeşşttee--ţţii nnuuccaa 136 Doritorii pot adresa întrebări chiar dacă nu le-au scris pe foaie. O altă modalitate de a desfăşura această activitate este să propui participanţilor să răspundă Răstoarnă în mijlocul sălii o pungă cu nuci şi la întrebări în grupuri de 4-5 persoane. Dacă nimeni roagă participanţii să-şi găsească nuca care li se dintre participanţi nu a întrebat ceva de acest gen, potriveşte cel mai mult şi care îi reprezintă. După se poate implica şi animatorul: ce fi ecare şi-a prezentat obiectul şi a explicat de Care este cea mai comică situaţie pe care ce l-a ales, întreabă participanţii cum şi-au recu- ai avut-o în ultimele 2 luni? noscut nuca, dacă au apărut confl icte pentru o anumită nucă şi cum au fost soluţionate. Iniţiază Care sunt persoanele vestite cu care o discuţie despre unicitatea şi similaritatea oame- ţi-ai dori să stai la o cină? nilor. În loc de nuci poţi folosi şuruburi, pietricele Cine este eroul / eroina ta? sau alte obiecte care se aseamănă mult între ele. Care este fi lmul tău preferat? 45 --- PAGE 46 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI AAmmeses ttecec ddee sseemmnnăăttuurrii GGooaannaa aavviioonnuulluuii ddee hhâârrttiiee 137 138 Distribuie fi ecărui participant câte o fi şă Amestec Fiecare primeşte câte o foaie pe care scrie câte ceva de semnături. Scopul lor este să găsească pe ci- despre sine (ocupaţia, culoarea sau fructul preferat, neva care să-şi scrie prenumele în dreptul fi ecărei componenţa familiei etc.). Participanţii continuă afi rmaţii din fi şă. Ei se vor apropia de cineva, îi prin confecţionarea unui avion din foaia primită, vor pune o întrebare şi, dacă răspunsul este „nu”, după care îl aruncă cât mai departe posibil. Fiecare vor merge la altcineva înainte de a reveni peste ridică un avion care se afl ă cel mai aproape de el / un timp la aceeaşi persoană cu o altă întrebare. ea şi încearcă să-i găsească proprietarul. După ce Dacă răspunsul este „da” persoana va fi rugată să- l-a găsit, îl vor ajuta să găsească persoana care este şi scrie prenumele în dreptul afi rmaţiei. După 10 descrisă pe avionul acestuia. În fi nal toţi se vor găsi minute se determină persoana cu cele mai multe unii pe alţii, ceea ce devine amuzant. semnături. Roagă participanţii să spună pe cine au găsit pentru fi ecare enunţ din fi şă. FFăăccâânndd ccuunnooşşttiinnţţăă 139 Fişa Amestec de semnături Împarte fi ecărui participant câte o fi şă şi roagă-i să scrie pe ea mâncarea, animalul, emisiunea, sportul ________________Eu mă spăl pe dinţi de 3 ori pe zi. şi culoarea preferată. Apoi colectează toate fi şele şi citeşte pe rând răspunsurile întregului grup. ________________Eu am o gaură în ciorap la Participanţii vor încerca să ghicească cui îi aparţine momentul de faţă. fi şa. Cine îşi cunoaşte cel mai bine colegii? ___________________ Eu privesc emisiuni TV pentru copii. TTrraannssmmiittee ccoolletet uull 140 ___________________ Eu am fost născut la 250 de km de aici. Animatorul împachetează din timp un cadou mic ___________________ Mie îmi place să joc şah. în multe straturi de hârtie. Pe fi ecare strat este scrisă o însărcinare sau o întrebare. Exemple de ___________________ Eu cred în drepturile omului. însărcinări sau întrebări pot fi : „Cântă o piesă”, „Îmbrăţişează persoana de lângă tine”, „Numeşte ___________________ Eu dansez tangou. culoarea ta preferată”, „Spune cum te cheamă?” ___________________ Eu nu am dinţi afectaţi de carii. etc. Animatorul poate include o muzică „energică” sau poate bate din palme. Participanţii transmit ___________________ Eu mi-am petrecut vara coletul pe cerc sau îl aruncă unul altuia. Când ani- în tabără. matorul opreşte muzica sau încetează să bată din ___________________ Eu am mers călare pe cal. palme, persoana care are în mână coletul, des- face un strat de hârtie şi îndeplineşte însărcinarea ___________________ Eu am o colecţie. sau răspunde la întrebarea scrisă. Activitatea ___________________ Mie îmi place să ascult muzică continuă până când toate straturile de hârtie clasică. sunt desfăcute. Cadoul este câştigat de ultima persoană care îl despachetează. ___________________ Eu citesc Liviu Rebreanu. PPuutteerreeaa mmiinnggiiii ___________________ Eu fac parte dintr-un cerc / 141 grup / club pe interese. ___________________ Eu plâng privind fi lme. Anunţă participanţii că cel care are mingea, deţine puterea şi poate adresa oricui din grup o ___________________ Eu mă tem de înălţime. întrebare discretă, inclusiv cum îl cheamă, dacă nu ştie. Participanţii îşi transmit mingea unul al- 46 --- PAGE 47 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI tuia, de fi ecare dată întrebând câte ceva şi prim- programe TV şi radio care îmi plac; ind răspunsurile care îi interesează. dacă aş câştiga 1000 de dolari cum i-aş cheltui în felul următor...; RRooaattaa dduubbllăă 142 lucrurile care mă fac să zâmbesc; cel mai fericit moment din viaţa mea; Participanţii formează două grupuri egale. Fiecare grup se aranjează în cerc, unul în interiorul celuilalt. dacă aş fi altcineva, aş fi ...; Participanţii stau cu faţa unii la alţii, formând pere- chi. Cei din cercul interior se vor mişca în direcţia CCuurrccuubbeeuull ddiivveerrssiittăăţţiiii acelor ceasornicului, iar cei din exterior – în direcţie 144 opusă. Cercurile se mişcă, iar când se opreşte muzi- ca, participanţii încearcă să-şi găsească partenerul Roagă participanţii să formeze două cercuri: precedent şi amândoi se aşează în pirostrii. Parte- unul se va plasa în interiorul altuia. Participanţii nerii din perechile care se aşează ultimele, se se vor plasa cu faţa unii la alţii, formând perechi. prezintă reciproc. Jocul continuă până când toţi La semnalul animatorului, partenerii vor găsi re- participanţii s-au prezentat. pede un lucru (obicei, comportament, atitudine etc.) pe care îl au în comun şi o modalitate de a-l CCaarruusseelluull 143 exprima. Modalitatea de exprimare o poţi lăsa la libera lor alegere sau poţi sugera de fi ecare dată Participanţii formează două cercuri, unul în interi- alta: „Cântă un cântec!”, „Mimează!”, „Compune o orul altuia şi se plasează faţă în faţă cu o persoană. poezie din doua versuri!”, „Exprimă un sentiment Animatorul anunţă de fi ecare dată o temă de prin gălăgie!” etc.). Când perechile au terminat, discuţie, iar peste 1 minut cercul din afară se participanţii din cercul exterior vor face doi paşi mişcă peste 1 sau 2 persoane în stânga sau în în dreapta şi fi ecare pereche nou formată iarăşi va dreapta. Temele de discuţie pot fi modifi cate în găsi o asemănare şi o modalitate de exprimare a dependenţă de specifi cul grupului. Exemple: acesteia. Dacă observi că unor participanţi le este greu să găsească ceva în comun, le poţi sugera: activităţile mele îndrăgite; mâncarea preferată, ce nu le-a plăcut la şcoală, fa- cea mai mare realizare profesională / milia, muzica, obiceiuri, atitudini, opinie politică, personală; pătrunzând de fi ecare dată tot mai adânc în in- teriorul „curcubeului”. Partenerii se pot schimba primul lucru din viaţa mea pe care mi-l de câteva ori. O sarcină mai complexă ar fi ca amintesc; partenerii să caute diferenţele dintre ei, iar apoi anotimpul preferat; să găsească o situaţie care să-i integreze pe amândouă. lucrurile pe care aş dori să le schimb în comunitatea mea; genul preferat de sport; prenumele pe care aş dori să-l port; locurile în care aş vrea să călătoresc; preferinţe muzicale; prima zi de şcoală; bancul favorit; modul în care îmi petrec odihna / timpul liber; prima dragoste; visurile mele; 47 --- PAGE 48 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI CCooppaaccuull vviieţeţ iiii AArrbboorreellee ggeenneeaallooggiicc 145 148 Roagă fi ecare participant să-şi deseneze „copacul Discută cu participanţii despre conceptul de arbore vieţii”. genealogic. Întreabă-i dacă s-au gândit vreodată să-şi facă unul. Oferă-le timp să se gândească şi să- rădăcinile vor reprezenta familia din care şi deseneze arborele, arătând până unde în timp provin şi acele infl uenţe puternice care se întinde. Roagă-i să se gândească la aspecte ca: i-au format ca personalitate; rude care au emigrat în altă tară ori s-au mutat în tulpina va reprezenta viaţa lor actuală: altă localitate, rude care au emigrat din altă ţară ocupaţia, familia, grupurile / organizaţiile ori s-au căsătorit în familie; rude care aparţin unei din care fac parte; minorităţi (etnice, religioase, sexuale) sau care s- au căsătorit cu cineva care face parte din vreo mi- frunzele vor reprezenta sursele lor noritate etc. Când au terminat, invită participanţii de informare – presa, radioul, televiziunea, să-şi prezinte arborii în grupuri mici sau în grupul cărţile, prietenii etc.; mare şi să-i expună prin sală. Important este ca fructele vor reprezenta succesele lor, participanţii să dezvăluie doar ceea ce vor, pen- proiectele pe care le-au desfăşurat, eveni- tru ca nimeni să nu se simtă presat. Discută cu mentele în care au participat etc.; participanţii, folosind întrebări de felul: de ce s-au mutat rudele tale în altă ţară? Crezi că e normal mugurii vor reprezenta speranţele lor de viitor. să se ridice bariere faţă de nevoile oamenilor de a găsi alte oportunităţi în alte ţări? Te-ai gândit să te CCiifrfr eellee ddiinn vviiaaţţaa nnooaassttrrăă 146 muţi în altă ţară? Dacă da, cum ai vrea să fi i tratat la sosire? Cum te-ai simţi dacă nu ai putea să-ţi practici religia, să vorbeşti limba ta sau să ai mai Fiecare scrie pe o foaie A4 o cifră care semnifi că ceva puţine drepturi decât alte persoane? pentru el / ea. Participanţii îşi agaţă foile în faţă cu ace de siguranţă sau cu bandă adezivă şi pe rând CCee--aaii ffăăccuutt?? se ridică sau ies în faţa grupului. Ceilalţi încearcă 149 să ghicească semnifi caţia cifrei pentru persoana respectivă. Dacă nimeni nu a reuşit să ghicească, Înainte de începerea jocului alege o dată (de ex- participantul singur va explica importanţa cifrei. emplu, ianuarie ’87, vara anului ’90) şi oferă posi- Numărul de încercări poate fi limitat. bilitate fi ecărei persoane să spună unde era şi ce făcea pe data respectivă. CCooppăăcceelluull mmeeuu 147 CCooppiillăărriiaa mmeeaa 150 Fiecare participant desenează un copac, cel care îi place cel mai mult (ca specie), cu rădăcini, Participanţii formează grupuri a câte 4-6 persoane trunchi, crengi, frunze şi fructe. La rădăcini va şi discută despre copilăria lor. Le poţi sugera scrie calităţile şi capacităţile pe care le are. Pe următoarele şi alte întrebări: crengi şi trunchi – calităţile pozitive, lucrurile La ce vârstă te-ai dus la şcoală? frumoase pe care le face. Frunzele şi fructele vor reprezenta succesele şi triumfurile sale. Apoi se Cine mai trăia în familia ta? organizează o „expoziţie”, fi ecare prezentându-şi Ce fel de educaţie religioasă ai primit copacul. Ceilalţi sunt încurajaţi să numească şi în familia ta? alte caracteristici ale persoanei. La sfârşit întreabă participanţii dacă ei consideră că se apreciază su- Ai muncit când ai fost copil? fi cient, dacă ceilalţi au descoperit lucruri pe care Ce jocuri iţi plăceau şi ce poveşti ascultai? ei nu le-ai inclus, cum s-au simţit, le-a fost uşor sau greu etc. 48 --- PAGE 49 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI Ce îţi plăcea să faci cel mai mult? participanţii se vor gândi la relaţia dintre aceste aspecte diferite, care pot fi vizualizate unindu-le A trebuit să ai grijă de fraţii şi surorile mai mici? prin linii şi săgeţi de diferite culori. În grupuri a Întreabă participanţii ce a fost interesant în com- câte maxim 5 persoane, participanţii sunt invitaţi pararea diferitelor copilării, cum mediului social să-şi dezvăluie ideile. Le poţi sugera să discute sau politic a infl uenţat asupra lor. despre cum ne vedem pe noi înşine, cum ne văd ceilalţi, ce ne infl uenţează, cum se schimbă mod- LLiinniiaa vviieţeţ iiii ul nostru de percepere şi atitudinile de-a lungul 151 timpului şi sub infl uenţa căror factori, ce fac în legătură cu trăsăturile pe care nu le plac la ei înşişi Distribuie fi ecărui participant câte o foaie şi şi de unde provin acestea, ce legaturi pot face în- un pix. Lucrând individual, fi ecare va desena tre diferitele aspecte? o linie orizontală de-a lungul paginii. Explică participanţilor că punctul din stânga de la care LLuuppttâânndd ccuu uurrssuull 154 au început reprezintă naşterea lor, iar punctul de la mijlocul liniei – prezentul. Roagă participanţii să plaseze între aceste două puncte cele mai im- Descrie o scenă în care o persoană merge singură portante evenimente care au avut loc în viaţa lor. prin pădure şi întâlneşte un urs. Roagă participanţii Sugerează-le câteva posibile evenimente (leg- să dea un răspuns alcătuit dintr-un singur cuvânt ate de naştere, grădiniţă, schimbarea clasei sau care ar arăta ce ar face ei în asemenea situaţie. a casei, excursii, boli, apariţia unor noi ocupaţii Înregistrează toate răspunsurile pe o coală mare sau interese etc.) doar dacă unor participanţi le de hârtie. Apoi dezvăluie faptul că răspunsurile este difi cil să înceapă. Din punctul care reprezintă date sunt de asemenea feluri în care reacţionăm prezentul, propune-le să indice eveniment- la „urşii” cu care ne întâlnim zilnic – problemele cu ele care pot avea loc în viitorul lor, aşa cum şi le care ne confruntăm. doresc sau le planifi că ei. Roagă participanţii să VViissuurriillee nnooaassttrree formeze perechi şi să-şi prezinte unul altuia liniile 155 vieţii. Încurajează-i să discute diferenţele dintre trecuturile lor şi planurile de viitor. Ajută participanţii să formeze grupuri a câte 5-6 RRââuull vviieţeţ iiii persoane. Oferă-le câteva minute să refl ecteze 152 asupra viitorului lor, în termeni de familie, slujbă, interese, dezvoltare personală, drepturi civile etc. În perechi, participanţii vor discuta momen- Apoi roagă-i să-şi dezvăluie în grupuri aspiraţiile tele principale, perioadele difi cile din viaţa lor. şi visurile. Distribuie-le materiale şi propune-le să Informaţia primită de la partener va fi desenată reprezinte visurile comune pe o coală de hârtie. sub forma unui „râu al vieţii”. După aceasta Invită grupurile să-şi prezinte pe rând posterele participanţii vor prezenta viaţa partenerului său sau concluziile în grupul mare. Continuă, rugând întregului grup. participanţii să menţioneze individual sau pe gru- puri, câte 3 lucruri care îi împiedică să-şi realizeze FFaaţţăă îînn ffaaţţăă ccuu ppeerrssoonnaalliittaatteeaa aspiraţiile şi 3 lucruri concrete pe care ei, ca grup, 153 le-ar putea face pentru a vedea o parte din visu- rile lor împlinite. Întreabă participanţii cum s-au Fiecare participant primeşte câte o foaie A4 şi simţit în timpul activităţii şi ce le-a plăcut, ce i-a un pix pentru a-şi desena profi lul feţei. Apoi surprins, dacă ei consideră că toată lumea are participanţii se vor gândi la câteva elemente ale dreptul să-şi împlinească aspiraţiile, dacă unii au identităţii lor (familia, naţionalitatea, educaţia, mai multe şanse decât alţii, cine sunt aceştia şi de sexul, religia, apartenenţa la diferite grupuri etc.) ce sunt favorizaţi, este corect aceasta, cum se pot care vor fi plasate în interiorul feţei desenate, şi la sprijini reciproc pentru a învinge piedicile şi pen- cum îi văd ceilalţi, elemente care vor fi reprezen- tru a-şi îndeplini visurile. tate în jurul feţei desenate. La următorul pas, 49 --- PAGE 50 --- 855 de Jocuri şi Activităţi. Ghidul ANIMATORULUI SSoossiirrii şşii ppllecec ăărrii fi ce pe cele care ar vrea să le păstreze, adăugându- 156 le la „Sosiri”, şi care dintre ele ar vrea să le schimbe sau să le omită şi să le înscrie la rubrica „Plecări”. În această activitate participanţii vor întocmi Întreabă grupul dacă cineva are o opinie de ce două liste de comportamente pe care ar dori să au fost selectate anume cuvintele sosiri şi plecării le achiziţioneze şi pe care ar dori să le modifi ce. pentru această activitate. Activitatea poate fi folosită la începutul unei se- siuni sau a unui program de lungă durată sau Fişa Amestec de semnături la sfârşitul lui, atunci când participanţii sunt predispuşi să se gândească la comportamentul lor şi la schimbările pe care ar dori să le facă. Dis- tribuie fi ecărui participant câte o copie a fi şei So- siri şi plecări. Explică-le că atunci când analizăm comportamentul nostru, de fapt ne asumăm şi responsabilitatea pentru a decide dacă dorim să schimbăm ceva şi cum putem face aceasta. Roagă participanţii să se gândească ce compor- tamente personale ar dori să achiziţioneze şi să le scrie fi şa primită în rubrica „Sosiri”. Apoi se vor gândi la acele comportamente pe care ar dori să le schimbe şi le vor nota în rubrica „Plecări”. Când au terminat, propune-le să poarte o mică discuţie cu vecinii lor despre acele comportamente. Dacă desfăşori activitatea la fi nele unui eveniment, o sarcină suplimentară ar putea fi ca participanţii să discute despre comportamentele care şi-au făcut apariţia pe parcursul evenimentului şi să le identi- 50