SOURCE: /mnt/d/GoogleDrive/Cercetasi/carti-camp-jocuri/31.Scurta_incursiune_printre_jocurile_copilariei-Asociatia_CERC.pdf
CONVERTED: 2025-01-11
==================================================


--- PAGE 1 ---
ASOCIAȚIA CERC – CENTRUL EUROPEAN DE RESURSE CREATIVE
SCURTĂ INCURSIUNE PRINTRE JOCURILE COPILĂRIEI
Credit: © Lucasarts | Dreamstime Stock Photos
Despre jocuri și legende
– atelier pentru părinți –
https://www.facebook.com/asociatiacerc/
https://resurse.asociatiacerc.ro/
Material realizat în cadrul proiectului „JOC și LEGENDĂ /
www.asociatiacerc.ro
100%”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național.
AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele
proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

--- PAGE 2 ---
SCURTĂ INCURSIUNE PRINTRE JOCURILE COPILĂRIEI
Despre jocuri și legende
SCURTĂ INCURSIUNE PRINTRE JOCURILE COPILĂRIEI
Despre jocuri și legende – atelier pentru părinți
Asociația CERC – Centrul European de Resurse Creative
București, 2018
office@asociatiacerc.ro

--- PAGE 4 ---
Cuprins
Repere teoretice ........................................................................................... 1
Repere legislative ......................................................................................... 21
Repere curriculare ........................................................................................ 25
Repere bibliografice ...................................................................................... 29
Modulul 1 – Introducere în lumea legendelor și a jocului pentru copii și
tineri (1) ........................................................................................................ 33
Modulul 2 – Introducere în lumea legendelor și a jocului pentru copii și
tineri (2) ......................................................................................................... 41
Modulul 3 – Acțiune - interacțiune ................................................................. 47
Modulul 4 – Joc de imaginație ...................................................................... 55
Modulul 5 – Eveniment pornind de la joc și legendă (prima parte) ............... 63
Modulul 6 – Eveniment pornind de la joc și legendă (ultima parte) .............. 67
Fișe de lucru ................................................................................................. 71
Programă pentru curs ................................................................................... 81

--- PAGE 6 ---
Argument
Am realizat acest material din dorința de a semnala
părinților faptul că timpul pe care îl petrec cu ai lor copii
este decisiv în formarea acestora. În prezent, 6 din 10
copii și-ar dori să petreacă mai mult timp cu părinții lor.
Vă propunem o scurtă incursiune printre jocurile
copilăriei pentru a vă reaminti cât de mult vă bucurau
acestea, dar și pentru a vă prezenta beneficiile jocurilor
– în termeni de formare de competențe. Veți observa
faptul că și autorii au acceptat provocarea și evocă trăiri
din copilăria lor.
Învățătorul / educatorul / profesorul era - și în unele locuri încă este -
considerat a fi una dintre cele mai importante persoane din comunitate. Însă,
cu timpul, rolul și motivația acestuia s-au diminuat. Motivele nu sunt clare și
nici puține, dar studiile ne arată că profesorii consideră în continuare că pot
avea un rol esențial în pregătirea elevilor și că succesul copiilor poate fi
influențat în bună măsură de acțiunile cadrelor didactice.
Noi, înțelegând rolul educației și dorindu-ne să contribuim, ne-am propus să
inițiem o serie de materiale educaționale care să vină în sprijinul interacțiunii
dintre profesor / învățător / educator și membrii comunității, în special părinți,
pentru a sprijini metodic posibilele inițiative.
De asemenea, suntem conştienţi că succesul copiilor este direct proporţional
cu implicarea şi timpul de calitate dedicat de părinţi. Alături de adulții în care
are încredere, copilul se va simți în siguranță şi mult mai dispus să înveţe, să
exerseze şi să respecte normele şi regulile sociale.
Vă propunem câteva activități pe care vă invităm să le utilizați în activitatea
dumneavoastră, împreună cu părinții. Ne referim aici nu doar la ședințele cu
părinții, ci cu orice ocazie pe care o considerați oportună. „Lecțiile” descrise
au rolul de a-i încuraja pe părinți să se implice în educația copiilor și, mai
ales, să facă acest lucru într-o manieră constructivă, care să aducă beneficii
atât școlii, cât mai ales copiilor (din generația actuală și cele care vor urma).
Vom folosi termenul „școală” pentru orice instituție care are ca misiune
principală educația, încurajându-vă în același timp să vă implicați în
producerea schimbărilor de care cu toții avem nevoie, dar mai ales copiii.
Cu stimă,
echipa CERC

--- PAGE 8 ---
Scop și obiective
SCOP:
Scopul cursului este să formeze competențe parentale de organizare a
timpului liber, de securizare afectivă și de învățare prin intermediul jocurilor și
legendelor.
OBIECTIV:
La finalul cursului, părintele va ști care sunt caracteristicile jocurilor și
le gendelor, ca elemente de patrimoniu cultural imaterial și ce rol pot avea
aceste elemente în îmbunătățirea relației părinte – copil, în diverse contexte,
va fi capabil să aleagă jocuri și legende adaptate vârstei și contextelor și va
deveni un promotor al patrimoniului cultural imaterial.
SIMBOLURI UTILIZATE:
Activitate independentă
Moment reflexiv

--- PAGE 10 ---
DESPRE JOCURI ȘI LEGENDE
Repere teoretice
SCURTĂ INCURSIUNE PRINTRE JOCURILE COPILĂRIEI
Despre jocuri și legende – atelier pentru părinți
Asociația CERC – Centrul European de Resurse Creative
București, 2018
office@asociatiacerc.ro
resurse.asociatiacerc.ro
1

--- PAGE 11 ---
resurse.asociatiacerc.ro
2

--- PAGE 12 ---
Repere teoretice
1. Jocul, legenda și piramida nevoilor umane
Jocul și legenda au asigurat dezvoltarea multimilenară a speciei umane, fiind contexte atractive de
învățare și de incluziune în matricea socio-culturală a comunității. Pentru puii de pisică, de
exemplu, jocul este prilej de testare a forțelor, de stabilire a ierarhiilor și limitelor, de învățare de
reguli și de acoperire a nevoilor fiziologie și de securitate.
Piramida lui A. H. Maslow
În cazul speciei umane, jocul îl pregătește pe
copil pentru autonomia în asigurarea nevoilor
DE AUTOREALIZARE
fiziologice, asigură nevoi de securitate (precum
DE STIMĂ apărare, echilibru emoțional) și nevoi sociale
DE APARTENENȚĂ (apartenență, acceptare, dragoste, familie,
prietenie). În unele situații, prin joc, copilul
DE SECURITATE
dobândește un statut în grup, beneficiază de
FIZIOLOGICE
respect, recunoaștere și își utilizează potențialul
creativ. Practic, prin joc, nevoile copilului pot fi
acoperite, dacă jocul are scop, proces și
rezultate de pozitivare comportamentală.
Credit: Dreamstime Stock Photos
La vârsta școlară mică, elevul se „hrănește” cu elemente mitice, caută eroi, modele și se bucură
de o poveste, pe care o reia cu plăcere, pentru că fiecare reluare este un nou laborator
experimental imaginar. Legenda stimulează căutarea adevărului și explicarea realului, deci
acoperă o parte din nevoia de răspuns la clasicul „De ce?”.
Pornind de la importanța acestor aspecte în dezvoltarea umană, în 2003, în cadrul Conferinței de
la Paris, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Științe și Cultură, adoptă un document
care va sta la baza demersurilor legislative pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.
„Prin patrimoniu cultural imaterial înțelegem: practicile, reprezentările, expresiile, cunoștințele,
abilitățile - împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale asociate acestora -
pe care comunitățile, grupurile și, în unele cazuri, indivizii le recunosc ca parte integrantă a
patrimoniului lor cultural” (UNESCO, 2003).
Pe baza acestui document, au fost realizate instrumente legislative și metodologice pentru
salvgardarea elementelor amintite în enumerarea de mai sus. O realizare importantă a cIMeC –
Institutul de Memorie Culturală, a fost Repertoriul Național de Patrimoniu Cultural Imaterial,
care pleacă de la premisa că elementele tradiționale au un rol determinant în dezvoltarea durabilă
și că, prin Repertoriu, „tradiția se prezintă ca un fenomen viu și inspirator” (coord Ispas, Nițulescu,
Balotescu, Papahagi, & Wisoșenschi, 2009). În acest repertoriu, regăsiți și informații importante
despre jocurile de copii și tineret, în capitolul al IV-lea, partea I, precum și date despre legendă, ca
text epic neritualic, ca „formă de artă a cuvântului” (coord Ispas, Nițulescu, Balotescu, Papahagi, &
Wisoșenschi, 2009).
resurse.asociatiacerc.ro
3

--- PAGE 13 ---
O parte dintre legendele recomandate de repertoriu pot fi citite pe http://legendeleromanilor.ro1.
Acestea se împart, conform repertoriului, în „Legende etiologice, legende mitologice, legende
istorice, legende hagiografice”. Ca bibliografie, documentul CIMEC recomandă:
 Ispirescu, Petre: Legende sau basmele românilor Adunate din gura poporului de..., culegător-
tipograf, București, Tipografia Academiei Laboratorii Români, 1882.
 Brill, Tony: Tipologia legendei populare românești.1., Prefață de Sabina Ispas. București, Ediție
îngrijită și studiu introductiv de I. Oprișan, Editura. Saeculum I.O., vol., 1, Legenda etiologică,
2005, vol. 2, Legenda mitologică. Legenda religioasă. Legenda istorică, 2007.
 Brill, Tony: Tipologia legendei populare românești. 2, Legenda mitologică, legenda religioasă,
legenda istorică, București, Editura Saeculum I.O., 2006. (Colecția Națională de Folclor).
Despre jocurile de copii și tineret, repertoriul oferă o clasificare a acestora, după diverse criterii, în
funcție de vârsta participanților, gen, număr de participanți, context spațial și temporal și recuzită.
Și pentru acest capitol există sugestii bibliografice:
 Evseev, Ivan: Jocurile tradiționale ale copiilor, Timișoara, Editura Excelsior, 1994.
 Constantinescu, Nicolae: Folclor și literatură: jocurile de copii, în „Limbă și literatură”, revista
Societății de Științe Filologice din România, vol. I-II, București, 2003.
 Ispirescu, Petre, culegător-tipograf: Jucării și jocuri de copii adunate de..., Sibiu, Editura și
tiparul Institutului tipografic, 1885.
 Pamfile, Tudor: Jocuri de copii adunate din satul Țepu, jud. Tecuci, în „Analele Academiei
Române”, tom XXVIII, Memoriile Secțiunii Literare, 1906.
Care ar fi parcursul unui astfel de demers, de relaționare pozitivă și dinamică prin joc și legendă,
din perspectiva învățării-aplicării la curs? Taxonomia SOLO2 ne poate fi utilă.
Ce știți despre jocurile Etapa prestructurală
tradiționale?
Dar despre legende?
Nu știu.
Ce efect credeți că au
asupra dezvoltării
Nu sunt sigur.
copiilor?
Când ați jucat ultima Nu știu de unde să încep.
oară Șotron?
Credit: pixabay.com
1 De la http://legendeleromanilor.ro/page/1/ la http://legendeleromanilor.ro/page/6/
2 Structure of the Observed Learning Outcome, http://www.uq.edu.au/teach/assessment/docs/biggs-SOLO.pdf
resurse.asociatiacerc.ro
4

--- PAGE 14 ---
Etapa unistructurală Etapa multistructurală Etapa relațională Etapa creativă
- definește; - definește; - compară; - evaluează;
- identifică; - descrie; - clasifică; - privește din altă
- aplică după reguli - listează; - aplică individual / perspectivă;
simple; - combină idei; grup; - generează noi idei
- explică; și aplicații.
Credit: pixabay.com Credit: pixabay.com Credit: pixabay.com
2. Diferența dintre joc și joacă
„Jocul este o acţiune sau o activitate efectuată de bunăvoie înlăuntrul anumitor limite stabilite, de
timp şi de spaţiu şi după reguli acceptate de bunăvoie, dar absolut obligatorii, având scopul în sine
însăşi şi fiind însoţită de un sentiment de încordare şi de bucurie şi de ideea că este altfel decât
viaţa obişnuită” (Huizinga, 1938). Joaca nu presupune reguli, dar include același sentiment de
bucurie generat de o acțiune realizată de bunăvoie, fiind asimilată cu distracția. Jocul și joaca
unesc generațiile, pentru că și adulții manifestă comportament ludic în jocul de rol, în jocul politic,
legislativ, economic sau juridic. Fiind puternic, interesul pentru joc se manifestă la copii, atât la
școală, cât și acasă, fiind valoros în plan personal și social prin reechilibrarea capacităților celor
mici, descărcarea tensiunilor acumulate în diverse activități solicitante (Crețu, 2009).
De fapt și de drept, întreaga noastră viață este generată de diverse forme de joc, deoarece acesta
ne obișnuiește cu reguli și ne fixează roluri.
3. De la emoție la sentiment prin joc
În literatura de specialitate, emoția este definită atât ca sistem complex de dispoziții afective,
afecte, sentimente, pasiuni, cât și ca tip de manifestare afectivă, caracterizată prin manifestări
prompte, de intensitate şi durată moderată (Facultatea de Științe Socio-Umane, 2016). Stările
afective sunt un răspuns personal la așteptările copilului generate de o nevoie sau sunt definite și
ca „trăiri care exprimă gradul de concordanţă sau neconcordanţă dintre un obiect sau o situaţie şi
tendinţele noastre” (Cosmovici, 1996). Același autor clasifică stările afective, în statice și dinamice,
în prima categorie fiind incluse stările afective elementare(durerea/plăcerea senzorială,
agreabilul/dezagreabilul), dispozițiile și emoțiile, iar în a doua categorie fiind incluse afectele
dinamice(sentimentele, pasiunile).
resurse.asociatiacerc.ro
5

--- PAGE 15 ---
Resurse on-line:
 ruleta emoțiilor (https://jamonkey.com/inside-out-emotions-wheel-printable/ );
 roata emoțiilor-eng (http://blog.thejuntoinstitute.com/hs-fs/hubfs/social-suggested-
images/The_Junto_Institute_Emotion_Wheel.jpeg?t=1507836585130&width=400&name=The_Junto_In
stitute_Emotion_Wheel.jpeg );
 roata emoțiilor-fr (https://image.slidesharecdn.com/waq2016carinelallemanddesignemotionnel-
160411202515/95/waq16-atelier-design-emotionnel-carine-lallemand-42-638.jpg?cb=1460406564)
De scurtă durată, având intensități de manifestare diferite, emoțiile sunt situaționale, adică reflectă
relația reală sau imaginară cu o ființă, un obiect, o imagine sau o amintire. „Emoțiile – șoc”
identificate de Andrei Cosmovici sunt frica extremă (teroarea), furia, tristețea, bucuria explozivă și
doar 25% dintre emoțiile extreme sunt pozitive, conform clasificării. Alți experți consideră că sunt 8
emoții de bază: furie, anticipare, bucurie, încredere, frică, surprindere, tristețe, dezgust. După
intensitate și aspectul pozitiv-negativ, acestea au fost asociate cu cercul de culori folosit de
Johannes Itten (Donaldson, 2017), ca în figura de mai jos. Biologii și psihologii susțin că sediul
emoțiilor este sistemul limbic din creierul nostru. În zilele noastre, emoțiile sunt redate prin sute
de imagini miniaturale, emoticons, simple, de efect, dar lipsite de valoarea măștilor tradiționale
care aveau și un puternic rol ritualic (http://ghidulmuzeelor.cimec.ro).
M. Donaldson asociază furia culorii roșu. Furia eliberează organismul de stres, dacă se manifestă,
dar realimentează starea de stres până la momentul în care organismul nu mai are suficientă
energie. Desenele simple, precum emoticons, sunt ușor de descifrat din punct de vedere al stărilor
afective exprimate, dar grimasele sunt mai greu de înțeles.
Alfabetizarea emoțională este primul aspect legat de înțelegerea emoțiilor de către cei mici. La
fel ca și culorile, emoțiile se învață. Expresiile faciale și corporale aparținând emoțiilor pot fi
învățate prin observare, mimare, identificare prin jocuri și joacă. Al doilea pas în alfabetizarea
emoțională este să recunoască emoțiile și la ceilalți. Răspunsurile depind de identificarea corectă
a acestora și gradul de empatie.
Figura 1 – Emoțiile de bază, după M. Donaldson Figura 2 – Emoticons pentru emoții
Credit: cloudfront.net Credit: pixabay.com
resurse.asociatiacerc.ro
6

--- PAGE 16 ---
Identificați emoțiile exprimate de desene/ fotografii și scrieți, în dreptunghiul galben,
ce emoție credeți că reprezintă.
Credit: pixabay.com
Ce trebuie să urmărească părintele când îl învaţă pe copil un joc pentu a-l face să simtă siguranţă
emoţională? Andrei Cosmovici consideră că afectivitatea se exprimă prin 5 grupe de expresii:
fizionomie, mimică, postură și gesturi, voce și mod de a vorbi, rezultatele comportamentului legate
de mișcări, precum scrisul sau desenul. Jocuri ca „Mima”, „Statuile” sau „Zborul semnelor” pot fi
adaptat pentru recunoașterea emoțiilor de bază în contexte diferite.
Ce jocuri ați alege pentru copilul dumneavoastră, pentru a învăța expresiile fețelor?
resurse.asociatiacerc.ro
7

--- PAGE 17 ---
Izvorâte din aspirații, dorințe și pasiuni, sentimentele sunt structuri relativ stabile, care reglează
conduita umană, sunt legate de cunoaștere, ca proces și rezultat, sunt influențate de imaginație și
influențează imaginația (Cosmovici, 1996). Spre deosebire de sentimente, pasiunile sunt mult
mai intense și subordonează celelalte procese afective, volitive sau cognitive ale persoanei. Caroll
E. Izard, în „Human Emotions” a descris 10, apoi 12 emoții de bază: interes, bucurie, surpriză,
tristețe, mânie, dezgust, dispreț, frică, culpabilitate, rușine, timiditate, ostilitate (Dinu, 2016).
4. Securizarea emoțională
Ce ar presupune securizarea emoțională a copilului? Din perspectiva părintelui, să ofere un
context pentru observarea propriilor emoții, pentru înțelegerea cauzei acestora și pentru exersarea
diverselor strategii de revenire la starea de siguranță și calm. De exemplu, înțelegerea temerilor și
diminuarea lor, gestionarea furiei sau a tristeții.
Din perspectiva copilului, securizarea emoțională se referă la a înțelege cauzele/motivele pentru
care simte respectiva emoţie (fie ea una plăcută: bucurie, surpiză, entuziasm, fie una mai dificilă
precum tristeţea, furia, ostilitatea sau frica), ce mesaj îi transmite emoţia şi cum o poate exprima
într-un mod sănătos, benefic, fără a-i răni sau jigni pe ceilalţi. Şi toate acestea pot fi făcute prin joc
sau exemple eroice din legende.
a) Care sunt fricile copilului dumneavoastră? Vă vorbește despre ele?
b) Folosiți „Legenda păunului” pentru a vă imagina, împreună cu cel mic, următoarea
situație: Păunul primește nobila sarcină de a chema păsările la colorat, dar se sperie
de o viespe și amuțește. Ce se putea întâmpla cu păsările pe care nu le-a mai putut
chema? Dacă nu și-ar mai fi putut îndeplini misiunea, atunci ce final ar fi avut
legenda?”
c) După discuții despre legendă, explorați lumea păunilor (indian-albastru, indonezian-
verde, congolez; există și păuni albi cu ochii albaștri-mutații genetice doar pentru
colorit).
5. Efectul jocului asupra dezvoltării școlarului mic (6 – 11 ani)
Jocul și legenda potențează dezvoltarea fizică, cognitivă și psiho-socială, prin efectul pe care îl are
în dezvoltarea musculaturii, a posturii, a abilităților motorii, prin potențarea proceselor gândirii și a
limbajului, prin dezvoltarea conduitelor afective.
În viziunea psihogenetică, jocul serveşte înţelegerii, sistematizării mai complete a impresiilor pe
planul acţiunilor şi este un cadru favorabil retrăirii experienţei proprii. „Comparându-se
preocupările copiilor cu diferite niveluri de inteligenţă, cercetătorii au consemnat că, în activitatea
zilnică a copiilor cu performanţe intelectuale superioare, jocul ocupă un loc important, ei jucându-
se cu aproximativ 50% mai mult decât ceilalţi copii” (Prodea, 2010).
resurse.asociatiacerc.ro
8

--- PAGE 18 ---
Jocul contribuie la dezvoltarea competențelor prevăzute în Profilul de dezvoltare al absolventului
ciclului primar, contextele variate și interacțiunile de grup înlesnind identificarea unor opinii, fapte,
emoții, exprimarea unor păreri, „realizarea unui demers investigativ simplu prin parcurgerea unor
etape în vederea atingerii unui scop” (ISE, 2015), concentrarea atenției pe sarcini, roluri,
evenimente, asumarea unor roluri, responsabilități, manifestarea curiozității în abordarea de
sarcini noi.
6. Jocul și situațiile de viață
O problemă cu care se confruntă copilul, în primele zile de școală este programul. Indiferent de
cât de bine organizat ar fi în vacanță, școala este un cadru formal bazat pe reguli și pe impunere/
asumare de roluri. Trecerea copilului de la vacanță la cursurile conform orarului presupune același
efort de adaptare pe care îl fac părinții când vin din concediu; primele zile de muncă sunt mai
obositoare din cauza efortului adaptativ. Dacă la orele de curs, cadrul didactic folosește jocul
didactic sau alte tipuri de jocuri în diferite momente ale lecției, alternanța poate fi folosită și acasă.
a. Drumul spre școală
Nico are 6 și 4 luni, iar azi împlinește 10 zile de școală. Părinții i-au
cumpărat un titrez. Nico încă picotește în uniforma de școală. Titirezul
este învârtit pe masă. Mama numără până la 20, titirezul se răsucește,
apoi „adoarme pe masă”. Mama șoptește: Prietenul tău Titirez Sfârlez
a venit la sărbătoarea ta. Acum doarme. Când vii, îi povestești cum a
fost la școală și îl înveți să numere.
Credit: pixabay.com
Ce dorim? Un context pentru trezirea unei
emoții pozitive și deschidere pentru
împărtășirea emoțiilor, a impresiilor despre
școală.
Posibile reacții:
- indiferență;
- atenție, acceptare;
- teamă, refuz;
- dorința de a-l arăta celorlalți;
Credit: pixabay.com Credit: pixabay.com
În cazul de teamă sau refuz, puteți să invitați copilul la un zbor prin cameră:
„Decolăm spre aeroportul 10-Bucuria! Zburăm! Lăsăm în urmă holul, blocul
se vede mic, mic, ne apropiem de școală. Să găsim un teren de aterizare.
Nico, mă ajuți să găsesc locul potrivit?”
Copiii au aceleași curiozități legate de mișcare ca și pisoii. Mișcarea în sine trezește curiozitatea și
dorința de a afla ce mai poate face obiectul, cum poate fi folosit pentru captarea atenției celor din
resurse.asociatiacerc.ro
9

--- PAGE 19 ---
jur. Răspunsul de indiferenţă poate fi primit când copilul este obosit sau preocupat de alte
probleme. Poate fi un disconfort fizic. În această situație, părintele poate folosi jucăria ca martor:
„Titirez Sfârlez, mă simt puțin obosit? Tu cum te simți? Dar tu, Nico, cum te simți?”
b. Destăinuiri
Ca și Nico, mulți adulți își aduc aminte de
neplăcutele momente de după școală, când
părinții îi interogau. De multe ori, pentru a evita
încă un moment neplăcut, după cel de la școală,
după o nereușită, copilul povestește doar ceea
ce îl pune într-o situație favorizantă. Se
gândește că așa nu minte… Când le relatează
ce au făcut prietenilor de joacă, animalelor de
casă, obiectelor de care sunt atașați, copiii au
curajul, treptat, să se destăinuie și să adauge
istorisirilor de la școală și amănunte mai puțin
plăcute. Alteori, în jocuri ca „De-a școala” sau
„De-a familia” se poate observa ce îi deranjează.
Părintele poate cere un rol în joc și să îl joace
după indicaţiile copilului. De multe ori, făcând
Credit: pixabay.com
schimb de roluri, părinţii pot observa mai uşor
modificările necesare în relaţia cu al lor copil şi
modul în care sunt percepuți de către copil.
c. Serbare prin mișcare
În cele mai multe cazuri, copiii participă cu plăcere la evenimente ale familiei și doresc să se
pregătească pentru ele. La fel se întâmplă și cu mâncarea. Cele mai fericite momente sunt
asociate cu petrecerile cu pizza, în timp ce mâncarea echilibrată, atent verificată proteic și caloric,
devine rutină. Însă toate acestea sunt aspecte din universul exterior școlii.
Dar dacă am sărbători cu cel mic 10 zile de școală, 20 de zile, 100 de zile etc., atunci cum ar fi
acest parcurs? Ca orice sărbătoare, se pregătește din timp, împreună cu cel mic. Se strâng toate
aprecierile, desenele, realizările originale şi creative ale copiilor şi calificativele obținute și se
expun (în vitrină, într-un tablou sau puteţi înălţa un zmeu pentru reușite). Se fixează momentul
listării aspectelor nereușite și se caută soluții (joc de păpuși – joc de rol; o seară în mini-cort, doar
cu părintele căruia copilul să îi spună ce ar dori să facă pentru a fi mai bine la școală, ca o clipă
petrecută în taină). Se fixează un obiectiv pentru următoarele 10 zile de școală (desenat pe o
hârtie, lipit pe ușă), se fac invitații și se fixează ziua, data sărbătoririi – de preferat sâmbăta sau
duminica.
resurse.asociatiacerc.ro
10

--- PAGE 20 ---
Propuneri de jocuri
X și O Jocuri cu mingea Roata
Sărituri cu coarda Șotronul Baba-oarba
Credit: pixabay.com
X și O poate deveni și joc de echipă.
Fiecare echipă are 5 membri. Se trasează un pătrat împărțit în 9 părți egale. Liderul echipei X
arăta căsuța în care se va așeza un membru din echipa sa. Apoi, liderul celor de la O indică unuia
din echipa sa unde să stea. Se poziționează membrii până se realizează un rând, coloană sau
diagonală de X sau de O. Cei care au completat primii primesc un punct. Se reîncepe jocul, dar
primii vor fi cei din echipa O (alternanță).
d. Relație vs obiect
Așa cum părinții sărbătoresc căsătoria la un an, 5, 10, 15 ani etc., așa și școlarul se poate bucura
de „nunta” școlară: primele 10 săptămâni de școală, primele 10 calificative de FB, primii 5 prieteni
noi de la școală, prima carte citită etc., evenimente care nu sunt bonusuri pentru cel mic, așa cum
nici nunta de argint nu este bonus, ci un prilej prin care cuplul sărbătorește fidelitatea, rezistența,
credința, adică valorile familiei. Sărbătoarea nu presupune primirea unui cadou; darul este timpul
dumneavoastră/ disponibilitatea de a dezvolta o relație armonioasă cu fiica/ fiul. Gândiți-vă că
sunteți bătrân și că vreți ca fiica/ fiul să vină să vă vadă. În locul lui, vine un colet cu un obiect de
care crede fiica/ fiul că aveți nevoie. În loc de o relație, primiți un obiect. Așa procedați și când
copilul vă cere să vă jucați, iar dumneavoastră îi mai dați o jucărie.
resurse.asociatiacerc.ro
11

--- PAGE 21 ---
Există și relații pozitive cu un obiect, când acesta este substitutul unei ființe sau al unui castel.
Mătura devine cal și covorașul de baie se preface în caleașcă, draperia se transformă în cortină,
iar bătătorul de frișcă va fi fermecat. Spre deosebire de relația adultului cu mașina sau trusa de
pescuit, obiectul, pentru copil, este mijlocitorul unei povești sau joc. Atașamentul pentru păpuși,
mașinuțe sau costume este alimentat de rolul pe care aceste obiecte le au în povestea copilului.
Când plecați cu ursulețul de pluș în concediu, duceți cu dumneavoastră toate poveștile celui mic.
În magazine, se găsesc păpuși pentru degete. Dacă nu aveți la îndemână una, atunci
folosiți degetele și carioci. Dialogurile pot fi purtate despre spălarea pe dinți, culcare,
îmbrăcatul de dimineață, ordonarea jucăriilor etc.
Credit: pixabay.com
e. Leac de frică
În primele zile de școală, sunt copii care plâng sau care refuză să meargă în sala de clasă fără
părinte. Frica de înstrăinare este specifică unui copil care are o relație foarte strânsă cu părinții și
care nu a beneficiat de „baia de mulțime” sau care au beneficiat de atașamente sigure care s-au
diluat după un divorț sau plecarea unui părinte la muncă, în străinătate.
„Se crede că atașamentele sigure survin când copiii au parte de o comunicare substanțială,
conjugată, aliniată emoțional cu părinții sau cu un alt îngrijitor primar” (Siegel & Hartzell, 2017).
Atașamentul se bazează pe faptul că fiica/ fiul va primi răspuns pozitiv când se află în proximitatea
părintelui, va găsi refugiu și înțelegere în momentele de suferință și o soluție pozitivă la nevoile lui.
La școală, răspunsul nu mai este unu la unu (părinte-copil), ci unu la mai mulți, ceea ce este
perceput ca răspuns diluat și nesigur la nevoile școlarului.
Jocul distribuie sarcinile și atenția pentru mai mulți. Prin joc, copilul învață că și răspunsul de grup
este la fel de intens, chiar dacă rolul jucat de copil nu este cel de conducător. Părintele poate da
un exemplu, dacă preferă să fie parte din joc fără să preia conducerea. Este un antrenament
pentru securizare emoțională. Copilul învață că este posibil să se rănească alergând, țopăind,
cățărându-se, dar grupul va avea reacție și îl va ajuta sau va găsi pe cineva să-l ajute, dacă
situația este mai gravă.
Frica de apă, de insecte, de foc prezintă un istoric anterior trăit sau auzit-interiorizat ce generează
o emoție intensă de fiecare dată când apare obiectul, ființa sau fenomenul. Despre cum se
folosește jocul în astfel de situații am învățat de la Fun for Life, un ONG care a avut un parteneriat
cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Primele jocuri, care nu aveau nevoie de
intervenția traducătorului, se bazau pe încredere. La al doilea joc, unul dintre copii a început să
plângă, pentru că trebuia să ne imaginăm că trecem peste o apă adâncă. Animatorii au schimbat
regula jocului și unul dintre ei a devenit dragonul care îl trece în zbor peste apă. După ce a ajuns
„on the other bank of the river”, animatorul a mimat tristețea, iar copilul a aflat că „dragonul” nu mai
avea energie să revină la familia lui. Cu toată frica pentru apă, cu sprijinul celorlalți colegi,
transformați în bărci și vaporașe, dragonul a fost purtat pe mal, în siguranță, chiar dacă teama lui
de apă, de adâncuri nu dispăruse. Misiunea pe care o avea și sprijinul colegilor au fost mai
puternice decât fobia lui. Ei nu au realizat sarcina în locul lui, ci au creat premisele pentru reușită
prin cooperare.
resurse.asociatiacerc.ro
12

--- PAGE 22 ---
f. Judecăți de valoare în joc
Dacă mai mulți copii joacă Șotron, nu veți auzi, la final, „Bravo!”, „Ce frumos!”, „Foarte bine!”, ci
explozii de bucurii sau de supărare, o polarizare specifică și adulților atunci când sunt reprezentați,
în comunitate sau în lume, de o echipă. Orice întrecere sportivă cu miză adună adulții pe străzi,
într-o frenetică sărbătoare sau mulțimea pleacă plângând, dezamăgită, căutând vinovați.
Pierderea face parte din viață și – cât timp face parte din joc – nu produce traume de nevindecat.
Este benefică sau nu o astfel de stare bipolară?
Ce efect are câștigul în dezvoltarea emoțiilor celui mic?
Dacă în jocul cu cei mici părintele câștigă sau pierde tot timpul, ce efect produce
asupra stimei de sine?
Compară răspunsul la ultima întrebare cu următoarea observație: „O altă credință comună este
aceea că utilizarea laudelor este un bun mod de a încuraja învățarea…. În mod surprinzător
însă, unele forme de laudă pot avea efect invers, conducând la dependența exagerată de
aprobare …” (Solter, 2008).
Când copilul se joacă, cele care contează sunt regulile și finalitatea jocului, acestea fiind reperele,
iar criteriile de reușită sunt respectarea regulilor și câștigul. Chiar dacă va câștiga fără să respecte
regulile, ceilalți nu vor recunoaște victoria, respectarea acestora este baza reușitelor viitoare.
Respectând regulile, copilul învață că o resursă importantă este timpul și că acesta se distribuie
pe sarcini/roluri. Cum alocați timpul prin comunicare?
Eveniment Feed-back și timp alocat de părinte
Copilul și-a făcut Copilul primește …
patul, după îndelungi
insistențe din partea - un dar. (30 s)
membrilor familiei.
- laude / judecăți de valoare.(30 s)
- laude și un dar / dublă recompensă pentru același răspuns.(1 min)
- timp alocat discuțiilor despre ce a făcut și cum a făcut patul, despre
cât timp i-a luat.(10 min)
Dacă va înceta bonificația de laude și daruri, copilul se va simți frustrat și va înceta să-și mai facă
patul. Prin joc, se întărește regula și se întărește comportamentul dorit.
Propunere de joc în 3
Părintele, bunicul și copilul au de făcut patul. Se stabilește un avans
de X minute pentru copil. Părintele face patul insistând asupra
pașilor pe care trebuie să-i urmeze cel mic, apoi se verifică fiecare
aspect (să nu fie cute, să fie bine întinsă cuvertura, să fie perna
Credit: pixabay.com
resurse.asociatiacerc.ro
13

--- PAGE 23 ---
deasupra / dedesubt – nu mai mult de 3 condiții). Se dă startul. Părintele face patul și este
cronometrat de copil. Verifică, ambii, respectarea condițiilor. Patul este deranjat și încearcă cel
mic. Se cronometrează și se adaugă avansul. Clasamentul trebuie să-i permită copilului accesul la
a doua poziție. Jocul poate fi reluat săptămânal, până când timpul înregistrat de copil va fi de top.
Să fiți siguri ca va face patul în timpul săptămânii! Să vă prefaceți uimit de fiecare dată și să mimați
supărarea că veți fi întrecut.
Este bine ca adultul să inițieze jocuri cu fiul/ fiica. „Dacă nu cred că ne vom juca, s-ar putea să nici
nu ne-o ceară. Își văd de treburile lor, iar noi, de ale noastre și ratăm cu toții nenumărate ocazii de
a restabili apropierea dintre noi” (Cohen, 2012).
Ce ne interesează într-o relație este timpul alocat de celălalt pentru noi, cu folos.
g. Inversarea de roluri
În clasa mea, în ultima vineri din lună, se sărbătoarea Ziua Jucăriilor. Din cauza numărului foarte
mare de copii, orele dedicate din programa școlară nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile lor
de interacțiune. Într-una din zile, am chiulit de la Ziua Jucăriilor având de finalizat o situație
urgentă. Elevii mei m-au atenționat mutând centrul de joacă fix lângă mine; imposibil să mă
concentrez pe sarcină. Același lucru îl fac și când sunt acasă, din dorința de a le acorda atenție.
Am cerut 3 minute să finalizez și am promis că accept ce rol doresc ei în joc. Am primit rolul
bebelușului… Am ieșit foarte smotocită. Ce le-a plăcut foarte mult a fost că am stat pe podea cu
ei. Atenție, când se măresc, încep să vă excludă din jocuri, pentru că au mici secrete doar ale lor!
Un alt joc pe care l-am jucat fără voia mea a fost „De-a școala”. Am fost nevoită să mănânc tot
pachețelul de la mama, am scris niște semne de ei inventate și nu a fost bine și le-am tot refăcut –
atunci mi-a venit o idee. Unul dintre elevi se tot lipea, pe rând, de ceilalți copii și le îngrădea
accesul la joc. Am făcut același lucru cu el, declarând că nu mă pot descurca fără el, că îl rog să
nu plece fără mine, până când eleva care juca rolul Doamnei m-a trimis în banca mea. Cel în
cauză nu s-a mai agățat de ceilalți, în zilele următoare. Jocul i-a permis să fie reflexiv și să vadă și
efectul comportamentului său.
h. Mărturisiri cu emoții
Coarda este un joc axat, în primul rând, pe mișcare, coordonare motrică și vizuală. Pentru a face o
mărturisire suportabilă, când eram mici, eu și verii mei săream coarda și spuneam ce boacănă am
făcut. Destăinuirea se termina cu „…, iar pentru asta voi sări 2 minute și voi face curat în dulap/
culege prunele/ duce gâștele la apă”. Adulții dădeau din cap și ne încurajau: „Așa să faci!”.
Boacănele le făceam împreună, așa că nu era greu să mărturisim față de ceilalți copii, ci față de
adulți. Între ei și noi, interpuneam coarda în mișcare, ca securizare că nu ne alegem cu o
sancțiune fizică. Se întâmpla să fie boacăna foarte mare, iar bunica să nu mai accepte jocul, iar
noi fugeam care încotro.
Nu întotdeauna jocul poate detensiona, dar inițierea unui joc de către copii este o invitație la
reflecție, detensionare și apropiere securizantă emoțional.
resurse.asociatiacerc.ro
14

--- PAGE 24 ---
Bifați ce considerați a fi util de sărbătorit împreună cu cel mic, legat de viața lui
școlară.
a) Școlaritatea de 10 zile, 20 … 100 de zile; 
b) Începutul anului școlar;  
c) Prima pagină cu calificative;  
d) Prima evaluare;  
e) Primul/prima prieten/prietenă dintre colegi;  
f) Orice proiect prezentat în public;  
Adăugați alte evenimente pe care le puteți sărbători împreună cu fiica/fiul.
a) Școlaritatea de hârtie – 1 an de școală;
b) Școlaritatea de bumbac - 2 ani de școală;
c) Școlaritatea de fructe&flori - 4 ani de școală;
d) Școlaritatea de oțel - 11 săptămâni de școală
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
Ce joc putea să genereze un astfel de comportament pozitiv?
Copilul …
Și-a stăpânit frica3.
Numără până la 10 și apoi reacționează,
când este nervos.
Apreciază masa/ce a pregătit părintele
pentru copil.
A povestit ce s-a întâmplat, fără să omită
și ce a greșit el, într-o situație
conflictuală.
3 Frica de microbi, insecte, alte ființe; de fenomene ale naturii (tunete, fulgere); de autoritate (de medic, de polițist, de
profesor); frica socială (de comunicare, de eșec, de respingere); frica de separare etc.
resurse.asociatiacerc.ro
15

--- PAGE 25 ---
7. Legendele – elemente orale și scrise din patrimoniul cultural imaterial
a. Legendele și modelele de viață
Lumea de acum câteva secole se deosebea de cea actuală prin nevoia de sens. Etimologic,
denumirile cuvintelor au sensuri profunde, dar s-au transformat în convenții, motiv pentru care
folosirea limbii naționale, de exemplu, nu mai este o mândrie, costumele populare sunt obiecte de
artizanat, iar porțile maramureșene – decorațiuni.
Numele persoanelor, ale zeităților, zilele din calendar, lunile, toate aveau o semnificație, ca de
exemplu Nicolae(de la ”niki”/” νίκη”, victorie), biblie(”vivlio”/” βιβλίο”, carte), Ana (har, talent), marți
(zeul Marte), vineri (”Paraskeví”/” Παρασκευή”/”Veneris”).
Legendele nu sunt doar explicații ale lumii înconjurătoare, ci elogii aduse naturii și valorilor umane
eterne: curaj, dreptate, adevăr, bunătate, iubire, pace. Un exemplu, în acest sens, este legenda
istorică despre Dromihetes și Lisimah, o pildă de înțelepciune și diplomație, dar și o formă de
cunoaștere a realităților istorice ale vremii.
Copiii adoră poveștile, iar legendele se apropie de acestea prin amprenta fabuloasă. Când eram
mai mică, bunica încerca să mă facă să înțeleg că basmul și legenda se deosebesc. Îmi aducea o
caisă. Cât spunea legenda despre Decebal,
Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare sau Mihai
Viteazul, mâncam pulpa fructului, apoi eram
atentă la ce adevăr ascunde sâmburele. Așa
am asociat legenda cu sâmburele de adevăr.
Nu îmi spunea tot despre acel adevăr, dar îmi
spunea să merg la muzeu să aflu mai multe.
Mai târziu, în clasa a IV-a, comparam „caisa”
cu lecția de istorie. Povestea este prima
treaptă a cunoașterii, pentru că ea naște o
emoție cognitivă. Dintre autorii mai
cunoscuți, de către cei din generația mea,
erau Alexandru Odobescu, Dimitrie
Bolintineanu, Dumitru Almaș, Eusebiu
Camilar și Petru Dumitru Popescu.
Credit: pixabay.com
Citiți copilului câte o pagină, în fiecare seară, dintr-o carte de legende istorice, care
să includă și imagini mari. La finalul legendei, stabiliți cu fiica/ fiul, ca în seara
următoare să vă uitați pe hartă, să găsiți locul în care s-au întâmplat sau să vizionați
un fragment dintr-un film istoric. Aceste legende sunt moștenirea noastră culturală
imaterială, pe care trebuie să o transmitem generațiilor viitoare.
Atenție la poveste! Există povești inadecvate pentru vârstele mici - despre ființe care le fură mințile
oamenilor prin păduri, despre iele, despre locuri nefaste, care puteau fi ușor încadrate, azi, la „de
groază”. Astfel de povești amplifică insecuritatea copiilor care – chiar dacă vor înțelege rațional că
este o poveste și că nu au de ce să se teamă - sentimentul de frică ar putea persista.
resurse.asociatiacerc.ro
16

--- PAGE 26 ---
b. Volbura de la legendă la buruiană de leac
Vasile Alecsandri a cules o frumoasă legendă despre o pasăre4. Aceasta a fost fiica Soarelui,
căsătorită cu Luceafărul, dar a fugit dintre stele și a devenit copilul unor bătrâni care își doreau
foarte mult să aibă urmași. Luceafărul a găsit-o și i-a legat un brâu roșu de gât să n-o scape. Fata
a aruncat rochia, care a devenit rochița-rândunicii, iar ea s-a transformat în rândunică și stă pe
lângă așezările omenești. Deși nu cântărește mai mult de 18 g, rândunica străbate peste 5000 de
kilometri, anual, de la noi în Africa Centrală sau Africa de Sud.
După citirea legendei, puteți realiza o hartă conceptuală folosind cuvinte sau desene, punând
accentul pe emoțiile și acțiunile generate de acestea. Există și programe speciale on-line, dar mai
distractiv este să folosiți creta și tabla sau o foaie de hârtie și creioane colorate.
Când am aflat această legendă de la bunica, am trecut în extrema opusă și nu mai rupeam
buruiana dintre răsadurile din grădină, or volbura/rochița-rândunicii are capacitatea de a se înmulți
forte repede și de a sufoca celelalte culturi. Mila față de fata Soarelui care dorea să fie liberă a fost
emoțional mai puternică decât sarcina primită în zilele acelea (volbura era doar una dintre
buruienile pe care noi le pliveam dintre straturi). Însă a fost prima dată când am început să-mi pun
întrebări despre modul de viață al rândunicii, am observat cu surprindere că lăstunul și rândunica
se deosebesc, că au o viteză de zbor mai mare de 3-4 ori decât viteza unui om în alergare.
Despre volbură, am aflat că planta este laxativă, antihemoragică și vindecă furunculele. De ce am
amintit toate aceste detalii? Legenda deschide calea către cunoașterea lumii vii, înlesnește
apropierea de natură și pe cale emoțională.
 Dacă discutați cu fiica/fiul despre finalul legendei, cum veți explica
transformarea fetei Soarelui?
 Dacă ați avea un copil temător, care se ascunde de ceva peste puterile lui
de înfruntat, atunci ce ați face pentru a întări încrederea copilului în forțele
proprii?
 Ce alte legende ați mai citit, împreună cu cel mic, despre lumea vie?
4 https://www.sor.ro/ro/noutati/Nu-orice-randunica-e-randunica.html
resurse.asociatiacerc.ro
17

--- PAGE 27 ---
Concluzii
Că să împărtășim cu fiul/ fiica emoțiile noastre trebuie întâi să știm ce sunt, cum se manifestă și ce
consecințe au în dezvoltarea personală. Jocurile și legendele sunt doar contexte de relaționare, în
care se folosesc cele mai la îndemână elemente tradiționale ale patrimoniului nostru imaterial.
Înarmați cu sugestii, răbdare și acordând timp pentru cei mici, adulții realizează mai multe lucruri în
acelaşi timp: își apropie copiii și îi învață să devină autonomi în gestionarea emoțiilor, ceea ce va
genera timp valoros pentru toți membrii familiei şi îi ajută să devină inteligenţi emoţional, abilitate
esenţială succesului în viaţă. Și ca bunici trebuie să vă pregătiți să știți să vă jucați și să spuneți
povești cu impact emoțional și cognitiv pozitiv, securizant.
resurse.asociatiacerc.ro
18

--- PAGE 28 ---
Bibliografie
Facultatea de Științe Socio-Umane. (2016). Preluat pe 2018, de pe Universitatea din Oradea:
http://socioumane.ro/blog/mariuscioara/files/2012/01/M13_Procesele_afective_I.doc
Cohen, L. (2012). Rețete de jocuri. București: Trei.
coord Ispas, S., Nițulescu, V. S., Balotescu, I., Papahagi, C. M., & Wisoșenschi, I. (2009).
REPERTORIU NAȚIONAL DE PATRIMONIU CULTURAL. București: CIMEC.
Cosmovici, A. (1996). Psihologie generală. Preluat pe 2018, de pe scribd.com:
https://www.scribd.com/document/378547420/Andrei-Cosmovici-Psihologie-generala-pdf
Crețu, T. (2009). Psihologia vârstelor. Preluat pe 2018, de pe Books.google.ro//Polirom:
https://www.cartepedia.ro/carte/stiinte-umaniste/pedagogie-si-metodica/tinca-cretu/psihologia-
virstelor-6275.html
Dinu, M.-A. (2016). AFFECTIVITY – EMOTIONS AND FEELINGS. Preluat pe 2018, de pe
Universitatea ”Petru Maior”; Universitatea din București: http://www.upm.ro/ldmd/LDMD-
05/Com/Com%2005%2034.pdf
Donaldson, M. (2017). Plutchik’s Wheel of Emotions. Preluat pe 2018, de pe 6seconds.org:
https://www.6seconds.org/2017/04/27/plutchiks-model-of-emotions/
Huizinga, J. (1938). Homo ludens. Preluat pe 2018, de pe Art Yale:
http://art.yale.edu/file_columns/0000/1474/homo_ludens_johan_huizinga_routledge_1949_.pdf
ISE. (2015). Profilul-de-formare-al-absolventului. Preluat pe 2018, de pe http://www.ise.ro/wp-
content/uploads/2015/12/Profilul-de-formare-al-absolventului_final.pdf
Prodea, C. (2010). Educație fizică prin joc. Preluat pe 2018, de pe UNIVERSITATEA BABEŞ-
BOLYAI CLUJ-NAPOCA: http://prodea.ro/wp-content/uploads/2015/10/EF-prin-joc-_-suport-
curs.pdf
Siegel, D., & Hartzell, M. (2017). Parentaj sensibil și inteligent. București: Herald.
Solter, A. (2008). Copiii noștri, frumoși și sănătoși. București: Herald.
UNESCO. (2003, oct 17). Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din
17.10.2003, publicat îm MO în 2009. Preluat pe 2018, de pe Indaco:
https://lege5.ro/Gratuit/hezdgnzt/conventia-pentru-salvgardarea-patrimoniului-cultural-imaterial-
din-17102003
resurse.asociatiacerc.ro
19

--- PAGE 29 ---
resurse.asociatiacerc.ro
20

--- PAGE 30 ---
DESPRE JOCURI ȘI LEGENDE
Repere legislative
SCURTĂ INCURSIUNE PRINTRE JOCURILE COPILĂRIEI
Despre jocuri și legende – atelier pentru părinți
Asociația CERC – Centrul European de Resurse Creative
București, 2018
office@asociatiacerc.ro
resurse.asociatiacerc.ro
21

--- PAGE 31 ---
resurse.asociatiacerc.ro
22

--- PAGE 32 ---
Repere legislative
1. Convenția pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial –
17.10.2003 (17 OCTOMBRIE a devenit Ziua Patrimoniului Cultural
Imaterial)
Conferința Generală a UNESCO, reunită la Paris, a deschis spre semnare. Convenția este
instrumentul legal prin care Statele Părți își asumă obligația de a proteja patrimoniul cultural
imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului
cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi
practici referitoare la natură şi la univers, precum și tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.
http://www.muzeultaranuluiroman.ro/acasa/ziua-patrimoniului-cultural-imaterial-ro.html
2. Legea nr. 410 din 29/12/2005 privind acceptarea Convenţiei pentru
salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, adoptată la Paris pe 17
octombrie 2003
3. Legea 26/2008 privind salvarea patrimoniului cultural imaterial
Art. 2. – în înțelesul prezentei legi, termenii și expreiile de mai jos se definesc după cum
urmează: a) patrimoniu cultural imaterial – totalitatea practicilor, reprezentărilor, expresiilor,
cunoștințelor, abilităților – împreună cu instrumentele, obiectele, artefactele și spațiile culturale
asociate acestora – pe care comunitățile, grupurile sau, după caz, indivizii le recunosc ca parte
integrantă a patrimoniului lor cultural.
http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/romania/romania_law26_2008_roorof.pdf
Art. 5. – Patrimoniul cultural imaterial poate fi constituit din manifestări aparținând următoarelor
domenii:
a) tradiții și expresii verbale, având limbajul ca vector principal al expresiei culturale;
b) artele spectacolului, având ca mijloace de expresie sunetul muzical și mișcarea corporală;
c) practici sociale, ritualuri și evenimente festive, jocuri de copii și jocuri sportive tradiționale;
d) cunoștințe și practici referitoare la natură și univers;
e) tehnici legade de meșteșuguri tradiționale.
Art. 6. – (1) Expresiile culturale tradiționale sunt rezultatul activității de creație a unei comunități
umane cu caracteristici coerente care permit delimitarea de alte comunități umane.
(2) Expresiile culturale tradiționale cuprind: a) creația exprimată în forme verbale: povestea,
basmul, snoava, legenda, balada, lirica rituală și nerituală, teatrul popular, orația, descântecul,
ghicitoarea, proverbul și altele asemenea ...
4. Ordinul Ministrului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional nr. 2102
din 19.02.2014 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale
pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
http://europa2020.spiruharet.ro/wp-content/uploads/2015/04/Diplomatie-Publica-prin-
reprezentareavalorizarea-patrimoniului-G.-Rosu-1.pdf
resurse.asociatiacerc.ro
23

--- PAGE 33 ---
resurse.asociatiacerc.ro
24

--- PAGE 34 ---
DESPRE JOCURI ȘI LEGENDE
Repere curriculare
SCURTĂ INCURSIUNE PRINTRE JOCURILE COPILĂRIEI
Despre jocuri și legende – atelier pentru părinți
Asociația CERC – Centrul European de Resurse Creative
București, 2018
office@asociatiacerc.ro
resurse.asociatiacerc.ro
25

--- PAGE 35 ---
resurse.asociatiacerc.ro
26

--- PAGE 36 ---
Repere curriculare
1. Programă Școlară ”Educație pentru patrimoniu”, 2017, clasele VI-VII
http://edupatrimoniu.piscu.ro/wp-
content/uploads/2018/01/Programa_educatie_patrimoniu_2017.pdf
2. Program de educație parentală
https://tdh-moldova.md/media/files/files/programul_de_edu_parentala_8234388.pdf
3. Curs de formare în gifted education sau cum să descoperi și să hrănești
potențialele copiilor
http://giftededu.ro/curs/
4. Parenting Education in Romania:
https://www.unicef.org/romania/Parenting_Education_in_Romania.pdf
resurse.asociatiacerc.ro
27

--- PAGE 37 ---
resurse.asociatiacerc.ro
28

--- PAGE 38 ---
DESPRE JOCURI ȘI LEGENDE
Repere bibliografice
SCURTĂ INCURSIUNE PRINTRE JOCURILE COPILĂRIEI
Despre jocuri și legende – atelier pentru părinți
Asociația CERC – Centrul European de Resurse Creative
București, 2018
office@asociatiacerc.ro
resurse.asociatiacerc.ro
29

--- PAGE 39 ---
resurse.asociatiacerc.ro
30

--- PAGE 40 ---
Repere bibliografice
 Securitatea emoțională a oamenilor
https://www.researchgate.net/profile/Olga_Zotova/publication/282351079_Emotional_Secu
rity_of_People/links/5833e84908ae102f0736972e/Emotional-Security-of-People.pdf
 Distorsiuni în tipologia folclorică – legenda de întemeiere
http://www.philippide.ro/distorsionari_2008/567-584%20CRUPA%20Adrian%202008.pdf
 Legenda toponimică - Legenda toponimică. Mecanismele creației
http://radiojurnalspiritual.ro/wp-
content/uploads/2016/Carti%20literatura%20romana%20(autori%20romani)/Carti%20popu
lare%20romanesti/Legende%20populare%20romanesti/Legende%20populare%20romane
sti.PDF
 Cultură tradiţională orală. Teme, concepte, categorii
http://www.bjt.ro/bv/ScritoriBanateni/BOLDUREANU_Ioan-Viorel/Boldureanu.Cultura.pdf
resurse.asociatiacerc.ro
31

--- PAGE 41 ---
 Jocuri de copii și tineret
Din perspectivă antropologică, jocul este o activitate proprie omului, definitorie chiar pentru ființa
umană, o constantă a existenței sale, tot atât de importantă ca și religia sau arta; astfel, alături de
alte formule prin care s-a încercat surprinderea concentrată a umanului, precum, să zicem,
homo religiosus (Mircea Eliade) sau homo aesteticus, trebuie menționată și aceea de homo
ludens (J. Huizinga). Denumirea activității – substantivul „joc” – și a acțiunii – verbul „a (se) juca”–,
aparțin fondului principal lexical al limbii române, fiind moștenite din latină – jocus, respectiv
jocare, din latina populară. Cei doi termeni au dezvoltat în limba română mai multe sensuri.
Astfel, joc figurează în dicționare cu sensul „acțiunea de a se juca și rezultatul ei; activitate
distractivă (mai ales la copii)”, dar și „acțiunea de a juca” = a dansa.
Joc mai înseamnă și „dans popular, tradițional” precum hora, sârba, învârtita, brâulețul etc. (v.
Folclor coregrafic). Dicționarele rețin sub itemul joc și sensul de „întrecere sportivă, între doi
indivizi sau două echipe, desfășurată după anumite reguli bine stabilite”, de la jocul de șah până la
jocurile cu mingea: fotbal, volei, baschet, rugby etc. Tot în categoria jocului intră și jocurile de
noroc: de cărți, table, zaruri, la loterie, la curse, la bursă etc.
Criterii de clasificare a repertoriilor de jocuri tradiționale de copii și tineret
Funcții
- Învățare; repetare prin imitație; stimularea atenției; inițiere (cu substrat ritual); îmbogățirea și
verificarea cunoștințelor.
- Testarea abilităților fizice și intelectuale (jocuri solitare sau competiționale, cu cel puțin doi
parteneri: învingători și învinși, stabilirea ierarhiilor, jocuri atletice). Strategie și noroc.
- Crearea stărilor emoționale speciale.
Crearea unei stări emoționale (diferențiat / nediferențiat pe sexe):
a) inițiere
b) mișcare ritmică pentru inducerea unei stări speciale–între 8 și 14 ani; după 14 ani; –cadrul
sărbătoresc (ritual, ceremonial, festiv/cadrul nesărbătoresc;
- în gospodărie/ în afara gospodăriei
- recuzită selectată din mediul natural/recuzită confecționată de practicanți/ recuzită
manufacturată de adulți sau produsă industrial13.
c) formule ritmate, rimate14 (v. Arta cuvântului; Folclor muzical; Folclor coregrafic; Sărbători.)
 Manual. Jocuri Tradiţionale pentru Protecţia Copilului.
https://childhub.org/ro/instrumente-formatori-protectia-copilului/jocuri-traditionale-pentru-protectia-
copilului
resurse.asociatiacerc.ro
32

--- PAGE 42 ---
Modulul
1
DESPRE JOCURI ȘI LEGENDE
Modulul 1
SCURTĂ INCURSIUNE PRINTRE JOCURILE COPILĂRIEI
Despre jocuri și legende – atelier pentru părinți
Asociația CERC – Centrul European de Resurse Creative
București, 2018
office@asociatiacerc.ro
resurse.asociatiacerc.ro
33

--- PAGE 43 ---
resurse.asociatiacerc.ro
34

--- PAGE 44 ---
M1. Introducere în lumea legendelor și a jocului pentru copii și
tineri (inițial)
M1 – Desfăşurare
Organizare:
- Timp alocat: 1 ½ h, din care 15 minute pentru partea teoretică
- Număr participanți: 25
- Așezarea scaunelor / pupitrelor: „U”
- Necesar de materiale:
o dosarul grupei: fișa grupei, valorile școlii, problematica adaptării școlarului mic la școală
și în comunitate; fișele de evaluare; liste cu 12 legende și 8 jocuri din Repertoriu;
o Acord pentru fotografiere și folosirea imaginilor;
o ecusoane -25;
o buline auto-adezive –25;
o videoproiector, ecran alb;
o tablă – cretă / tablă albă – marker / flipchart - marker;
o o coală A3 pe care apar două desene mari: inima și creierul;
o coli A3, marker albastru x 5, marker roșu x 5, marker verde x 5;
o 25 bilețele; 8 bilete cu denumirea unei emoții de bază;
o carioci – 5 seturi de câte 5 culori;
o 10 creioane;
o post-it, 3 culori, 76x101mm;
o chestionar de satisfacție / M1&M2;
o bilete pentru „Legenda păunului”;
o un coș / bol alb, unul colorat;
o jurnale pentru fiecare cursant (pagină de gardă, 6 pagini reflexive, 1 pagină cu propuneri
de jocuri, 1 pagină cu 25 de propuneri de legende).
- Structura timpului alocat:
1. Icebreaking – 10 min.
2. Prezentarea scopului cursului și a conținutului modului, pe scurt – 6 min.
3. Step-game – 5 x 5 Despre emoții – 10 min.
4. Concluzii despre emoții și securizarea emoțională – 5 min.
5. Joc și valoarea jocului – 15 min.
6. Gruparea jocurilor – 10 min.
7. Alfabetizarea emoțională a copilului – 12 min.
8. Legendă și joc – Păunul – 8 min.
9. Moment de emoticon– 14 min.
resurse.asociatiacerc.ro
35

--- PAGE 45 ---
Derularea momentelor:
ACTIVITATEA ACTIVITATEA
MOMENT EVALUARE
FORMATORULUI CURSANTULUI
1.Icebreaker – 10 Se prezintă și explică și Realizează un Întrebare
min. regula jocului Ce nume am? ecuson cu acronimul problemă:
(My N. A. M. E.). prenumelui. Îl
1 min. + 25 x 15 s Ce importanță au
prezintă. Apreciază
+ 2 min. concluzii Sunt formatorul acestei valorile și
fiecare prezentare.
= 7 min. 25 s + 2 grupe și am scris pe pasiunile pentru
min.  10 min ecusoane calitățile și fiecare din noi?
pasiunile mele5. Vă rog să
(elemente
vă realizați un ecuson cu
definitorii,
prenumele dumneavoastră,
constant,
după modelul meu. Aveți 1
orientează
minut la dispoziție, apoi îl
potențialul nostru)
prezentați, pe rând.
2.Scop-conținut- Prezintă intenția, scopul, Completează un post- După ce s-au lipit
obiective – 6 min obiectivele modulului, notele it cu „Vreau să aflu la toate bilețelele, se
de curs (pdf / ppt- acest curs …”. specifică faptul că
4 min. prezentare,
videoproiector). Trecerea se Acestea vor fi sediul emoțiilor
1 min. scriere
face pornind de la „pasiuni”, așezate pe zona pe este sistemul
așteptare & lipire+
ca elemente stabile ale care o consideră limbic din creier.
1min. concluzii
proceselor noastre afective fiecare ca fiind sediul Partea rațională
și emoții, ca elemente de emoțiilor. intervine după
scurtă durată, de intensități reacția acestui
diferite. sistem. Se indică
partea teoretică
Cere cursanților să
pentru informare.
completeze un post-it cu o
idee despre ce anume
dorește fiecare de la acest
modul. Specifică unde
trebuie să lipească acest
post-it.
3.Despre emoții – Step – game (așezare în Fiecare cursant Observarea
10 min. cerc) – împărțirea celor 25 extrage un bilețel și directă
de bilete – randomizat; se citește, în gând, ce
4 min. joc + 6 min. - respectarea
împart și cele 25 de buline. scrie. Împreună cu
discuții regulilor
bilețelul primește o
De fiecare dată când spun
bulină. - încadrarea în
enunţul, dvs. vă gândiţi
timp
dacă acel copil prezentat în Va face fiecare un
bilet va putea face ce am pas în față dacă - răspunsuri la
spus eu. Dacă sunteţi siguri enunțul formatorului obiect
că acel copil va reacţiona se potrivește cu ce
pozitiv la sarcină, atunci este scris pe bilet. Va
faceţi un pas în faţă. Ţineţi ține minte de câte ori
5 Exemplu: Modestă Atentă Răbdătoare Istoria Algebra
resurse.asociatiacerc.ro
36

--- PAGE 46 ---
ACTIVITATEA ACTIVITATEA
MOMENT EVALUARE
FORMATORULUI CURSANTULUI
minte de câte ori aţi făcut a făcut un pas în față. Aprecierea
pasul în faţă. După a patra modului în care
întrebare, fiecare va lipi o au asociat textul
bulină pe podea. de pe bilet cu
emoția – se
1. Mâine, clasa va da test la
proiectează
MEM cu o doamnă
imaginea cu cele
profesoară mai exigentă.
8 emoții de bază,
2. În această săptămână,
pentru verificare
toate clasele pregătitoare
vor face vaccin.
3. Concursul săptămânii
este Cea mai ordonată
clasă, iar elevii trebuie să
nu piardă lucruri, să fie
ordonaţi şi să nu intre în
conflict unii cu alţii.
4. Vineri, avem Ziua După enunțul 4, va
jucăriilor. Fiecare copil va lipi bulina în dreptul
împărți jucăriile cu ceilalți vârfurilor tălpii
și vor propune în joc piciorului și va nota
pentru mini-echipa de 4 inițiala numelui. Se va
copii. grupa în locul indicat
de formator, pentru a
Cere cursanților să lipească
forma echipa nr. 1, nr.
bulina pe podea, în dreptul
2 etc., conform
locului în care se află, apoi
biletului.
indică grupul de scaune
pentru fiecare număr de Va verifica de câte ori
bilet, pentru formarea celor au făcut un pas în
5 echipe. față și cei care au
avut același număr de
Indică echipelor să verifice
bilet.
dacă există diferențe de
reacție, dacă toți au făcut tot Echipa alege un
atâția pași. Apoi, va ruga reprezentant. Acesta
fiecare echipă să își aleagă citește biletul și indică
un reprezentant, care să o emoție posibilă
citească textul de pe bilet și pentru reacția
să indice o emoție care se copilului.
potrivește cu prezentarea.
Membrii fiecărei echipe, pe
Membrii se vor așeza
rând, se vor așeza la locul
în locul în care au
în care au pus bulinele,
pus bulina. Nu sunt
pentru a verifica ce gen de
toți cu același număr
emoție blochează copilul în
de pași.
diverse situații de viață.
resurse.asociatiacerc.ro
37

--- PAGE 47 ---
ACTIVITATEA ACTIVITATEA
MOMENT EVALUARE
FORMATORULUI CURSANTULUI
4.Concluzii – 5 Discuțiile vor viza Notează în jurnal, Aprecieri frontale
min. elementele teoretice din folosind, dacă este
curs necesar, suportul de
curs
Ce este o emoție? Ce se
dorește prin securizarea
emoțională a copilului?
5.Joc și valoare - 5 grupe x 3 propuneri / Fiecare persoană din Verificarea
grupă (Indicație: Extrage din echipă primește, concordanței
15 min.
listă ceea ce este valoros pentru jurnal, o listă dintre partea
pentru securizarea din care trebuie să teoretică și alegeri
emoțională a școlarului mic! aleagă 3 jocuri, prin
Din 9 propuneri de joc, negociere cu ceilalți.
echipa va alege 3). Vor scrie denumirile
pe post-it (1 post-it –
Formatorul va grupa
1 joc). Reprezentantul
propunerile identice. Va
echipei lipește post-it-
cere fiecărei echipe să
ul pe tablă.
motiveze alegerile.
6.Gruparea În programa de curs sunt Grupează, pe echipe, Încadrarea în
jocurilor - 10 min. listate elementele de denumirile jocurilor limita de timp
patrimoniu cultural imaterial din repertoriul cultural
Adecvarea la
din repertoriul pentru jocuri. imaterial în funcție de
cerință și la
Formatorul prezintă cele 8 criterii,
concluziile
nucleele. Formatorul a scris, folosind post-ituri.
momentului
în timpul secvenței
Vor scrie, în jurnal, anterior
anterioare, cele 7 denumiri
denumirea jocului
de emoții de bază +
care le-a plăcut cel
oboseala: furie, anticipare,
mai mult și rolul lui în
bucurie, încredere, frică,
securizarea
surprindere, tristețe. Va cere
emoțională a
echipelor să scrie câte un
copilului.
joc, din repertoriu, pentru
fiecare categorie. Atenție,
se va specifica faptul că
există jocuri care se
potrivesc pentru mai multe
categorii.
7.Alfabetizarea Prezintă, pe scurt, Fiecare echipă a Observare directă
emoțională a elementele teoretice privind scris, pe o foaie A4
copilului – 12 min. alfabetizarea emoțională și emoțiile pe care
distribuie foi A4, dacă nu crede că le reprezintă
mai sunt pe pupitre. Cere fiecare imagine din
echipelor să scrie ce emoții curs, activitatea
identifică, conform practică. (3 min.)
clasificărilor din curs, în
resurse.asociatiacerc.ro
38

--- PAGE 48 ---
ACTIVITATEA ACTIVITATEA
MOMENT EVALUARE
FORMATORULUI CURSANTULUI
imagine.
Reprezentanții
Apoi, invita reprezentanții Medierea opiniilor
echipei vor verifica
echipelor să se pună de divergente privind
dacă „citirea
acord în privința emoțiilor sarcina de lucru
expresiei” fețelor
”citite”. Concluziile vor fi
celor mici este
prezentate echipelor, prin
identică. În acest
reprezentanți, în termeni
timp, restul grupei va
uşor de înţeles pentru copii
propune un joc pentru
de vârstă școlară mică.
alfabetizarea
Formulează sarcina pentru
emoțională a copilului
cei care nu sunt
– (3 min.)
reprezentanți.
Reprezentanții se vor
Aprecierea
întoarce în echipă și
Monitorizează prezentările echipelor
vor prezenta
în echipă.
concluziile privind
exercițiu de „citire”
expresiv-emoțională.
(1 min.)
Fiecare cursant își
Observare directă
alege o pereche de la
Cere cursanților să își altă echipă și vor juca
aleagă o pereche din altă jocul propus pentru
echipă și să joace jocul cerința de la p.7 curs,
pentru alfabetizarea sus.(2 min)
emoțională.
Pregătește două coșuri, Cursantul audiază Legenda va fi
unul alb și unul colorat. legenda, primește și ascultată cu
Prezintă, pe scurt, Legenda citește biletul și alege atenție, dar la
păunului. Se va opri la „au bolul corespunzător votul cu bilete și
alergat, care cum au putut”. emoțiilor sale bol se vor încurca.
Va da fiecărui cursant să generate de lectură.
Dincolo de sarcini,
extragă din bol un bilet cu o
Cursanții care au avut emoțiile noastre
variantă, fără să discute cu
biletul 2 vor ridica sunt asociate cu
8.Legendă și joc – ceilalți. Apoi va continua, ca
mâna și vor spune anumite culori, iar
Păunul – 8 min. la știri: „Buletin de știri:
dacă toți au pus cursanții care au
Păunul a chemat toate
biletul în urna bilet negativ vor
păsările. Acestea au venit și
colorată. tinde să pună
au primit culorile stabilite de
biletul în cel
Sfântul Stăpân.” (ton neutru, Cursanții care au avut
colorat, nu alb.
inexpresiv) biletul 1 vor ridica
mână și vor spune Este un punct de
Le cere cursanților să pună
dacă toți au pus plecare pentru
biletul în bolul alb sau
biletul în urna albă. jocul următor.
colorat în funcție de ce simt
ei față de păun, după citirea Va răspunde la
resurse.asociatiacerc.ro
39

--- PAGE 49 ---
ACTIVITATEA ACTIVITATEA
MOMENT EVALUARE
FORMATORULUI CURSANTULUI
biletului: „Dacă impresiile lor următoarele întrebări,
sunt doar pozitive, atunci să frontal:
pună biletul în bolul colorat.
- Ce a determinat
Dacă impresiile sunt
alegerea, deși se
negative sau mixte, atunci
știa că misiunea
să pună biletele în bolul alb.
fusese îndeplinită?
După introducerea biletelor,
- Ce asemănare
se va citi fiecare varianta din
există între
cele două.
părintele convins
că și-a făcut
datoria, deși cu
mult prea mult zel,
și păunul din
legendă?
- Finalul legendei
este pedeapsă sau
recompensă?
9.Relația joc – Se va folosi reperul teoretic Din bol, fiecare Turul galeriei –
emoție – 14 min. – 12 emoții după C. Izard. echipă extrage două fiecare părinte va
Într-un bol sunt introduse bilete – două emoții trece pe la fiecare
cele 12 bilete. Formatorul de securizat sau de filă lipită pe tablă,
amintește că școlarul mic prezervat. pe pereți, pe ușă,
folosește emoticonul pentru și va scrie + dacă
Se vor menține
exprimarea unei stări. Le va este de acord cu
aceleași 5 grupe
da echipelor bolul pentru a cele scrise sau
(fiecare echipă va
lua două bilete și le va adaugă ceva.
realiza un emoticon
spune că trebuie să
pentru o emoție
realizeze, pe câte o foaie
extrasă din bol și va
A4, un emoticon potrivit
scrie denumirile
pentru emoție, apoi, pe
jocurilor care se
spațiul de jos al foii să tracă
potrivesc).
1-2 denumiri de jocuri
potrivite. Organizează Apreciază cu + foile
expoziția. colegilor.
Concluzionează, după Turul
Galeriei.
resurse.asociatiacerc.ro
40

--- PAGE 50 ---
Modulul
2
DESPRE JOCURI ȘI LEGENDE
Modulul 2
SCURTĂ INCURSIUNE PRINTRE JOCURILE COPILĂRIEI
Despre jocuri și legende – atelier pentru părinți
Asociația CERC – Centrul European de Resurse Creative
București, 2018
office@asociatiacerc.ro
resurse.asociatiacerc.ro
41