atm-curs-dl/transcripts/16_ANALIZĂ_FUNDAMENTALĂ/06_AF_MODUL_6.txt

Salutare, drag-o-meu, drag-a-mea! Bine te regasesc în modul numărul 6 de analiză fundamentală.
Până acum am învățat să citim în cam statement sau contul de profit și pierdere, balance sheet bilanțul,
cash flow, statement sau situația fluxurilor de numerare.
Și deja putem să răspundem la întrebări importante.
Compania generează profit, este solidă financiar, profitul chiar se transformă în cash,
dar acum apare următorul nivel.
Pentru că investitorii profeseni și nu analizează doar reporte financiare.
Ei folosesc metriși financiari.
Metricii transformă sute de cifre într-un insight rapid și foarte important.
Toți acești metriși sunt construiți din cele trei situații financiare.
Adică unii metriși vin din income statement sau din contul de profit și pierde,
alții din balance sheet sau din bilanț, iar alții vin din cash flow,
statement sau din fluxurile de numerare.
Practic, acum începem să conectăm toate cele trei documente împreună.
Și exact asta fac investitorii profesioniști, instituționalii și sistemele moderne de analiză fundamentală.
Pentru că atunci când analize sute sau mii de companii,
nu mai poți citi manual fiecare raport financiar.
În realitate poți, dar nu știu dacă îți ajunge timpul.
Ai nevoie de metrici, filtre și sisteme de analiză.
Și hai să începem cu partea întâi, cu zona de profitabilitate.
Și aici răspundem la întrebarea, business-ul este profitabil și eficient
și începem cu gross margin sau marja brută.
Formula de calcul este gross profit împărțit la revenue,
adică profitul brut îl împărțim la venituri și obținem această marjă brută,
care în situația Coca-Cola, pentru că vorbim în continuare de Coca-Cola, este 61%.
Vezi aici cifrele, le poți verifica în modulele anterioare
sau efectiv dacă te uiți în documentele contabile.
Și așa cum ziceam, ambele vin din income statement, contul de profit și pierdere.
La Coca-Cola înseamnă 30,43 de milioane împărțit la 49,3 rotund, însemnând 61%.
Asta îmi spune că pentru fiecare 100 de dolari vânduți,
Coca-Cola păstrează aproximativ 61 de dolari după costul produsului.
Aici încep să văd puterea brandului, pricing power-ul și eficiența business-ului.
Acum mergem către următorul metric, care se numește operating margin sau marja operațională.
Formula de calcul este operating income împărțit la reveniu sau profit operațional împărțit la venituri.
Ambele date vin din income statement și în situația asta vorbim de 15,56 împărțit la 49,28 și obținem 31%.
Cifra asta îmi spune după marketing, salarii, distribuție, operațiuni, Coca-Cola păstrează înca aproximativ 31% profit operațional.
Și aici de fapt văd eficiența motorului business-ului.
Acum mergem către următorul metric din categoria aceasta, care este net margin sau marja netă.
Formula de calcul este net income împărțit la reveniu sau profit net împărțit la venituri.
Ambele date vin din income statement, în situația asta vorbim de 13,70 împărțit la 49,28 și obținem 28%.
Asta îmi spune că din aproape 50 de miliard de vânzări, aproape 14 miliard de rământ profit final.
Și aici apare ideea importantă.
Două companii pot avea același reveniu, dar profitabilitate complet diferită.
Mergem către partea a doua acestui modul și vorbim despre cash quality sau calitatea cash-ului.
Și întrebarea este în felul următor.
Profitul este real?
Aici începe diferența dintre profit contabil și cash real.
Și aici avem operating cash flow, care înseamnă fluxul denumerar operational.
Acesta vine din cash flow statement sau din situația fluxului denumerar și la Coca-Cola, dacă ți aduce aminte, este de 7,40 miliarde.
Această cifră reprezintă cash-ul generat din activitatea reala la business-ului, adică Coca-Cola produce, vinde, încasează și după toate aceste operațiuni rămâne cu cash.
Mergem către al doilea metric din partea a doua acestui material și vorbim despre cash quality la fel, tot în categoria de cash quality, calitatea cash-ului despre cash conversion sau conversia profitului în cash.
Aici compar operating cash flow, care este 7,4 miliarde, care vine din cash statement și îl compar cu net income, care este 13,7 miliarde, care vine din income statement.
Ce mi arată cifra asta?
Îmi arată cât de bine se transformă profitul contabil în cash real.
În general, cu cât cash-ul operațional este mai apropiat sau mai mare decât profitul net, cu atât calitatea profitului este considerată mai bună.
Pentru că un business sănătos nu generează doar profit contabil, generează și cash.
Și acum mergem către partea a treia acestui modul și aici analizăm sănătatea financiară și ar fi următoarea întrebare în acest caz.
Business-ul e stabil sau fragil?
Și analizăm acest curant ratio, care înseamnă la rata lichidității curente.
Formula de calcul înseamnă curent assets în părtirea curent liabilities sau active curente împărțite la datorii curente.
Și obținem acest 1,46 prin împărțirea a 31 de miliarde la 21,28 miliarde.
Cifra asta sau metricul ăsta îmi spune că Coca-Cola are suficientă lichiditate pentru operațiunile pe termen lung.
Și jos aici vezi și o legendă.
Dacă este mai mică a unui, este risc crescut, lichiditate insuficientă.
Dacă este în zona asta, între 1 și 2, este sănătoasă, mai mare decât 2, este foarte puternic, lichiditate foarte bună.
Mergând mai departe, tot în zona de sănătate financiară vorbim despre depth and leverage, adică datorii și grad de îndatorare.
Și în cazul ăsta, datele le luăm din balance sheet, la Coca-Cola total depth, 45,5 rotund miliarde.
Asta îmi spune cât de mult folosește compania Banii Împromutați.
Dar aici apare ceva foarte important.
Datoria nu înseamnă neapărat că e ceva de rău.
Problema apare când business-ul nu generează suficient cash pentru a controla leverage-ul.
Iar Coca-Cola generează cash consistent.
Mergem mai departe către următoarea parte, partea patra, și aici vorbim despre eficiența capitalului.
Și aici e următoarea întrebare, cât de eficient folosește compania capitalul?
Și primul metric este rho-a sau return-ul în assets sau rentabilitatea active-lor.
Formula de calcul este net income împărțit la total assets, adică profil net împărțit la active totale.
Și în situația noastră vorbim de 13,7 miliarde împărțit la 104,82 rotund și avem un procent de 13%.
Net income-ul în situația asta vine din income statement, iar total assets le scoatem din balance sheet.
Asta îmi spune că pentru fiecare 100 de dolari active Coca-Cola generează aproximativ 13 dolari profit.
O să mă întorc puțin aici și vezi că jos avem și o legendă cum interpretez.
Dacă e sub 5% înseamnă slab ineficiență în folosirea active-lor, dacă este între 5 și 13% este acceptabil,
adică are un nivel mediu de eficiență și peste 15% un nivel foarte bun.
Cumva Coca-Cola se află în acest nivel acceptabil.
Mergem la metricul 2 din această parte 4 din eficiența capitalului și acesta este asset turnover sau rotația active-lor.
Formula de calcul este revenue împărțit la total assets sau venituri împărțite la active totale.
Revenue îl luăm din income statement iar total assets îl luăm din balance sheet.
Și în situația asta avem de împărțit 49,28 miliarde împărțind la 104,8 miliarde și obținem acest 0,47.
Cifra asta îmi spune mie cât de eficient folosește companiei active-le pentru a genera vânzări,
cu cât acest metric este mai mare, cu atât business-ul folosește mai eficient active-le sale.
Și dacă te uiți în partea de jos, la legendă o să vezi că dacă este mai mic de 0,3, active-le sunt la folosite.
Dacă este între 0,3 și 0,8, vorbim de eficiență moderată și Coca-Cola vânzări 0,47 este în intervalul ăsta mediu,
iar mai mare de 0,8 înseamnă ridicat, active-le sunt folosite foarte eficient.
Și ca ideea importantă, nu contează doar cât profit generează compania, contează cât de eficient folosește active-le,
capitalul, cash-ul, infrastructura. Aici încep să vezi eficiența reală a business-ului.
Și pe final de modul, până acum, am învățat așa.
Să citim business-ul, să înțelegem cifrele, să interpretăm sănătatea financiară a unei companii,
dar acum am făcut ceva nou. Am început să măsurăm business-ul.
Și exact asta fac investitorii profesionisti, instituționarii și sistemele moderne de analiză fundamentală,
pentru că atunci când analizezi sute sau mii de companii, nu mai poți citi manual fiecare raport financiar.
Ai nevoie de metrici, de filtre, de sisteme de analiză.
Iar în modul următor vom învăța cum analizăm transformarea business-ului în timp,
pentru că un business nu este static.
Crește, încetinește, devine mai eficient sau poate mai fragil.
Te îmbrățișez, ne vedăm în modul următor.