Files
atm-curs-dl/summaries/03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.html
Claude Agent fc3c3f5897 Q&A: sample pe sesiunea 25.08.2026 (format pe concepte + index tematic)
- extract_audio.py: --only ocoleste CORE_MODULES, --lectures N limiteaza
- render_html.py: extensia toc, ca sa existe ancore pe headinguri
- summaries/09_QA/01_2026-08-25.md: 16 subiecte, 12 diagrame verificate
  vizual cu Playwright, intrebarile administrative eliminate
- summaries/09_QA/INDEX_TEMATIC.md: index pe subiect, ancore verificate

Co-Authored-By: Claude Opus 5 (1M context) <noreply@anthropic.com>
Claude-Session: https://claude.ai/code/session_01MtSTyTmt6AbCL9j5ajEDm1
2026-09-12 15:00:21 +00:00

336 lines
20 KiB
HTML
Raw Blame History

This file contains ambiguous Unicode characters

This file contains Unicode characters that might be confused with other characters. If you think that this is intentional, you can safely ignore this warning. Use the Escape button to reveal them.

<!DOCTYPE html>
<html lang="ro">
<head>
<meta charset="utf-8">
<meta name="viewport" content="width=device-width, initial-scale=1">
<title>Modul 2 / #4 — Money Management și Position Sizing</title>
<style>
body { max-width: 720px; margin: 0 auto; padding: 16px 20px 60px;
font: 18px/1.55 -apple-system, Segoe UI, Roboto, sans-serif;
color: #1a1a1a; }
h1 { font-size: 1.4em; }
h2 { font-size: 1.15em; margin-top: 1.6em; border-top: 1px solid #ddd; padding-top: .8em; }
code { font-size: .95em; background: #f0f0f0; padding: .1em .3em; border-radius: 3px; }
a { color: #1a5fb4; }
hr { border: none; border-top: 1px solid #ddd; margin: 2em 0; }
em { color: #555; }
</style>
</head>
<body>
<h1 id="modul-2-4-money-management-si-position-sizing">Modul 2 / #4 — Money Management și Position Sizing</h1>
<h2 id="tldr">TLDR</h2>
<p>Nu tranzacționezi cu "un număr de acțiuni la întâmplare" — calculezi mărimea
poziției <strong>din risc</strong>, nu invers. Regula de bază: nu risca mai mult de <strong>2%
din cont pe o singură tranzacție</strong>. Mărimea poziției rezultă din formula
risc$ / distanța până la stop-loss, ajustată cu spread-ul (diferența
Ask-Bid). Cu 2% risc pe tranzacție ai nevoie de <strong>50 de tranzacții
consecutive pe pierdere</strong> ca să dai faliment — un scenariu extrem de
improbabil dacă respecți regula, ceea ce e exact motivul pentru care 2% (nu
5%, nu 10%) e pragul recomandat.</p>
<h2 id="de-ce-urmaresti-asta-concret">De ce urmărești asta, concret</h2>
<p>Money management nu-ți spune dacă un trade e bun — îți spune <strong>cât de mare</strong>
să-l faci ca o serie normală de pierderi (care va exista, oricât de bun ești)
să nu-ți distrugă contul. Fără el, poți avea un sistem cu 66% win rate și tot
să dai faliment, pentru că ai intrat cu poziții prea mari pe pierderile din
seria proastă care oricum apare statistic. Te ajută să separi "am pierdut o
tranzacție" (normal, previzibil, calculat dinainte) de "am pierdut contul"
(evitabil).</p>
<h2 id="ce-faci-cand-deschizi-orice-tranzactie-trigger-danu">Ce faci când deschizi orice tranzacție (trigger DA/NU)</h2>
<p>Nu intri pe "câte acțiuni simt eu" — calculezi înainte de a apăsa buy/sell:</p>
<ol>
<li>Preț de intrare (Ask la long, Bid la short).</li>
<li>Preț de stop-loss, la nivelul tehnic care invalidează ideea (low-ul
dojii, sub umărul drept etc. — vine din setup, nu din money management).</li>
<li>Distanța risc/acțiune = |intrare − stop|, <strong>ajustată cu spread-ul</strong>.</li>
<li>Mărime poziție = (cont × 2%) / distanța risc, <strong>rotunjită în jos</strong>.</li>
</ol>
<p><strong>DA — poziție validă:</strong> risc$ efectiv (după rotunjire) ≤ 2% din cont.
<strong>NU — poziție invalidă:</strong> ai rotunjit în sus numărul de acțiuni/contracte ca
"să nu pierzi din profit", sau ai calculat riscul fără spread — în ambele
cazuri riști efectiv mai mult de 2%, chiar dacă pe hârtie calculul arăta 2%.</p>
<h2 id="mecanismul-spread-ului-askbid-explicat-o-singura-data-aplicat-peste-tot-mai-jos">Mecanismul spread-ului (Ask/Bid) — explicat o singură dată, aplicat peste tot mai jos</h2>
<p>Termen nou, folosit în toate exemplele de mai jos: piața cotează simultan
două prețuri — <strong>Ask</strong> (prețul la care poți cumpăra acum) și <strong>Bid</strong> (prețul
la care poți vinde acum), Ask fiind mereu puțin peste Bid. Diferența
Ask − Bid e <strong>spread-ul</strong>, costul de a intra și ieși imediat din piață cu
market order.</p>
<p><svg viewBox="0 0 380 120" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" style="width:100%;max-width:380px;height:auto;font:12px sans-serif">
<text x="10" y="20" fill="#333">AMC — long: intri la Ask, ieși la Bid</text>
<line x1="10" y1="55" x2="10" y2="95" stroke="#ccc"/>
<line x1="10" y1="75" x2="350" y2="75" stroke="#888" stroke-width="1"/>
<circle cx="80" cy="75" r="5" fill="#c00"/>
<text x="60" y="60" fill="#c00">10.47 — Bid</text>
<circle cx="150" cy="75" r="5" fill="#188a3e"/>
<text x="130" y="60" fill="#188a3e">10.49 — Ask</text>
<line x1="80" y1="90" x2="150" y2="90" stroke="#333" stroke-width="1"/>
<text x="75" y="108" fill="#333">spread = 0.02</text>
</svg></p>
<p>Consecință mecanică pentru money management: dacă intri long la 10.49 (Ask)
și ieși imediat la 10.47 (Bid), ai deja pierdut 0.02 <strong>înainte</strong> ca prețul să
se fi mișcat un cent. La un stop-loss LONG, ieșirea reală se face la Bid, deci
distanța de risc adevărată e (intrare − nivel_stop − spread), nu doar
(intrare − nivel_stop). La un SHORT e simetric: intri la Bid, ieși (stop) la
Ask.</p>
<h2 id="formula-de-marime-a-pozitiei-mecanismul-nu-doar-rezultatul">Formula de mărime a poziției — mecanismul, nu doar rezultatul</h2>
<p>Motivul pentru care împarți risc$ la distanța risc: dacă o singură "unitate"
(o acțiune, un contract) te costă X în caz de stop-loss, iar tu nu ai voie să
pierzi mai mult de risc$ pe toată tranzacția, atunci numărul maxim de unități
e exact risc$ / X — orice unitate în plus împinge pierderea potențială peste
limita ta de 2%.</p>
<p><svg viewBox="0 0 400 90" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" style="width:100%;max-width:400px;height:auto;font:13px sans-serif">
<text x="10" y="25" fill="#333">mărime poziție = </text>
<text x="150" y="18" fill="#1a5fb4">cont × risc% acceptat</text>
<line x1="150" y1="26" x2="330" y2="26" stroke="#333"/>
<text x="150" y="45" fill="#c00">|intrare − stop| ± spread</text>
</svg></p>
<h2 id="leverage-nu-schimba-riscul-schimba-doar-marja-mecanism">Leverage nu schimbă riscul, schimbă doar marja — mecanism</h2>
<p>Termen nou: <strong>leverage</strong> înseamnă că brokerul îți creditează restul din
valoarea poziției, iar tu pui cash doar pentru o parte (marja). Riscul în
dolari al unei tranzacții depinde <strong>doar</strong> de (număr unități × distanța până
la stop) — nu de leverage. Leverage schimbă câți dolari cash ai nevoie ca să
deschizi poziția, nu câți dolari poți pierde dacă stop-loss-ul se declanșează.
Exemplul 2 de mai jos arată exact asta cu cifre: leverage 1 vs leverage 5,
riscul în dolari rămâne identic, doar marja necesară scade.</p>
<h2 id="exemplul-1-din-curs-amc-long-breakout-din-doji">Exemplul 1 (din curs) — AMC, long, breakout din doji</h2>
<p>Cont: <strong>$1.000</strong>. Risc acceptat: <strong>2% = $20</strong>. Fără margine de siguranță.</p>
<p>Setup: breakout din doji pe daily. Preț Ask (intrare) <strong>10.49</strong>, Bid
<strong>10.47</strong> (spread 0.02). Stop-loss la low-ul dojii, <strong>9.62</strong>, ajustat cu
spread-ul (ieșirea pe stop se face la Bid) → stop execuție efectiv <strong>9.60</strong>.
Distanța de risc folosită (cu buffer suplimentar de spread, ca în curs):
<strong>10.49 − 9.60 + 0.02 = 0.91</strong>/acțiune. Target 1:1: <strong>10.49 + 0.91 = 11.40</strong>.</p>
<p><svg viewBox="0 0 460 300" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" style="width:100%;max-width:480px;height:auto;font:12px sans-serif">
<text x="10" y="18" fill="#666">preț ↑</text>
<polyline points="20,230 70,215 110,200 150,164 190,277 230,164 260,161" fill="none" stroke="#1a1a1a" stroke-width="2"/>
<text x="10" y="248" fill="#999">consolidare / doji (nu detaliat aici, vezi lecția de patternuri)</text>
<line x1="20" y1="40" x2="290" y2="40" stroke="#188a3e" stroke-width="1.5" stroke-dasharray="4 3"/>
<text x="24" y="34" fill="#188a3e">11.40 — take-profit (1:1)</text>
<circle cx="260" cy="161" r="5" fill="#1a5fb4"/>
<text x="265" y="156" fill="#1a5fb4">10.49 — intrare (Ask)</text>
<line x1="20" y1="280" x2="290" y2="280" stroke="#c00" stroke-width="1.5" stroke-dasharray="4 3"/>
<text x="24" y="296" fill="#c00">9.60 — stop-loss execuție (low doji 9.62 − spread)</text>
<line x1="300" y1="40" x2="300" y2="280" stroke="#888" stroke-width="1"/>
<line x1="300" y1="161" x2="300" y2="280" stroke="#c00" stroke-width="2"/>
<line x1="300" y1="40" x2="300" y2="161" stroke="#188a3e" stroke-width="2"/>
<text x="308" y="105" fill="#188a3e">recompensă 0.91/acțiune</text>
<text x="308" y="225" fill="#c00">risc 0.91/acțiune</text>
</svg></p>
<p>Calcul mărime poziție: <strong>$20 / 0.91 ≈ 21.98 acțiuni</strong> → rotunjești <strong>în jos</strong>,
nu în sus (regula DA/NU de mai sus): <strong>21 acțiuni</strong>. Risc real cu 21 acțiuni:
<strong>21 × 0.91 = $19.11</strong> (sub plafonul de $20, exact cum trebuie — rotunjirea
în jos e ceea ce ține riscul sub prag). Valoare tranzacție: 21 × 10.49 ≈
<strong>$220</strong>.</p>
<h2 id="exemplul-2-construit-us500-short-cu-margine-de-siguranta-si-leverage">Exemplul 2 (construit) — US500, SHORT, cu margine de siguranță și leverage</h2>
<p>Cont: <strong>$5.000</strong>. Margine de siguranță <strong>20%</strong> (nu riști niciodată tot
contul — vezi secțiunea dedicată mai jos) → capital "tranzacționabil"
<strong>$4.000</strong>. Risc acceptat 2% din capitalul tranzacționabil = <strong>$80</strong>.</p>
<p>Setup: SHORT pe US500 la resistance. Bid (preț de intrare pe short) <strong>5000.0</strong>,
Ask <strong>5000.4</strong> (spread 0.4). Stop-loss tehnic (peste resistance) <strong>5025.0</strong>,
ajustat cu spread-ul (ieșirea pe stop la un short se face la Ask) → stop
execuție <strong>5025.4</strong>. Distanța de risc: <strong>5025.4 − 5000.0 = 25.4</strong> puncte.
Target 1:2 (risk/reward mai bun, vezi secțiunea de mai jos): <strong>5000.0 − 2 ×
25.4 = 4949.2</strong>.</p>
<p><svg viewBox="0 0 460 300" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" style="width:100%;max-width:480px;height:auto;font:12px sans-serif">
<text x="10" y="18" fill="#666">preț ↑</text>
<polyline points="20,60 70,85 110,70 150,110 190,120" fill="none" stroke="#1a1a1a" stroke-width="2"/>
<line x1="20" y1="40" x2="290" y2="40" stroke="#c00" stroke-width="1.5" stroke-dasharray="4 3"/>
<text x="24" y="34" fill="#c00">5025.4 — stop-loss execuție (resistance 5025.0 + spread)</text>
<circle cx="190" cy="120" r="5" fill="#1a5fb4"/>
<text x="195" y="115" fill="#1a5fb4">5000.0 — intrare short (Bid)</text>
<line x1="20" y1="280" x2="290" y2="280" stroke="#188a3e" stroke-width="1.5" stroke-dasharray="4 3"/>
<text x="24" y="296" fill="#188a3e">4949.2 — take-profit (1:2)</text>
<line x1="300" y1="40" x2="300" y2="280" stroke="#888" stroke-width="1"/>
<line x1="300" y1="40" x2="300" y2="120" stroke="#c00" stroke-width="2"/>
<line x1="300" y1="120" x2="300" y2="280" stroke="#188a3e" stroke-width="2"/>
<text x="308" y="80" fill="#c00">risc 25.4 pct</text>
<text x="308" y="205" fill="#188a3e">recompensă 50.8 pct</text>
</svg></p>
<p>Mărime poziție: <strong>$80 / 25.4 ≈ 3.15 unități</strong> → rotunjit în jos: <strong>3
unități</strong>. Risc real: <strong>3 × 25.4 = $76.20</strong>. Aceasta e distanța și mărimea
poziției — fixă, indiferent de leverage. Ce schimbă leverage-ul e doar marja:</p>
<table>
<thead>
<tr>
<th>Leverage</th>
<th>Valoare poziție (3 × 5000.0)</th>
<th>Marjă cash necesară</th>
<th>Risc $ dacă atinge stop</th>
</tr>
</thead>
<tbody>
<tr>
<td>1</td>
<td>$15.000</td>
<td>$15.000</td>
<td>$76.20</td>
</tr>
<tr>
<td>5</td>
<td>$15.000</td>
<td>$3.000</td>
<td>$76.20</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>Riscul în dolari rămâne <strong>identic</strong> — doar cashul blocat ca marjă scade.
Asta e capcana de evitat: leverage mare nu înseamnă risc mai mare <strong>dacă</strong>
mărimea poziției (numărul de unități) rămâne calculată din regula de 2%, nu
mărită doar pentru că marja permite.</p>
<h2 id="exemplul-3-construit-cand-2-nu-te-protejeaza-gap-peste-noapte">Exemplul 3 (construit) — când 2% NU te protejează: gap peste noapte</h2>
<p>Nu orice pierdere respectă stop-loss-ul calculat. Cont <strong>$2.000</strong>, risc 2% =
<strong>$40</strong>. Long XYZ, intrare <strong>$50.00</strong>, stop tehnic <strong>$47.00</strong> → distanță risc
<strong>$3.00/acțiune</strong> → mărime poziție <strong>$40 / 3.00 ≈ 13.3</strong> → rotunjit în jos:
<strong>13 acțiuni</strong>, risc calculat <strong>$39</strong> (sub $40, corect).</p>
<p>Peste noapte, acțiunea are o veste negativă (ex. delistare, ca Hertz în
exemplul mentorului) și piața <strong>deschide</strong> direct la <strong>$42.00</strong> — sub stop-ul
tău de $47.00. Ordinul de stop-loss nu se execută la $47.00 pentru că nu a
existat nicio tranzacție la acel preț în timpul gap-ului — se execută la
prețul de deschidere.</p>
<p><svg viewBox="0 0 400 300" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" style="width:100%;max-width:420px;height:auto;font:12px sans-serif">
<text x="10" y="18" fill="#666">preț ↑</text>
<line x1="20" y1="40" x2="380" y2="40" stroke="#1a5fb4" stroke-width="1.5" stroke-dasharray="4 3"/>
<text x="24" y="34" fill="#1a5fb4">50.00 — intrare</text>
<line x1="20" y1="130" x2="220" y2="130" stroke="#c00" stroke-width="1.5" stroke-dasharray="4 3"/>
<text x="24" y="124" fill="#c00">47.00 — stop-loss calculat (risc așteptat $39)</text>
<line x1="220" y1="130" x2="220" y2="280" stroke="#888" stroke-width="1" stroke-dasharray="1 3"/>
<text x="225" y="200" fill="#888">gap peste noapte —</text>
<text x="225" y="214" fill="#888">niciun preț tranzacționat aici</text>
<circle cx="280" cy="280" r="5" fill="#c00"/>
<line x1="20" y1="280" x2="380" y2="280" stroke="#c00" stroke-width="1.5" stroke-dasharray="4 3"/>
<text x="24" y="296" fill="#c00">42.00 — deschidere reală, aici se execută stop-ul</text>
</svg></p>
<p>Pierdere reală: <strong>13 × (50.00 − 42.00) = $104</strong>, adică <strong>5.2% din cont</strong>
(2000), nu 2% cum era calculat. Regula de 2% limitează riscul <strong>normal</strong>, de
piață continuă — nu elimină riscul de gap. De asta contează totuși: cu 2%
per tranzacție normală, chiar și un gap ocazional de 5-10% nu te scoate din
joc; cu 10-20% per tranzacție normală, un singur gap te-ar putea lichida.</p>
<h2 id="marginea-de-siguranta-de-ce-nu-tranzactionezi-100-din-cont">Marginea de siguranță — de ce nu tranzacționezi 100% din cont</h2>
<p>Termen nou: <strong>marginea de siguranță</strong> e procentul din cont pe care îl
"scoți din calcul" dinainte, ca fallback — chiar dacă (teoretic, foarte
improbabil) ai o serie catastrofală de pierderi, tot mai rămâi cu ceva bani
în cont, nu ajungi la zero. Cu 20% margine de siguranță pe un cont de
<strong>$1.000</strong>, tranzacționezi ca și cum ai avea doar <strong>$800</strong>; riscul de 2% se
calculează din 800 ($16), nu din 1000 ($20) — care, raportat la contul întreg
de 1000, e de fapt <strong>1.6%</strong>, nu 2%.</p>
<h2 id="riscul-de-ruina-de-ce-conteaza-exact-2-nu-5-sau-10">Riscul de ruină — de ce contează exact 2%, nu 5% sau 10%</h2>
<p>Mecanism: dacă riști X% pe fiecare tranzacție și ai o serie neîntreruptă de
pierderi, numărul de pierderi consecutive ca să ajungi la 0 e aproximativ
<strong>100/X</strong> (simplificat, ignorând compunerea — la fel cum a calculat și
mentorul în curs).</p>
<table>
<thead>
<tr>
<th>Risc / tranzacție</th>
<th>Pierderi consecutive până la faliment</th>
<th>Pe cont de $1.000</th>
</tr>
</thead>
<tbody>
<tr>
<td>2%</td>
<td>~50</td>
<td>$20/tranzacție</td>
</tr>
<tr>
<td>5%</td>
<td>~20</td>
<td>$50/tranzacție</td>
</tr>
<tr>
<td>2% cu 20% margine de siguranță (1.6% din tot contul)</td>
<td>~62</td>
<td>$16/tranzacție</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>Probabilitatea reală de a avea 50 de tranzacții consecutive pe pierdere,
chiar cu un sistem mediocru, e neglijabilă (curs: aproximativ 1 la 1000). Cu
5% risc, 20 de pierderi consecutive e un scenariu mult mai puțin extrem, deci
mult mai puțin protejat.</p>
<h2 id="de-ce-nu-poti-evita-pierderile-dar-poti-controla-seriile">De ce nu poți evita pierderile — dar poți controla seriile</h2>
<p>Chiar și un sistem foarte bun (66% win rate) are pierderi consecutive, pentru
că fiecare tranzacție e independentă statistic. Tabelul de mai jos arată la
ce frecvență apar seriile de pierderi consecutive, pentru două sisteme:</p>
<table>
<thead>
<tr>
<th>Pierderi consecutive</th>
<th>Sistem 50% win / 50% loss</th>
<th>Sistem 66% win / 34% loss</th>
</tr>
</thead>
<tbody>
<tr>
<td>1</td>
<td>la fiecare 2 tranzacții</td>
<td>la fiecare 3 tranzacții</td>
</tr>
<tr>
<td>2</td>
<td>la fiecare 4 tranzacții</td>
<td>la fiecare 9 tranzacții</td>
</tr>
<tr>
<td>3</td>
<td>la fiecare 8 tranzacții</td>
<td>la fiecare 28 tranzacții</td>
</tr>
<tr>
<td>4</td>
<td>la fiecare 16 tranzacții</td>
<td>la fiecare 81 tranzacții</td>
</tr>
</tbody>
</table>
<p>Un win rate mai bun nu elimină seriile de pierderi — le face mai rare. Chiar
și la 66%, 3-4 pierderi la rând sunt un eveniment normal (o dată la 28-81 de
tranzacții), nu un semn că sistemul s-a stricat. Money management-ul e ce te
protejează în intervalul ăla, nu psihologia sau "simțul pieței".</p>
<h2 id="riskreward-de-ce-11-nu-e-suficient-pe-termen-lung">Risk/reward — de ce 1:1 nu e suficient pe termen lung</h2>
<p>Cu un sistem 50/50 și risk/reward 1:1, pe 10 tranzacții (5 câștigate, 5
pierdute, fiecare de mărime egală): <strong>5×(+1) + 5×(−1) = 0</strong> — break-even
matematic, iar cu comisioane incluse ești efectiv pe minus. Cu risk/reward
1:2 (target = 2× stop-loss), aceleași 5 câștiguri/5 pierderi din 10
tranzacții: <strong>5×(+2) + 5×(−1) = +5</strong> — profitabil matematic chiar cu win
rate de doar 50%. De asta recomandarea minimă e 1:1, cu preferință pentru
1:2 — risk/reward-ul compensează un win rate mediocru, nu invers.</p>
<h2 id="gotchas-practice-cele-mai-importante">Gotchas practice — cele mai importante</h2>
<ul>
<li><strong>Rotunjește mărimea poziției în jos, niciodată în sus.</strong> 21.98 acțiuni
înseamnă 21, nu 22 — rotunjirea în sus e felul în care "calculul de 2%"
devine, în realitate, 2.1-2.5%.</li>
<li><strong>Nu uita spread-ul în calculul distanței de risc.</strong> Diferența e mică per
tranzacție (2 cenți la AMC), dar ignorată sistematic pe multe tranzacții
tot subestimezi riscul real cu un procent fix.</li>
<li><strong>Leverage nu e "risc mai mare automat".</strong> Riscul vine din (unități ×
distanța la stop), nu din leverage — leverage schimbă doar marja. Capcana
e să mărești numărul de unități <em>pentru că</em> marja o permite, nu pentru că
regula de 2% o cere.</li>
<li><strong>2% e o protecție împotriva pierderilor normale, nu împotriva gap-urilor.</strong>
Un gap peste noapte poate produce o pierdere mai mare decât stop-loss-ul
calculat (Exemplul 3) — exact de asta 2% (nu 10%) lasă o marjă de siguranță
pentru evenimentul ăsta rar dar posibil.</li>
</ul>
<h2 id="referinta-rapida-pdt-rule-doar-daca-tranzactionezi-pe-tradestation">Referință rapidă — PDT rule (doar dacă tranzacționezi pe TradeStation)</h2>
<p>Dacă soldul contului e sub $25.000, ai voie maxim <strong>3 tranzacții de day
trading</strong> (deschise și închise în aceeași zi) în orice fereastră de 5 zile
lucrătoare consecutive. Regula nu există pe Capital.com — relevantă doar
pentru brokerul/platforma la care ai contul, nu pentru money management-ul
în sine.</p>
<h2 id="referinte">Referințe</h2>
<ul>
<li><a href="https://www.investopedia.com/terms/p/positionsizing.asp">Investopedia — Position Sizing</a> — formula de bază risc/distanță-la-stop.</li>
<li><a href="https://www.investopedia.com/articles/trading/09/risk-management.asp">Investopedia — The 2% Rule</a> — de ce 2% e pragul standard de risc pe tranzacție.</li>
<li><a href="https://www.oanda.com/us-en/trade-tap-blog/education/fx-basics/bid-ask-spread/">OANDA — Understanding Bid-Ask Spread</a> — mecanismul Ask/Bid folosit în ambele exemple.</li>
<li><a href="https://www.finra.org/investors/investing/investing-basics/day-trading">FINRA — Pattern Day Trader Rule</a> — regula PDT menționată la finalul lecției.</li>
</ul>
<hr />
<p><em>Notă: secțiunile "Mecanismul spread-ului", "Leverage nu schimbă riscul",
Exemplul 2 (US500 short, construit), Exemplul 3 (gap peste noapte, construit),
tabelul de risc de ruină, tabelul de risk/reward și gotchas sunt completări
ale mele, dincolo de ce spune explicit transcrierea. Exemplul 1 (AMC) și
metaforele (tricou/pantaloni, aterizare de urgență), regula de 2%, marginea
de siguranță, tabelul de probabilități de serii de pierderi și regula PDT vin
din curs.</em></p>
</body>
</html>