MICIS cumpără un buy doji sau un buy hammer apărut pe weekly sau monthly, după un downtrend de 5-8 candele, de preferință dintr-un pivot sau suport quarterly. Intri în trei tranșe cu limit order (una la close-ul candelei de trigger, două mai jos, în pullback), stopul stă la 2/3 din înălțimea doji-ului, prima țintă e la distanța stopului (1R), restul poziției merge pe trail după swing low-uri. E doar long — cursul spune explicit să nu faci short cu ea. Ținta vine în 5-10 perioade: 5-10 săptămâni dacă ai intrat pe weekly, 5-10 luni dacă ai intrat pe monthly.
Numele: „M, în primul rând, că este mecanică, pe cât posibil mecanică […] I, pentru că vine de la […] instituțional […] vine de la corecție […] I-ul ăsta vine de la investiții și S-ul de la swing" — autorul însuși ezită pe litere, și spune „nici mai știu exact de ce am numit-o" așa.
Avertismentul pe care îl repetă toată lecția: nu merg toate. Pe weekly și monthly stopurile sunt uriașe în procente (la NVDA, 56% distanță), iar un semnal ratat urmat de al doilea care merge e situația normală, nu excepția.
E strategie de swing trading pe perioadă lungă și de investiție în companii individuale. Nu se poate face day trading sau scalping cu ea, și nu merge pe conturi de prop cu reguli de drawdown zilnic: dacă ai intrat pe weekly stai minim 3 săptămâni, iar dacă ai intrat pe monthly „poți să stai și 2 ani, 3 ani în tranzacție". Cursul e categoric: „dacă vrei să dai turnuri în trei zile, strategia asta nu merge".
Ce nu-ți trebuie: analiză fundamentală. „Nu e nevoie să știi o iotă de fundamental […] doar tehnic poți tranzacționa cu strategia asta." Dacă știi fundamental (price to earnings, cash flow) e un bonus, nu o condiție.
Fiecare termen apare mai jos cu diagrama lui; aici sunt definițiile scurte, ca să poți citi pașii fără să te oprești.
Tot trade-ul pe un singur desen, cu cifrele exemplului construit pe care îl folosesc și la pașii 1, 2 și 4 (același doji, aceleași niveluri, ca să nu se schimbe cifrele de la o secțiune la alta).
Citirea, de la stânga la dreapta: downtrend de 7 candele weekly, apoi un doji (38.00-42.00), apoi candela de trigger care închide la 45.00, peste high-ul doji-ului. Intri cu prima treime la 45.00, lași două limituri mai jos (43.33 și 42.50), stopul la 39.33, și ieși în două trepte. Deciziile de mai jos sunt exact aceste cinci lucruri, pe rând.
Deschizi scanner-ul sau radar screen-ul pe weekly și pe monthly și cauți un buy doji sau un buy hammer. Ideal apare după un downtrend de 5-8 candele. Limita de sus nu e estetică: „n-am pus mai mult de 8 candele pentru că dacă stăm pe weekly sau pe monthly, e cam greu să ai 20 de candele monthly" — 20 de candele monthly sunt aproape doi ani.
Numărarea candelelor e discreționară, și cursul o recunoaște: pe ORLY, întrebat că nu erau cinci candele, răspunsul e „depinde de unde te uiți. Pentru că dacă mă uit de aici de sus, high-urile astea sunt în descreștere una, două, trei… opt". Deci numeri după direcția high-urilor, nu după culoarea candelelor.
Poate veni și după o zonă de consolidare în loc de downtrend — se întâmplă des (Johnson & Johnson, Lennar, Forestar pleacă din consolidare), dar e varianta mai slabă: „ideal ar fi să vină după un downtrend sau corecție majoră".
Autorul le ține explicit în afara regulilor obligatorii — „nu e obligatoriu ce vedeți voi aici, dar îți crește aici un pic" probabilitatea — și refuză să le transforme în condiții numerice: „n-am pus filtre suplimentare, pentru că, încă o dată, când ești la PPQ-SQ, poate să fie 3-4-5 ăsta distanță, pentru că vorbim de un pivot foarte mare".
Citirea lui pe Ford, cifră cu cifră: la primul picior histograma instituțională arată minus 265 de milioane, la al doilea picior — care în preț e mai jos — arată minus 243 de milioane, deci mai sus. Prețul a cedat, volumul nu: „da, divergență bull. Și s-a dus." Pe Unbalanced Volume, pe același grafic, divergența nu se vedea — „Unbalanced Volume are și limitele lui", din cauza dark pool-urilor, unde instituționalii intră în bucăți mici care nu apar în volumul public.
Aceeași candelă, context greșit. Pe TSCO, cursul respinge explicit un doji weekly cu motivul „este după un uptrend. Nu este buy doji classic", și la altul „din punctul meu de vedere e super extended, pentru că mă uit la volum. Volumul e cam mucificat" — adică fără acumulare și fără divergență.
Treci mai departe doar dacă ai un doji sau un hammer închis pe weekly sau monthly, cu un downtrend sau o corecție majoră în stânga lui — nu un uptrend. Dacă ai și pivotul quarterly și volumul, e setup de calitate; dacă n-ai, setup-ul rămâne valid, dar probabilitatea scade.
Trigger-ul nu e doji-ul, ci candela care se închide deasupra lui. Pe weekly asta se întâmplă vineri la 23:00; pe monthly, în ultima zi a lunii. Ai două variante de execuție, amândouă din curs: pui trei limit order-uri și le lași, sau intri manual în premarket / after hours.
Împărțirea, cu nivelurile măsurate pe candela de trigger (high minus low):
Exemplul numeric e al lui, pe Johnson & Johnson weekly: candela de trigger se închide la 157.47, deci prima treime intră acolo. O treime din înălțimea candelei, în jos, cade la 155.02, „și zic bă mai pun un limit order în situația asta la 155.02 să spunem" — în platformă l-a rotunjit la 155. Al treilea ordin stă la jumătatea aceleiași candele. (Înălțimea candelei nu e rostită; iese din cele două cifre: de trei ori 157.47 minus 155.02, adică 7.35 dolari. E o derivare a mea, de aceea nu apare ca etichetă pe desen.)
De ce în trei bucăți și nu una: ca să mediezi prețul. „Facem un average de preț, o medie de preț. Și de asta […] vine de la această corecție. Pentru că eu aștept o corecție și intru în pullback." Litera C din MICIS e exact asta.
Dacă ai experiență, cursul acceptă și varianta în două bucăți, amândouă mai jos: „1/2 la 1/3 și 1/2 la 1/2, jos. Și puteți să împărțiți în două bucăți poziția." Recomandarea lui rămâne însă trei treimi, și motivul e în secțiunea următoare.
Cazul cel mai frecvent de regret: prețul pleacă direct, fără să revină la limituri. Pe AMD monthly, „a plecat de la 108 și s-a dus la 180. Deci s-a dublat în preț aproape" — fără să atingă nici primul nivel de 1/3.
De aici vine argumentul pentru prima treime, luată sus, la close: „mai bine să fiu cu 1/3 într-o tranzacție care decolează, se duce în lună, decât să fiu cu nimic într-o tranzacție care pleacă fără mine."
Efectul secundar e bun: dacă intri doar cu o treime, riști o treime din cât ai planificat. „O să ai, de fapt, o treime de riscul ăsta în tranzacție."
Treci mai departe doar dacă prima treime e executată. Limiturile 2 și 3 sunt opționale prin construcție — nu le forțezi mutându-le mai sus, pentru că atunci pierzi exact medierea pentru care există.
Stopul are trei variante, și alegerea între ele e discreționară, „în funcție de toleranța voastră la risc și de experiență":
Regula practică de alegere, din curs: pornești de la 4 candele în spate, și „dacă distanța e foarte mare, poți să te duci la 2/3".
Exemplul e al lui, pe NVDA monthly. Doji-ul are 28 de dolari înălțime și low-ul la 86. O treime deasupra low-ului e, „aproximativ din ochi, pe la 94. Versus normal trebuia să-l ai la 86" — adică varianta 2/3 taie jumătate din risc față de stopul sub low. (Strict calculat, o treime din 28 deasupra lui 86 dă 95.33; el citește 94 pe grafic. Diferența e a lui, nu o corectez — pe monthly, un dolar nu schimbă decizia.)
Și acum partea pe care o spune direct, fără să o îmbrace: stopul ăsta e uriaș în procente. Cu intrarea la 133 și stopul sub low-ul doji-ului, „ce stop loss trebuie să ai tu aici cu prima poziție 1/3? […] chiloții la 56% asumare pierdere? Bă, 56%." Pe Dell spune „stop loss-ul inițial, 68%", iar pe MLM măsoară „21%" pe varianta cu 4 candele în spate și „în loc de 21 aveai un 17" pe varianta de 2/3. Astea nu sunt stopuri de day trading; sunt stopuri de poziție de investiție, și de-aia pasul 6 (mărimea poziției) nu e opțional.
Treci mai departe doar dacă stopul pe care l-ai ales, convertit în bani pe mărimea totală pe care ți-ai propus-o, încape în 1-3% din cont (pasul 6). Dacă nu încape, scazi mărimea poziției, nu urci stopul.
Regula e scurtă: TP1 egal cu SL — ținta la aceeași distanță în sus cât e stopul în jos, adică 1R. E aceeași regulă de 1:1 ca la buy doji clasic, vezi 01_buy_doji.
A doua țintă e locul unde transcrierea e cea mai zgâriată: „Iar TP2-ul este bit, bich, TPU normal" [sic]. Explicația de după o lămurește: „când intri inițial, TP1 ăsta este egal cu TP2 inițial. Pentru că dacă tu intri la 1/3, exact când s-a terminat candela, TP1 e TP2. Dar pe măsură ce intri cu poziția a doua și poziția a treia tu vei face un average." Deci TP2 e aceeași regulă de 1R, dar recalculată pe prețul mediu după ce s-au umplut tranșele 2 și 3. La prima tranșă cele două coincid; se despart abia când mediezi.
Pe exemplul construit se vede efectul, și e contraintuitiv: mediind în jos, 1R se scurtează. Prețul mediu al celor trei tranșe e 43.61, stopul 39.33, deci 1R e 4.28 și TP2 cade la 47.89 — sub TP1 de 50.67, care e 1R socotit pe prima tranșă intrată la 45.00. Ținta vine mai repede și cu risc mai mic pe acțiune. Cifrele astea sunt derivările mele pe exemplul construit; cursul dă regula, nu exemplul numeric. Avertismentul lui despre asta: „o să-ți dea un average la un moment dat […] vezi cum calculezi TP-ul și SL-ul, că o să-ți dea o medie" — cu alte cuvinte, recalculează, nu lăsa ordinele vechi.
Cât aștepți: ținta vine „între 5 și 10 perioade. Dacă sunt pe weekly, ar trebui în 10 candele weekly să ating target-ul de profit. Ce înseamnă asta? 10 săptămâni." Pentru cine face același trade pe opțiuni, de aici iese regula de expirare: „pe weekly […] îmi pun peste 12 săptămâni expirarea. Ca să fiu acoperit și ca timp."
Treci mai departe doar dacă ai recalculat TP-ul și SL-ul după fiecare tranșă umplută. Dacă n-ai umplut decât prima, TP1 e singura țintă și nu se mișcă.
Prima treime iese la țintă; restul merge pe trail, și regula e explicită despre pe ce timeframe: dacă decizia a fost pe weekly, trail-ul se face pe daily; dacă decizia a fost pe monthly, trail-ul se face pe weekly. Autorul observă chiar în lecție că pe slide lipsea linia asta: „ideal ar fi aici, ar fi trebuit să mai pun un slash."
Trail-ul urcă pe swing low-uri, adică pe higher low-uri succesive.
De ce un timeframe mai mic și nu același: pe weekly, între două swing low-uri pot trece șase săptămâni — „ăsta era ultimul trail și următorul trail s-a format peste […] șase săptămâni de la trail-ul ăsta". Un trail atât de larg te duce foarte departe cu poziția („te duci cu el țeavă"), dar dacă l-ai pune pe monthly, după o decizie luată pe monthly, n-ai muta stopul decât o dată pe trimestru.
Cât stai, în practică, din exemplele lui: 3 săptămâni minim dacă ai intrat pe weekly; pe Johnson & Johnson a trebuit să stai „1, 2, 3 … 12 săptămâni, și abia în a 13-a vedeai profitul"; pe Alibaba, 14 săptămâni. Pe monthly, 2-3 ani.
Maxim 1-2-3% din cont, și „când zic mărimea totală a poziției, mă refer la stop loss-ul pe care ți-l asumi" — adică procentul se aplică la pierderea maximă, nu la valoarea acțiunilor cumpărate.
Partea care se greșește: calculul se face pe mărimea totală planificată, nu pe prima tranșă. „Când calculezi stop loss-ul, să nu reprezinte 2% din total 100 de contracte cu care intru." Dacă apoi nu se umplu tranșele 2 și 3, riscul real rămâne o treime din cel calculat — e în favoarea ta, nu invers. Invers, dacă dimensionezi pe prima treime și se umplu toate, ai de trei ori riscul pe care l-ai aprobat.
Cu un stop de 56% ca la NVDA, aritmetica e brutală și merită scrisă o dată: dacă accepți să pierzi 2% din cont și stopul e la 56% distanță, poziția nu poate depăși ~3,5% din cont. Asta e derivarea mea, nu o cifră din curs — dar e motivul pentru care pasul 6 nu e o formalitate pe timeframe-urile astea.
Partea cea mai practică a lecției, și cea pe care o repetă la final de două ori. Scanner-ul lucrează doar pe candelă închisă, deci un buy doji weekly l-ai afla vineri după 23:00, iar unul monthly în ultima noapte a lunii. Soluția e să scanezi doar doji-uri (nu buy doji) și să lași lista în radar screen, care citește candela în formare.
„Scanează doji monthly. Pe tot New York Stock Exchange și pe tot […] Nasdaq Exchange. Și o să-ți găsească o listă, nu știu, de 300 de doji […] ia-le copy-paste și pune-le în tabelul tău ăsta. Și așteaptă când clipocesc buy doji."
Lista se ține patru luni, și motivul e o regulă de buy doji, nu o preferință: „doji 1, 2, 3, maximum a patra lună după doji, cu tot cu doji, trebuie breakout, ca să ai buy doji. Și tu trebuie să scanezi patru luni în continuu să-ți faci listă. Poți să le ții într-un excel."
Momentele: vineri seara pentru weekly, cu 2-3 zile înainte de finalul lunii pentru monthly. Filtre opționale în scanner: doji la suport sau la pivot.
Asta e jumătatea lecției pe care o repetă cel mai des: „atenție, nu merg toate", „nu merg toate, dar ideal este să vină după un downtrend". Arată explicit eșecuri pe TLT (bonduri), XLRE pe monthly, BRK.B, Alibaba, Microsoft („două consecutive care n-au mers"), DHI („n-a mers, cu tot ce trebuie" — inclusiv cu volum pozitiv).
Exemplul cu cifre e Tesla, și e instructiv pentru că arată exact ce face alegerea stopului:
„Uite, buy hammer-ul ăsta n-a mers, de exemplu. Acum depinde unde aveai stop loss-ul. Dacă low-ul ăsta de aici e 217.02, low-ul ăsta de aici este 214.25, deci se dădea tare în stop loss aici. După care a dat din nou buy-ul." Cele două minime sunt la 2.77 dolari distanță: un stop pus fix pe low-ul hammer-ului a fost luat, iar al doilea semnal, luat după, a urcat șapte săptămâni.
Concluzia operațională, a lui: „voi trebuie să fiți dispuși să luați mai multe, că s-ar putea să nu meargă primul."
Cifrele de mai jos sunt rostite în transcriere, ca ordine de mărime a mișcărilor pe care le caută strategia. Nu sunt trade-uri complete (n-au stop și țintă rostite), de aceea nu au diagrame proprii.
Lecția arată și setup-uri pe EURUSD, crude oil, XLE, IBB, LABU, CLF, SSD, PHM, LEN, Coca-Cola, Boeing, ULTA, ELF, EL, RL, LVMUY, GM, TKO, ZBH și Zoom, fără cifre.
Primele două sunt ale cursului; ultimele două sunt completări ale mele, din mecanica strategiei.
Al cursului, verificat în transcriere: numele și desfacerea lui pe litere; M (buy doji / buy hammer weekly sau monthly, downtrend 5-8 candele, filtrele de pivot quarterly / monthly și de volum); A (limit order în 3 bucăți la close, 1/3 și 1/2 din marubozu, sau intrare manuală în premarket); P1 (cele trei variante de stop, TP1 = SL, TP2 recalculat pe medie, trail pe swing low cu timeframe-ul sub decizie, ținta în 5-10 perioade, 12 săptămâni expirare pe opțiuni); P2 (1-3% din cont, calculat pe poziția totală); rutina de scanare doji plus radar screen, cu lista ținută patru luni; interdicția de short; toate cifrele din secțiunea „Exemplele din lecție"; 157.47 și 155.02 pe JNJ; 86, 94, 133, 182, 28, 48 și 56% pe NVDA; 217.02 și 214.25 pe Tesla; minus 265 și minus 243 de milioane pe Ford; 68% pe Dell; 21% și 17% pe MLM.
Al meu: exemplul construit fără ticker (doji 38.00-42.00, intrări 45.00 / 43.33 / 42.50, preț mediu 43.61, SL 39.33, TP1 50.67, TP2 47.89) și toate R-urile de pe el; observația că TP2 cade sub TP1 când mediezi în jos; structura barelor din jurul nivelurilor rostite pe JNJ, AMD, NVDA și Tesla, reconstruită ca să respecte cifrele lui; înălțimea de 7.35 dolari a candelei JNJ, derivată din 157.47 și 155.02; aritmetica „stop 56% + risc 2% ⇒ poziție sub ~3,5% din cont"; mini-glosarul; cele două gotchas marcate; diagrama de rutină și diagrama de divergență (forma lor; cifrele de volum sunt citirile lui).
Ce rămâne neclar în sursă, fără să inventez o rezolvare: eticheta TP2 e rostită neinteligibil („bit, bich, TPU normal"), iar lămurirea o dă doar indirect, prin explicația cu media; și litera I din MICIS are două justificări în același paragraf (instituțional și investiții), autorul recunoscând că nu mai ține minte.