A1. Risc si executie

Etichete: execuție · money management · prop / cont personal / BVB · dificultate 2-3 · nu e o strategie — nu are trigger și setup proprii

Surse: regulile de risc și execuție din curs stau în 03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md și în 08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md; limita zilnică pe prop, în 09_QA/26_2025-06-11.md. Cerințele de risc specifice fiecărei strategii vin din secțiunea 13 a fișelor strategii/fise/ (m2d, mp2, mbp, byd_sld, byh, mbt10, mdsrt, atmi, selectia); frecvența cu care apare fiecare regulă, din triaj/DECIZII.md. Secțiunea Transfer se sprijină, pe lângă acestea, pe verdictele de transferabilitate marcate „judecată proprie” în fișe (secțiunea 14 a lor) — acolo unde le citez, sursa e judecata autorului fișei, nu o regulă rostită în curs.

Notă de structură: anexa nu e o strategie, deci nu are trigger, setup, filtru de context pe grafic sau selecție de simbol. Nivelul 0 răspunde la „de ce contează mărimea poziției mai mult decât calitatea semnalului”, Nivelul 1 dă formulele executabile, Nivelul 2 nuanțele și capcanele.

Nivel 0 — Ideea

Ce exploatează

Mulțimea își pune toată atenția pe calitatea semnalului — ce pattern, ce indicator, ce confirmare — și aproape deloc pe cât de mare e poziția. Money management-ul nu-ți spune dacă un trade e bun, ci cât de mare să-l faci ca o serie normală de pierderi, care oricum apare statistic, să nu-ți distrugă contul (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:13-20). Fără el poți avea un sistem cu 66% win rate și tot să dai faliment, pentru că ai intrat prea mare exact pe pierderile din seria proastă.

Ineficiența exploatată nu e de piață, ci de proces: stopul stabilește câte acțiuni cumperi, nu invers. Întâi pui nivelul care invalidează ideea, apoi împarți riscul în bani la distanța până acolo (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:4-6, 42-49). Consecința aritmetică: la 2% risc pe tranzacție ai nevoie de ~50 de pierderi consecutive până la faliment, scenariu practic imposibil; la 5% ai nevoie de ~20, care e mult mai puțin improbabil (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:326-342).

Fraza de decizie

„Nu întreb cât de bun e semnalul, ci cât pierd dacă greșește: mărimea poziției = (cont × risc%) / distanța până la stop, rotunjită în jos, și nu măresc poziția ca să recuperez.”

Când NU o folosești

• Când nu există un stop logic. Fără distanță intrare→stop formula nu are numitor. Strategia ATMI e exemplul din material: fără stop standard, teoretic poți pierde 100% din poziție, sau mai mult cu levier (strategii/fise/atmi.md:265-266). Acolo sizing-ul se face altfel (contribuție fixă, nu risc fix).
• Când R-ul e prea mic pentru costurile de tranzacționare. Comisionul și spread-ul ca procent din R decid dacă un 1:1 mai are sens — pe BVB e cazul care rupe strategia (vezi Transfer).
• Când nu ai eșantion. Nu judeci sistemul după o zi, ci după 20-30 de tranzacții (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:7-9, 247-254).
• Când contul are restricții de overnight/weekend sau news lockout. Anexa nu le poate ocoli; le tratează separat în Transfer.

Nivel 1 — Regulile

1.1 Ce risc ai voie pe tranzacție (plafonul din care calculezi)

Regula generală din curs e „maximum 2% pe tranzacție, fără all-in” (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:6-11; 08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:234-245). Pe prop cifra scade la 0,5%. Cele două nu se contrazic pe fond — sunt conturi diferite — dar nici nu sunt reconciliate explicit de material (vezi 2.4).

Dacă strategia nu dă nicio cifră, materialul nu inventează un prag: în fișe scrie NEACOPERIT ÎN MATERIAL la MBT-10 (strategii/fise/mbt10.md:186), MBP (strategii/fise/mbp.md:322-326), MDSRT (strategii/fise/mdsrt.md:294-297), BYH (strategii/fise/byh.md:291-295) și selecție (strategii/fise/selectia.md:307-309). În acele cazuri se aplică plafonul general de 2% de mai sus.

1.2 De unde vine stopul (înainte de a calcula ceva)

• Stopul se pune înainte de intrare, apoi calculezi acțiunile. Invers (cumperi 100 și cauți apoi unde pui stopul) riscul nu mai e cel plănuit (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:1289-1290).
• Nivelul tehnic, nu un procent arbitrar: sub structură, sub cele trei low-uri ale bazei, sub low-ul dojii, sub higher low, sub un swing low major (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:47, 135-136; 03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:118-121).
• Buffer de ATR la acțiuni volatile, nu fix pe minim: „fix pe minim te scalpa” — regula din triaj e 2 × ATR(10) ca distanță în $ (triaj/DECIZII.md:246).
• Distanța de risc se ajustează cu spread-ul. La long, execuția pe stop se face la Bid, sub nivelul tehnic: risc real = (intrare − nivel_stop) + spread. La short, simetric: (nivel_stop − intrare) + spread (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:56-64).

1.3 Formula mărimii poziției — DA/NU

acțiuni = (cont × risc%) / (|intrare − stop| + spread)   → rotunjit ÎN JOS

Sursa formulei: 03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:27-29, 66-79. Motivul mecanic: dacă o unitate te costă X la stop, numărul maxim de unități care încape în risc$ e exact risc$ / X — orice unitate în plus împinge pierderea peste plafon (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:68-72).

Exemplul cu risc fix de 25 $ (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:42-49): intrare 100,60, stop 100,35 → 0,25 $/acțiune → 25 / 0,25 = 100 acțiuni; ținta 4R la 101,60. Dacă stopul logic e la 0,50 $, cumperi 50 de acțiuni, nu 100 — riscul rămâne 25 $, se schimbă doar mărimea (:140-141).

Leverage nu schimbă riscul, doar marja. Riscul în $ depinde doar de (număr unități × distanța la stop). Exemplul US500: aceeași poziție de 3 unități riscă 76,20 $ la leverage 1 și la leverage 5; doar marja cash scade (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:226-238). Capcana: să mărești numărul de unități pentru că marja o permite.

1.4 Take-profit și tranșe

Poziția normală se împarte în 3, nu intri mic și suplimentezi (09_QA/26_2025-06-11.md:236-238). Fiecare parte iese altfel:

Sursa: 08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:619-634; Q&A în 09_QA/26_2025-06-11.md:231-239. Pe a treia poziție îți permiți să riști tot stopul inițial: după ce 1R și 2R sunt închise, totalul rămâne pe profit chiar dacă ea iese la stop (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:632-634). Definiția de trail de mai sus e cea folosită în desenul sumarului; varianta din Q&A este „trail sub swing low”, iar autorul sumarului notează că regula din curs cere un gol între bare care nu apare pe o serie lipită (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:1346-1347).

Sizing-ul cu 3 poziții, numeric (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:625-626; strategii/fise/mbt10.md:186): stop 0,50 $/acțiune → 25 / 0,50 = 50, rotunjit în jos la multiplu de 3 = 48 acțiuni = 3 × 16, risc 24 $. La stop 2,00 $: 25 / 2,00 = 12,5 → 12 acțiuni = 3 × 4, risc 24 $.

Ținte în trepte, nu un singur TP (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:749-900): R1 → R2 → vârf anterior → SMA-200 → 1/2 marubozu → fost suport. Unde se strâng mai multe niveluri, acolo e zona de luat grosul profitului. Pentru un bounce, ținta realistă e 1/2 din distanța până la vârf, nu vârful (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:902-1008).

Acțiuni scumpe (sute/mii de $): 4 tranșe de 1/4, un singur stop sub higher low. Retesturile posibile 1/3, 1/2, 2/3 ale mișcării devin punctele de cumpărare; riscul total nu crește, scade prețul mediu (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:1111-1124, 1225-1247). Tranșele (1/2, 1/3, 1/4) sunt însă regula generală, nu o trăsătură a acțiunilor scumpe: „rar all-in la swing” (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:1249-1256).

1.5 Checklist de tipărit

• [ ] Am nivelul de stop (structură / swing low / ATR buffer) înainte de intrare.
• [ ] Am plafonul de risc ales: 0,5% prop / 1% volatilitate mare / 1-2% personal.
• [ ] Am calculat distanța cu spread (Ask la long, Bid la short).
• [ ] acțiuni = (cont × risc%) / distanță, rotunjit în jos.
• [ ] Riscul real × numărul de acțiuni ≤ plafonul.
• [ ] Am împărțit poziția în 2-3 bucăți (sau 4 × 1/4 la acțiuni scumpe).
• [ ] TP1 la 1R, TP2 la 2R, a treia pe trail; știu de la ce nivel mut stopul (BE la +1R).
• [ ] Pe prop: dacă toate pozițiile zilei ating stopul, suma încape în limita zilnică.
• [ ] Am notat tot în jurnal (vezi 2.6).

Nivel 2 — Nuanțele

2.1 Ce dă edge — ordonat după cât de des apare în material

2.2 Poziție dimensionată corect vs. greșit

Corect — AMC long (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:114-148): cont 1.000 $, risc 2% = 20 $, intrare 10,49, stop tehnic 9,62, spread 0,02. Distanță 0,89 → 20/0,89 = 22,47 → 22 acțiuni. Risc real 19,58 $, adică sub plafon. La ținta 1:1 profitul e tot 19,58 $ — exact R:R 1:1.

Greșit — rotunjirea în sus (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:466-469): 23 de acțiuni „ca să nu pierzi din profit” = 20,47 $ risc, adică peste 2%. Nu e o diferență de un cent: e exact felul în care „regula de 2%” devine, în realitate, peste 2% la fiecare trade.

Limita corectitudinii — gap peste noapte (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:240-314): cont 2.000 $, risc 40 $, intrare 50,00, stop 47,00 → 13 acțiuni, risc 39 $. Peste noapte acțiunea deschide direct la 42,00, sub stop. Pierderea reală 13 × 8 = 104 $, 5,2% din cont, nu 2%. Regula de 2% limitează riscul normal de piață continuă, nu gap-ul — de aceea 2% (nu 10%) lasă marjă pentru evenimentul rar (:310-314, 477-480).

2.3 Gotchas și nuanțe de execuție

• Limita zilnică pe prop se calculează și pe poziții deschise. Un participant a pățit-o: i s-au închis tranzacții care erau în favoarea lui, pentru că pierderea flotantă atinsese limita (09_QA/26_2025-06-11.md:214-222). Practic: înainte de a intra, verifici dacă pierderea maximă simultană a tuturor pozițiilor deschise atinge limita, nu doar rezultatul închis al zilei.
• Calculul invers al sizing-ului pe prop: cea mai proastă zi din sample × 2 ≤ limita zilnică (strategii/fise/m2d.md:134). Dacă limita e procentul zilnic admis, N = numărul maxim de poziții simultane și r = riscul per poziție: r ≤ limita / (2 × N). Cu 3 poziții simultane și limita 5%: r ≤ 0,83% — peste regula de 0,5%. Cu 2 poziții: r ≤ 1,25%. Materialul nu dă procentul exact al limitei zilnice; formula e cea din fișă, cifra de 5% e ilustrativă (judecata mea, de verificat pe contul concret).
• De ce muți stopul la break-even și nu la nivelul atins. Semnalul e clar la +1R: la 25,65 (intrare 25,40, stop 25,15) muți stopul la intrare (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:415-418). Dacă îl muți mai sus (la nivelul atins), un pullback normal te scoate pe pierdere înainte să respire trade-ul; BE-ul transformă un posibil −25 $ într-un 0 $ sigur, cu prețul unor ținte ratate (:607-617). Capcana reală e invers: un cent sub intrare (25,39) te scoate la zero, iar 11 bare mai târziu prețul e la țintă (:607-617). În volatilitate mare te scoate repetat; dacă se întâmplă, nu forța direcția (:614-617, 1294-1297).
• De ce nu extinzi TP-ul peste 1:1. Un bounce dintr-un pullback se oprește des sub vârf, pentru că vânzătorii de la vârf sunt încă acolo (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:1108-1109). Explicația e aritmetică: la 1:4 ai nevoie de o țintă din cinci ca să fii pe zero; cu cât ceri mai mult, cu atât win rate-ul necesar crește (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:247-254). Cursul are și o regulă explicită de 1:1 fix (vezi 2.4), iar poziția 2 din metoda celor 3 tranșe merge la 2R — cele două variante nu sunt alese de material.
• Contra-intuitiv: nu închizi toată poziția la 1R „ca să iei ceva”. Pragul de zero urcă de la 20% la 50% dacă nu mai lași restul să alerge (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:1300-1301).
• Nu mări poziția după stopuri. Trei intrări = trei riscuri egale; dublarea după două stopuri transformă al treilea stop din −25 $ în −50 $ (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:405-413, 1291-1293).
• Expunerea, nu direcția, te lichidează: o expunere mare te scoate din joc la o singură mișcare de 3-4 deviații standard în direcția opusă (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:1302-1307).
• Risc agregat pe mai multe poziții simultane (portfolio heat). Regula de 2% e per tranzacție; înainte de o poziție nouă aduni riscul tuturor celor deschise. Peste un plafon fixat dinainte (practică uzuală 6-8%) sau cu poziții puternic corelate, reduci sau nu deschizi (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:372-390).
• 2% nu e protectie împotriva gap-urilor (vezi 2.2), iar spread-ul ignorat sistematic subestimează riscul cu un procent fix pe fiecare trade (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:477-480).

2.4 Contradicții și puncte neclare din material

Nu le rezolv; le listez pe amândouă, cu trimiterile lor. Pentru cine trebuie să decidă, aici e ce se întâmplă practic în fiecare caz.

1. Riscul pe tranzacție pe prop: 0,5% sau 2%? Regula generală din curs e „nu risca mai mult de 2% din cont pe o singură tranzacție” (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:6-11), repetată ca „maximum 2% pe tranzacție, fără all-in” (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:234-245). Pe prop, fișele citează 0,5%: „cei profitabili nu depășesc 0,5%/tranzacție” (strategii/fise/m2d.md:129, din 14_strategia_1_m2d.md:64-68) și „maxim 0,5% din cont pe cont prop, maxim 2% pe cont personal; la volatilitate mare, 1%” (strategii/fise/mp2.md:164, din 04_MODUL_3/04_strategia_2_mp_patrat.md:52-54). Practic: cele două nu pot fi aplicate simultan pe același cont de prop. Dacă ai 2% per trade și trei poziții simultane care ating stopul în aceeași zi, pierderea flotantă poate lovi limita zilnică (vezi 2.3). Sursa cu 0,5% e explicit gândită pentru prop; regula de 2% e „de cont personal”.

2. Stop la small cap: 1-2% sau 2%? Materialul însuși semnalează două formulări din două sesiuni, fără reconciliere: „așa cum vă învăț mereu să nu ricați mai mult de 1-2% din totalul contului vostru ca stop loss pe tranzacții” (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:1270-1274, citând 73_07052026.txt:439-440) față de „2% pe tranzacție” din 05.02 (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:1274-1276, citând 132_05022026.txt:518-525). Practic: pe small cap, unde volatilitatea e cea care te scoate, diferența dintre 1% și 2% e exact marja care decide dacă un stop normal e lovit de zgomot.

3. Riscul fix de 25 $ și procentul de 2% nu coincid. Materialul o spune explicit: „25 $ înseamnă 2% doar la un cont de ~1.250 $” — deducție aritmetică, neconfirmată în sesiuni (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:234-240). Practic: la orice altă mărime de cont, cele două reguli dau numere diferite. Alegi una: ori risc fix în $ (25 $), ori procent din cont (0,5/1/2%) — nu amândouă.

4. Take-profit: 1:1 fix „nu mai mult” sau TP2 la 2:1? 13_strategia_3_byh.md:194-195 impune TP 1:1 fix („nu mai mult”), iar 09_QA/28_2025-05-27.md:130-134 și metoda celor trei poziții (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:619-634) folosesc TP1 1:1 și TP2 2:1. Ambele variante sunt în material, citate în strategii/fise/byd_sld.md:151-153. Practic: dacă urmezi regula 1:1 fix, tranșa 2 nu are unde să iasă la 2R; dacă urmezi metoda celor 3 poziții, încalci regula „nu mai mult”. Pentru un executant, alegerea se face între „win rate mai mare, R mai mic” și „win rate mai mic, R mai mare”.

2.5 Exemplul complet, pas cu pas

Exemplul celor trei poziții din material (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:636-741), pe regula din Q&A 11.06.2025. Prețurile și diagrama sunt marcate de autorul sumarului ca exemplu construit, nu ca trade real (:1336-1345).

Context: daily, acțiune la ~40 $. Intrare 40,00, SL 39,50 (0,50 $ = 1R). Risc total 24 $ → 48 acțiuni = 3 × 16. TP1 40,50 = 1R; TP2 41,00 = 2R; a treia poziție pe trail sub swing low.

Trail-ul a urcat în 8 trepte, de la 40,35 la 41,95. Dacă a treia poziție ar fi ieșit la stopul inițial (16 × −0,50 = −8 $), TP1 și TP2 (+24 $) lăsau tot +16 $ pe total — de aceea a treia poate sta pe stopul inițial până pornește trail-ul (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:743-747).

2.6 Jurnalul de tranzacționare — ce notezi ca să poți calcula peste 20 de trade-uri

(completarea mea; structura e construită din ce anume cere materialul să poți calcula, nu dintr-un template dat de curs.)

Materialul cere un eșantion minim de 20 de tranzacții înainte de concluzii (strategii/fise/m2d.md:133; 08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:247-254), 50-60 pentru backtesting serios și ideal 100 (strategii/fise/m2d.md:133). Ca să poți calcula la finalul eșantionului, fiecare rând de jurnal trebuie să conțină:

Ce calculezi din el peste 20 de trade-uri: win rate față de pragul de zero (20% la 1:4, 33% la 1:2, 50% la 1:1 — 08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:247-254; 03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:362-370), R mediu, cea mai proastă zi (intrarea la calculul invers din 2.3), și costul total al spread-ului+comisionului ca procent din R.

Transfer

Tot ce urmează în secțiunea asta e judecata mea, nu materialul cursului. Unde cursul chiar spune ceva despre prop sau despre BVB, citatul e marcat cu trimitere; restul e extrapolare și poate fi greșit.

Pe cont de prop

Sizing-ul, calculat înapoi din limită (strategii/fise/m2d.md:134): regula e că cea mai proastă zi din sample × 2 ≤ limita zilnică. Invers, dacă N = numărul maxim de poziții simultane și r = riscul per poziție:

r ≤ limita_zilnică / (2 × N)

Exemplu de calcul (cont ipotetic de 50.000 $, limită zilnică ilustrativă 5% = 2.500 $; materialul nu dă procentul exact al limitei, deci cifra e a mea, de verificat pe contul real): cu N = 3 poziții simultane, r ≤ 5% / 6 = 0,83% (≈ 417 $/trade). Cu N = 2, r ≤ 1,25%. Ambele ies peste regula de 0,5% pentru prop, deci în practică reduci N sau porți plafonul de 0,5% și limitezi numărul de poziții. Dacă în backtest cea mai proastă zi a sistemului e 1,8%, atunci 1,8% × 2 = 3,6% < 5% → sizing-ul e OK; dacă e 3%, 6% > 5% → trebuie redus.

Verdict: merge, dar numai cu ajustările de mai sus: 0,5%/trade (nu 2%), portfolio heat controlat, sizing calculat invers din limită și verificarea regulilor de overnight/news/consistency ale firmei. Părțile care nu depind de sizing — stopul pe structură, TP1/TP2/trail, jurnalul — se transferă ca atare.

Pe BVB (swing)

Ce cere strategia vs. ce există:

Universul propus (judecata mea; materialul nu dă lichiditate BVB): TLV (Banca Transilvania), SNP (OMV Petrom), H2O (Hidroelectrica), BRD (BRD-GSG), SNN (Nuclearelectrica), SNG (Romgaz), EL (Electrica), DIGI (Digi Communications) — motivele: sunt componente BET, cu cel mai mare rulaj de pe piață și spread mai strâns decât restul emisiunilor. Cifrele exacte de rulaj și spread trebuie verificate pe bvb.ro, nu luate de aici. Nu propun small cap-uri, pe baza regulii de la 2.3.

Ce se rupe din cauza lichidității și a costurilor:

• Comisionul și spread-ul ca procent din R. Cursul dă doar spread-ul US de 0,02 la AMC (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:118-121); pe BVB spread-ul tipic e mai mare, iar brokerii au comision procentual cu minimum pe ordin — ambele cifre se verifică la broker, nu vin de aici (judecata mea).
• De ce un R mic e nerentabil. Costul total de intrare+ieșire, ca fracțiune c din R, ridică win rate-ul necesar la break-even de la 50% la (1 + c) / 2. Un exemplu construit de mine: acțiune 20 RON, stop 2% = 0,40 RON = 1R; comision 0,3%/parte (0,12 RON dus-întors) + spread 0,2% (0,04 RON) = 0,16 RON = 0,4R → win rate necesar ~70%, nu 50%. Cu stop de 0,5% (0,10 RON), costul de 0,16 RON depășește R-ul — trade-ul nu poate fi câștigător pe termen lung. De aceea, pe BVB, stopul trebuie să fie suficient de lat încât costul să fie o fracțiune mică din R, iar TP-ul de 1:1 devine marginal.
• Lichiditatea: la ordine de câteva mii de RON pe nume mici, execuția se face cu slippage; stop-ul de 4 candele e lovit de zgomot înainte ca setup-ul să se dezvolte (strategii/fise/mp2.md:173).

Verdict: merge degradat. Regulile de preț (stop pe structură, sizing din distanță, tranșe, TP1/TP2/trail, jurnal) supraviețuiesc integral; costurile și lichiditatea reduc edge-ul, iar short-ul și indicatorii proprietari dispar. Supraviețuiește ~60%: partea de execuție și risc rămâne aproape intactă, dar trebuie calibrată pe costurile reale ale brokerului și limitată la numele lichide BET.

Ce trebuie să exersezi ca s-o poți folosi

1. Marchează retroactiv 20 de intrări pe care le-ai fi luat pe grafice vechi; pentru fiecare notează intrarea, stopul logic și distanța în $ (eșantionul minim din strategii/fise/m2d.md:133).
2. Calculează pe hârtie mărimea poziției pentru fiecare, cu spread, rotunjit în jos (03_MODUL_2/04_money_management_position_sizing.md:27-34). Verifică de fiecare dată că riscul real ≤ plafonul ales.
3. Simulează metoda celor 3 poziții pe 10 dintre ele: TP1 1:1, TP2 2:1, a treia pe trail; notează unde ar fi ieșit fiecare (08_ANALIZA_ZILNICA/08_executie_si_risc.md:619-634).
4. Ține jurnalul din 2.6 pe 20 de tranzacții (demo sau sume mici) și calculează la final: win rate, R mediu, cea mai proastă zi, costul spread+comision ca % din R.
5. Rulează calculul invers din 2.3 pe cifra „cea mai proastă zi” obținută și verifică dacă sizing-ul ar fi încăput în limita zilnică a unui cont de prop.

Legături

• Risc și execuție în curs: 08_executie_si_risc.md
• Money management și position sizing: 04_money_management_position_sizing.md
• Limita zilnică pe prop: 26_2025-06-11.md
• Selecția simbolului și lichiditatea: 11_selectia_simbolului.md (dacă există)
• Frecvența regulilor în material: triaj/DECIZII.md