Etichete: long short · swing pe daily · acțiuni US futures BVB ·
dificultate 2/5 (buy hammer) / 4/5 (MBT-10) · merge pe prop (cont finanțat
de o firmă): buy hammer da, cu ajustări; MBT-10 parțial · merge pe BVB: buy
hammer da, doar long; MBT-10 nu, ca sistem
Cum citești capitolul: textul e explicația mea a materialului de curs și
nu adaugă reguli peste el; acolo unde materialul nu spune, completez, iar
bucata aceea începe cu Completare proprie. Diagramele sunt exemple
construite, cu excepția LABU și Tesla, unde cifrele marcate sunt ale cursului.
Trimiterile la lecțiile din care vine fiecare pas stau separat, în
fise/06_hammer_mbt10_surse.md.
Capitolul are două strategii, nu una. Ele se ating (MBT-10 apare des pe o zi care are și un hammer), dar se fac altfel, așa că fiecare are procedura ei mecanică: buy hammer în cinci pași, MBT-10 tot în cinci. Nu le amesteca la ecran.
Buy hammer e un pattern de o candelă: îl vezi cu ochiul, pe orice platformă, fără niciun indicator. Îl poți desena, îl poți verifica singur pe un grafic vechi și îl poți duce pe BVB.
MBT-10 e un semnal al sistemului ATM, adică un indicator proprietar (scris de autor, vândut cu platforma lui). Formula lui nu apare nicăieri în material: nu se știe ce măsoară și nici ce înseamnă „10". De aceea îi spun cutie neagră — un instrument din care vezi doar rezultatul, nu și calculul. Singura bucată din el pe care o poți reface singur e o condiție de preț: ziua trebuie să se închidă peste pivotul daily.
Asta schimbă ce poți face cu fiecare: pe buy hammer poți exersa retroactiv pe grafic, pe MBT-10 nu, pentru că n-ai cu ce marca semnalul pe barele vechi.
Un hammer e o candelă cu corpul mic, sus în bară, și cu un fitil lung în jos. Corpul e bucata groasă, între prețul de deschidere (open) și cel de închidere (close); fitilul e linia subțire care iese din corp și arată cât de departe a ajuns prețul înăuntrul perioadei. Un fitil lung în jos înseamnă că vânzătorii au împins prețul mult mai jos, dar nu l-au putut ține acolo: cumpărătorii l-au adus înapoi până la închidere.
Regula de verificat, nu de ghicit din ochi: fitilul de jos trebuie să fie cel puțin de două ori cât corpul, iar corpul trebuie să stea în treimea de sus a barei. Pe candela A din diagramă: corp 0.25, fitil de jos 0.95, adică de 3,8 ori corpul — hammer. Pe candela C: corp 0.70, fitil 0.50 — nu e.
Completare proprie: „cel puțin dublul corpului" e pragul cursului. „Corpul în treimea de sus" e traducerea mea a lui „corp mic sus, fitil de sus aproape inexistent", ca să ai ce măsura, nu doar ce simți.
Prețul a scăzut mai multe zile la rând și apare un hammer lângă un nivel la care prețul a mai întors în trecut. Nu cumperi pe hammer. Aștepți ca următoarea candelă să se închidă peste vârful lui (peste high-ul lui) — abia asta arată că au preluat controlul cumpărătorii. Atunci cumperi, pui stopul sub fitilul hammer-ului, vinzi o parte când prețul a urcat cât riscai și lași restul pe un stop care urcă după preț.
De la stânga la dreapta: 19 zile de scădere, hammer-ul (high 63.30, low 62.10, deci un fitil de jos de 0.95 sub un corp de 0.25), apoi ziua care se închide la 63.35, peste 63.30 — acolo intri. Stopul e la 62.05, cu 5 cenți sub low-ul hammer-ului, deci riști 1.30 pe acțiune. Ținta din exemplul lecției e la 65.95, adică de două ori riscul.
Cursul dă pattern-ului cam 65-70 % reușită, iar într-o sesiune de întrebări „așa la 60 %" după o scădere lungă. Adică pierzi un trade din trei. De aceea stopul nu e opțional.
MBT-10 nu e aproape niciodată ideea în sine: e ultima bifă după ce ai deja un motiv de bottom — un suport, un double bottom, un buy doji, o divergență de volum. Ideea spune unde ai voie să te uiți; MBT-10 spune când intri. Și contează un singur moment: închiderea barei. Ce se vede intraday, cât timp ziua e în desfășurare, nu e semnal.
Pe diagramă: un vârf vechi la 52.10 a fost spart, prețul a urcat la 58.90 și apoi s-a întors exact la 52.10 — la locul crimei, adică fostul vârf care acum ține de dedesubt (îl ai în glosar). Acolo apare un hammer cu codița fix pe 52.10, iar ziua următoare se închide în MBT-10 la 54.60: acolo intri. Stopul stă la 52.00, sub codiță și sub locul crimei; ținta e vârful anterior, 58.90.
Termenii de mai jos apar în capitol. Cei care au formă pe grafic sunt și desenați — scrie lângă fiecare pe ce diagramă îl vezi.
Buy hammer. Cumpăr când, după o scădere, apare un hammer lângă un nivel major și candela următoare se închide peste high-ul lui; stopul stă sub low-ul hammer-ului, prima jumătate iese la 1:1, restul pe trail.
MBT-10. Cumpăr când, peste o idee de bottom deja formată (suport, locul crimei, double bottom, buy doji, divergență de volum), ziua se închide în MBT-10 — pe daily, cu un close peste pivotul daily; ies dacă prețul închide sub structura pe care s-a format ideea.
Pe short, ambele au oglinda lor: Sell Hammer (urcare, corp mic jos, fitil lung în sus, închidere sub low-ul candelei) și MBT-10 short, tot la close.
Buy hammer: A1. Scăderea și forma · A2. Nivelul · A3. Trigger-ul · A4. Stopul și mărimea · A5. Ieșirea · apoi oglinda pe short.
MBT-10: B1. Ideea de bottom · B2. Închiderea barei · B3. Condiția de preț · B4. Stopul și mărimea · B5. Ieșirea.
Apoi rafinările și checklist-ul.
Aici nu alegi nimic. Faci pașii în ordine. Dacă un pas nu trece, lași simbolul și treci la următorul.
Înainte de pasul 1, filtrul de listă: păstrezi doar simbolurile lichide, pe care intri și ieși fără să miști prețul — close peste 30-40 $ și volum mediu zilnic de cel puțin 500.000 de acțiuni. Pragurile sunt cele ale scanerului de Buy Doji / Buy Hammer; materialul nu dă altele separat pentru hammer. Și mai verifici o dată calendarul: dacă firma raportează în zilele următoare, nu intri deloc, oricât de frumos arată graficul.
Te uiți la scăderea dinainte: trebuie să vezi un downtrend care se oprește într-o candelă cu fitil lung în jos. Dacă înainte a fost o urcare, nu e hammer, e hanging man, și înseamnă exact pe dos. Câte candele numeri în urmă e completarea mea — lecția de hammer nu dă niciun număr, cere doar o scădere înainte; în practică eu mă uit la 8-10.
Cele două panouri au aceeași candelă — 63.30 sus, 62.10 jos, corp 0.25. În stânga vine după o scădere de nouă candele: vânzătorii au dus prețul la 62.10 și n-au putut să-l țină, iar ziua următoare se închide peste vârful ei, la 63.35. În dreapta, aceeași bară vine după o urcare de nouă candele: acolo fitilul lung în jos arată că au apărut vânzători sus, iar ziua următoare se închide la 62.00, sub low-ul ei. Forma nu decide nimic singură; contextul decide.
Forma o verifici cu împărțirea de la nivelul 1, nu din ochi: fitilul de jos împărțit la corp trebuie să dea cel puțin 2, iar corpul trebuie să stea în treimea de sus a barei.
Treci mai departe doar dacă ai o scădere clară înainte și o candelă care trece regula de formă.
Tragi pe grafic suporturile și pivoții weekly, monthly sau quarterly și te uiți cât de departe e low-ul hammer-ului de cel mai apropiat dintre ei.
Aceeași formă, de două ori, pe aceeași scară. În stânga, low-ul hammer-ului e 62.10, iar suportul monthly 62.00: (62.10 − 62.00) / 62.00 = 0,16 %, deci hammer „la nivel". În dreapta, cel mai apropiat nivel de sub el e la 58.00, un gol de 7,07 %: hammer în mijlocul range-ului, adică între suportul de jos și rezistența de sus, fără nimic în jur. Ochiul nu vede diferența, procentul da.
De ce contează: un fitil lung oprit chiar pe un nivel spune că acolo au intrat cumpărători care așteptau prețul. Același fitil în mijlocul intervalului spune doar că a fost o zi agitată. Materialul e categoric aici: pattern-ul „contează mult mai mult la un suport important (weekly, monthly, quarterly) decât în mijlocul range-ului".
Completare proprie: materialul nu dă un prag numeric pentru „lângă nivel". Am împrumutat pragul de 1-2 % de la buy doji, ca să ai ce măsura. Dacă vrei să fii mai strict, ține-te de 1 %.
Treci mai departe doar dacă low-ul hammer-ului e la cel mult 1-2 % de un suport sau de un pivot weekly, monthly ori quarterly.
Notezi high-ul hammer-ului și te uiți la o singură candelă — următoarea. Intri doar dacă ea se închide peste acel high.
Trei situații, cu același hammer 63.30 / 62.10:
Contează închiderea, nu atingerea. O candelă care trece peste 63.30 în timpul zilei și se închide sub el nu e trigger.
De ce se mișcă brusc prețul pe închiderea de deasupra: cine a vândut în ziua hammer-ului e acum pe pierdere, iar stopurile celor care erau pe short, puse deasupra high-ului, se execută ca ordine de cumpărare — e short covering-ul din glosar. (Mecanismul e explicația sumarizatorului, sprijinită pe ce spune cursul despre ordinele de sub minim.)
O notă de scaner: câmpul BHATM = 0 marchează candela-hammer, adică
momentul semnalului, nu momentul intrării. Cine intră pe el intră cu o zi mai
devreme, pe o bară care n-a confirmat încă. Vezi contradicția 2 din
nivelul 3.
Treci mai departe doar dacă o candelă s-a închis peste high-ul hammer-ului. Altfel ștergi setup-ul.
Pui stopul puțin sub low-ul hammer-ului și calculezi câte acțiuni cumperi din distanța până la el.
Stopul merge la 62.05, cu 5 cenți sub 62.10. De ce acolo: dacă prețul se tranzacționează sub acel low, cererea care a făcut fitilul pur și simplu nu mai există — ideea a murit, n-are rost s-o mai ții. Dacă hammer-ul face parte dintr-un double bottom, stopul coboară sub double bottom, nu doar sub candelă.
Riscul e distanța: 63.35 − 62.05 = 1.30 $ pe acțiune. Mărimea poziției vine din regula generală a cursului — pierzi cel mult 2 % din cont pe un trade — iar numărul de acțiuni e riscul în dolari împărțit la distanța până la stop, rotunjit în jos. Cu exemplul lecției, pe un cont de 10.000 $: 2 % = 200 $, iar 200 / 1.30 = 153,8, deci 153 de acțiuni, cu o pierdere maximă de 198,90 $.
Cei 5 cenți de marjă sunt regula pe care o folosesc în tot capitolul, pe exemplele construite de mine. Unde cifra vine din material — stopul 64.10 sub un hammer cu low 64.30, în exemplul cu gap, sau 52.00 sub codița de la MBT-10 — am păstrat-o pe a lui și o spun acolo.
Treci mai departe doar dacă știi prețul exact al stopului și numărul de acțiuni, iar pierderea maximă încape în regula ta de risc.
Pui prima țintă la aceeași distanță deasupra intrării la care e stopul dedesubt, iar după ce e atinsă muți stopul sub fiecare swing low nou.
Lecția de pattern nu dă o țintă proprie — spune explicit că „un pattern nu îți spune cât de departe merge prețul". Ținta vine de la strategia care folosește hammer-ul: la MBP, prima tranșă la 1:1 și restul pe trail; la MDSRT, țintă simetrică plus trail. Deci:
Pe drum, la 65.95, ar fi fost atinsă și ținta de 2R din exemplul lecției. E bine de știut că există, dar nu e o regulă a pattern-ului — e cifra unui exemplu.
Treci la trade-ul următor doar după ce ambele jumătăți au ieșit — la țintă, pe trail sau la stop.
Diagrama e chiar trade-ul de mai sus, oglindit: hammer-ul 63.30 / 62.10 devine 99.00 / 100.20, intrarea 63.35 devine 98.95, stopul 62.05 devine 100.25, iar ținta 65.95 devine 96.35. Riscul rămâne exact 1.30, deci cele două nu se pot contrazice la cifre.
Ce se schimbă, punct cu punct:
Ce se adaugă pe short, din regulile generale ale cursului: nu shortezi acțiuni sub 10 $ (riști un salt brusc când toți cei pe short cumpără odată) și nu shortezi contra unui semnal de cumpărare pe timeframe-ul mare.
Completare proprie: cursul numește Sell Hammer ca simetric al lui Buy Hammer, în lista de triggere a strategiei MDSRT, dar nu-i scrie regulile separat. Cele de mai sus sunt simetria aplicată, nu citate.
Ordinea e alta decât la buy hammer: aici întâi ai ideea, și abia la sfârșit vine semnalul. Dacă începi cu semnalul — adică te uiți în scaner ce a intrat azi în MBT-10 — te uiți la o listă de bare oarecare.
Înainte de orice semnal, ai nevoie de un motiv pentru care prețul s-ar opri exact acolo: un suport, locul crimei, un double bottom, un buy doji sau o divergență de volum.
Pe diagramă sunt trei motive suprapuse. Prețul coboară până la suportul weekly 87.50 și face acolo două minime aproape egale — 87.60 și 87.55, cu 5 cenți între ele, adică 0,06 %: un double bottom. Al doilea picior coboară puțin mai jos decât primul, dar cu volum mai mic — asta e divergența de volum: prețul mai face un minim, dar vânzarea din spatele lui a slăbit.
Structura care leagă cifrele — suportul weekly 87.50 și double bottom-ul 87.60 / 87.55 — e completarea mea, nu a materialului. Exemplul din care vin 89.90 / 87.30 / 95.20 e pe 60 de minute, cu un suport weekly la 88.00 testat de trei ori, nu pe daily și nu cu un double bottom. Am coborât suportul la 87.50 ca stopul de la pasul B4 să aibă sub ce sta.
Aici nu intri încă. Diagrama nu are nici intrare, nici stop desenate, fiindcă la pasul ăsta nu există. Materialul e explicit: fără suport, volum și un pattern de bottom, MBT-10 e doar un semnal pe o bară oarecare.
Treci mai departe doar dacă poți spune într-o propoziție de ce s-ar opri prețul acolo, arătând cu degetul pe grafic.
Te uiți la semnal o singură dată pe zi: la închidere. Ce arată sistemul în timpul zilei nu contează.
Exemplul din material: în timpul zilei prețul era la 55.30 și semnalul se vedea „în formare"; ziua s-a închis însă la 52.90, deci semnalul n-a existat niciodată. A doua zi prețul a mers la 51.50, sub locul crimei, adică sub structura pe care se sprijinea ideea. Cine a intrat pe „în formare" a intrat într-un semnal care nu s-a produs.
Autorul, într-o sesiune de întrebări: „dacă se închide, e mișto de intrat". Asta e singura condiție care contează.
Treci mai departe doar dacă bara s-a închis. Nu te uiți la grafic între timp.
Verifici singurul lucru din MBT-10 pe care îl poți calcula fără indicator: ziua s-a închis peste pivotul daily?
Pivotul daily se calculează din maximul, minimul și închiderea zilei precedente, cu formula clasică — deci se schimbă în fiecare zi. Pe diagramă, în ziua intrării el e la 89.60. Ziua dinainte urcă până la 89.70 în timpul sesiunii, dar se închide la 89.40, sub pivot: nu e semnal. Ziua următoare se închide la 89.90, peste pivot: aici intri, la close.
Materialul numește asta „prima componentă din MBT-10", ceea ce înseamnă probabil că nu e singura — restul formulei nu e publicat nicăieri. Așa că: condiția asta e necesară, dar nu știm dacă e suficientă. Într-o sesiune apare și o variantă mai strictă, cu două închideri consecutive peste pivot și al doilea pivot mai sus; sursele nu sunt de acord dacă ea aparține lui MBT-10 sau altui semnal (contradicția 1 din nivelul 3).
Treci mai departe doar dacă ziua s-a închis peste pivotul daily (și, dacă ai platforma autorului, dacă semnalul chiar s-a aprins la close).
Pui stopul sub structura pe care s-a format ideea, nu la o distanță aleasă de tine, și dimensionezi pentru două-trei încercări dacă vii după un gap down.
Stopul stă sub ce ar invalida ideea de la pasul B1. În construcția din capitol, ideea era double bottom-ul de pe suportul weekly 87.50 — structură a mea, nu a materialului, al cărui exemplu e pe 60 de minute, cu suport weekly 88.00 testat de trei ori. Deci stopul merge la 87.30, sub amândouă picioarele și sub suport. Riscul e 89.90 − 87.30 = 2.60 $ pe acțiune; pe același cont de 10.000 $ cu 2 %, 200 / 2.60 = 76,9, deci 76 de acțiuni.
Alte exemple de aceeași formă din material: sub codița hammer-ului care e și locul crimei (52.00); sub low-ul barelor de după un gap down (63.20, apoi 60.40); la un gap up, sub low-ul barei de gap (32.80). De fiecare dată stopul numește o structură, nu un procent — materialul nu dă niciun procent fix.
Excepția de mărime: primul MBT-10 după un gap down poate să nu meargă. În exemplul din material, încercarea 1 e stopată, iar încercarea 2 merge până la 4,7R. De aceea împarți riscul la două-trei încercări, cu același risc în bani la fiecare, în loc să pui tot pe prima. Diagrama e la nivelul 3.
Treci mai departe doar dacă poți arăta pe grafic structura de sub stop și știi câte acțiuni cumperi.
Ieși la prima structură din stânga care a oprit prețul ultima dată, pentru că MBT-10 nu are o țintă proprie.
Asta e o gaură reală în material, nu o simplificare a mea: fișierul principal nu fixează nicio regulă de take-profit. Toate cifrele de țintă din el sunt aplicarea regulilor de către sumarizator, marcate ca atare. Ce au în comun: ținta e mereu o structură care se vede pe grafic, în stânga intrării.
Ce te scoate înainte de țintă e tot stopul: o închidere sub structura pe care s-a format ideea. Iar dacă ținta e atinsă și prețul se întoarce la locul crimei, materialul admite o reintrare, cu un nou trigger.
Treci la trade-ul următor doar după ce poziția a ieșit la structură, pe stop sau pe o reintrare pe care ai decis-o înainte.
Astea se citesc după ce ai făcut 20 de trade-uri mecanic, nu înainte.
Pașii A1 și A2 sunt minimul. Cu cât ai mai multe motive independente pentru același trade, cu atât e mai bun — dar materialul nu cere o poziție mai mare.
| Criteriu | A+ | Mediocru sau NU |
|---|---|---|
| Trendul dinainte | scădere clară spre un nivel major | fără scădere, sau într-o urcare (devine hanging man) |
| Locația | suport weekly / monthly / quarterly, ideal al doilea test fără minim nou | mijloc de range, fără nivel |
| Volumul | acumulare sau divergență; „volumul e la cer" după hammer | slab, „varză" |
| Evenimente | fără raport în zilele următoare | earnings în 1-2 zile |
Nota de citat: „varză" e cuvântul din lecția de buy doji, împrumutat aici ca antonim al volumului bun; lecția de hammer nu-l folosește.
Mai rar citate, dar tot confirmări: confluența cu un buy doji pe aceeași zonă, un minim mai sus decât precedentul, un double bottom, sau filtrul Bull Reversal pe scaner, care îți scurtează lista la candidații care au arătat deja schimbarea de forță.
O observație din backtesting-ul autorului, care explică de ce pattern-ul apare atât de des la fund: low-ul zilei e de cele mai multe ori un doji sau un hammer.
Singurul caz pe care materialul îl numește „cel mai puternic": un gap up în MBT-10 după o cădere masivă, departe de medie, cu indicatorul stochastic în zona de supravânzare pe monthly și weekly, cu un double bottom sau o serie de doji-uri ideal în locul crimei, și cu divergență de volum pe ultimul picior.
Opusul: MBT-10 pe o bară oarecare, luat direct din scaner, fără nicio confluență. Diferența nu e forma semnalului — el arată la fel, fiindcă nu se vede — ci contextul din jur.
Ăsta e cazul care justifică împărțirea riscului de la pasul B4. Prețul cade cu un gol de la circa 71 la 66.40. Primul MBT-10 se închide la 64.80, cu stopul la 63.20, și e stopat. Al doilea se închide mai jos, la 62.20, cu stopul la 60.40 — același risc în bani, cu mărimea ajustată la distanța mai mare. De acolo prețul urcă și închide gap-ul la 70.60, adică 4,7R. Încercarea a doua singură acoperă pierderea de la prima și lasă profit.
Când ai semnal pe mai multe timeframe-uri, materialul le pune în ordine: MBT-10 pe 60 de minute, apoi buy doji pe daily, apoi pe weekly, apoi pe monthly. Regula: intri la prima treaptă, restul îți spun dacă rămâi în trade, nu dacă intri.
Asta se bate parțial cu ideea că MBT-10 e ultima piesă din flux (fundamental → monthly → weekly → daily → MBT-10). Vezi contradicția 3.
Ce e real: doar că a fost un buy hammer la suportul monthly și că a făcut +20 % în jumătate de lună. Autorul: „din suportul nostru monthly a plecat". Materialul nu dă intrare, stop sau țintă pentru cazul ăsta; prețurile de pe diagramă sunt puse de mine, ca să se vadă structura.
Pașii, pe el: scădere până în suportul monthly, hammer chiar pe nivel, candela următoare se închide peste high-ul lui, stopul sub low-ul lui.
Ce e real: intrarea la închiderea zilei, 311.21, ieșirea la 333.00 șase zile mai târziu, adică +7,0 % pe acțiune. Pe opțiuni, aceeași mișcare a însemnat 50-70 %. Ce lipsește: materialul nu dă stopul acestui exemplu, deci diagrama nu îl desenează.
Al doilea caz citat, fără prețuri, e Oracle: double bottom plus buy hammer plus MBT-10, un setup de manual — dar cu raport în zilele următoare, deci gamble trade, deci nu se intră. Un setup complet nu anulează riscul de eveniment.
Pe prop. Limita zilnică de pierdere se calculează și pe pozițiile deschise, iar ambele strategii țin poziția peste noapte prin construcție — deci dacă firma interzice overnight-ul, rămâne doar varianta de 60 de minute. Sizing-ul calculat înapoi din limită, pe un cont de 50.000 $ cu limită zilnică de 1.000 $: o zi proastă planificată ≤ 500 $, cu cel mult două poziții simultane, deci 250 $ pe poziție (0,5 %). La buy hammer, cu distanța de 1.30: 192 de acțiuni. La MBT-10, cu distanța de 2.60: 96 de acțiuni. După un gap down, cei 250 $ se împart la două-trei încercări.
Verdict: buy hammer merge cu ajustările astea, fiindcă intrarea e pur preț și stopul e structural. MBT-10 doar parțial, la firme care permit swing peste noapte și doar pe aproximarea „close peste pivotul daily".
Pe BVB. Scanerele și indicatorii proprietari nu există, deci lucrezi cu o listă manuală de 8-12 nume lichide din BET (TLV, H2O, SNP, SNN, BRD, SNG, EL, TGN, DIGI, M) și cu pivoți calculați în Excel din maximul, minimul și închiderea perioadei precedente:
PP = (H + L + C) / 3
R1 = 2*PP - L S1 = 2*PP - H
R2 = PP + (H - L) S2 = PP - (H - L)
Autorul a confirmat că pivoții clasici se calculează „1 la 1" pe BVB, fără platforma lui. Pragurile US nu se traduc în număr de acțiuni; măsoară în valoare: cel puțin 1-2 milioane RON pe zi, medie pe 10 zile, spread sub 1 %, și cel puțin 30-50 de tranzacții pe zi. Short-ul practic nu se poate face, deci rămâne doar jumătatea long. Un spread de 1 % mănâncă jumătate dintr-o țintă 1:1.
Verdict: buy hammer merge degradat, long-only — toată regula de intrare și ieșire se aplică, pierzi scanerul, filtrele și short-ul. MBT-10 nu merge ca sistem: din el supraviețuiește doar condiția de close peste pivotul daily, fără indicator, fără scaner, fără cascadă, cu un edge mult mai slab.
Cifrele de sizing și pragurile de lichiditate de mai sus sunt calculul meu; materialul nu dă risc per trade pentru niciuna dintre cele două jumătăți și nu dă niciun prag pentru BVB.
Nu aleg eu între variante.
BHATM = 0 ca moment al semnalului, adică ziua-hammer; lecția de pattern
cere închiderea zilei următoare. Nu e o contradicție de fond — scanerul dă
candidatul, pattern-ul dă intrarea — dar sunt două prețuri de intrare
diferite.Contradicțiile din material, toate la un loc:
A2_contradictii.md.
01_buy_doji.md — același schelet (formă de candelă →
confirmare la close → stop structural). Buy hammer apare des chiar după un
buy doji; când sunt pe aceeași candelă, semnalul e mai puternic.02_mp2.md — MP² spune unde (bottom, pivoți), trigger-ul de
candelă spune când. Contradicția 1 arată că regula celor două închideri
peste pivot e atribuită când lui MBT-10, când lui MP².04_selectia.md — cum alegi simbolul.A1_risc.md — riscul și execuția.Buy hammer
MBT-10