4. Selecția simbolului (pe ce te uiți, înainte de orice strategie)

Etichete: long short · filtru de dinaintea unei strategii de swing / position · acțiuni US BVB · dificultate 3/5 (pe BVB 4/5, totul de mână) · merge pe prop (cont finanțat de o firmă): da, ca prefiltru — nu deschide poziții · merge pe BVB: parțial, cu unelte calculate manual

Cum citești capitolul: textul e explicația mea a materialului de curs și nu adaugă reguli peste el; acolo unde materialul nu spune, completez, iar bucata aceea începe cu Completare proprie. Diagramele sunt exemple construite; la ULTA și HIG doar cifrele marcate ca atare sunt ale cursului. Trimiterile la lecțiile din care vine fiecare pas stau separat, în fise/04_selectia_surse.md.

Nivelul 1 — Din avion

Ce face selecția

Un buy doji — candela de echilibru după o scădere, cu care începe capitolul 01_buy_doji.md — arată la fel pe o companie sănătoasă și pe una care se duce în jos. Pattern-ul nu îți spune care e care. Selecția o spune: te uiți întâi la ce e sub desen (bilanț, sector, nivel, volum) și abia apoi la desen.

Ordinea e tot ce contează. Mulțimea deschide graficul, vede un pattern și abia după aceea se întreabă dacă simbolul merită. Aici e invers: îngustezi lista de la mii de simboluri la câteva idei, apoi aștepți pe ele semnalul de intrare. Cursul o spune direct — tehnicul „filtrează 90 % din căcaturile din piață. Dar nu este suficient", iar datele fundamentale sunt filtrul care crește edge-ul la swing și la investiții.

Selecția nu e trigger. Un scor de 11 sau trei stele nu îți spun când intri. Ele îți spun pe ce să te uiți; momentul intrării rămâne al strategiei de intrare (buy doji, MBT-10, MP4-1). Dacă reții un singur lucru din capitolul ăsta, ăsta e.

Cele șase filtre, de sus în jos:

Unde se oprește selecția

Exemplul cursului e ULTA, scos de scanerul de Buy Doji. Diagrama arată ce citește selecția pe el și unde se oprește — intrarea, stopul și ținta nu apar pe desen, pentru că nu aparțin acestui capitol.

ULTA e util tocmai pentru că nu e exemplul care merge: trigger-ul e acolo, dar filtrul de selecție îl taie de două ori (vezi exemplele de la nivelul 3). Asta e linia dintre cele două lucruri, văzută pe un caz real.

Mini-glosar

Termenii comuni cu celelalte capitole (doji, trigger, stop-loss, 1R, long, short, swing, timeframe) sunt definiți în 01_buy_doji.md și nu se redefinesc aici. Ce urmează e ce apare în plus în capitolul ăsta.

• Scanner — fereastra din platformă în care ceri toate simbolurile care îndeplinesc niște condiții („close peste 30 $, volum peste 500.000, buy doji pe ultima candelă") și primești o listă. Într-o zi obișnuită scoate între câteva și câteva zeci de rânduri; exemplul de scaner din curs a dat 16 rezultate.
• Universul de scanare — mulțimea pe care o interoghezi: All Stocks (~13.000 de simboluri), All NYSE (~2.900) sau S&P 500. Cu cât universul e mai mare, cu atât filtrele de mai jos contează mai mult.
• Radarscreen — o listă fixă, deschisă permanent, pe care rulează aceleași coloane ca în scanner. Cursul lucrează cu maximum ~300 de simboluri: cele 11 sectoare S&P × primele 10 companii din fiecare.
• Lichiditate — cât de ușor intri și ieși fără să miști singur prețul. Se măsoară prin volumul mediu zilnic: la 2,4 milioane de acțiuni pe zi ordinul tău de 200 de acțiuni nu se vede; la 180.000 pe zi, se vede.
• Volum mediu zilnic — media numărului de acțiuni tranzacționate pe zi, pe ultimele luni. Pragul din capitol: cel puțin 500.000, ideal peste 1 milion.
• F-score (Piotroski) — un scor de la 0 la 9: nouă întrebări cu DA/NU despre bilanț, profit și cash flow (ROA pozitiv? cash flow operațional pozitiv? datoria pe termen lung scade? etc.), fiecare DA valorează un punct. Benzile: 0-3 slab, 4-5 mixt, 6-7 solid, 8-9 foarte puternic. E o metodă publică, o poți calcula singur din rapoartele companiei.
• Value-score — a doua jumătate a scorului, de la 0 la 5, care spune cât de ieftină e acțiunea față de ce produce firma. E o coloană proprietară a platformei: nu ai cum s-o recalculezi de mână.
• ATM score — suma celor două: F-score (maximum 9) + value-score (maximum 5) = maximum 14. Un 12/14 înseamnă și business sănătos, și preț rezonabil; un 7/14 e „galben", intră în analiză dar nu e prioritar.
• Cash flow operațional — banii intrați efectiv din activitatea firmei într-un trimestru, spre deosebire de profitul contabil. O companie poate raporta pierdere și totuși să aibă cash flow pozitiv — atunci stă în picioare.
• P/E forward — prețul acțiunii împărțit la profitul pe acțiune estimat pentru anul următor. Un P/E mic contează doar dacă veniturile cresc; P/E mic plus venituri în scădere e capcană, nu chilipir.
• Sector — una din cele 11 categorii S&P (sănătate, energie, financiar, tehnologie…), fiecare cu ETF-ul ei (XLV, XLE, XLF, XLK…). Un ETF e un simbol care conține tot coșul, deci îl citești ca pe „graficul sectorului".
• Rotație sectorială — banii mari nu intră peste tot deodată, ci se mută dintr-un sector în altul. O vezi când într-o singură zi scanerul îți dă 9 semnale din sănătate, 6 și 5 din următoarele două și câte 1-4 din restul.
• Suport — un nivel de sub preț de la care prețul s-a mai întors în sus cel puțin o dată, pentru că acolo stau ordine de cumpărare. La ULTA, suportul monthly de 355.48.
• Pivot (PP, R1, S1) — niveluri calculate din maximul, minimul și închiderea perioadei trecute: PP = (H + L + C) / 3, R1 = 2·PP − L, S1 = 2·PP − H. „Monthly" înseamnă calculate din luna trecută, „quarterly" din trimestrul trecut. La ULTA, pivotul monthly de 383.74.
• Proximitate față de nivel — cât la sută e închiderea de azi deasupra suportului (sau sub pivot). Pragul din capitolul ăsta: până la 3 %; 4 % „e cam departe". Atenție, e altă măsurătoare decât cea din 01_buy_doji.md: acolo, 1-2 % se măsoară de la low-ul doji-ului la nivel, ca parte din setup; aici, 3 % se măsoară de la închiderea simbolului la nivel, ca filtru de pre-selecție, înainte să existe vreun doji. Praguri diferite pentru că măsoară lucruri diferite.
• Benchmark — indicele față de care compari; pentru acțiuni US, SPY (ETF-ul pe S&P 500). Pe BVB, indicele BET.
• Relative strength (RS) — un indicator care arată dacă simbolul se mișcă mai bine sau mai prost decât benchmark-ul. Se desenează ca histogramă (barele verticale) plus o medie mobilă peste ea. Dacă SPY a urcat 2 % și simbolul 6 %, RS-ul e pozitiv și în creștere.
• Media mobilă (MA) — media ultimelor N valori, trasată ca linie. Aici se trage peste histograma de RS și servește ca al doilea reper, pe lângă linia de 0.
• Cadranele RS — clasificarea pe două axe: histograma față de 0 și histograma față de media ei mobilă. Cadranul 1 = peste 0 și peste MA (supraperformanță); cadranul 2 = sub 0 dar peste MA (îmbunătățire); cadranul 3 = peste 0 dar sub MA (înrăutățire); cadranul 4 = sub 0 și sub MA (subperformanță). Long se caută în 1-2, short în 3-4.
• Relative volume (RVOL) — volumul de azi împărțit la media ultimelor 10 bare de volum. La 200 % se vinde sau se cumpără de două ori mai mult decât într-o zi normală (cazul HIG); la 0.61, adică 61 % din normal — puțin peste jumătate (cazul ULTA). Indicatorul standard din platforme calculează media pe 50 de bare — autorul cursului a schimbat-o la 10, deci cifra lui e mai sensibilă la ziua curentă decât cea pe care o vezi din setările implicite. Nu e o greșeală, e o alegere.
• Power — al treilea indicator proprietar al cursului, tot histogramă cu medie mobilă și tot patru cadrane, care măsoară cât de susținut e trendul curent. Formula nu e dată în material.
• Trinity („3 stele") — în capitolul ăsta înseamnă exact un lucru: relative strength, Power și volumul, toate trei aliniate în cadranul 1 pe același simbol. Doar o folosești ca sortare finală, când ți-au rămas prea mulți candidați. Cuvântul apare în material și cu alte sensuri — la MDSRT înseamnă cei trei indicatori în divergență simultană, iar într-o sesiune de întrebări stelele se numără altfel (3 indicatori + bull reversal + suport = 5 stele). Aici, „3 stele" = alinierea în cadranul 1, și numai asta.
• Scor -1 — nu e un scor mic, e absența datelor: platforma n-a primit câmpul. Dai refresh și recitești; nu îl compara cu un 0.

Fraza de decizie

Mă uit doar la simbolurile lichide și scumpe cât să nu mișc eu prețul, cu scor fundamental bun, din sectorul care dă cele mai multe semnale azi, care stau la cel mult 3 % de un suport sau pivot după o scădere, cu relative strength în cadranul 1 sau 2 și relative volume peste 100 %. Ce rămâne intră pe o listă scurtă și stă acolo până apare trigger-ul — care e al altui capitol.

Pe short, singura diferență e că ceri cadranele 3-4 în loc de 1-2, pe o piață generală slabă (completare proprie); restul filtrelor rămân identice. Exemplul de short din capitol e HIG, la nivelul 3.

Cei 6 pași

1. Universul și lichiditatea · 2. Scorul fundamental · 3. Sectorul care domină · 4. Suport sau pivot · 5. Cadranul de relative strength · 6. Relative volume · apoi rafinările și checklist-ul.

Nivelul 2 — Procedura mecanică, în 6 pași

Aici nu alegi nimic. Rulezi pașii în ordine, pe lista pe care ți-a dat-o scanerul. Dacă un simbol pică un pas, îl lași și treci la următorul. La capătul celor șase pași ai o listă scurtă, nu o poziție deschisă.

Pasul 1 — Universul și lichiditatea

Alegi universul pe care rulează scanerul și scoți din listă tot ce e prea ieftin sau prea rar tranzacționat.

Universul e All Stocks (~13.000 de simboluri), All NYSE (~2.900) sau S&P 500 — cu cât e mai mare, cu atât ai nevoie mai mare de filtrele de mai jos. Pragurile sunt două, și trebuie trecute amândouă: close peste 30-40 $ și volum mediu zilnic de cel puțin 500.000 de acțiuni, ideal peste 1 milion.

Materialul spune regula asta în trei locuri și în trei feluri — „media pe 3 luni peste 1 milion", „minim 500.000", „filtrul de scaner pe volum mediu ≥ 500.000". E aceeași regulă, cu aceeași intenție, nu trei filtre care se adună: 500.000 e podeaua, 1 milion e ce vrei de fapt.

Motivul e practic, nu estetic: pe un simbol subțire ordinul tău e cel care mișcă prețul, deci intri mai scump și ieși mai ieftin decât arată graficul. Pe unul prea ieftin, mișcările de câțiva cenți devin procente mari și stopul se lovește din zgomot.

Amândouă condițiile, nu una: un simbol de 24 $ cu 3,1 milioane de acțiuni pe zi pică pe preț, iar unul de 72 $ cu 180.000 de acțiuni pe zi pică pe volum.

Treci mai departe doar dacă simbolul închide peste 30-40 $ și are volum mediu zilnic de cel puțin 500.000 de acțiuni.

Pasul 2 — Scorul fundamental

Deschizi coloana de scor și te uiți cât are simbolul din 14.

ATM score = F-score (maximum 9) + value-score (maximum 5). Ce te interesează e peste 7-8; 12-13 e ce cursul numește „spuma", adică prioritatea. Un 7/14 e „galben": îl păstrezi, dar nu-l verifici primul.

Sub 7 nu e excludere. În material analiza a continuat și la 4/14, și la 6/14 — scorul departajează între candidați, nu respinge. „5 din 14, ăla are 13 din 14. Păi, mai bine au AI [sic] decât MARA" e exact modul în care îl folosește. Pragul sub care chiar n-ar mai analiza un simbol nu e dat nicăieri în material; nu îl inventa.

Ce respinge, totuși, cu adevărat — și doar pentru orizontul de investiție, nu pentru un swing scurt — e combinația de business prost: companie pe pierdere cu cash flow operațional negativ, sau cu veniturile în scădere. Două scoruri de 2/14 din material au fost respinse ca investiție, unul cu mențiunea „cel mult un swing". Atenție la distincție: trecerea din profit în pierdere nu scoate singură simbolul de pe listă — în patru cazuri analiza a continuat, trei dintre ele cu cash flow pozitiv. Completare proprie: criteriul real pare să fie cash flow-ul, nu linia de profit; mă sprijin pe cele patru cazuri și pe insistența cu care materialul cere cash flow pozitiv chiar și la companiile pe pierdere.

Două capcane de citire a coloanei: un value-score de 0 sau un scor care arată „dubios" e aproape sigur un câmp lipsă în platformă, nu realitate — dă refresh înainte să tragi concluzii. Iar un scor -1 nu e un scor 0: -1 înseamnă date indisponibile.

La ETF-uri scorul pur și simplu nu există; dacă vrei fundamentalul unui ETF, te uiți la componentele lui.

Treci mai departe doar dacă ai citit scorul și știi în ce bandă e (peste 7-8 intră în analiză; sub, îl păstrezi ca rezervă), iar compania nu e pe pierdere cu cash flow negativ sau cu venituri în scădere.

Pasul 3 — Sectorul care domină

Numeri din ce sector vin cele mai multe semnale din lista de azi și păstrezi doar sectorul acela.

Nu e o estimare de context macro, e o numărătoare pe lista pe care o ai în față. Dacă din 37 de semnale 9 vin din sănătate, 6 și 5 din următoarele două și restul se împart câte 1-4, banii intră azi în sănătate. Asta e rotația sectorială văzută pe cel mai ieftin instrument posibil: o coloană cu numele sectorului și o numărătoare.

Cele 11 sectoare S&P se mai pot sorta și direct, după cadranul 1 plus valoarea relative strength a ETF-ului de sector (XLV, XLE, XLF, XLRE…) — aceleași cadrane ca la pasul 5. Cât de des refaci sortarea nu e spus în lecție; „săptămânal" apare doar în tabelul introductiv al sumarului, deci îl tratez ca deducție, nu ca regulă rostită.

Treci mai departe doar dacă simbolul e din sectorul care dă cele mai multe semnale azi (sau din unul aflat în cadranul 1 pe RS).

Pasul 4 — Suport sau pivot, la cel mult 3 %

Te uiți dacă prețul a scăzut spre un nivel și e destul de aproape de el încât nivelul să conteze azi.

Nivelul poate fi un suport monthly, quarterly sau anual, ori un pivot calculat din perioada trecută. Condiția de apropiere: până la 3 %; la 4 % materialul spune că „e cam departe".

Pragul de 3 % măsoară închiderea simbolului față de nivel, nu low-ul unei candele. E diferența față de 01_buy_doji.md, unde 1-2 % se măsoară de la low-ul doji-ului la nivel. Acolo verifici un setup deja format; aici cauți, pe sute de simboluri deodată, pe care merită să te uiți mâine. Praguri diferite pentru că măsoară lucruri diferite — nu e o contradicție.

Logica e simplă: la un nivel pe care prețul l-a mai respectat, cumpărătorii au un motiv concret să apară. La 7 % deasupra lui, nivelul nu poate opri nimic azi — prețul mai are drum de căzut până acolo.

După o corecție mare a întregii piețe, filtrul se îngustează în loc să se lărgească: cauți doji sau hammer la suporturile mari, iar scanarea după apropiere de suport rămâne tot pe 3 %.

Treci mai departe doar dacă închiderea e la cel mult 3 % de un suport sau pivot, după o scădere.

Pasul 5 — Cadranul de relative strength

Sortezi lista după relative strength și păstrezi doar cadranele 1 și 2 (pentru long) sau 3 și 4 (pentru short).

Cadranul se citește pe două axe, nu pe una: unde e histograma față de linia de 0, și unde e față de media ei mobilă.

• Cadranul 1 — peste 0 și peste MA: supraperformanță. Zona ideală de long.
• Cadranul 2 — sub 0 dar peste MA: încă mai slab decât piața, dar se îmbunătățește. Zona de cumpărat.
• Cadranul 3 — peste 0 dar sub MA: înrăutățire. Zonă de short.
• Cadranul 4 — sub 0 și sub MA: subperformanță. Short, sau stai pe margine.

Materialul spune o singură dată că cadranul 3 ar însemna „îmbunătățire". E o scăpare verbală: definiția pe două axe și încă două locuri din material spun clar „înrăutățire". Cadranul 3 e înrăutățire.

Cadranul 4 nu se cumpără pe orb, oricât de bun ar fi scorul fundamental. Aștepți fie trecerea în cadranul 2 sau 1, fie un trigger long (MP4-1, MBT-10). Un setup de bottom cu RS fără îmbunătățire are pur și simplu șanse mai mici. Discuția despre contra-exemplul ACN e la contradicții.

Filtrul ăsta nu funcționează pe commodities: relative strength compară cu SPY, iar aurul nu are nicio legătură cu S&P 500. Acolo îți trebuie alt termen de comparație (aur față de argint, crude față de heating oil).

Treci mai departe doar dacă simbolul e în cadranul 1 sau 2 pentru un long (3 sau 4 pentru un short).

Pasul 6 — Relative volume peste 100 %

Te uiți dacă azi chiar participă lumea: volumul zilei împărțit la media ultimelor 10 bare de volum.

Peste 100 % înseamnă că se tranzacționează mai mult decât într-o zi obișnuită — cineva se mișcă, nu doar tu. La HIG, din exemplul de la nivelul 3, RVOL-ul era 200 %: de două ori media, cel mai mare din cele 16 rezultate ale scanerului din ziua aceea.

Media e pe 10 bare, nu pe 50. Indicatorul standard din platforme calculează pe 50; autorul cursului a schimbat-o intenționat la 10, ca cifra să reacționeze la ziua curentă. Dacă îl compari cu RVOL-ul din setările implicite ale altei platforme, vei vedea alte cifre — nu e o greșeală de calcul.

Sub 100 % e un minus, nu un veto. În material analiza a continuat la 0.99, 0.96, 0.94, 0.88 și 0.74. Iar pe scanerul real de Buy Doji, cele trei rezultate aveau RVOL 0.86, 1.03 și 0.61 — un prag dur de genul „RVOL ≥ 1.2" ar fi dat zero rezultate în ziua aia. De aceea cursul recomandă ca RVOL-ul să fie afișat ca o coloană pe care o citești, nu pus ca filtru care taie automat. Dacă e sub prag, îl notezi ca minus și te uiți dacă îl compensează altceva (pattern-ul, volumul pe timeframe-ul mare). Dacă a intrat vreodată efectiv pe un simbol cu RVOL sub prag, materialul nu spune.

Treci mai departe doar dacă ai citit RVOL-ul și l-ai notat: peste 100 % e confirmare, sub 100 % e un minus pe care îl duci mai departe explicit.

Oglinda pe short

Pe short filtrul e același, cu două schimbări: ceri cadranele 3-4 în loc de 1-2 la pasul 5, și vrei ca piața generală să fie slabă (completare proprie). Restul — lichiditatea, scorul, sectorul dominant, proximitatea față de nivel (de data asta față de o rezistență deasupra), relative volume — rămâne identic. Exemplul de short e HIG.

Nivelul 3 — Rafinări

Astea se citesc după ce ai rulat fluxul mecanic 20 de zile, nu înainte.

Cele 3 stele (Trinity)

Când după cei șase pași ți-au rămas prea multe simboluri, mai ai o sortare: relative strength, Power și volumul, toate trei în cadranul 1 pe același simbol. Asta e ce numește cursul „3 stele" sau „trinity" în capitolul de selecție — și numai asta. Când toate trei arată în aceeași direcție, simbolul are și forță relativă, și trend susținut, și participare.

Atenție, „volumul" de aici nu e relative volume-ul de la pasul 6. Sursa le ține separate: „volumul în acumulare" e un indicator propriu de volum (acumulare / OBV), citit pe monthly / weekly, iar relative volume e cel clasic, pe candela curentă față de media ultimelor 10 bare. Așa că, atunci când spune „RS + Power + volum", nu se referă la RVOL-ul pe care l-ai citit deja la pasul 6. Că „volumul" din Trinity e tocmai indicatorul de acumulare e o completare proprie: sursa le dă ca rubrici separate de glosar și nu leagă numele explicit.

Power e proprietar și nu are formulă publicată în material: știi ce măsoară (tăria trendului), citești cadranul, dar nu îl poți reconstrui singur. De aceea sortarea după 3 stele e o rafinare, nu un pas obligatoriu — fluxul de la nivelul 2 funcționează și fără ea.

Radarscreen — același flux, pe o listă fixă

În loc să rulezi scanerul pe 13.000 de simboluri, ții deschisă o listă de maximum ~300: cele 11 sectoare S&P, cu primele 10 companii din fiecare. Pe ea rulezi aceleași coloane, sortezi după relative strength, apoi după cele 3 stele. Avantajul e că vezi zilnic aceleași nume și înveți cum se mișcă; dezavantajul, că pierzi ce e în afara listei.

Departajarea între doi candidați

Când doi candidați trec amândoi filtrul, ordinea de departajare e trend → volum → fundamental. Fundamentalul e ultimul, nu primul: un scor de 7 nu e motiv să-l iei pe ăla, dacă celălalt are trendul și volumul mai bune. Scorul a făcut deja ce avea de făcut la pasul 2 — a scos business-urile care se deteriorează.

Candidat A+ vs. candidat mediocru

Amândoi trec scanerul. Ce îi separă e poziția în flux:

Decizia: pe A+ te uiți primul; pe mediocru, doar dacă nu ai ceva mai bun.

Exemplele cursului: ULTA și HIG

Materialul nu are niciun exemplu care să ducă un singur simbol real prin tot fluxul, cu toate cifrele. Cele două de mai jos sunt cele mai apropiate, și fiecare arată altceva.

ULTA — trece trigger-ul, dar ia minusuri la selecție

Cifrele cursului sunt trei: închiderea candelei de buy doji 373.30, suportul monthly 355.48 și pivotul monthly 383.74. Din ele ies procentele: prețul e 5.01 % deasupra suportului (peste pragul de 3 %, deci suportul nu-l poate ajuta azi) și 2.72 % sub pivot (înăuntrul pragului — proximitatea față de nivelul de deasupra trece). RVOL-ul afișat era 0.61, adică sub 100 %.

Deci ULTA are trigger-ul (buy doji plus bull reversal, semnalul care l-a scos în scaner), dar la selecție ia două minusuri din trei măsurători. Ăsta e tot rostul exemplului: filtrul de selecție și trigger-ul de intrare sunt lucruri separate și pot să nu fie de acord. Nu pică însă niciun pas: proximitatea trece pe pivot, iar la pasul 6 RVOL-ul sub 100 % e un minus, nu un veto — așa că nu l-ar fi eliminat, dar nu i-ar fi dat nici undă verde; l-ar fi pus pe listă cu un avertisment de participare.

Restul cifrelor care circulă pentru ULTA (o intrare pe la 374.80, un stop pe la 352.00, ținte la 383.74 și 402.00) nu sunt date ale cursului și nu apar în 01_buy_doji.md: sunt estimări ale autorului fișei pentru planul de intrare — cu excepția lui 383.74, care e pivotul cursului, folosit aici ca primă țintă. Aparțin planului de intrare, nu selecției.

HIG — exemplul pe short

Din curs sunt reale exact trei lucruri: simbolul HIG, semnalul (Sell Doji plus Bear Reversal) și RVOL-ul de 200 %, cel mai mare din cele 16 rezultate ale scanerului din ziua aia. Prețurile de pe diagramă — 84.50, 79.20, 78.60, 78.10, 82.00, 72.00 — sunt construite, la scară: cursul nu dă niciun preț pentru HIG.

Ce se vede: filtrul de selecție (RVOL-ul dublu față de normal) l-a scos în față din 16 semnale. Trigger-ul de short — închiderea sub low-ul doji-ului — aparține strategiei de intrare. Aceeași ordine ca la ULTA, doar că aici filtrul și semnalul sunt de acord.

Ce nu acoperă selecția

Următoarele nu au răspuns în materialul despre selecție, pentru că nu aparțin unui filtru. Fiecare aparține strategiei de intrare pe care o folosești după:

• Trigger-ul — când intri. „Selecția nu e trigger": rămâne buy doji, MBT-10 sau MP4-1, pe grafic (01_buy_doji.md, 06_hammer_mbt10.md).
• Stop-loss-ul — un filtru nu are un preț care să-l invalideze.
• Take-profit, tranșe, trailing — se stabilesc pe setup-ul de intrare.
• Mărimea poziției — selecția nu riscă nimic; sizing-ul se calculează acolo unde se deschide poziția (A1_risc.md).
• Durata ținerii — vine din strategia de intrare, nu din filtru.

Gotchas

• Selecția nu e trigger. Scorul 11 sau trei stele nu spun când intri. Fără trigger, simbolul rămâne doar pe listă.
• Un scor anormal e de obicei eroare de date. Value-score 0 sau scor „dubios" = câmp lipsă. Dă refresh. Și ține minte: -1 nu e 0.
• Prețul poate bate fundamentalul. Un setup cu scor 12/14 a fost respins în material de un sell doji plus un reject pe pivotul quarterly. Scorul mare nu obligă la nimic.
• Cash flow pozitiv dar în scădere nu e „ok". E deteriorare — motiv explicit de a nu pune un simbol pe listă, chiar dacă profitul arată bine.
• Sub 100 % relative volume e un minus, nu un veto — aceeași regulă ca la pasul 6, nici mai tare, nici mai slabă.

Unde se contrazice materialul

1. Cadranul 4: „nu se cumpără pe orb" vs. contra-exemplul ACN. Regula spune să aștepți trecerea în cadranul 2 sau 1, ori un trigger long. Dar materialul dă și un caz de long valid în cadranul 4 (ACN, RS -1.8 apoi -0.9, tot sub MA), cu divergență bull clară și preț la un suport major. Practic: alternativa pe care o dă el la cadranul 4 nu e divergența, e un trigger — „aș aștepta îmbunătățire pe cadranul 4, să treacă în cadranul 2 sau în cadranul 1 [...] sau un MP4,1 long, sau poate MBT10 long" [sic]. Și la ACN divergența vine împreună cu prețul la suport și un doji pe suport, adică tot un setup cu trigger. Regula de lucru: în cadranul 4 intri doar după trecerea în 2/1 sau pe un trigger long.
2. Cadranul 3. Definit de două ori ca înrăutățire, o dată, verbal, ca „îmbunătățire". Scăpare; e înrăutățire.
3. „Trinity" are trei sensuri în material: alinierea în cadranul 1 (aici), trei divergențe simultane (la MDSRT, 07_mdsrt.md), și o numărătoare de 5 stele într-o sesiune de întrebări. În capitolul ăsta înseamnă exclusiv primul.
4. Pragul de scor sub care ai exclude un simbol nu e dat. „Peste 7-8" e ce îl interesează, dar la 4/14 și 6/14 analiza continuă. Rămâne nespus; nu completez.
5. RVOL sub prag: intră sau nu pe trigger? Materialul arată că analiza continuă, dar nu spune dacă a deschis efectiv o poziție sub prag.
6. Formula indicatorului Power nu e dată. Știi ce măsoară și cum se citește cadranul; cum se calculează histograma, nu.
7. Cât de des se resortează sectoarele. „Săptămânal" apare doar în tabelul introductiv al sumarului, nu în lecție.

Transfer (judecata mea, nu a cursului)

Pe prop

Selecția nu deschide poziții, deci nu atinge limita zilnică de pierdere: poate rula ca prefiltru fără să contrazică nicio regulă de prop. Problema pe prop nu e riscul, sunt uneltele. ATM-score, relative strength, Power și scanerele sunt proprietare TradeStation, iar ATM-score cere cont premium. Pe un cont fără ele rămân F-score-ul (metodă publică, îl calculezi singur) plus relative strength și relative volume calculate de mână — cam jumătate din proces.

Unde ajută totuși selecția pe prop: limita zilnică se mănâncă cel mai repede când ai mai multe poziții corelate (același sector, aceeași poveste) care pică în aceeași zi. Filtrul, aplicat corect, reduce exact numărul ăsta. Completare proprie, cifre ipotetice: pe un cont de 50.000 $ cu limită zilnică de 4 % (2.000 $) și risc de 0,5 % pe trade (250 $), opt stopuri într-o zi te duc la limită; regula „cea mai proastă zi × 2 ≤ limita" înseamnă practic să nu ții mai mult de ~4 poziții corelate deschise.

Pe BVB

Merge degradat. Ce cere filtrul și ce există:

Pragul de volum nu se traduce și ăsta e punctul important: 500.000 de acțiuni la 0,5 RON înseamnă 250.000 RON pe zi — nimic; aceleași 500.000 la 27 RON înseamnă 13,5 milioane RON — mult. Pe BVB filtrezi după valoare. Completare proprie, de recalibrat: peste ~1-2 milioane RON pe zi pentru un nume din univers.

Universul propus (estimarea mea, de verificat la zi pe bvb.ro): TLV, SNP, H2O, BRD, SNG, SNN, EL, DIGI, BVB, TGN — primele patru sunt cele mai lichide; TGN intră doar dacă spread-ul rămâne sub ~0,5 %.

F-score-ul de mână, din situațiile financiare anuale IFRS de pe bvb.ro (anul curent față de anul anterior): completezi cele 9 criterii, fiecare DA = 1 punct — ROA pozitiv, cash flow operațional pozitiv, cash flow > profit net, ROA în creștere, datoria pe termen lung în scădere, current ratio în creștere, numărul de acțiuni nu crește, marja brută în creștere, rotația activelor în creștere. Benzile sunt cele din glosar. Dacă toate trei criteriile de profitabilitate sunt NU, e semn de value trap. Exemplu construit (nu e un scor real), pe scară BET: ROA 1,8 % DA, cash flow operațional 3,1 mld RON DA, cash flow > profit net NU, ROA în creștere DA, datorie pe termen lung în scădere NU, current ratio în creștere NU, acțiuni constante DA, marjă brută DA, rotația activelor DA → 6/9, solid.

Relative strength de mână, față de BET: iei 13 închideri săptămânale pentru simbol și pentru BET, calculezi raportul R = Preț / BET pentru fiecare săptămână, trasezi R și media lui mobilă pe 10 săptămâni, apoi citești cadranele prin analogie cu indicatorul ATM (peste/sub 0 devine „R în creștere/scădere", peste/sub MA rămâne peste/sub MA). Exemplu construit: TLV +5,84 % în 10 săptămâni față de BET +2,22 % → diferență de +3,62 puncte procentuale, deci RS pozitiv; cadranul 1 sau 2, după poziția raportului față de MA.

Pivoții în Excel, pentru filtrul de proximitate de la pasul 4: PP = (H + L + C) / 3, R1 = 2·PP − L, S1 = 2·PP − H, unde H, L și C sunt maximul, minimul și închiderea lunii trecute. Exemplu construit: lună cu H = 28,50, L = 26,00, C = 27,40 → PP = 27,30, R1 = 28,60, S1 = 26,10. Distanța până la S1 o exprimi în procente și o compari cu pragul de 3 %.

Ce se rupe (estimările mele): spread-ul de 0,5-1 % pe numele din coada BET mănâncă un sfert până la jumătate dintr-o țintă 1:1; pe volume mici un singur ordin mare mută wick-ul și lovește stopuri calculate pe structură americană; un anunț poate deschide direct dincolo de stop; iar RS-ul față de BET e parțial circular, pentru că BET e dominat de câteva nume mari de bănci, energie și utilități — un simbol mare se compară parțial cu el însuși.

Cât supraviețuiește: ~30-35 % din proces. Rămâne scheletul fundamental (F-score), proximitatea față de suport/pivot și relative strength calculat manual, pe 8-10 nume lichide. Cad scanerul automat, ATM-score/value-score, Power/Trinity, jumătatea de short și relative volume pe nume subțiri.

Ce trebuie să exersezi

1. Rulează fluxul pe un singur ecran de scanner din material: ia lista de 16 rezultate Sell Doji + Bear Reversal și notează, pentru fiecare, câte din filtrele 1-6 ar trece. Scop: 16 rânduri completate, nu impresia că „am înțeles fluxul".
2. Calculează F-score pe 5 companii BET (TLV, SNP, H2O, BRD, SNG) din rapoartele de pe bvb.ro. Notează care din cele 9 criterii a picat — exersezi criteriul, nu scorul.
3. Construiește RS manual față de BET pe 8 simboluri, pe ultimele 40 de săptămâni, și marchează cadranul curent. Verifică dacă se grupează pe sectoare.
4. Marchează retroactiv 20 de zile de grafic și numără câte simboluri ar fi trecut filtrul, fără să tranzacționezi. Apoi numără câte ar fi trecut și trigger-ul: diferența dintre ele e valoarea filtrului.
5. Ține un jurnal cu 5 coloane: simbol, sector, scor, cadran RS, motiv de respingere. După 30 de rânduri, citește coloana „motiv" — acolo se vede dacă filtrezi sau doar colecționezi nume.

Legături: 01_buy_doji.md (trigger-ul pentru lista pe care o produce selecția), 02_mp2.md (unde intri, după ce selecția a spus pe ce), 07_mdsrt.md (celălalt sens al lui „trinity"), A1_risc.md (mărimea poziției, care nu aparține selecției).

Checklist de tipărit

• [ ] (1) Univers ales; close peste 30-40 $ și volum mediu zilnic ≥ 500.000 de acțiuni, ideal peste 1 milion.
• [ ] (2) Scor citit: peste 7-8 intră în analiză, 12-13 e prioritar. Sub 7 nu e excludere — scorul departajează. Fără companii pe pierdere cu cash flow negativ sau venituri în scădere. Scor -1 sau value 0: refresh, nu concluzie.
• [ ] (3) Am numărat semnalele pe sector și am păstrat sectorul dominant.
• [ ] (4) Închiderea e la cel mult 3 % de un suport sau pivot (4 % e cam departe), după o scădere.
• [ ] (5) Relative strength în cadranul 1-2 pentru long (3-4 pentru short). Cadranul 4 nu se cumpără pe orb: aștept trecerea în 2/1 sau un trigger long.
• [ ] (6) Relative volume citit (candela / media ultimelor 10). Peste 100 % e confirmare; sub 100 % e un minus, nu un veto — îl notez și merg mai departe.
• [ ] Dacă au rămas prea mulți: sortez după 3 stele (RS + Power + volum în cadranul 1). „Volum" = indicatorul de acumulare (propriu / OBV), nu RVOL-ul de la pasul 6.
• [ ] Între doi candidați: trend, apoi volum, apoi fundamental.
• [ ] Am notat simbolul pe listă fără să intru. Trigger-ul se caută separat, pe grafic.