Sesiune scurtă ca substanță (mult timp pe organizare și Trading Room), dar cu două lucruri care nu apar nicăieri altundeva: statisticile reale de performanță pe MP² și divergența ascunsă, măsurată pe pantă, nu pe maxime și minime.
A rulat live statisticile și a fost el însuși surprins de rezultat.
Condițiile testului, care contează la fel de mult ca cifra: MP²-1, long și short, doar crossing (parametrul ±2 din scaner), doar primul semnal — fără buy the dip, fără sell the rip.
| Perioadă | Tranzacții | Win rate | Câștig mediu |
|---|---|---|---|
| 2025 (an complet) | 29 | 61.9% | ~8% |
| 2026 (până la 28.04) | 10 (8 plus / 2 minus) | 80% | ~3.3% |
Ce a subliniat el, și e important să nu citești greșit cifrele:
Alte două cifre de context pe care le-a dat:
Ce înseamnă practic: cifrele de 61-80% sunt pe varianta mecanică pură. Sunt reproductibile fără judecată. Cele de 50% și 26% includ selecție umană — mai bune, dar nu le poți copia dintr-un scaner.
Conceptul nou din sesiune, și cel mai util. E diferit de divergența clasică.
Divergența clasică: prețul face un minim mai jos, indicatorul face un minim mai sus. Compari nivelurile.
Divergența ascunsă: ambele coboară — dar cu pante diferite. Compari unghiurile.
Diagrama e desenată la unghiurile reale citite de el în TradeStation: -18.37° pentru preț, -5.37° pentru indicator, pe aceeași distanță orizontală.
Cum o măsori concret — metoda lui, pas cu pas:
De ce contează (completarea mea): o divergență clasică cere ca indicatorul să facă efectiv un minim mai sus — o condiție rară. Divergența ascunsă apare mult mai des, pentru că e suficient ca ritmul vânzării să încetinească, nu să se inverseze. Îți dă semnalul mai devreme, cu prețul unei interpretări mai subiective. De-aia el o măsoară numeric, nu "din ochi".
Punctul pe care l-a demonstrat live, pe Nebius (NBIS), și care justifică indicatorul de volum din curs.
Formularea lui: "dacă nu ai indicatorul ăsta, poți folosi On Balance Volume. Dar în foarte multe situații, OBV nu îți arată divergența."
Pe Nebius, OBV făcea breakout abia după ce prețul confirmase deja — adică susținea prețul, nu îl anticipa. Indicatorul din curs arăta acumularea "mult înaintea lui".
Secvența completă pe care a citit-o, în ordine, și e un model de proces:
Observația lui care leagă totul: "povestea începe pe o oră înainte să se vadă pe daily."
Termeni pe care îi vei vedea pe orice calendar de rezultate financiare:
| Abreviere | Înseamnă | Când, ora României |
|---|---|---|
| BMO | Before Market Open | ~ora 13:00, cu câteva ore înainte de deschiderea de la 16:30 |
| AMC | After Market Close | ~ora 23:00, după închiderea sesiunii |
Regula: companiile nu au voie să publice rezultate în timpul sesiunii normale. Doar înainte sau după.
Legătura cu lecția despre Black Swan (25.08.2026): e exact același mecanism — prețul sare pentru că nu există nimeni între cele două niveluri, nu pentru că vestea ar fi de atâtea procente.
Cifra care explică de ce contează earnings-urile magnificilor: cei șapte magnifici reprezintă ~30% din capitalizarea S&P 500. Rezultatele lor mișcă indicele direct, nu prin sentiment.
Avertismentul pe care l-a repetat, și e contraintuitiv:
Indiferent de cum raportează, tot poate să pică. Și dacă ies exact rezultatele conform așteptărilor, tot poate să pică.
Motivul: un fond mare care vrea să cumpere mai jos vinde în raport. E dump before the pump — același mecanism detaliat în sesiunea 28.07.2026, aplicat la earnings în loc de la un double bottom.
Poziția pe care o luase el în ziua aceea: SPXS — ETF invers pe S&P, cu levier 3x. Dacă S&P cade, SPXS urcă de trei ori mai repede.
Dar partea utilă nu e poziția, e semnalul pe care l-a folosit ca să o ia:
Se pompează volum pe ETF-urile inverse.
Adică: pe graficul de 60 de minute al unui ETF invers, volumul crește neobișnuit — și la fel pe lanțul de opțiuni, inclusiv la nivel monthly. Cineva cumpără protecție sau pariază pe cădere, în volum.
Cum îl folosești, practic: ETF-urile inverse (SPXS pentru S&P, și echivalentele) sunt un instrument de citire a poziționării, nu doar de tranzacționare. Un volum anormal acolo îți spune că participanți mari se poziționează pentru o corecție — cu zile înainte ca ea să apară pe grafic.
E aceeași idee ca la Commitment of Traders din sesiunea 25.08.2026: te uiți la cine se poziționează, nu doar la preț.
Verifică-ți indicatorii după un update. În sesiune a ieșit la iveală că un update de cod ștersese o verificare, iar indicatorul rata semnale. A fost prins de un cursant care a comparat cu metoda clasică, manual, și raportat. Reparat în două ore.
Concluzia utilă: dacă folosești un indicator care face detecția în locul tău, merită să verifici din când în când, manual, că prinde ce ar trebui. Un indicator stricat nu dă eroare — pur și simplu tace.
TradeStation — recuperarea unui workspace pierdut: File >
Recent Workspaces. Apar toate, cu folderul de unde au fost încărcate.
Atenție: dacă muți fișierele din folderul unde le-ai descărcat, shortcut-ul
se rupe și workspace-ul nu mai pornește.
Calendarul de earnings pe care îl folosește: pagina Earnings Whispers (pe Facebook), care postează programul în sezonul de raportări, cu BMO/AMC marcat.
Aproximativ jumătate din sesiune: discuția despre prețul programului și discount-uri, problemele cu camera Zoom și waiting room-ul, setările de microfon și OBS după o reinstalare de Windows, o digresiune despre dacă Facebook „citește gândurile", urări de zi de naștere, statusul conturilor de funding ale participanților.
Cifrele (29 tranzacții / 61.93% / ~8% pentru 2025, 10 tranzacții / 8 plus / 2 minus / 3.27% pentru 2026, 26% cu tot, 50% pe recomandări, ~30% pondere a magnificilor, unghiurile -18.37° / -5.37°) sunt ale lui, citite live.