După ce în trei linguri anterioare am văzut în Camp Statement-ul sau contul de profi și pierdele și am observat că virgulă Coca-Cola generează profit,
următoarea întrebare este, ok, văd companie este profitabilă dar este și solidă financiar și acum ne vom uita la următoarea situație financiară,
dacă contul de profi și pierdele sau în Camp Statement-ul era un film, adică ce s-a întâmplat pe parcursul anului, balance sheet este opoz,
o fotografie făcută la final de an sau poate final de trimestru, noi o să analizăm finalul de an și această imagine îmi răspunde la trei întrebări,
ce active deține compania sau assets în limba engleză, ce datorează sau liabilities și cu ce rămân proprietarii afacerii sau echitii și pentru că suntem pe Coca-Cola hai să ne uităm la total assets,
primul lucru la care mă uit, văd cifra asta, 104,816, adică aproape 105 miliarde de dolari, asta reprezintă tot ce controlează Coca-Cola, imaginează-ți că intri în casa Coca-Cola,
ce găsești, bani în conturi, stockuri, adică marfă, bani de încasat, pabrici, utilaje, branduri, investiții, totul la un loc reprezintă suma de 104,8 miliarde de dolari.
Și o întrebare aici ar fi business-ul are substanță sau există doar pe hârtie, iar în cazul Coca-Cola, vedem cu ochii noștri că este un business global cu active serioase.
Și acum o să deschid categoria asta de total assets și o să văd aici curant assets, care înseamnă 31 de miliarde, asta reprezintă activele care pot deveni cash relativ repede.
În zona asta de cash, ce găsim aici? Cash and cash equivalents, adică categoria asta de aici și o să deschid următoarea pentru că aici este și cu investițiile pe termen scurt și pe noi ne interesează cash and cash equivalents, adică 10,270 miliarde.
Asta înseamnă banii pe care Coca-Cola i-are acum în conturi și ca investitor împun următoare întrebare dacă mâine vine o provocare, are cu ce s-o acopere?
În cazul Coca-Cola răspunsul este da pentru că are 10,3 miliard de cash și este o poziție puternică.
Ce mai intră în curant assets? Receivables, adică bani pe care clienții încă trebuie să-i plătească.
Și în cazul ăsta, dacă ar fi să dăm un exemplu, vorbim despre retaileri sau distribuitori care au primit Marfa și încă nu au achitat facturile, probabil că sunt cu plata la termen, apoi avem inventory, adică stockuri, doze, sticle, concentrate, zahăr, ambalaje.
Aici văd informația că virgula Coca-Cola are liquiditate și flexibilitate. Non-current assets, o să închid aici și am total non-current assets, care sunt 73,7 miliarde.
Aici intră activele pe termen lung. Și câteva exemple ar fi, cum vezi, netpupuiul ăsta, care înseamnă net property plant and equipment, adică fabrici, echipamente, linii de producție, depozite, utilaje, clădiri.
Apoi avem brand assets intangibles, adică Coca-Cola, brandurile Coca-Cola. Avem Coca-Cola, Fanta, Sprite, alte branduri și avem și Goodwill and other intangible assets.
De fapt, asta este zona în care văd informația că virgula Coca-Cola nu are doar cash, are infrastructură globală și active strategice. Ce este Goodwill-ul?
Și o să-ți dau câteva exemple. În 2018 Coca-Cola a cumpărat costa coffee pentru aproximativ 5,1 miliarde de dolari, dar costa nu înseamnă doar cafenele, expresoare, mobilier.
Coca-Cola a plătit pentru brand, clienți, poziție globală, rețeaua costa, potențial de creștere și toată parte asta intangibil a mers în zona de Goodwill.
Da, unde vezi această secțiune? Goodwill. Și atunci, în zona asta de Goodwill ce putem să spunem? Că nu a cumpărat doar niște cafenele, a cumpărat brand, clienți, poziție în piață și potențial business.
Apoi, Body Armor. A cumpărat și Body Armor brand-ul de băuturi sportive. Aici Goodwill-ul apare pentru brand awareness, distribuție, poziționare, premiu în bază de clienți.
A mai cumpărat Honest Tea, Vitamin Water și alte brand-uri. Coca-Cola a crescut elor prin achiziții de brand-uri și de fiecare dată, dacă plătește peste valoarea contabilă activilor, diferența apare în acest Goodwill.
Se vede în citația contabilă în Goodwill. Și acum, dacă ne uităm la Coca-Cola, Goodwill-ul mare nu este automat rău. De ce? Pentru că modelul lor de business se bazează mult pe brand, distribuție, marketing, poziție globală în piață.
Adică active intangibile. Ce ar trebui să verific în zona asta că investitor, dacă Goodwill-ul exploedează prea mult și dacă achizițiile chiar produc profit ulterior.
Pentru că uneori companiile și sunt cazuri în care plătesc prea mult pentru achiziți. La Coca-Cola Goodwill-ul vine în mare parte din achiziția unor brand-uri și business-uri cumpărate peste valoarea lor contabilă.
Practic, Coca-Cola nu cumpără doar active. Cumpără brand, clienți, distribuție și poziție în piață. Acum, o să închid zona de assets și o să merg pe Total Liabilities și o să dau un refresh pentru că văd că nu s-au încărcat Whittle.
Trebuie să apară săgeat asta aici. Total Liabilities. Asta înseamnă datorii totale. Ce datorează Coca-Cola? Și vedem că Total Liabilities sunt 70,5 miliarde de dolari.
Asta reprezintă tot ce datorează compania către bunci de ținătorului de bonduri emise de Coca-Cola. Pentru că știți că există și bonduri corporatiste sau private, nu doar bonduri de stat.
Apoi, ce datorează către furnizori? Taxe, leasing, alte obligații. Însă nu mă opresc aici. Vreau să înțeleg datoria financiară reală. Și atunci mă duc și deschid Total Liabilities și văd Current Liabilities.
Care acest Current Liabilities reprezintă datorii care trebuie achitate pe termen scurt. Și vorbim de 21,3 miliarde, aproape. 21 de miliarde. Rotund.
Aici îmi dă obligațiile pentru următoarele 12,1, așa cum spuneam pe termen scurt. Furnizori, taxe, salarii, datori scadente. Și aici e bine să-ți spui întrebarea dacă mâine trebuie să plătească toate facturile astea, are capacitatea să o facă?
Și aici caut două linii importante. Current Debt and Capital Lease Obligation, adică linia de aici, care este 3,373 miliarde.
Asta este datoria care bate la ușe, care vine curând. Și avem și în zona de Total Non-Current Liabilities, Long Term Debt, care este datoria pe termen lung și care este 42,192 miliarde.
Acum ce fac? Adun datoriile pe termen scurt cu cele pe termen lung, adică 3,373 cu 42,19 de aici și obțin Total Debtul, care este 45,492. Și îl observ aici pe acest rând.
Asta este leverage-ul real al companiei sau leviierul financiar, mai potrivit ar fi să-i spunem grad de îndatorare. În explicații voi folosi, o să vezi în cele ce urmează, termenul de leverage.
Adică cât am promutat Coca-Cola de la bănci și investitori. Leverage-ul înseamnă, de fapt, cât de mult folosește compania datoria pentru a-și finanța business, sau foarte simplu, cât de împromutat este business.
Și hai să-ți dau un exemplu ca să fie mai ușor de înțeles să-ți dau o metaforă, o comparație. Imaginează-ți două persoane. Persoana A are casă plătită cash, adică nu a folosit credit.
Persoana B are casă, 3 credit, leasing, carduri. A doua persoan are leverage mai mare, pentru că funcționează mai mult pe bani împromutați. La companie la fel.
Când spunem Coca-Cola are 45 miliarde total debt sau datorie total, asta înseamnă Coca-Cola folosește bani împromutați de la bănci, investitori, obligațiuni corporatiste, asta ca să ruleze business-ul.
De ce folosesc companiile leverage, poate te întrebi? Pentru o expansiune, pentru achiziții, pentru operațiunile de buybacks, fabrici, distribuție și uneor optimizare fiscală.
Acum poate spui întrebarea dacă e rău sau bine. Nu este automat de rău. Problema apare când datoria crește și business-ul nu mai produce suficient cash.
Și acum venim momentul să aflăm care este datoria netă. Și atunci au total debt-ul, datoria totală 45,492 din care scad cash-ul.
Ți-au ți-aminte că era cash-ul, la total asset aici 10,270 și obțin 35,222 miliarde. Asta înseamnă că dacă Coca-Cola și ar folosi tot cash-ul mâine, ar mai rămâne cu 35 de miliarde datorii.
Și aici începe analiza reală. Oare mă speri această datorie? Nu încă. Pentru că eu știu deja din contul de profișii pierde din Camp Statement și cash-flow despre care urmează să vorbim,
că virgulă Coca-Cola produce un venim net de 13,7 miliarde și are un operating cash-flow de 7,4 miliarde. Vezi că sunt pe cash-flow acum.
Acum o să vorbim în materialul următor despre situația financiară numită cash-flow. Asta îmi spune, da, Coca-Cola are leverage, dar are și un motor puternic care produce cash.
Aceasta este diferența între o datorie care e scăpată de control și un leverage sănătos. Și acum, mergem mai departe. O să închid categorile astea și mergem către zona de equities,
care răsună la întrebarea ce rămâne proprietarilor. Și o să deschid de aici total equities și o să vezi că am stockholders' equity, ce rămâne acționarilor după ce scădem datorile din active.
Și, formula este în felul următor. Din active, din total active, scad liabilities, adică datoriile și mai scad și minority interest. Acest minority interest care îl vezi aici și obțin 32169.
Da? De suma de aici 32169. Asta e valoarea contabilă a biznisului pentru proprietarii. Și acum, poate te întreb ce este total equity gross minority interest.
Adică partea altor investitori din subsidiarile controlate de Coca-Cola. Și o să-ți dau un exemplu. Imaginează-ți că Coca-Cola deține 80% dintr-o companie din Brazilia, iar altcineva deține 20%.
Acei 20% nu apățin acționarilor Coca-Cola, dar contabil apar în net minority. Dar contabil apar în minority interest. Adică ce vezi tu aici este partea pe care tocmai ți-am explicat-o.
Și dacă ar fi să concluzionăm în zona asta și dacă ar fi să concluzionăm, activele totale sunt 104,8 miliarde, activele lichide 31 miliarde, cheșe-n-cheșe equivalent 10,3 și datoria totală este 45492. Am văzut-o aici jos.
Iar datoria netă este 35222, știi cam că am calculat-o mai devreme. Și atunci acționarii rămân cu 32169. Este business global Coca-Cola, așa cum știi, cu infrastructură puternică, brand dominant și capacitate mare de generare cheșe.
Așa că afacerea Coca-Cola produce suficient cheșe pentru a susține leverage-ul. Și ca să concluzionăm cu zona asta de balance sheet sau de bilanț, când mă uit în bilanț văd 5 lucruri.
Activele, adică ce deține? Cheșu poate face față datorilor pe termen scurt în special și bineînțeles și datorieri pe termen lung, dar mă interesează dacă pot să facă față datorilor pe termen scurt.
Mă uit la zona de datoria, adică cât leverage financiar folosește, ce datorie reală are și acela este net debt-ul, care l-am calculat mai devreme și equity, ce rămâne proprietarilor. Iar în cazul Coca-Cola, observ că nu e o companie fără datorie, este o companie care știe să folosească datoria fără să-și pună business-ul pericol. Și cam asta este esența balance sheet-ului sau bilanțului. Ne vedem în următorul modul.
