Salutare, dragilor! Astăzi este despre pozisul în sizing și money management.
În opinia mea, este unul din incredientele cele mai importante în tranzacționare,
fiindcă știți că tranzacționarea este despre probabilități, mai degrabă decât despre certitudini,
fiindcă faptul că te afli în acest punct și ești în mentoratul avansat de tranzacționare
înseamnă că știi și la nivel de credință s-a implementat faptul că tranzacționarea nu este ceva sigur
și este vorba despre niște probabilități, mai degrabă despre certitudini.
Și mi-aș dori să încep cu o metaforă care să ilustreze ce înseamnă money management și pozision sizing.
Posibil să folosesc chiar două metafore sau poate mai multe,
dar prima metaforă pe care își utilizau aici este în felul următor.
Știi că tranzacții pe pierdere vor exista. Tăi convins de lucrul ăsta, ai avut și tu, vei avea în continuare.
Nu o să scam niciodată de tranzacții pe minus.
Important este ca tranzacțiile pe minus să fie mai puține decât tranzacțiile pe plus
sau mai mult de atât atunci când ai tranzacții pe minus,
soblosurile pe care le iei să fie mult mai mici în comparație cu targetul de profit pe care îl atingi în restul de tranzacții.
Și să știi că este în regulă să pierzi scămașia de pe tine sau tricoul de pe tine, însă nu-ți pierde pantalonii,
fiindcă acolo se află portofelul tău și în portofelul tău sunt banii pe care tu îți ia luși pentru tranzacționare.
Și am folosit această metaforă, fiindcă când spuneam că este în regulă să-ți pierzi tricoul sau scămașa,
tricoul sau scămașa reprezintă stop-loss-ul pe care îți reasumi în tranzacție
și acel stop-loss o să vedeți în cele ce urmează că recomand să fie, cred că deja știa asta din partea de Basic,
maxim 2% din totalul contului tău, maxim 2%.
Vreau să-i explic un detaliu, o să luăm și o tranzacție, să explic cum se calculează acest 2%,
veți primi și un Excel care o să vă ajută automat să se calculeze acest 2% și tot ce înseamnă lega de money management și position sizing.
Și o altă metaforă pe care își utilizau aici este, pentru o clipă vreau să-ți imaginesc că ești un pilot de avion și că zbori,
ești în cursă, ești un pilot de avion de pasageri și că se întâmplă ca în acel moment condițiile atmosferice
să nu fie favorabile și posibil să se anunță o furtună și ești nevoit să aterizezi de urgență
sau poate unul din motoare nu funcționează cum trebuie și ești nevoit să aterizezi de urgență.
Pentru că ai suficient de multă experiență, reușești să aterizezi de urgență chiar dacă trenul de aterizare se rupe,
avionul suferă niște downe destul de costisitoare, însă tu scapi cu viață, pasagerii tăi scapă cu viață
și e posibil să ai niște o mână ruptă, poate un picior rupt, poate ai nevoie de ceva în grijiri medicale,
câteva zile de stat în spital, dar ai scapa cu viață.
Acea aterizare de urgență reprezentă stoblosul tău.
În situația în care n-ai fi aterizat de urgență sau n-ai fi reușit să aterizezi de urgență, posibil să-ți fi pierdut viața.
Și atunci când îți pierzi viața, metafora reprezintă aptul că ți-ai pierdut toți banii din cont
și știi că din perspect psicologică, în momentul când ți-ai pierdut banii din cont,
este foarte greu să mai tranzacționezi, fiindcă ai impresia că nu ești în stare din nimeni,
nimeni nu ți iese, știm cu toții că a întrecut pe acel drum și că din perspectiuă psicologică
este foarte greu să accepti pierderi.
Fiindcă, ca și bărbat, atunci când pierzi bani, este echivalentul ca și când nu mai ești potent
din perspectiuă psicologică, că există un astfel de echivalent.
Și vreau să ții cont de aceste două metafore în toată cariera ta de tranzacționare.
Nu uita că nu ai voie să-ți pierzi pantalonii de pe tine și că întotdeauna e bine să ai un plan B
pentru a aterizare de urgență forțat, ca să nu-ți pierzi toți banii din cont.
Și dacă mă întorc la acest 2% dacă luăm exemplu unui cont de 1000 de euro,
asta înseamnă că într-o tranzacție, să spunem, că am sold-ul intact de 1000 de euro,
dacă intru în prima tranzacție, stop loss-ul meu nu trebuie să fie mai mare de 20 de euro.
Și o să facem un fel următor.
O să iau, pentru că tot am intrat pe scanner, o să iau AMC-ul, fiindcă majoritatea dintre voi îl cunoaște,
AMC-ul este o companie care se ocupă de cinematografe în Stati Unite
și pe Daily a dat un semnal de buy doji, vedeți doji și inclusiv la Pivot Point monthly.
O să intru foarte mult în detalii vis-a-vis de set-up,
pe noi ne interesează partea de money management și cum o setăm.
Bun, și în situația asta o să deschid, o să fac mare chart-ul daily,
ca să vedeți acest set-up, dacă vă ajungeți să amintă, inclusiv în partea de basic,
am predat acest concept, trigger-ul ăsta, care înseamnă breakout din doji
și acest concept înseamnă că după ce am un doji, în maxim patru candele,
inclusiv cu doji numărat, să am un breakout deasupra haiului doji.
Asta înseamnă la ce strigă.
Bun, în general pe breakout din doji, există și long și short,
noi suntem în exemplul ăsta cu long,
în general în momentul în care îți face breakout, îmi asum un stop loss,
o să vedeți lăuul dojii, iar target-ul de profit este egal cu stop loss,
adică 1 la 1, minim 1 la 1 în situația asta.
Trebuie să avem mai mult pentru că dacă ne uităm, avem un resistance aici previzionați
și până aici, cu siguranță, este 2 la 1 sau poate 3 la 1, dacă măsurăm.
Dar hai să presupunem că mergem pe 1 la 1.
Și în situația asta o să deschidă, o să ne uităm și pe TrayStation, o să vă arăș pe Capital.
Trebuie să avem în vedere că avem aici un 10-47 la buy și un 10-49 la short.
Asta înseamnă că dacă eu intru în tranzacție, voi intra la Asc la prețul de 10-49 și voi ieși la bid.
Adică simplul fapt că intru în tranzacție la 10-49 și închid tranzacției mele de la 10-47,
voi fi pe pierdere prin diferența între Asc și bid.
Bun, acum, prețul de intrare, să presupunem că intrăm în tranzacție, este 10-49.
Hai să punem aici, să facem și calcule.
Deci, preț intrare, o să-l punem așa, este 10,49 care este Asc-ul.
O să-l dă un bară puțin TrayStation-ul, care este egal cu Asc.
sau prețul de cerre, prețul mai mare.
Și știți că există și bid-ul, care în situația noastră este, o să mă întorc pe TrayStation.
Dacă mă mai lasă să mă întorc pe TrayStation, nu vrea să mă lasă să mă întorc pe TrayStation.
Hai să vedem, mă uit pe ecranul din stânga, să văd AMC și o să deschid aici,
o să-și revină TrayStation-ul, știți că mai face figuri.
Este 10,47.
Să vedem dacă între timp și-a revenit, da, uitați.
10,47, este 10,47.
Iar Asc-ul este 10,49.
Și spuneam mai devreme că dacă intru în tranzacție la 10,49 și ies email-a din tranzacție la 10,47,
se pierde numai între Asc și bid.
Asc minus bid înseamnă spread, care este egal cu Asc plus bid.
În general, dacă intru și știți că noi când intrăm în piață, intrăm cu market order,
o să intri la prețul mai mare la Asc.
Perfect.
Acum, în situația asta, dacă ne uităm, stop loss-ul,
mergem pe asumția asta că mergem cu stop loss-ul la LOW-ul dojii, care este 9,62.
9,62 aici la LOW-ul dojii.
Iar aici cât avem? 9,81.
Deci LOW-ul dojii este 9,62.
Hai să mergem cu 9,62.
Deci SLE, preț, să spunem așa, preț, SLE este egal cu 9,62,
din care scădea diferența asta pentru că între 10,49 și 10,47 este un 0,02.
Și asta înseamnă, de fapt, preț SLE – 0,02 înseamnă 9,60.
Bun. Și acum, dacă eu știu că prețul de intrare este 10,49, prețul de stop loss este 9,60,
asta înseamnă că diferența între 10,49 și 9,60, diferența asta, reprezită stop loss-ul meu,
sau distanța, adică 10,49 minus 9,60 este egal cu, hai să facem și să luăm și un calculator,
10,49 minus 9,60, avem 0,89.
10,89 reprezintă stop loss-ul meu.
Acum dacă ne întoarcem la faptul că eu într-o tranzacție nu am voie să pierd mai mult de 20 de dolari,
pentru că 2% din totalul contul meu de 1.000 în exemplul ăsta reprezintă 20 de dolar sau 20 de euro,
hai să mergem pe euro, înseamnă că eu nu ar trebui să pierd mai mult de 20 de euro.
Întrebarea se pune în felul următor, cu câte acțiuni intru în tranzacție ca eu să nu pierd mai mult de 0,89?
Și la ce 0,89? Aș pune și 0,02, respectiv la și adunat cu 0,02, pentru că e diferența între a și bit și mi-ar da un 0,91.
Deci cam asta este distanța.
Și pentru că eu știu să nu pierd mai mult de 20 de euro în tranzacția respectivă, o voi face în felul următor.
S-a aglomerat ecranul, o să scriu aici, și voi face așa, 20 impărțit la 0,91, o să obțin numărul de acțiuni cu care intru în tranzacție.
Și atunci va fi 20 impărțit la 0,91 și asta înseamnă că voi putea intra în tranzacție cu aproximativ 22 de acțiuni.
Deci așa se calculează.
Acum vreau să-ți mai arăt ceva interesant.
O să mai deschid un paint, că asta îl lăsăm în bară și în situația în care la ideea face un stop loss de 2%, asta înseamnă la un cont de 1000 de euro, să spunem.
Dacă mergem pe calculul ăsta de 1000 de euro cont și nu pierd mai mult de 2%, adică 20 de euro, asta înseamnă că eu să dau faliment cu contul ăsta să-l închid.
Câte tranzacții pe pierde consecutive ar trebui să am eu? E foarte simplu.
Ia o mie și îl împart la 20 și o să obțin 50 de tranzacții.
Acum te întreb pe tine care este probabilitatea ca tu să pierzi sau să ai 50 de tranzacții pe pierdere la rând.
Și dacă dai comonedă, din perspectiva asta probabilitatea este probabil 1 la 1000 să se întâmple lucrul ăsta, să ai 50 de tranzacții pe pierdere la rând.
Acum ajută și mai bine la tine informația de ce este important acest 2%.
O să luăm și un calcul concret în Excel-ul pe care vi-l ofer să vă ajută să faceți calculele, dar țineți cont de acest 2%.
O să luăm Excel-ul acum și să lucrăm pe Excel și Excel-ul arată ceva de genul ăsta.
O să facem un fel următor. Marginea de siguranță, să vă explic un pic ce câmpuri aveți aici.
Marginea de siguranță înseamnă cât la 100 pot să-mi aloag din contul ăsta în situația în care dau faliment măcar să nu rămân pe 0.
Și atunci am pus 20%. În realitate dacă pui 20% la un cont de 1000 înseamnă că vei tranzacționa cu un cont de 800.
Acum dacă punem 0 aici, să vedem că aici se recalculează la 1000 acest cont.
Dacă mergem mai departe o să vedem că dacă luăm exemplu cu AMC-ul care l-am făcut mai devreme și spunem așa.
Hai să facă ăsta mai mic ca să văd ce prez de intrare aveam aici.
Înainte de a pune prețul de intrare, vedeți că puteți să puneți și sold în poziții deschise.
Adică dacă aveți și alte poziții deschise, ce sold aveți pe poziții deschise puteți să treceți aici și va ține cont.
Am pus riscul acceptat 2, adică 2%, și momentan am pus levier 1, adică nu e deloc levier, adică este 1 la 1.
Știți că pe acțiuni în general se poate merge până la leverage 5 pe capital și pe indici,
adică SPI sau US 500, US 100 la și US 30 se poate merge până la 20 leverage,
în schimb pe US 2000 care este RASL se poate merge până la maxim 10.
Vă explicați aia ar fi pentru că știți că RASL-ul este mult mai volatil și de asta explicația este de ce pe RASL nu se accepte levier mai mult de 10 pe capital.
Ok, o să considerăm un levier 1 și o să punem, ce preț aveam la ASK, hai să vedem.
ASK-ul era 10.49, să punem 10.49, 10.49 și bid-ul 10.47, e și pus 10.47.
Prețul de intrare 10.49, preț de risc, hai să vedem unde era prețul de risc.
9.60, hai să punem 9.60, 9.60, ok, și prețul de profit o să punem, o să-l calculăm la preț de profit.
Preț profit este prețul de intrare, adică 10.49, la care adaug distanța asta de 0.91 plus 0.91 de care vorbeam mai devreme și o să obținem, ia să vedem.
Dacă am un calculator o să obținem așa 10.49 plus 0.91, obținem 11.4 și o să punem în Excel 11.4.
Trebuie să vedem că ris reward-ul este 1 la 1, spread-ul este 0.19, ne calculează automat și spread-ul și dacă mergem fără margine de siguranță, asta înseamnă că noi putem să cumpărăm 22 de acțiuni.
Vă aduceți aminte cât ce am calculat aici, uitați, 22 de acțiuni aproximativ.
Eu vă recomand să mergeți chiar cu mai puțin 21, aici vă arată câte acțiuni, 21.98, e greu să intri cu 21.98 de acțiuni și v-aș recomanda să rotunjiți în minus, adică să intrați cu 21 de acțiuni.
Și suma în tranzacție este efectiv câțiva dintre-un tranzacție aproximativ 230 de euro sau de dolar, depinde ce consideri.
Cam așa vă arată Excel, în momentul în care raportul profit-risk este 1 sau mai mic decât 1, aici se colorează cu roșu.
Dacă am pune aici o altă sumă, de exemplu, dacă am pune 12 și Ris Reward este mai bun, vedeți că se face verde.
Atenționează vizavi de Ris Reward, ce se întâmplă cu Ris Reward.
Perfect!
Deci cam la asta vă ajută Excel-ul respectiv și, în realitate, cum puteți calcula Ris Reward-uri.
Acum, dacă ne jucăm puțin și punem margine de siguranță, și eu vă încurajez să puneți 20% margine de siguranță,
adică să mai rămânți cu niște bani în cont, să spunem că, prin absurd, dați faliment cu contul ăsta, veți pierde toți 800 și veți mai rămâne cu 200 în cont.
Șanțele-s foarte mici să se întâmplă asta dacă respectați money management-ul și trigger-le și stop loss-urile ca atare și set-up-urile care le învățați de la mine.
Șanțele-s foarte mici să ajungeți acolo, adică la fel, 1 la nu știu câte mii se poate întâmpla asta.
Nu este exclus că poți să ai un gap down peste noapte și atunci de asta este necesar să nu riși mai mult de 2% pentru că s-ar putea să ai tranzacții în care să pierzi mai mult de 2%,
poate pierzi 10% într-un gap down de genul ăsta, da? Asta nu poți să controlezi asta, dar dacă ți-i sub 2% fiecare tranzacție,
acele gap down-uri vor fi cât de dese vor fi, pentru că atunci când ai gap down sau gap up și tu ești în direcție opusă,
nu ai ce să faci. Cu orice stop loss ai avea în piață, dacă se deschide direct gap up, gap down, te va scoate la prețul de deschidere.
Și, cu siguranță, poate ați experimentat asta.
Eu am experimentat-o de-a lungul carierii mei de trader de mai multe ori, cel puțin la început,
și a fost bine că mi-am luat acele stop loss-uri pe gap up, gap down, pentru că pot să vorbesc din experiența apropie.
Am pățit-o cu Hertz, când s-a delistat de penise și s-a dus pe over the counter
și asta ce mi-a aduc aminte și au mai fost și alte acțiuni în biotecnologie în care s-a întâmplat, inclusiv alături de primul momentul de al meu, de al lui Jeff.
Am pățit împreună stop loss-uri de genul ăsta, urmărindu-l pe el ca mentor.
Și ce puteam să zic? Bă, ești praf? Sunt situații de genul ăsta în care pot să ieși stop loss-uri de genul ăsta.
Deci, cam la asta vă ajută Excel-ul. Aici vedeți și riscul în procent, riscul absolut, da?
Pentru că 16 euro sau 16 dolari, ce înseamnă asta? Exact 2% din 800 ăsta, pentru că avem marginea de siguranță aici.
Profit absolut, vedem aici număr de acțiuni pe tranzacție, sumă de intrare în tranzacție.
Dacă punem leverage 5 aici, maxim, o să vedeți că se modifică, deci numărul de acțiuni în tranzacție nu s-a modificat,
dar s-a modificat suma cu care intri în tranzacție. Dacă punem 1 înapoi, o să vedeți că în situația asta intream cu 184 de dolari în tranzacție sau 184 de euro.
Dacă folosim leverage-ul, numărul de acțiuni nu se schimbe, e normal, dar în schimb suma scade la 3,6, pentru că, de fapt, suma inițială se împărțea la 5 la leverage.
Așa vă ajută să calculați cu cât puteți să intrați în tranzacție.
Bun, deci în general partea asta de money management și position sizing așa se calculează ca să fie mai ușor să înțelegeți ce e cu acel 2%
și în momentul în care intri pe un leverage să spunem 20, lucrurile se schimbă, fiindcă dacă am avea leverage 20 aici modificat la leverage 20,
o să vedeți că, de fapt, o să intri cu 9 dolari în realitate și numărul de acțiuni rămâne neschimbat.
Asta înseamnă leverage, pentru că leverage-ul, ce înseamnă în realitate, înseamnă că tu intri cu o parte în tranzacție și restul până la 100% îl creditează platforma,
în cazul nostru capitală sau three-station, oricum pe three-station leverage-ul în timpul zilei este 2, în timpul nopții este 2, în timpul zilei este 4.
Și de asta prefer să utiliză capitalul pentru că îmi permite un leverage mai mare.
Vreau să mai țină spun de un lucru în momentul în care tranzacția o faceți pe three-station.
Să știți că aveți comisionul, deci pe three-station există comisionul de intra în tranzacte 5 dolari, comisionul de ieșire de tranzacte tot 5 dolari,
cumva indiferent de suma cu care intrați, nu e chiar indiferent pentru că ei au acolo o stipulată în comisionă, peste un anumit număr de acțiuni vi se calculează ceva în plus,
dar nu intră în detalii pentru că acolo vorbim de sume mari cu care să intre în tranzactie.
Pe de altă parte mai și diferența între ași bid, dar o să vedeți că pe three-station diferența între ași bid este extrem de mică în comparație cu capital.
Adică în momentul în care veți stăpini cu adevărat tranzacționarea, vă recomand pentru poziții mai mari să folosiți three-station-ul pentru că este mai ieftins tranzacțiunul pe three-station-ul.
Un singurul lucru pe care să îl ai în vedere când folosești three-station-ul este să ții cont de PDT rule, despre care tot am vorbit și în partea de Bezi.
PDT rule spune în felul următor, dacă soldul contului tău în three-station este sub 25.000 de dolari, poți face tranzacții de day trading, maxim 3 tranzacții în 5 zile lucrătoare.
Adică dacă ai început luni, începe ciclu de luni până luni săptămâna următoare, în alea 5 zile lucrătoare nu ai voie să faci mai mult de 3 tranzacții de day trading.
Înseamnă că intri în tranzacții astăzi și-o închizi tot astăzi. Dacă intri astăzi și-o închizi la doua zi nu se mai numără ca tranzacții de day trading.
Pe capital nu avem acea limită și este important și acel PDT rule, să-l reamintesc, cum funcționează.
În mare cam asta vreau să vă spun despre money management, posibil să se nască niște întrebări vis-a-vis de money management și position sizing,
pentru că de fapt position sizing întrebarea este cu câți bani intru în tranzacție, să modificăm înapoi leverage-ul aicea.
Asta este suma cu care intru în tranzacție ca să pot să respect acel 2% risc acceptat.
Aici dacă te joci și pui 5%, lucrurile se schimbă, vedeți că se poate intra cu poții mai mare, dar puneți întrebarea dacă accepti un risc de 5% pe fiecare tranzacție,
puneți întrebarea următoare, câte tranzacții consecutive ar trebui să am pe pierdere ca să dau faliment?
Și ca să răspundem la întrebarea asta, dacă am un cont de 1000 și pierd 5%, asta înseamnă că de fapt înseamnă 50 de euro.
Și dacă împart 1000 la 50, o să vedeți că este nevoie de 20 de tranzacții la rând ca să dau faliment.
Și atunci nu recomand mai ales la început să folosiți 5% și 2% maxim pierdere și o să vedeți ce frumos se poate crește și un cont de 1000 cu această regule de 2%.
Să nu mai spun că dacă folosiți marginea de siguranță de 20%, adică nu riscați toți 1000 și doar 800 dintre ei, o să vedeți că de fapt pierderea este 1,66% per tranzacție, nici măcar 2%.
1,66% pentru că dacă iau 800, mă întorc din nou în paint aici, dacă iau 800 ori 2%, înseamnă cât? 800 ori 2%, înseamnă cât? 16%.
Dacă împart 16 la 800, vedeți că îndă 0,02. Deci asta înseamnă 16, dacă îl împart la 1000 cât am toți banii în cont, înseamnă 1,66.
Să verificăm și cu calculatorul împărțit la 16, ce am făcut aici.
În procent vream să văd, de fapt trebuia să fac invers. 16 împărțit la 1000, 1,6%. Deci, în realitatea își pierde 1,6.
Și dacă luăm invers și împart 1000 la 16, este nevoie de 62 de tranzacții să dau faliment în concurs. 62 de tranzacții.
Puneți întrebarea ce probabilitate există în piață ca să ai 62 de tranzacții pe pierdere la rând.
Probabilitatea este foarte mică. Încă un lucru interesant pe care vreau să vi-l arăt vis-a-vit de money management și position sizing, vis-a-vit de probabilități,
pentru că noi vorbim despre o teoria probabilităților, știți că în tranzacționare aici vorbim despre probabilități și nu despre certitudini.
Și o să deschidă, aveți și voi acces la probabilități versus losing streak și lucrurile sunt în felul următor.
Vreau să vă uitați aici pe coloanele astea de aici. Probabilitate, age, win, loss.
Să spunem că avem un sistem cu 50-50, adică 50 pe pierdere, 50 pe profit sau 66 pe profit cu 33% pe pierdere, 80 profit cu 20% pe pierdere.
Asta se poate atinge inclusiv în sisteme care le folosim noi, se poate duce până la 80% probabilitatea.
Nu aș băga mâna în foc pentru 80%, dar aș băga mâna în foc pentru 66%.
Ce înseamnă asta? Ce înseamnă calculul de aici?
Asta l-ați mai văzut și în basic, poate nu ați pus foarte mare accent pe explicația asta, dar înseamnă că dacă am un sistem cu probabilitate 50-50,
la fiecare două tranzacții poate să există o tranzacție pe minus.
Două tranzacții consecutivă pe pierdere poate să fie la fiecare patru tranzacții, să se întâmplă lucrul ăsta,
trei tranzacții pe pierdere la rând la fiecare opt tranzacții și patru tranzacții pe rând la fiecare 16.
Acum uitați-vă pentru că sistemele care le folosim noi în general merg în 66% win versus 33% loss.
Asta înseamnă că, hai să ne uităm jos aici, la fiecare 81 de tranzacții sau la fiecare 27 de tranzacții poți avea trei tranzacții pe rând pe pierdere sau patru.
Vreau să țineți con și de aspectul ăsta pentru că are legătură cu probabilitățile și din perspectiva win-loss,
cu cât rata de succes este mai bună a sistemului, cu atât poți să duci mai bine emoțional pentru că știți foarte bine,
mintea, ce spune? Mintea noastră vrea să evite durerile, mai ales durerile emoționale.
Și atunci, dacă tu ai două sau patru tranzacții pe pierdere la rând, ce o să spună mintea ta?
Nu intra într-a cincea tranzacție pentru că o să pierzi din nou și o să te doare și o să suferi și ghici ce?
De obicei, a cincea tranzacție va funcționa și ce vei?
Atunci vei fi într-o altă durere emoționale. Bă, dar de ce n-am intrat în tranzacții?
Și vă mai spun un lucru psicologic și o să observați și voi, pe măsură ce veți dobândi experiență în tranzacționare,
în general, tranzacțiile care vă sperie cel mai tare, dați în voie să vorbesc plastic, atunci când te cași pe tine de frică,
în general acele tranzacții funcționează. De asta vă spuneam, vă readuc aminte despre indicele de frică și lăcomie,
mai ales când în frică extremă, în general, ești la bottom și e foarte fain să faci long.
Știți că tot am bătut monedă de când urmăraim indicii că se apropie de bottom și vă tot spuneam că volumul este în acumulare,
posibil ca o parte dintre voi să vă fi speriat la bottom să nu mai fi intrat în tranzacții.
Asta înseamnă, aduți aminte de acel moment, când te sperie foarte tare o tranzacție, probabilitatea este foarte mare ca să funcționeze.
Dacă nu ai nicio problemă când intri în tranzacție, nu să nu funcționeze, dar să nu fie atât de profitabile,
pentru că de fapt discuția aici, când te sperie foarte tare o tranzacție, în general, tranzacția respectivă o să fie mega profitabilă.
Despre asta e vorba și țineți cont de lucrul ăsta. Nu știu, nu am o explicație de ce se întâmplă asta,
dar dacă aș intra în zona de psihologie, aș putea să dau o explicație ca să satisfac cu rezultatea intelectuală
și să satisfac întrebarea asta de răspunsul la întrebarea care o pună în mintea logică de ce se întâmplă lucrul ăsta.
În general, frica noastră poate să devină cel mai mult prieten al nostru, pentru că în momentul în care treci peste frică,
deci frica ce face? Vreau să ne poziționăm un pic vis-a-vis de frică în felul următor.
În general există două tipuri de frici, frică reală și frică psihologică.
Frica reală este acel moment în care viața ta este pusă în pericol.
Ca să faci distinția între cele două frici, dacă e toată idea, faci-o cu o frică psihologică sau cu o frică reală, puneți întrebarea următoare.
Dacă fac acțiunea următoare, oricare ar fi acțiunea următoare, este posibil să-mi pierzi viața?
Dacă răspunsul este da, atunci înseamnă că ai de afacere cu o frică reală.
Adică, cu alte cuvinte, dacă te afli pe o clădire de 10 etaje și ești la marginea lui și vei face un pas în gol, răspunsul este da.
Șansele sunt foarte mari să mori și atunci este o frică reală.
Dacă spui întrebarea și intri într-o tranzacție, puneți întrebarea următoare, ce se întâmplă dacă nu merge tranzacția?
Voi muri și, cu siguranță, răspunsul o să fie nu.
Atunci poți să faci un filtru vis-a-vis de frică psihologică și frică reală.
Și frica noastră are următorul dar, dacă ea observă că, vorbim încă o altă metaforică, îți vași picioarele și o ignori într-o situație în care este frică psihologică,
nu frică reală, pentru că la frică reală nu prea șansele sunt să mori.
Dar când e frică psihologică, dacă tu o ignori, ea are darul din față să treacă din fața ta unde este o protecție,
pentru că vrea să te protejezi în spatele tău și să-ți devină aliat și, cum spunem noi, să-ți dea un șut în fund să te propuseze în față.
Poate ați auzit de curaj. Vreau să-ți amintești faptul că, virgulă, curajul nu existe decât în prezența fricii.
Curajul nu există în absența fricii. Și ca tu să ai curaj, curajul te ajută să treci peste frică.
Și ca să treci peste frică înseamnă că trebuie să-ți fie frică.
Nu are cum să apară curajul decât în prezența fricii.
Și vreau să vă duceți în amintiriile voastre pentru câteva minute și să vă imaginați cum s-a întâmplat atunci când ați reușit.
A apărut curajul, dar pentru că ți-a fost foarte frică.
Și de asta spun că, în general, explicația pe care aș putea să o dau la nivel psihologic
de ce, atunci când se foarte teamă vis-a-vis de o tranzacție, funcționează pentru că este, de fapt, un imbold al fricii
care din față trece în spate și îți dă un shut în fund și te propulsează și atunci apare curajul.
De asta, relația asta psihologică între indicele de fear and greed sau frică și lăcomie, mai ales când sunt la extreme,
în general, când ești în lăcomie extremă, este un top și asta poți să-l confini cu indicatorii pe care i-ai de la mine și cu resistance-ul
și când ești în frică extremă, te afli, în general, la bată într-o zonă importantă de suport și cu divergențe bul în zonă de suport,
mai ales pe volum sau divergențe bear pe volum în zonă de top și cam asta ar fi corelația între ele.
Oricum, o să vedeți că bucățelele astea care le luas din training-urile pe care le creez sunt ca niște bucățele de puzzle-uri
care puse cap la cap vor construi imaginea mare și o să vedeți ce sens prinde tot ce facem aici.
Deja au început să prindă sens multe dintre conceptele despre care am vorbit.
Bun, cam asta este legat de money management și, în general, legat de stop-loss.
Încă un lucru pe care vreau să vă spun, poate l-ați mai auzit de la mine, în familile de trader,
dacă să spunem că există trader din tată în fiul sau din bunic, tată, fiul,
primul lucru care îl învață copiii de trader este cum să iau un stop-loss și să-și țină sub control money management-ul,
pentru că este o etapă foarte importantă. Eu știu că noi, mai ales ca bărbați, este foarte greu să luăm pierderi
pentru că noi avem de aface cu faptul de a avea dreptate.
În piață nu este despre a avea dreptate și în piață este de a merge cu valul,
pentru că, vă spun un lucru, piața întotdeauna are dreptate.
Atunci când noi avem pierderi înseamnă că noi nu avem dreptate,
nu piața, piața întotdeauna are dreptate pentru că este o colecție de convingeri,
o bătălie de convingeri între traderi. Convingerea că va urca prețul sau va scădea prețul,
adică câștigă buls sau bers, știți lucrul ăsta.
Și atunci întotdeauna piața are dreptate. Noi trebuie să ne poziționăm vis-a-vis de piață
și în momentul în care n-am dreptate, de asta am stop loss și ies din piață.
Pe măsură ce o să vă obișnuiți, cu stop loss-uri de genul ăsta mici și cu profit,
minim 1 la 1 sau 2 la 1, pentru că o să facem și un training în zona respectivă,
ce e important să ai 2 la 1, minim 1 la 1 sau 2 la 1, pentru că...
Și dacă luăm un sistem foarte simplu și o să vorbesc un pic acum despre asta,
dacă am 50-50,
hai să luăm o rată proastă de succes și știți că sistemele noastre au mai mult de atât,
dar și dacă luăm 50-50 și o risc 1 și fac tot 1, adică 1 la 1 risk-reward,
dacă din 10 tranzacții 5 sunt pe pierdere, înseamnă că pierd o să am 5 ori minus 1,
plus 5 ori 1, cât câștig, o să fiu pe 0, break even.
Să nu mai zic că, dacă n-am pus comisioanele aici, în calcul o să fiu pe minus,
dar în momentul în care sunt 2 la 1, ce se întâmplă?
În 5 tranzacții, 5 ori minus 1 pierd 1, înseamnă minus 5.
Dacă am restul de tranzacții ori 2, înseamnă că o să am 10.
Și atunci, minus 5 adunat cu 10, ce obțin aici? Plus 5.
Sunt pe profișii matematic.
De asta e important ca risk-reward-ul să fie minim 1 la 2.
Și o să vă încurajez să vă duceți în zona respectivă.
Aici dacă merge pe AMC, AMC o are toate șansele să se duc aici.
Și atunci riscul este 1 la 2. Adică 1 pierdere cu 2 profit.
Noi am mers pe set-upul ăsta în care am considerat 1 la 1 și ați văzut cum se calculează.
Acum, pe tot ce vom face ca strategii și tot ce voi preta ca strategii,
vreau să aveți în vedere acest Excel cum se calculează mărimea pozițiilor
și să nu pierdeți mai mult de 2 la 100.
Din contul vostru.
Cam acesta a fost training-ul legat de money management și position sizing.
Dacă sunt întrebări, vă încurajez să-mi puneți întrebări vis-a-vis de acest training
în sesiunea de întrebări și răspunsuri și o să detaliem mai mult dacă este nevoie.
Baftă și sport la bani.
