Salutare, dragilor! Continuam seria Catalizatorului economici cu informații despre Federal Reserve System și există o instituție care poate șterge 1 trilion de dolari din piață în câteva minute.
Sau poate declasa cel mai agresiv bull market din istorie. Ai putea crede că este Casa Albă sau poate Wall Street, când de fapt este Federal Reserve System sau, pe spurt, Fed.
Dacă transacționezi NASDAQ, aur, obligațiuni, crypto sau orice activ financiar, inclusiv zona de Forex, tu în general nu transacționezi doar analiza pe care o faci pe grafice, transacționezi liquiditate.
Și pentru că transacționezi liquiditate, hai să vedem de ce s-a născut Fed-ul. Era în 1907, băncile se prăbușau, oamenii mergeau grăbi la bancă să retragă bani în masă.
Sistemul era aproape de colaps și atunci un singur om salvează situația, pe numele lui G.P. Morgan, practic o singură persoană a salvat sistemul financiar american.
America realizează un lucru dureros la momentul respectiv. Nu poate depinde de un banker privat.
Și atunci, pentru că nu poate depinde de un banker privat, în 1913 se adoptă ceea ce se numește Federal Reserve Act sub președenția lui Woodrow Wilson, care asta înseamnă un fel de stabilitate financiare.
De fapt, se creează Banca Centrală din America. Rolului era simplu să prevină tot felul de atacuri de panică financiare, să controleze masa monetară și să ofere stabilitate financiară.
Acum, ce controlează de fapt Fed-ul? Care este mandatul Fed-ului? Pentru că astăzi Federal Reserve are 3 obiective principale.
Stabilitatea prețurilor, adică inflația ținută sub control, maximizarea ocupării forței de muncă și stabilitatea sistemului financiară.
Aduceți-vă aminte pentru cei care ați văzut mai multe conferințe Federal Reserve a lui Jerome Paul când spune despre acele mandate chiar la începutul prezentării.
Aceasta este varianta sau versiunea oficială, pentru că dacă ești trader sau investitor, pentru tine contează de fapt un singur lucru.
Costul baniilor. Pentru că Fed controlează costul baniilor, iar costul baniilor controlează cam tot ce se întâmplă în piața de capital.
În special, controlează creditul, investițiile, valorile bursiere, prețul activelor de risc și așa mai departe.
Acum, când dobânda crește, creditul devine mai scump.
Companii le investezi mai puțin, consumatorii se împrumută mai puțin, profiturile viitoare sunt actualizate la o rată mai mare de dobând.
Valorile scad, activele de risc suferă, iar când dobânda scade, banii devin mai ieftini, se împrumută mai mult atât persoanele fizice cât și companiile,
se investește mai mult, multiplii de valoare cresc și piața urcă.
Ca asta într-un mod simplist. Dar dobânda este doar vârful Iceberg-ului, pentru că Fed are mai multe instrumente prin care influențează lichiditatea din sistem.
Și aici încep lucrurile interesante.
Și hai să mergem cu primul instrument, care este și instrumentul de bază prin care Fed intervine în piața de capital sau în economie.
De fapt, Fed ce face? Setează ceea ce se numește Federa Fount Rate.
Aceasta este dobânda la care bâncile se împrumută între ele peste noapte.
Pare tehnic, dar efectul este unul masiv. Adică Fed ridică dobânda, hai să spunem, dacă Fed-ul ridică cu 5%, să luăm un exemplu, ratele la credit-le hipotecare oricum cresc.
Costurile pentru companii cresc, obligațiunile atunci automat oferă randamente mai mari.
Și atunci investiterii încep să compare, punându-și următoarea întrebare, de ce să risc în acțiuni dacă pot obține 5% fără risc?
Și asta pune presiune pe piață, pentru că ei au obținat, bineînțeles, să-ți ducă în piața de bonduri, când să spunem că bondurile oferă un randament de 5%.
Hai să mergem către următor instrument la dispoziția Federal Reserve și vorbim despre ceea ce se numește OMO, adică Open Market Operations sau operațiuni de piață deschisă.
Și hai să intrăm în mecanism pentru că Open Market Operations înseamnă că Fed cumpără sau vinde obligațiuni guvernamentale americane în piață.
Și hai să luăm un exemplu concret. Dacă Fed vrea să injecteze banii în sistem, cumpără obligațiuni de la bânci.
Ce se întâmplă de fapt? Banca vinde obligațiunea și, în schimb, primește banii în cont.
Asta înseamnă că poate să dea cu banii respect să meargă mai departe și să dea credite.
Deci, Fed cumpără obligațiuni și banii intră în sistem. Dacă Fed vrea să reducă liquiditatea, atunci vinde obligațiuni.
Bâncile cumpără obligațiunile, plătesc cu bani din rezervele lor și atunci liquiditatea scade.
Este practic ca un robinet. Imaginează-ți un robinet care, atunci când se cumpără, e deschis robinetul. Atunci când se vinde, se închide robinetul.
Și hai să mergem mai departe către următorul instrument, ceea ce se numește instrumentul al treilea care are două părți care sunt în direcție opusă.
Prima parte este ceea ce se numește Quantitative Easing. Este o versiune Turbo a Open Market Operations.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că Fed-ul cumpără masive active financiare pe termen lung, nu doar de câteva miliarde, vorbind de sute de miliarde sau trilioane.
Catre miliarde, cum ne spunem noi. Și hai să luăm exemplu clar din 2008 și 2020. Adică criza financiară din 2008 și Covid-ul.
Dimpul crizei financiare și în pandemie, Fed a cumpărat masiv obligațiuni guvernamentale și titurile hipotecare.
Ce s-a întâmplat concret? Randamentele au scăzut, banii au intrat masiv în sistem, au inundat sistemul financiar-bancar, activele de risc au explodat.
În 2020, în timp ce economia era închisă, știți că oamenii erau închis și în casă, piața bursier a început unul dintre cele mai agresive bull market-uri din istorie.
Oare de ce? Pentru că s-a injectat liquiditate masiv în sistem și atunci, bineînțeles, liquiditatea a explodat.
Deci acest Quantative Easing înseamnă în felul următor. Punem banii în sistem până când riscul sistematic dispare.
Este un fel de stimuri monetar pur.
Hai să mergem la cealaltă componentă de la numărul 3 care se numește Quantitative Tightening.
El este inversul Quantitative Easing. În loc să cumpere active, Fedu începe să reducă bilanțul.
Adică nu mai reinvestește obligațiune care ajung la maturitate sau chiar vin de active.
Ce înseamnă asta practic? Banii ies din sistem, liquiditatea scade, randamentele cresc.
Activele de riz devin mai sensibile. Un exemplu care este perioada 2022.
Fed a crescut agresiv dobând așa început acel Quantitative Tightening.
Rezultatul, Nasdaq a scăzut puternic, multiplii s-au comprimat, volatilitatea a crescut și am intrat în bear market.
Când liquiditatea scade, piața devine fragilă. La propriu devine fragilă pentru că este ceea ce se numește bear market.
Concluzia este una simplă.
Când liquiditatea crește, activele cresc. Când liquiditatea scade, apar corecții și volatilitate.
Nu e magii, este doar mecanică monetară.
Fed controlează dobând a liquiditatea și costul capitalului.
Costul capitalului influențează evaluirile.
De aceea spun mereu, am spus-o și-o repet, nu transacționezi doar uitându-te pe analiza tehnică și analiza fundamentală sau o combinație între cele două.
Transacționezi în realitate liquiditatea din piață.
Dacă înțelegi în ce fază monetare te afli, ai un avantaj uraș față de 90% din cei aflați în piața de capital.
Și acum, hai să vedem ce se întâmplă în ședințele Federal Reserve.
Deciziile sunt luate de ceea ce se numește Federal Open Market Committee, FOMC.
Președintele actuali este Jerome Paul și există două tipuri de ședință.
Ședințe standard, unde se iau deciziile cu privirele la dobândă, se dă comunicatul, după ce au decizi și dobândă se dă comunicatul acel PDF și apoi urmează acea conferință de presă la jumătate de oră după ce apare comunicatul.
Și mai există cea de-a doua, celălalt doilea tip de ședință care se numește Economic Projection, SEP.
Și hai să vedem în zona asta ședința respectivă, include proiectii ale produsului intern brut, proiectii despre inflații, proiectii despre șomaj și cerebrul dot plot.
Și aici apar mișcări mari.
Pentru că piața reacționează la viitor, nu uitați că acest al doilea tip de ședință se referă la ce se întâmplă în viitor.
Și hai să mergem mai departe să vedem o corelație între bondurile la 10 ani, TLT-ul despre care m-ați auzit foarte dezvorbind, NASDAQ și indicele dolarului.
Dacă vrei să vezi imaginea completa pieței, trebuie doar să urmărești în principiu aceste patru lucruri.
Randamentele la bonduri, la bondurile pe 10 ani US 10 year, ETF-ul TLT care de fapt reprezintă prețul bondurilor peste 30 de ani sau peste 20 de ani, indicele NASDAQ și indicele dolarului.
Pentru că toate spun cam aceeași poveste, poveste a liquidității globale și iar vorbim despre liquiditate.
În piața de capital vorbim despre liquiditate. Hai să vedem ce este indicele dolarului, pentru că tot am vorbit despre el.
Indicele dolarului este cunoscut ca și US dollar, index măsoară puterea dolarului american față de un coș de valute majore.
Și acele valute majore sunt euro, yen, lira, sterilină, dolarul canadian, franco, elvetian și corona suedeză.
Acum, pe scurt, un dolar, ai două variante, ai un dolar puternic sau un dolar slab.
Mergând mai departe, hai să vedem de ce contează dolarul pentru piețe.
Pentru că dolarul este moneda globală de rezervă, majoritatea tranzacțiunilor internaționali se facă în dolari.
Când dolarul devine mai puternic, condițiile financiare se înăspresc.
Lichiditatea globală scade, activele de risc intră sub presiune financiară, adică au desuferit, se depreciază.
Iar când dolarul începe să scadă, condițiile financiare se relaxează, lichiditatea globală crește, activele de risc sunt favorizate.
Probabil vă întrebați de ce Trump face presiune pe dolar să scadă dolarul, vedeți?
Este una din explicații, mai sunt și alte explicații, dar e una dintre explicații.
Acum mergând mai departe, hai să vedem un pic legătură între dolar și bondurile la 10 ani.
Pentru că de multe ori, când randamentele la bondurile pe 10 ani crez, dolarul începe să urce.
De ce? Pentru că investitorii globali caută randament mai mare.
Dacă s-o oferă dobâns mai mari la bonduri, capitalul global se mută în active denominate în dolari americani.
Pentru a cumpăra obligațiuni americane, trebuie să cumpări dolari.
Cerea pentru dolar crește automat și asta înseamnă că indicele dolarului urcă.
Acum, hai să vedem legătorul între dolar și TLT.
Dacă randamentele cresc, obligațiunile scad, TLT scade și dolarul de multe ori urcă.
Nu de fiecare dată, dar în cele mai multe situații.
Deci, avem prețurile la bonduri urcă, randamentul la bondurile pe 10 ani urcă, TLT-ul scade și dolarul urcă.
Cam asta este corelația. Ăsta este un mediu tipic de înăsfrire monetară.
Acum, dacă mergem mai departe, hai să vedem legătura între dolar și NASDAQ.
Aici lucrurile devin și mai interesante.
Pentru că un dolar puternic este de obicei negativ pentru NASDAQ și poate te întreb de ce.
Companiile din NASDAQ au venituri globale. Adică nu doar în piețele americane, uite și Google.
Google-ul, avem și noi acces la el. Deci, ele funcționează pe mai multe piețe.
Dacă dolarul se apreciază, înseamnă că veniturile externe valorează mai puțin când sunt convertite în dolar.
Pentru că automat faci conversia în dolari.
Și atunci, un dolar puternic înseamnă condiții financiare mai stricte, mai puțină liquiditate globală.
Un dolar puternic atrage capital din piețe emergente.
Activile riscante pierd fluxuri de capital și de multe ori vei vedea următoarea corelații.
Dolaru urcă, NASDAQ-ul scade, dolarul scade, NASDAQ-ul urcă.
Nu este o matematică 100% atenție, nu e ca în strategiile noastre mecanice.
Dar, în majoritatea situațiilor se respecte aceste corelații.
Pentru că, de fapt, corelația o să vedeți la niveluri de cicluri macro,
unde relația e mult mai clare, nu zilnic, uitându-te zilnic la corelația asta.
Și acum, hai să vedem cum arată tablouul complet.
Ce înseamnă un mediul hawkish, de exemplu.
Și m-ați auzit vorbind despre inclusi, ședințele FED pot fi hawkish.
Sau DAVIS, unde hawkish înseamnă că este o abordare agresivă
pe creștere de dobândă sau menținerea dobândilor la nivelul actual, dacă sunt ridicate.
Și DAVIS înseamnând că sunt dispus să scadă dobândile și să relaxeze condițiile.
Într-un mediul din asta hawkish, sau mediul de înăsprire, FED crește dobând.
Dar randamentele la bonduri cresc, TLT-ul scade.
Pentru că TLT-ul este în relație inversă cu randamentele la bonduri.
Nu uitați că TLT-ul reprezintă prețurile la bonduri.
Și sunt în relație inversă.
Și dolarul american urcă, Nasdaq-ul, cel mai probabil, intră în presiune și în corectie.
Este ceea ce americanii numesc mediul de risk off.
Și acum hai să vedem cealaltă abordare cum arată un mediul de relaxare, sau DAVIS,
unde poate să fie quantitative easing, de care am vorbit mai devreme.
FED-ul reduce dobând, dar randamentele scad la bonduri.
TLT-ul urcă, fiind, bineînțeles, în relație inversă.
Dolarul american începe să scadă și Nasdaq-ul performează foarte bine.
Este un mediul pe care americanii numesc risk on.
Și hai să vedem un exemplu real de logică macro.
Imagineazăți că FED începe să semnalizeze tăiere de dobândă.
Ce se întâmplă? Randamentele începe să scadă la bonduri, TLT-ul urcă,
dolarul începe să scadă, Nasdaq începe să anticipeze un nou ciclu de lichiditate,
adică performează foarte bine.
Și noi spunem, mamă, ce bine arată chart-ul când facem analiză.
Dar, în realitate, dacă o să te uiți la condițiile astea macro,
o să observ că intră fluxuri de capital în piață, intră lichiditate.
Și hai să urmim un pic despre cum folosesc concret cele trei semafoare,
adică bondurile, TLT-ul și dolarul,
ca să anticipez, de exemplu, mișcării în Nasdaq.
M-am luat Nasdaq-ul pentru că este foarte cunoscut de toată lumea.
Gândește-te la ele ca la trei semafoare care spun dacă mediul este favorabil
sau nu pentru tești, cum avem noi, de exemplu, o serie de trei indicatorii personalizat,
care, când toți trei sunt aliniați în aceeași direcție,
probabilitatea de succes urcă, la fel e și aici.
Și hai să vedem cum am putea să vedem asta, ca și corelație de bază.
De exemplu, Nasdaq-ul, și o să vorbim foarte plastic, metaforic, de fapt,
iubește randamente la bonduri în scădere, obligațiunile în creștere,
prețurile bondurilor în creștere și dobânzile în scădere,
și iubește la fel un dolar mai slab.
Apoi, pentru Nasdaq e foarte nașpa următorul scenariu,
randamente în creștere la bonduri, obligațiunile în scădere, prețurile la bonduri și dolarul care se apreciază.
Și acum, dacă merge și mai departe, hai să vedem apropo de scenarile astea, Davish, care înseamnă RISCON.
Înseamnă că randamentele scad, ca să întărim un pic ideea asta, randamentele la bonduri scad,
TLT-ul urcă pentru că e prețul obligațiunilor și dolarul începe să scadă.
Ce înseamnă asta? Costul capitalului scade, lichiditatea devine mai relaxată, presiunea pe multiplii scade.
Și în acest context, probabil sau cel mai probabil, Nasdaq va avea un bias pozitiv, va crește.
Nu înseamnă că urcă 100% în ziua respectivă, înseamnă că mediu este favorabil pentru a intra în tranzacții log.
Hai să vedem ce înseamnă, și să întărim un pic mediu ăsta, hochis, care înseamnă RISK OFF pentru Nasdaq.
Înseamnă că randamentele la bonduri, peste 10 ani să spunem,
încep să crească dobânzile la bonduri, iar prețurile la bonduri TLT-ul este în scădere, dolarul începe să urce.
Ce înseamnă asta? Costul capitalului crește, banii devin mai scumpi, automat și capitalul global se duce în dolar.
Pentru că în momentul în care se plătesc randamente mari la bonduri, piața este în scădere.
Ce sens are să stai pe piață de capital? Săriști în volatilități mari când poți să pui banii în niște obligațiuni care îți garantează acel randament.
Cum de altfel s-a vorbit despre oară în BaFed ultimi câțiva ani în care a stat cu banii pe margine și, de fapt, cu banii în bonduri.
În acest context, Nasdaq este vulnerabil. Breakout-urile au șanse mici să țină și e ceea ce noi numim sell the rally, adică rally-urile pot vândute.
Și de ce funcționează asta? Pentru că Nasdaq este foarte sensibil la dobânzile. Asta vă spuneam.
Tot ce este tehnologie este foarte, foarte sensibilă la creșterea costului cu capitalul.
Majoritatea companilor testi sunt evaluate pe bază a profitului viitor și, dacă randamentele cresc la obligațiu, viitorul valorează mai puțin astăzi.
Hai să vedem acum cine decide la Fed și ce este FOMC.
Că vedeți că sunt doi termeni. Fed și FOMC.
Cine e, de fapt, deciziile care mișcă piețele globale? Că nu este o singură persoană aici, nu este doar președintele Fed, așa cum îl vedem noi pe Jerome, că vine și ține acele discursuri.
În realitate, deciziile sunt luate de un comitet care se numește Federal Open Market Committee, prescurtat FOMC.
Da, Federal Open Market Committee, asta înseamnă.
Acesta este creierul politicii monetare din America, din Statele Unite.
Cum e construit sistemul Fed?
În principiu, Federal Reserve nu este o singură bancă, se numește oficial Federal Reserve System și are două componente mari.
Board of Governors la Washington, boardul guvernatorilor, plus 12 bănci regionale Fed.
Și acum hai să mergem mai departe și să vedem care-i treaba cu Board of Governors.
El este format din șapte membri, acești membri sunt nominalizați de președintele SUA și sunt confirmați de Senat și au mandate pe 14 ani.
Mandatul tocmai este lung, intenționat pe perioada asta, de ce se face chestia asta?
Pentru a proteja banca centrală de influențe politice pe termen scurt.
Acum președintele Fed, Chair, cum se numește Chair și vicepreședintele sunt alești din acești șapte membri pentru mandate de patru ani.
În prezent, președintelea este Jerome Powell și a avut două mandate.
Știți că în mai urmează o schimbare.
Și hai să mergem mai departe și să vorbim un pic despre aceste 12 bănci regionale Fed.
Statele unite sunt împărțite în 12 districte regionale și o să vedeți în continuare.
Fiecare districț are o bancă regională.
Cea mai importantă este Federal Reserve Bank of New York.
De ce este specială această bancă?
Pentru că a execută efectiv operațiune de piață deschisă, despre care vorbeam mai devreme, adică intervențiile reale în piață.
Acele cumpărări vânzări de bonduri, acel quantitative tightening și quantitative easing.
Deci New York, Bank of New York, Fed face chestia asta.
Și acum, hai să vedem din ce este compus FOMC.
FOMC are 12 membri cu drept de vot, cei șapte membri ai boardului, Board of Governors,
președintele Fed New York, care are vot permanent, plus patru dintre cei lanțuinși pe președința regional prin rotație anuală.
Deci, șapte plus unul plus patru înseamnă 12 voturi.
Restul președințelor regionali participă la discriuții, dar nu votează în acel an.
Asta înseamnă că nu este o decizie unilaterală.
Este o dezbatere, să spunem, în perspective regionale diferite.
De exemplu, Texas-ul poate avea o realitate economică diferită decât California.
Midwest-ul poate avea alt rind decât New York-ul, de exemplu, și așa mai departe.
Și acum, hai să vedem care sunt cele 12 bunce regionale din Federal Reserve.
Și așa cum veți pe ecran, vorbim de Federal Reserve Bank of Boston, District 1, care acoperă zona New England.
Federal Reserve Bank of New York, care este District 2, cea mai importantă bancă regională, cum spuneam mai devreme,
are vot permanent în Federal Open Market Committee și execută operațiunile de piață deschisă acel om de care vorbeam mai devreme.
Apoi, a treia bancă este Federal Reserve Bank of Philadelphia, care este Districtul 3.
Mai departe, Federal Reserve Bank of Cleveland, care este Districtul 4.
Federal Reserve Bank of Richmond, care este Districtul 5.
Federal Reserve Bank of Atlanta, Districtul 6.
Districtul 7 este Bank of Chicago, apoi opt este San Luis.
9 vorbind de Minneapolis, 10 Kansas City, District 11 vorbind de Dallas, apropo de serialul Dallas,
și 12 vorbind de Federal Reserve Bank of San Francisco, care acoperă Alaska, Hawaii și teretorele din Pacific.
Cum funcționează împreună cele 12 bunci regionale?
Păi, toate cele 12 bunci monitorizează economia regională.
Fiecare cu partea pe care o acoperă regionale, oferă date și analize către Board of Governors, participă la discuțiile FOMC.
Dar doar 5 dintre cele 12 bunci regionale votează într-un an.
New York are vot permanent și restul 4 prin rotație anuală.
Acum, hai să vedem câte ședințe Fed avem pe an, cât de des întâlnesc oamenii ăștia la Fed.
FOMC are 8 ședințe pe an, de obicei la fiecare 6-8 săptămâni.
Ați văzut că avem și calendar pentru respectivile întâliri.
Fiecare ședință durează 2 zile. Ați văzut că e trecută în calendar cu 2 zile.
În prima zi se analizează prezentări economice internet, toate datele se colectează,
și în ziua 2 se dezbate și se votează.
Sunt două tipuri de ședințe. Am vorbit un pic și mai devreme despre ele, dacă nu mă înșel.
Ședințele standard și ședințele cu proiectii economice.
Și hai să detaliem un pic care e treaba cu fiecare dintre ele.
Ședința standard include decizia privind dobânda, comunicatul oficial și conferința de presă este importantă,
dar focusul este pe prezent.
Adică vorbim de ce se întâmplă efectiv acum, bazat pe date istorice din trecut.
Ce face Fed acum?
Cam asta este răspunsul la ce se întâmplă în ședința asta standard.
Și acum hai să vedem la ședința care are proiectii economice.
În ședința cu proiectii economice, aceste tipuri de ședințe au un loc de patru, deci de patruri pe an.
Pe lângă decizia de dobândă, în aceste ședințe se întâmplă felul următor proiectii privind inflația,
proiectii privind șomajul, proiectia privind PIB-ul și estimări privind dobândile viitoare.
Și aici apare celebrul dotplot de care vorbeam mai devreme, acele grafice măestre.
Și aici apar mișcările mari în piață, pentru că traderii nu reacționează doar la prezent,
reacționează și la ce anticipează Federal Reserve pentru următorii ani.
Și de asta e foarte important să ne uităm la ședințele astea cu proiectii economice,
care sunt numări de patru în fiecare an.
Vorbim un pic despre hockish și davis și am spus și mai devreme despre termeneștea.
Membrii pot fi, în denirele astea Fed, pot avea statutul hockish,
adică sunt mai agresivi pentru că sunt anti-inflație,
sau davish sunt mai orientați spre stimulare economică.
Dacă comitetul devine mai hockish, piața începe să prețuească dobândi mai mari pentru mai mult timp,
și să prețuească uchirimele de rigoare, deci vor fi dobândi mai mari pentru mai mult timp.
Dacă devine mai davish comitetul, bineînțeles că se prioritizează TR de dobândă
și începe lichiditatea să intre în piață.
Hai să vorbim un pic și despre miuta Fed, pentru că știi și despre miuta Fed.
Este acel document care apare la 3 săptămâni după conferința Fed,
pentru că după fiecare ședință FOMC,
piața reacționează imediat la decizia privind dobând, a comunicat oficial conferința de presă.
A zis că sunt întrebări în conferința de presă,
dar ideea e că povestea nu se încheie acolo,
pentru că la aproximativ 3 săptămâni după ședință apare un document extrem de important,
care se numește miuta Fed.
Oficial este miuta ședinței Federal Open Market Committee.
Practic, este procesul verbal detaliat al discuțiilor interne.
Și acum, ce conține miuta?
Ideea este că nu este doar un rezumat.
Include cum au evoluat membrii inflația,
cât de îngrijorat sunt cu privire la piața muncii,
ce riscuri văd în sistemul financiar-bancar,
cât de divizat a fost opinia în comitet,
ce scenari au discutat pentru următoarele luni și aici,
apare parte interesant.
Pentru că pot fi diferențe între comunicat și miută,
comunicatul fiind exact acel PDF care apare înainte,
de la presidența Fed, când vorbește Jerome Paul,
inclusiv în timpul conferinței,
ala este comunicatul și apoi miuta asta care apare la 3 săptămâni.
Diferența între comunicat și miută.
Comunicatul oficial este scurt, controlat, diplomatic.
Adică e cu mânuși, miuta este mai sinceră.
Adică scoate cumva și alte chestii din culise.
Nu spună cine exact a spus ce,
dar arată dacă o chestie de genul several members
au fost îngrijorate, câțiva membri din comitet.
Sau many participants,
mai mulți participants sau mulți participants
au vrut dobâns mai mari.
Sau a few participants, câțiva participants
au sugerat o pauză la dobâns și așa mai departe.
Vă dau câteva exemple ca să vedeți.
Acum pentru noi ca trader și investitor,
formulările acestea au urcurat.
Hai să vedem cum ar arăta o minută hockish, de exemplu.
Care hockish înseamnă agresivă,
bazată pe menținea de dobâns
și urcarea de dobâns.
Să spunem că la ședința respectivă,
dobânda rămâne neschimbată.
Paul pare echilibrat, piața urcă.
Trei săptămâni mai târziu,
minuta spune several participants indicated
that additional tightening might maybe appropriate.
Acum dacă ies o lom în limba română,
înseamnă o chestie de genul
că mai mulți membri ar fi și ar fi dorit dobâns mai mari.
Ce face piața începe să integreze
sau să-și dea seama că există un risc de majorări viitoare pentru dobâns.
Și atunci randamentele pot urca,
NASDAQ cel mai probabil va scădea.
Minuta, de exemplu, poate să schimbe direcția
care era bună la publicarea sau când a apărut ședința FED,
când a apărut comunicatul și apoi ședința FED.
Și la trei săptămâni vină minuta
și poate să schimbe un pic cursul
a ceea ce s-a întâmplat efectiv la ședință.
Deci, atenție, că dacă sunt diferențe mari,
de asta e important să citi și minuta.
Poate să apară la fel ca la PIP.
Dacă între prima variantă și a doua variantă sunt diferențe,
bineînțeles că poate să existe volatilitate în piață.
Hai să vedem un exemplu de minută davis, de tipolumbel.
La ședință, s-ă spune că tot nu pare neutru
și minuta arată așa.
Many participants express concern about flowing economic activities.
Acum, în român, ar fi că o parte importantă a comitătului
începe să aibă îngrijorări cu privire la economie.
Asta înseamnă că piața începe să ia în calcul niște teri de dobândă,
randamentele pot scădea, TLT ar trebui să urce,
NASDAQ-ul ar trebui să reacționeze pozitiv în scenariul ăsta.
Acum, cum citești și interpretezi minuta,
ideea e să nu te pierzi în test pentru că e ceva text.
Ce ai de căutat?
Vezi dacă e vreo schimbare de ton, cu ghilemele de rigoare,
în relație cu ce s-a întâmplat în ședința cu 3 săptămâni în urmă.
Vezi de fapt numărul celor care au vrut altă direcție.
Vezi discuții despre riscuri sistemice și așa mai departe.
Poate să mai fie de exemplu mențiunii cu privire la inflație,
că inflația e persistentă sau în scădere și așa mai departe.
Dragilor, acum toate lucrurile astea vin din experiență.
E nevoie să treceți prin toate lucrurile astea pentru a avea experiență.
Din punctul meu de vedere, informațiile pe care le-am pus aici sunt super importante.
Ce aș vrea să mai fac, dacă reușesc în perioada următoare,
este să iau o ședință fed, s-o traducem și s-o punem cumva ca o anexă la acest material
ca să vedeți efectiv o interpretare, dar nu e o promisiune că se întâmplă acum.
Probabil se întâmplă în viitor, dar mi-am propus să pun ca anexă la acest material
inclusiv traducerea unei astfel de ședințe și poate două din astea să facem în viitor.
De ce? Ca să fie una hockey și una davis de exemplu, ca să fie mai ușor de înțelezare.
Acum, având în vedere toate aceste informații pe care deja le-ați primit,
din punctul meu de vedere, e mult mai simplu acum să vă poziționați când apare o nouă ședință fed sau o nouă minută fed.
Încă un aspect important este că, de exemplu, dacă te duci în Google și cauți FOMC Probability,
o să-ți găsească acest site, FED Watch CME Group, în care vezi, așa cum mă uit eu aproape,
nu aproape în fiecare zi mă uit, dar aproape în fiecare zi, vă arăt și în analiză lucrul ăsta,
căsești acest site care ți arată care este probabilitatea pentru întâlnirea următoare și în situația noastră,
întâlnirea din 18 martie, 2026, să avem o tăiere de dobândă sau o creștere de dobândă sau o menținere de dobândă.
Și vezi că sus aie scrie Current Target Rate 350-375.
Și coloana asta spune că 96,5% așteaptă o menținere la nivelul actual, de unde știu asta,
pentru că actuala ratea este între 350-375 și coloana asta spune-i jos între 350-375, 96,5% din respondenți.
În timp ce 3,5% așteaptă o tăiere de 25 de puncte, 0,25%, adică în loc de 350 e 325, în loc de 375 e 350.
Și așa vezi pentru întâlnirea următoare. Acum dacă uiți pe Probabilities, aici o să vezi și pentru întâlnirea următoare.
Adică pentru întâlnirea din 29-4 se așteaptă iarăși probabilitate mare de 82% ca dobânda să rămâne la celălalt nivel,
pentru 17-6, 46% cu 45%, pentru că deja aici vorbim de un nou președinte FED și lucrurile cel mai probabil se vor schimba.
Dar vedeți că pentru întâlnirea următoarele două întâlniri, cât mai are mandat Jerome, Paul, adică 18-3 a 2026 și 29-4 a 2026,
vedem probabilitate foarte ridicată de menținerea dobuții la nivelul actual.
Iarăși, aici dacă o să vă duce și căutați, hai să vedem, căutăm POMC calendar,
o să gătim primul site de aici în care vedem calendarul întâlnirilor.
Și vedeți că deja anul ăsta a fost prima întâlnire în 27-28, așa cum spuneam și în training mai devreme că sunt două zile,
în care în prima zi fac analiza datelor și în a doua zi votează decid și este și conferența și apare PDF-ul, HTML-ul, deciziei și conferința de presă.
Și după care apare și minuta, pentru că dacă ne uităm, pentru anul 2025, apropo, am avut 1-2-3-4-5-6-7-8-9,
1-2-3-4-5-6-7-8-9, anul 9, pentru că a mai fost o chestie de aia, statement on longer, goals, monetary policy strategy,
și mai încă o întâlnire care a fost în august care este diferită față de asta și are legătură cu obiectivele pe termen lung,
dar dacă le numărăm au fost 8 întâlniri și vedeți că la 3 săptămâni în dreapta aici apare și ceea ce se numește minuta,
minuta PDF și hai să ne uităm inclusiv aici, vedeți, pe 27-28 ianuarie a fost întâlnirea, pe 28 și pe 18 februarie a fost publicarea minutei
și așa se întâmplă mereu și vedeți calendarul pentru anul 2026, 17, de fapt pe 18 următoarea decizie, apoi în aprilie, în iunie, iulie, septembrie, octombrie și decembrie
și așa cum vă spuneam mai devreme vedeți meeting associated with the summary of economic projections
asta înseamnă că întâlnirile astea care sunt cu stăluță, cea din martii următoarea, cea din iunie, cea din septembrie și cea din decembrie
sunt acele întâlniri importante în care Fedul se uită și în viitor cu privire la ce proiectii există pentru viitor
produs interbrut, piața muncii, inflații și așa mai departe și proiectii cu privire la evoluția aratelor de dobândă interbancare
Acestea fiind spuse, vă îmbrățişesc, aveți grijă de voi și spor la bani!
