Salutare, drag-unii, drag-amea! Astăzi vorbim despre un nou subiect extrem de important pentru oricine vrea să înțeleagă cum funcționează următorul catalizator economic, în speță rapoartele din piața muncii.
De multe ori când vedem știri despre creșterea șomajului sau noi locuri de muncă create, nu realizăm cât de mult influențează aceste cifre,
tot ce se întâmplă în jurul nostru ca trader, bineînțeles, de la inflație și salarii până la evoluția bursei și adobânzilor.
Așa că în următoarele minute vom vedea împreună care sunt indicatorii cheie ai pieței muncii, cum se interpretează ei și ce semnificații reală au pentru economie, pentru investitori și pentru noi ca profesioniști în domeniul de investiții și trading.
Și o să intrăm direct în prima parte în care vom vorbi despre primul indicator de care trebuie să ținem cont și acesta se numește raportul NFP sau Nome-Farm Payroll.
El este publicat în prima zi de vinerea fiecarei luni și conține trei elemente esențiale.
Numărul de locuri de muncă creat în afara agriculturii, care este primul dintre ele, apoi rata șomajului, care înseamnă, pe scurt, procentul persoanelor care caută activ un loc de muncă, dar nu îl gătesc.
Și a treia componentă din raport este reprezentantă de modificarea salariilor, orare, medii, care arată cum evoluează veniturile angajaților.
Și acum îți propun să le luăm pe rând și o să începem cu prima componentă care reprezintă numărul de locuri de muncă create.
Pentru că în acest raport funcționează ca un termostat al economiei.
Dacă vedem o creștere puternică, numărul de locuri de muncă înseamnă că economia este sănătoasă, oamenii au de lucru iar consumul rămâne puternic.
Dar mare atenție la această informație, pentru că într-un mediu, cum ne aflăm acum cu inflație ridicată, un raport prea bun în EFP poate fi o veste proastă pentru burse.
De ce, poate te întrebi? Pentru că piața muncii prea puternică înseamnă salarii mai mari, deci inflație mai mare, iar băncile centrale pot decide să menține dobânzile sus.
În sensul nostru, sau în acceptiunea noastră, ca Banca Centrare Federal Reserve.
Așadar, un raport bun nu înseamnă întotdeauna veci bune pentru piețe, depinde foarte mult de contextul economic în care ne aflăm.
Mai departe, a doua component din raport este, așa cum spuneam, rata șomajului, care este din punctul meu de vedere un catalizator economic major.
Acesta reflectă echilibru dintre cerere și ofertă cu privire la forța de muncă din piață.
Când rata șomajului este mică, înseamnă că firmele angajează, economia se extinde, iar încrederea în piață crește.
Dar din nou, există o limită. Dacă șomajul scade prea mult, apare presiune pe salarii, cresc costurile pentru companii și, implicit, inflația.
Pe de altă parte, dacă rata șomajului începe să crească accelerat, este un semnal timpuriu că economia încetinește și că o recessiune ar putea fi aproape.
Historic, fiecare recessiune din ultimele decenii a fost precedată de o creștere a șomajului.
Și apropo de această informație, spun acum pe ecran ca să vezi ce înseamnă corelație între rata șomajului și acelea recessiuni și vezi aici un grafic, hai să-l punem pe tot ecranul, din 1950 până în 2025.
Și aici vezi că este criza asta din 1948, apoi a fost criza din 1953 și așa mai departe.
Aici vorbim de, ia să vedem, 70, anii 70, anii 74, 80, 81 când am născut noi, eu a fost și atunci o criză în piață, 90, 2001, 2008.
Da și uitați-vă, în general, când s-a intrat în recessiune ce s-a întâmplat cu rata șomajului și e foarte interesant de văzut acest lucru pentru că o să observăm că după ce s-a terminat o recessiune a început să scadă rata șomajului, aici vorbim de 2020, vedeți ce s-a întâmplat în pandemie și așa mai departe.
Vedeți ce corelații există între rata șomajului și crizele financiare, așa că este foarte important să ții cont de acest catalizator.
În contextul în care ne aflăm, creșterea șomajului a fost o veste bună în vederea reducerilor dobânzilor de către Fed și știți că v-am spus la momentul acela.
Hai să mergem mai departe la a treia componentă și aici vorbim despre salariile orare medii.
Este un alt catalizator economic important pentru că, în teorie, atunci când salariile cresc mai repede decât inflația, consumatorii câștigă putere de cumpărare.
Asta menține economia solidă deoarece oamenii continuă să cheltuie, să investească și să susină producția.
Exact acest lucru s-a întâmplat în multimi ani, în multe dintre economii, deși inflația era aridicată, salariile au crescut mai repede menținând consumul la un nivel bun.
Dar dacă se inversează tendința, inflația crește mai repede decât salariile, atunci puterea de cumpărare scade, oamenii reduc consumul și economia începe să încetinească.
Hai să mergem mai departe la celălalt raport, raportul numărul 2 și așa cum vezi pe ecran, vorbind despre un alt catalizator economic esențial, dar adesea mai puțin discutat, care se numește JOLTS sau Job Openings and Labor Turnover Survey în limba engleză.
Raportul apare de obicei în prima zi de marție a fiecarei luni, cam la 5 săptămâni după ce s-a închiat luna de referință.
Acest raport nu ne arată doar câți oameni au un loc de muncă, ci cât de activă este piața muncii. El urmărește 3 lucruri esențiale.
Așa cum vezi pe ecran, numărul de job-uri disponibile, adică pozițiile deschise pentru care companiile caută candidați, rata angajaților, adică câți oameni au fost efectiv angajați și rata plecărilor voluntare sau câți angajați își părăsești job-ul din diverse motive.
Poate fi demisii, concedieri, pensionări, decese, incapacitate de muncă, transferuri în cadrul acelui departament sau aceeași companie și alte motive.
Acum de ce este important? Pentru că ne oferă o imagină clară asupra echilibrului dintre cererea și oferta de muncă.
Dacă avem mai multe locuri de muncă disponibile și puțin candidați, înseamnă că firmele concurează pentru angajați, care în rezultatul creștiri salariare și presiuni inflaționiste.
Dacă însă locurile vacante scad și plecările voluntare se reduc, înseamnă că piața muncii se răcește, adică oamenii sunt mai precauți iar companiile angajați mai puțin.
Un detaliu interesant este relația dintre JOLTS și NFP dintre cele două reporte, pentru că NFP-ul ne spune ce s-a întâmplat deja, adică câte job-uri s-au creat, în timp ce JOLTS ne spune ce urmează să se întâmple, adică intențiile de angajare.
De aceea JOLTS este un indicator anticipativ, leading din punctul meu de vedere, pentru evoluția pieței muncii.
De exemplu, dacă JOLTS arată o scădere bruscă a numărului de locuri vacante, e un semnal că în lunile următoare și NFP va arăta mai puține angajări.
În schimb, dacă plecările voluntare cresc, înseamnă că oamenii sunt încrezători și simt că pot găsi mai ușor un loc de muncă, asta înseamnă că e un semn de forță economică.
În scurt, raportul JOLTS este un barometru al încrederii, adică atât companiile cât și angajații și arată încrederea prin acțiunile lor.
Companiile prin deschidere sau prin închiderea de poziții a angajații prin decizia de a rămâne sau de a pleca.
Într-o economie sănătoasă, aceste două forțe se echilibrează, dar atunci când observăm un decalaj mare între locurile vacante și numărul de angajați disponibil,
putem anticipa eventuale tensiuni pe salarii, inflații și decizii mai agresive ale Federal Reserve.
Hai să mergem la următoarea parte și să vedem cum influențează NFP și JOLTS piețele.
Pentru că aici intervine legătura cea mai interesantă între piața muncii și burse.
Investitorii nu se uită doar la prezent ce anticipează ce se va întâmpla în următoarele 6 până la 12 luni.
De aceea, un raport NFP prea bun poate speria piețele pentru că se așteaptă ca Federal Reserve sau alte bânzi centrale, dacă vorbim de alta economie, să mențină dobânzile ridicate.
În schimb, un raport mai slab, cu mai puține locuri de muncă create, poate fi perceput ca un semnal pozitiv pentru piețe,
pentru că ar putea însemna o scădere a inflației și o relaxare a politicii monetare.
Așadar, piața muncii este un catalizator economic nu doar pentru economie, ci și pentru comportamentul investitorilor, al companiilor și chiar al politicilor guvernamentare.
Raportul JOLTS aduce o perspectivă diferită, dar esențială, nu doar ce s-a întâmplat, ci, așa cum spuneam, și ce urmează să întâmple în piața muncii.
El măsoară câte locuri de muncă sunt deschise, câți ai angajat să-nrecruta și câți își părăsesc voluntari job-urile.
De aceea, JOLTS este adesea privit ca un barometru al încrederii, atât al companiilor, cât și al angajaților.
Dacă raportul alată multe posturi vacante și multe plecări voluntare, înseamnă că firmele au încredere în viitor, iar oamenii simt siguranță în piață.
În schimb, o scădere a locurilor de muncă disponibilă sau o reducere a mobilității arată prudență și o răcirea dinamicii economice.
Investitorii și traderii urmăresc JOLTS cu atenție pentru că le oferă semnale timpuri, leading, așa cum spuneau, despre direcția în care va merge piața muncii.
Un declin accentuat al rocurilor vacante poate anticipa încetinirea raportului NFP din lunile următoare, deci și o schimbare de ton în politica monetară a băncilor centrale.
Astfel, JOLTS este un catalizator anticipativ, el arată ce gândesc companiile, cum reacționează angajații și în control să îndreaptă economia, înainte ca ciferile oficiale să confirme lucrul ăsta.
Și acum, ca o concluzie legată de cele două rapoarte, ca să tragem o linie cu alte cuvinte, catalizatorului economici din piața muncii, raportul NFP, rata șomajului, creșterea salarilor și raportul JOLTS nu sunt doar niște cifre statistice.
Aceste rapoarte ne spun o poveste despre starea reala economiei, despre cum se mișcă banii, despre cât de solide este încrederea consumatorilor și despre cum reacționează piețele financiare.
De exemplu, ce sectoare se angajază mai mult pentru a căuta companii din acele zone, din acele sectoare, din acele industrie.
Pentru noi ca investitori și ca traderi, pentru noi ca profesioniști în înțelegerea acestor indicatori, ne ajută să anticipăm schimbările și să luăm decizii mai bune.
Așa că data viitoare, când vezi o știre despre rata șomajului sau noi, locuri de muncă create, nu te opri la titlu.
Întreabă-te ce înseamnă asta pentru inflație, ce înseamnă pentru consum, pentru investiții, pentru tine ca trader, ca profesioniști, pentru fiecare sector din economie.
Pentru că acolo se află adevărata valoarea acestor catalizatori economici.
Și acum o să te invit să facem împreună interpretarea raportului NFP și apoi interpretarea raportului Joltz.
O să începem cu raportul NFP și ca idee o să spun pe ecran din Forex calendar așa cum te-ai obișnuit deja.
Și hai să vedem împreună, ne uităm la Forex calendar, poți să ți iei de aici informațiile și ne uităm la ultimul NFP și intrăm aici la open detail, mădur pe latest release.
Și aici pe latest release o să vezi tot textul ăsta de aici și acum o să facem împreună interpretarea lui.
Îți recomand să iei textul ăsta de aici și să te uiți cu ochii tăi ca să vezi ce date sunt aici și în cazul în care nu știi limba engleză o să pun și o variantă a traducerii asta de aici.
O să fac cu cea GPT ca să meargă repede și o să traducem textul ăsta de aici și îți recomand și ție chiar dacă e versiunea gratuită a cea GPT poți să-l rogi să-ți traducă, textul ăsta ii copii pe aici și pui în cea GPT să-ți traducă ce scrie aici ca să fie mai ușor să înțezi mai ales dacă nu știi limba engleză.
Dacă știi limba engleză îți recomand să te uiți aici în raportul acesta și acum o să facem împreună interpretarea raportului NFP bazat pe datele care sunt aici.
Și ideea este în felul următor.
Asta este pentru luna august, source așa cum știi este Bureau Labor of Statistics așa cum ai văzut și hai să începem cu niște date cheie pe scurt.
Numărul de locuri de muncă nou în farmă a crescut cu 22.000 în august 2025.
Această creștere este foarte modestă și reflectă faptul că de la april ne încoace numărul total de locuri de muncă a arătat puține schimbări.
Rata șomajului a rămas aproape neschimbată la nivelul de 4,3%, câștigările medii orare în sectorul nou în farmă au crescut cu 0,3% în luna august.
Iar ca și creșterea anuală vorbind de un 3,7%.
Alte detalii, proporția personelor care au fost angajate part-time din motive economice a rămas relativ stabilă.
Populația care nu este activă, dar care își dorește un loc de muncă, dar nu caut activ, adică marginally attached, cum se numește în raportul lor, a fost relativ constantă.
Raportul arată și date demografice și distribuția pe sectoare.
Creștere în sectorul de sănătate, healthcare, de asta am văzut inclusiv în XLV ce s-a întâmplat și IBB, scăderii în sectorul guvernamental federal și în sectoarele de minerit, petrol și gaze.
Ca și interpretare și semnificații, piața muncii pare să se întărească, dar se mișcă lent.
Creșterea de 22.000 de locuri de muncă este modestă și cumva sugerează că piața muncii nu mai accelerează, nu se restrânge, nici dramatic, dar nici nu se expandează rapid.
Este mai degrabă o perioadă de tranzitie sau un echilibru cumva.
Stabilitatea în rata șomajului însoțește stagnarea creșterii loculor de muncă, faptul că șomajul nu a crescut semnificativ arată că nu s-a produs un șoc negativ major,
dar nici nu există presiune suficientă ca să fie absorbită forța de muncă neocupată.
Creștere salariare moderate dar atenție la inflație.
Salariile cresc, dar nu explosiv, în contextul în care inflația poate fi un factor de risc.
Aceste creștere moderate sunt esențiale, adică oferă un echilibru între suținea consumului și evitarea presiunilor inflaționiste excesive.
Sunt cumva niște semnale sectoriale mixte pentru că sectorul de sănătate continue să fie un motor de creștere a lucrurilor de muncă,
ceea ce sugerează cerere rezilientă în servicii esențiale.
Pierdele în sectorul federal sau în industriile extractive pot reflecta decizii politice.
Știți că Trump a venit cu măsura asta ca să reducă bugetarii, ceea ce se întâmplă și acum în România.
Există constrângeri bugetare sau scăderea cerierii în domeniile legate de resurse naturale.
Acum în zona de riscul și vulnerabilități, dacă economia globală sau consumul intern încetinesc,
piața muncii, care acum nu are multă energie, va fi vulnerabilă la diverse reculuri.
Acum revizuirile negative ale datelor anteriore, ajustările la rapoartele precedente pentru că se fac și astfel de ajustări,
pot sugera că cifrele pot fi fluctuante și că nu fiecare raport trebuie luat ca un verdict definitiv.
Important este și analiza indicatorilor complementarii.
Jolls de exemplu pentru a vedea dacă intențiile de angajare în viitor susțin tendințe pozitive sau negative.
Raportul actual al pieței munce arată o încetinire, adică creșterea loculor de muncă e modestă, șomajul rămâne stabil,
salarile cresc moderate. În practică asta înseamnă, cu alte cuvinte, că economia pare să intre într-o fază de echilibru fragil,
adică fără un elan puternic, dar nici prăbușire bruscă.
De aceea analiza indicatorul suplimentari ca și Jolls devine crucială pentru a vedea ce urmează.
Și acum te încurajez să mergem la raportul Jolls, să interpretăm raportul Jolls și la fel o să mă duc pe Forex calendar
și o să spun pe ecran pentru că tot cu Forex calendar poți să veți.
Avem aici Jolls job openings și intru aici și mă duc pe latest release și mi se încarcă raportul de Jolls job openings and labor turnover survey.
Acum ca idee o să vezi că aici este mai multe informații decât la NFP, în special din perspectiva tabelelor
și dacă vrei să intri abrupt e nevoie să-ți faci timp, vezi că avem tabelul A.
După care iarăși o poveste mare aici, tabelul 1 și așa mai departe.
Deci este foarte lung acest raport, nu o să intru în detalii, doar câteva date o să luăm de aici și o să facem o interpretare.
Deci îți recomand dacă ai timp să te uiți la un moment dat pe tot ce este aici ca să-ți faci o idee câte multe date poți să scoți de aici și cum poți să vezi efectiv în ce sectoare se angajează, adică unde se plimbă banii mari, cum spunem noi.
Și a să intrăm în zona de interpretare Joltz, să vorbim de câteva date, cheie așa pe scurt.
Pot să spun că numărul de job-uri, vacante, job openings a rămas constant față de luna precedentă la 7,2 milioane.
Angajările și separările totale nu au înregistrat schimbări semnificative, au rămas relativ stabile să spunem.
Iar din tabelul A, ți-am spus mai devreme că sunt mai multe tabele, se vede că în comparație cu anul precedent numărul de job-uri vacante a mai scăzut față de 2024, dar nu dramatic, diferențele așa cum spunem nu sunt foarte mari.
Aceste aspecte, adică raportul include date pe sectoare, dar cele mai mari schimbări nu au fost spectaculoase, vedem în sectorul de sănătate servicii așa cum spunem mai devreme.
În zona de interpretare și semnificații, cererea de forță de muncă nu mai crește, s-a plafonat faptul că pozițiile vacante nu au crescut, iar angajările nu au crescut semnificativ, indică cumva o piață a muncii care nu mai arde de atât activitate.
Cererea nouă de angajați este, să spunem, mai pe silent, așa, mai tăcută sau caută să fie mai selectivă.
În zona de angajări și separări, vedem o dinamică mai mică atunci când angajările și separările sunt, să spunem, mai lente, sugerează un rind, bineînțeles, un rind mai echilibrat sau mai scăzut.
În termen practici, mai puțină mobilitate, adică oamenii nu schimbă locul de muncă la fel de des, companiile nu fac angajări așa agresiv cum se întâmpla înainte.
Acum, în zona de relație JOLTS vs. NFP, ce vedem pentru viitor? JOLTS, așa cum spuneți, este un indicator anticipativ.
Dacă cererea de angajări job openings nu crește, atunci în lume următoare și raportul NFP ar putea arăta cifre modeste sau chiar stagnare.
În contextul dat, stabilitatea datelor JOLTS întărește semnalul dat de raportul de angajări, adică accentul nu este pe creștere rapidă, ci pe precauție și echilibru.
Asta spunea și Jerome Paul că piața munciei a încetini și unul din mandatele lor este în zona asta de piață de muncă.
Dacă pozițiile vacante scad în raportele viitoare ar putea fi un semnal clar ca angajările viitoare se vor tempera ceea ce vrea Jerome Paul, temperarea pieții muncii.
Acum, implicații pentru salarii și inflație. Dacă, virgulă, companiile nu se grăbesc să deschidă poziții noi, presiunea de creștere a salariului ar putea atenua.
În lipsa unei curse pentru talente salarii nu vor crește agresiv, astfelă ricus cu inflaționist ar putea fi mai mic decât în scenarile cu deficit sever de forță de muncă.
Un potențial obstacol pentru integrare a noilor angajați, dacă dintrările-i ieșirile raportul ăsta este redus, mobilitatea scade pentru cei care caută intrare pe piață, adică în special tinerii de pe bancile facultății sau poate persoane în reconversie, poate fi mai dificil pentru aceste persoane, de exemplu, să găsească locuri potrivite de muncă, deoarece companiei nu angajază la fel de frecvent.
Așa că raportul Joltz ne arată că cererea de muncă s-a plafonat cumva, adică pozițiile vacante rământ constante, angajările și separările sunt stabile și în limbaj economic, piața muncii pare să fi intrat într-o zonă de echilibru cu o frecvență mică de mișcare.
Ceea ce ne spune, nu ne așteptăm la salturi mari în angajări viitoare, cererea este moderată și ne indică că economia respiră precaut.
Acum combinat cu raportul în FFP, acest semnal întărește ideea că ne aflăm într-o fază de consolidare, nu de expansiune rapidă.
Așa că, dragul meu, draga mea, acestea fiind spuse sunt suficiente datele pe care le-ai primit în acest material.
Te încurajez să faci act de acțiune, ce înseamnă asta, să iei rapoartele, să le citezi, să te uiți pe ele, așa cum spuneam, o să pun și o traducere în limba română,
cu cea GPT a acelor rapoarte, a textului de rapoarte, să-ți fie mai ușor să înțelegi cum am făcut eu interpretarea acestor rapoarte.
Dar, încă o dată, totul are legătură și cu experiența ta și cu cât de multe uiți la aceste rapoarte și-ți garantez că te vei obișnui.
Și vei înțelege mai bine că, baza pe acest catalizator, vei putea să interpretezi mai bine unde să duc bani și în ce sector,
ca să poți să tranzacționezi și, în special, să investești în acele sectori în care există creșterea forței de muncă,
pentru că e clar, dacă se angajează mult într-un sector, înseamnă că și productivitatea acelui sector este pe măsură.
Acesta fiind spusă, te îmbrățișesc, drag-o-meu, drag-a-mea, ai grijă de tine și spor la bani!
