Cele trei situații financiare (income statement, balance sheet, cash flow statement) dau cifrele brute. Metricii le transformă în răspunsuri rapide la întrebări simple: business-ul e profitabil? Profitul e real, în cash? E stabil sau fragil? Folosește capitalul eficient? Fiecare metric vine dintr-una sau mai multe din cele trei situații — abia acum, combinându-le, începe analiza reală. Exemplele numerice sunt Coca-Cola, aceleași cifre folosite în modulele anterioare.
Un investitor instituțional sau un sistem de screening analizează sute sau mii de companii deodată — nu are timp să citească fiecare raport rând cu rând. Metricii comprimă un raport de zeci de pagini într-un număr comparabil între companii, din care poți filtra rapid ("arată-mi doar companiile cu ROA peste 15%"). De-aia investitorii profesioniști și sistemele moderne de analiză fundamentală lucrează cu metrici, nu cu cifre brute.
Trei metrici, toate din income statement, care descompun aceeași întrebare ("cât profit rămâne?") la trei niveluri diferite de cheltuieli scăzute.
Gross margin (marja brută) = gross profit ÷ revenue. La Coca-Cola: 30,43 mld ÷ 49,3 mld ≈ 61% — după ce scazi doar costul direct al produsului (materie primă, producție), rămân 61 din fiecare 100 de dolari vânzări. Aici se vede puterea brandului și pricing power-ul: o companie poate cere prețuri mari relativ la costul de producție.
Operating margin (marja operațională) = operating income ÷ revenue. 15,56 mld ÷ 49,28 mld ≈ 31% — după ce scazi și marketing, salarii, distribuție, operațiuni (nu doar costul produsului), rămân 31%. Aici se vede eficiența motorului operațional al business-ului, nu doar a produsului.
Net margin (marja netă) = net income ÷ revenue. 13,70 mld ÷ 49,28 mld ≈ 28% — după toate cheltuielile, inclusiv dobânzi și taxe, rămân 28 de dolari din fiecare 100. Din aproape 50 mld vânzări, aproape 14 mld ajung profit final.
Operating cash flow (OCF, fluxul de numerar operațional) vine din cash flow statement. La Coca-Cola: 7,40 mld — cash-ul generat efectiv din activitatea de bază (produce, vinde, încasează), nu profitul pe hârtie.
Cash conversion (conversia profitului în cash) compară OCF (7,4 mld, din cash flow statement) cu net income (13,7 mld, din income statement): 7,4 ÷ 13,7 ≈ 0,54. Regula: cu cât OCF e mai aproape sau mai mare decât net income, cu atât calitatea profitului e mai bună — un business sănătos nu generează doar profit contabil, generează și cash.
Notă onestă (completare a mea, nu vine din transcriere): conform regulii date chiar în lecție ("cu cât OCF e mai aproape sau mai mare decât net income, cu atât e mai bine"), un conversion de 0,54 e sub 1 — nu e neapărat un semnal roșu automat, dar merită întrebarea de ce. Cauze tipice, nelegate de o problemă reală: cheltuieli non-cash reversate diferit (impozite amânate), variații de capital de lucru într-un singur trimestru, sau venituri contabile din investiții/asocieri care nu aduc cash imediat. Regula practică: dacă acest raport rămâne constant sub 0,7-0,8 pe mai multe trimestre consecutive, nu doar unul singur, atunci devine un semnal real de verificat — nu o singură cifră izolată.
Current ratio (rata lichidității curente) = current assets ÷ current liabilities, ambele din balance sheet. La Coca-Cola: 31 mld ÷ 21,28 mld ≈ 1,46 — suficientă lichiditate pentru a acoperi datoriile pe termen scurt.
Debt and leverage (datorii și grad de îndatorare), din balance sheet: la Coca-Cola, total debt ≈ 45,5 mld. Datoria nu e automat rea — problema apare doar dacă business-ul nu generează suficient cash pentru a controla leverage-ul (adică pentru a plăti dobânzi și rate din operațiuni, nu din împrumuturi noi). Coca-Cola generează cash consistent (vezi OCF de mai sus), deci datoria e susținută.
DA vs. NU pe leverage (completare a mea — transcrierea nu dă un contraexemplu, doar regula generală; construiesc unul plauzibil, la aceeași scală, ca să arăt diferența):
ROA (return on assets, rentabilitatea activelor) = net income ÷ total assets. Net income din income statement, total assets din balance sheet. 13,7 mld ÷ 104,82 mld ≈ 13% — pentru fiecare 100 de dolari active, Coca-Cola generează 13 dolari profit.
Asset turnover (rotația activelor) = revenue ÷ total assets. 49,28 mld ÷ 104,8 mld ≈ 0,47 — cât de eficient generează activele vânzări (nu profit direct, ci volum de vânzări per dolar de active).
Ideea importantă din lecție: nu contează doar cât profit generează compania (marjele de la Partea 1), contează și cât de eficient folosește activele, capitalul, cash-ul, infrastructura pentru a ajunge acolo — ROA și asset turnover arată exact eficiența, nu doar rezultatul.
De ce urmărești asta: metricii îți dau un verdict rapid, comparabil, pe care îl aplici la fiecare raport trimestrial nou — te ajută să decizi dacă teza ta de investiție ("compania e solidă, profitabilă, generează cash") rămâne validă sau s-a stricat, ca să nu rămâi într-o poziție doar pe baza unei impresii vechi.
Ce faci când vezi un raport nou: recalculezi cele patru grupe (marje, cash quality, sănătate, eficiență) și le compari cu trimestrul anterior — nu te uiți doar la o singură cifră izolată (ex: doar net margin), ci la tabloul complet, pentru că o marjă bună cu cash conversion slab e un semnal diferit de o marjă bună cu cash conversion solid.
DA vs. NU — confirmare vs. capcană, cu cifre (construit, marcat ca completare):
Exemplul complet, de la citirea raportului la ieșirea din trade (construit pe scara reală KO, marcat ca fiind completarea mea — transcrierea nu dă un preț de acțiune):
Ipoteză long, poziție deja deschisă la 58,00, deschisă anterior tocmai pe teza "profitabilă, cash solid, leverage susținut" din secțiunile de mai sus. La raportul trimestrial următor confirmă scenariul DA (net margin, OCF și ROA cresc toate QoQ). Nu adaugi impulsiv în ziua raportului — aștepți ca prețul să confirme cu un breakout peste rezistența anterioară de 62,50 pe volum peste medie, apoi mărești poziția la 62,80 long. Stop-loss: 59,40 — sub suportul care ar invalida ideea (dacă prețul recoboară acolo, piața nu a crezut confirmarea fundamentală, oricât de bune arătau cifrele). Take-profit: 68,50 — următoarea rezistență istorică majoră. Risc 3,40, recompensă 5,70 → risc/recompensă ≈ 1:1.7.
Scenariul opus, short/ieșire (construit, aceeași scală): ai o poziție long deschisă la 62,80 (din exemplul de mai sus). La raportul următor apare scenariul NU: net margin arată la fel pe hârtie, dar OCF și current ratio se deteriorează. Nu aștepți confirmarea completă a unui trend descendent — ieși din poziția long la prima închidere sub suportul de 59,40 (același nivel care era deja stop-loss-ul tău), pentru că regula de invalidare s-a declanșat exact cum era planificat dinainte. Dacă vrei să deschizi short adițional (nu doar să ieși), triggerul e o candelă bearish care rupe 59,40 cu volum: intrare short 59,10, stop-loss 61,00 (peste rezistența minoră formată la revenirea eșuată), take-profit 54,00 (suport anterior).
Notă: toate cele patru grupe de metrici, formulele și cifrele Coca-Cola (gross/operating/net margin, OCF, current ratio, total debt, ROA, asset turnover, inclusiv legendele de interpretare pe zone) vin din transcriere. Sunt completări ale mele, dincolo de ce spune explicit transcrierea: nota despre cash conversion sub 1 și cauzele posibile, diagrama waterfall a marjelor, comparația DA/NU pe leverage, întreaga secțiune "Aplicație practică" (inclusiv scenariile DA/NU QoQ și exemplele de trade cu intrare/SL/TP pe o scală de preț construită pentru KO — transcrierea nu dă niciun preț de acțiune).