Sesiune de ~38 min, cu doi cursanți. Mai jos, doar ce are valoare de învățare, grupat pe subiect (nu în ordinea din înregistrare). Ce am lăsat afară e listat la final.
Întrebarea: faci day trading pe indici futures (pe prop, unde doar asta se poate) și ai poziții deschise când se închide piața. Ce opțiuni ai?
Răspunsul: nu există opțiuni, există doar riscul pe care ți-l asumi. Day trading înseamnă prin definiție că ieși la finalul zilei. Dacă rămâi, stop-loss-ul sau target-ul se pot atinge peste noapte, iar între 12 noaptea și 1 dimineața (ora României), când futures-urile sunt închise, piața se poate redeschide cu gap în direcția opusă ție.
Gap = diferența dintre prețul de închidere și prețul de redeschidere. În acea „gaură" nu s-a tranzacționat nimic, deci nu există ordine la prețurile dintre ele.
„Poate să fie un gap down de 2%, poate să fie de 3%, poate să fie de 0%, 2%, nu știu. Nu știe nimeni ce gap poate să fie."
Stop-loss-ul se execută, dar la primul preț disponibil, nu la prețul tău. Exemplul lui: stop la 0.5%, deschidere cu gap down de 2% — pierzi 2%, nu 0.5%.
Mecanismul (completarea mea): stop-loss-ul e un ordin care se activează când prețul îți atinge nivelul și devine ordin la piață. La redeschidere, primul preț la care există cumpărători e cel de după gap. Analogia lui, pe scurt: cireșele erau ieri 25 de lei, azi sunt 50; dacă le vrei cu 15, nu mai vine nimeni să ți le dea cu 15.
Pe cifrele lui, construit pe SPY la 590:
Ai planificat să riști 2.95 (1R) și ai pierdut 11.80 — 4R dintr-o singură tranzacție. Pe un cont de prop asta contează dublu, pentru că acolo ai limită zilnică de pierdere. Cifrele lui: „dacă tu ai pierdere zilnică, nu știu, o mie pe cont […] și se deschide cu gap down și te duci 3000, la revedere […] papa cont."
Și invers, gap-ul în favoarea ta se execută tot la primul preț disponibil. Exemplul lui: TP la +1%, deschidere la +3% — ți-l închide la +3%.
Asimetria (completarea mea): cazul favorabil nu îți salvează contul, cel nefavorabil îl poate închide. De aceea mărimea poziției se alege după cazul rău.
Nu contează că gap-ul e peste weekend sau în timpul săptămânii — e același risc. Bogdan a spus că el a rămas overnight pe prop cu o poziție pe care, dacă nu mergea, „pierdeam contul" — deci nu îl interzice, dar îl tratează ca risc asumat cu totul.
Exemplul real din grup: un cursant, foarte aproape de calificarea unui cont de prop, a rămas overnight long cu poziție mare. A vorbit Trump despre tarife, piața s-a deschis cu gap down și a pierdut „câteva mii multe" (el zice 10.000 de euro sau cam atât, nu știe exact).
„Voi trebuie să aveți în vedere că acolo e un levier foarte mare, pe prop."
Ce a arătat pe grafic: M2D dă primul semnal de long, prețul merge, face pullback, apoi dă din nou semnal de buy în aceeași direcție. Al doilea semnal e buy the dip.
Situația ideală: în momentul semnalului știi deja că ai un swing low — un low cu 2 bare mai sus la stânga și 2 bare mai sus la dreapta — și că acest swing low e mai sus decât cel anterior (higher low). Higher high-ul se vede abia după.
Construit, pe structura descrisă de el:
Cazul mai slab: un semnal care vine fără 2 bare la stânga low-ului. Nu poți spune că e swing low, deci nu știi dacă structura e higher low.
Precizarea lui: asta e „doar când aveți experiență, nu acum. Țineți regulile M2D așa cum sunt ele."
Trade-ul lui din ziua respectivă, pe canal de trend: a intrat long în partea de jos a unui canal de trend. Stop-ul era sub linia de jos a canalului și mai avea un limit order deasupra liniei, ca a doua poziție dacă prețul retesta zona. Retestul nu a venit, iar target-ul s-a atins pe ambele conturi (prop și Trading 212). Nu a dat cifre de preț pentru el.
„Când te uiți într-un backtesting, o să zici, ba, acolo am făcut așa, acolo am făcut așa, acolo am făcut așa, ce concluzie poți să trag, știi?"
Dacă schimbi regulile de la o tranzacție la alta, nu mai poți măsura nimic: media pe pierdere, media pe câștig și cea mai proastă zi nu mai descriu o strategie, ci un amestec. Pe asta se sprijină tot calculul din secțiunea următoare.
Tehnica de coaching pe care o numește „de la finish la start": pornești de la obiectivul final (ex. 10.000 de profit pe contul de prop), faci reverse engineering și îl spargi în obiective mici.
Consecința pasului 5, spusă de el: cu poziția mai mică nu mai califici în 3 luni, ci în 4-5. Varianta fără calculul ăsta ajunge mai repede, „dar cu riscul că într-o zi îți atinge limita daily și la revedere".
Cea mai proastă zi din Excel-ul lui: două pierderi (0.42 și 0.68), „aproape 1%" pierdere în ziua respectivă, față de aproape 0.76 profit în aceeași zi. Întrebarea pe care și-o pune: „ești pregătit pentru situația asta?" Alt exemplu citit din tabel: o zi cu 0.97, 0.66, 0.58, 0.37 — „depășește asta pierderea zilnică? Așa trebuie să calculezi." Zilele sunt colorate alternativ în Excel, ca să vezi unde începe o zi nouă.
Detaliu de prop: limita zilnică și cea totală cresc pe măsură ce contul urcă în profit (cel puțin la firma de prop pe care o folosește). Dacă ai pornit cu 1.000 sau 3.000 pe zi, mai sus poți avea 5.000.
Nu există deadline pentru calificare. „Nu puneți presiune pe voi vis-a-vis de prop-uri pentru că niciodată nu o să știi în cât timp îl califici, pentru că ești dependent de piață. […] Iar dacă forțezi nota, în general o să o iei în bot."
Pasul 3 are nevoie de câștigul net pe tranzacție (expectancy), nu de câștigul mediu. Pe media lui de 0.33 / 0.28, rezultatul depinde de win rate, pe care nu l-a spus:
| Win rate | Net pe tranzacție | Tranzacții pentru +10% (poziție = contul) |
|---|---|---|
| 50% | 0.5×0.33 − 0.5×0.28 = +0.025% | ~400 |
| 55% | 0.1815 − 0.126 = +0.056% | ~180 |
| 60% | 0.198 − 0.112 = +0.086% | ~116 |
La această expunere, cele 150-200 de tranzacții ale lui s-ar potrivi cu un win rate de ~55%. Diferența de la 55% la 50% dublează timpul — de aceea contează sample-ul de 100, nu impresia.
Poziția din cea mai proastă zi, pe un exemplu cu limită zilnică de 3.000: ziua lui de ~1.1% (0.42 + 0.68), dublată, e 2.2%. Poziția maximă = 3.000 / 2.2% ≈ 136.000 expunere. Peste asta, o repetare a zilei proaste dublate îți închide contul.
Nuanță la raportul risc/câștig: Bogdan spune că „all over sample" ajungi cam la 2 la 1 profit față de risc, deși inițial pleci de la 1 la 1. Mediile din Excel-ul arătat (0.33 / 0.28) sunt însă aproape de 1.2 la 1 — probabil e un sample mic și parțial. Merită verificat pe sample-ul tău.
Exemplul lui: Richard Dennis (menționat și de Mark Douglas) avea win rate de ~20-23% — din 10 tranzacții, 2 mergeau și 8 nu — și câștiga foarte mult, pentru că avea risk/reward de 1 la 6. Aritmetica (a mea): 2 × 6R − 8 × 1R = +4R la fiecare 10 tranzacții. (Corecție: Dennis a fost activ în anii '70-'80, nu în anii '30 cum apare în înregistrare.)
La voi, asta vine din trail-urile care prind mișcări lungi din când în când.
Exemplul din grup: cursantul cu pierderea overnight și-a făcut backtesting de mână pe M2D 15 cu 75, de după Paști, și a calificat 3 conturi de prop.
„Dacă tu nu poți să măsori ceva, n-are sens să tranzacționezi. […] Altfel este un buruburu. E așa, e magie, dă-mi cu bagheta."
Contextul: strategia de investiții prezentată cu o seară înainte (training de o oră), pentru cei care vor bani pentru pensie, nu doar din trading activ.
Ce a arătat din backtest: SPY, 2005-2025. Investiție inițială de ~16.000 de dolari → 53.000 după prima reinvestire. Regula pe care a spus-o: când ai atins +10%, retragi suma cu tot cu profit și la prima ocazie reinvestești totul. Estimarea lui: după a doua reinvestire, poate 16.000 → 100.000 în 20 de ani. Efortul: ~2 tranzacții pe trimestru, cam 10 minute o dată la 3 luni. Restul regulilor sunt în video.
Ideea lui: 8 ore active de trading nu diferă de un job — tot timp pierdut. „Întrebarea este ce faci cu banii ăia."
Calculatorul de dobândă compusă (500 de lei pe lună, fără sold inițial). Rândurile 20 ani / 5% și 30 ani / 8% sunt cifrele lui; 30 ani / 3% și 30 ani / 5% le-am calculat eu, ca să se vadă efectul randamentului:
Precizările lui: 8% e greu de obținut de un om obișnuit („probabil are acces la un 3%"), iar calculul nu include taxe, impozite și comisioane. Ca pensie: 300.000 de euro împărțiți pe 20 de ani de după pensionare înseamnă „încă 1.000 de euro pe lună" pe lângă ce mai ai. Calculat pe ~272.000 / 240 de luni, ies ~1.130 de euro, fără randament.
Referința lui: Bob Proctor, cu exemplul celor 20 de dolari puși deoparte zilnic și investiți, care deveneau „1-2 milioane de dolari în 30 de ani".
Aproximativ 8 secvențe fără valoare de învățare: cine nu a apucat să vadă prezentarea din seara anterioară, sosirea târzie de la Brașov a unui cursant, căutarea fișierului Excel pe ecran, o întâlnire în familie cu un alt cursant, reproșul că unii nu își fac backtesting-ul, anunțul că pune Excel-ul pe grup, încheierea. Niciun conținut tehnic nu a fost eliminat.
Cifrele din Excel (0.28 / 0.33, 0.42 / 0.68 / 0.76, 0.97 / 0.66 / 0.58 / 0.37), numărul de tranzacții (150-200, 3 pe zi, 2.5-3 luni), backtest-ul ATMI (16.000 → 53.000) și cifrele din calculator sunt ale lui. Numărul de tranzacții din sample-ul arătat nu se înțelege clar în înregistrare.