Sesiune de ~1h20m, cu foarte puține întrebări. Așa că a vorbit mai mult el, pe ce vedea în piață. Au ieșit trei lucruri noi față de restul cursului: o strategie completă de divergență cu Momentum(28), cu trigger pe indicator și nu pe preț, intrarea în trei tranșe pe buy doji weekly și lista de semnale care anunță o corecție. Mai jos sunt grupate pe subiecte, nu în ordinea din înregistrare.
Nu a dat un trade. A arătat ce anume se adună ca să spună „sunt mari șanse să vedem o corecție".
1. Volum uriaș pe put-uri, cu expirare după 20 septembrie. Pe SPY vedea volume de 60.000-100.000 de contracte put, cu strike-uri în zona 630-620 („poate să ducă și 610"). Un contract de opțiuni înseamnă 100 de acțiuni, deci la SPY de ~600 de dolari un singur contract acoperă ~60.000 de dolari. Înmulțit cu 60.000 de contracte, e o poziție pe care retail-ul nu o poate face.
De ce data de expirare contează. VIX-ul măsoară volatilitatea așteptată pe 30 de zile în viitor. Opțiunile puse la 35-50 de zile nu intră încă în calcul, deci nu se văd pe VIX. Când se apropie la 30 de zile de expirare, intră în calcul și VIX-ul poate face spike brusc.
„Dacă măsoară pe 30 de zile în viitor, hai să ne ducem 35 de zile, 40, 50 de zile în viitor, că nu o să se vadă pe VIX. […] Exact ca la poliție, să nu te ia radarul."
Nu înseamnă că prețul așteaptă septembrie. Cine are put-ul câștigă mai mult dacă prăbușirea vine devreme (vezi theta decay, mai jos).
2. Evaluarea. Forward P/E pe S&P 500 aproape de 30, „foarte scump", la fel ca înainte de corecția din primăvară.
3. Structura pe grafic (60 de minute și 4 ore):
Trade-ul, dacă îl iei (exemplul e construit de mine, pe structura descrisă de el): intrare short la close-ul sell doji-ului, 635.40. Stop-loss la 638.35, cel mai înalt high din ultimele 4 candele (regula lui pentru sell doji, din alte sesiuni), adică vârful al doilea. Ținta e 630.00, în zona strike-urilor put pe care le vedea el. Riscul e 2.95, câștigul 5.40, deci 1.8R.
4. Breadth, pe toți indicii. McClellan Oscillator în divergență bear și sub linia de zero, iar Advance/Decline nu depășește vârful anterior. Pe Dow Jones e divergență dublă, cu ambii indicatori. Aceeași poveste pe Nasdaq și Russell.
5. Ce lipsește încă: ATR-ul. „Nu mă mir să văd ATR-ul urcând în zilele următoare. Asta e ingredientul care lipsește." Când ATR-ul face spike, corecția devine probabilă, nu doar posibilă.
Plus sezonalitatea: august e de obicei o lună slabă.
Și de ce topurile sunt greu de prins, explicat pe loc:
„La bottom e mai simplu. În general bottom-ul e foarte violent. […] La top e o lăbăreală: tot mai face un top, tot mai consolidează."
Topurile durează mai mult să se formeze decât bottom-urile. De aceea e mai ușor să prinzi un bottom decât un top.
A anunțat că următoarea strategie predată e o formă de buy doji adaptată pentru weekly și monthly. A spus și că majoritatea semnalelor pe acțiuni din grupul de semnale vin de aici, cu intrare pe pullback.
Exemplul NKE: buy doji weekly după downtrend, după căderea de la tarife. De la open-ul trigger-ului până la vârf: +36% în 14 săptămâni. „Un început de position trading" — swing spre position.
Cum intri, exact:
Cu cifrele din diagramă (construite de mine): 61.00 + 59.03 + 57.95 dau un preț mediu de 59.33, cu stop-ul la 53.90 (cel mai jos low din 4 candele). Riscul pe poziția întreagă e 5.43 pe acțiune față de prețul mediu, nu 7.10 cât ar fi fost cu totul intrat la 61.00.
De ce nu aștepți direct 1/2: pentru că s-ar putea să nu mai vină niciodată. Și de ce nu intri full la trigger: pentru că prețul mediu e mai bun cu tranșe.
„Mai bine sunt cu un sfert de poziție într-o tranzacție care merge decât să stau pe bară."
Pe BRK.B (240 de minute), după un buy doji weekly, prețul a retestat un marubozu mare. Regula pe care a scos-o de aici:
Un marubozu bull e valid cât timp prețul nu doboară open-ul lui. Poate coborî sub 1/2, se poate apropia de open, dar nu are voie să închidă sub el. Cifrele lui: open-ul marubozu-ului 467.42, low-ul retestului 467.65. Adică 23 de cenți deasupra.
Ce e un FVG (fair value gap), cum l-a definit el aici: golul dintre high-ul candelei dinaintea marubozu-ului și low-ul candelei de după. Prețul tinde să revină să-l închidă.
„De ce funcționează FVG-urile? Pentru că, de fapt, majoritatea sunt marubozu care trebuie retestate la jumate."
Adică FVG-ul și retestul la 1/2 al marubozu-ului sunt aceeași zonă văzută din două școli diferite.
DA — retestul coboară sub 1/2 (473.61), dar low-ul rămâne la 467.65, deasupra open-ului:
NU — aceeași structură, dar o candelă închide la 466.20, sub 467.42. Din acel moment marubozu-ul e invalidat și intrările de la 1/3 și 1/2 trebuie închise:
Ce faci când îl vezi: pui limit-urile la 1/3 și 1/2, iar stop-ul sub open-ul marubozu-ului, nu sub un low oarecare. Dacă o candelă închide sub open, ieși. (Plasarea stop-ului exact sub open e interpretarea mea a regulii lui; în transcriere se vede doar că arată pe grafic unde l-ar pune.)
Și contra-exemplul la FVG, pe același grafic: pe daily prețul a coborât sub gap, adică „la revedere, nu mai merge FVG-ul" după regula celor cu FVG, și de acolo a decolat. Regula de open-ul marubozu-ului a ținut, regula FVG-ului nu.
Același bottom pe BRK.B a dat semnal pe patru strategii ale lor:
| Strategie | Ce a văzut |
|---|---|
| MDSRT | downtrend lung, oprire în suport, buy doji ca trigger |
| MP² | pivotul mic trece peste pivotul mare; trigger după |
| M2D (daily + 60 min) | daily în buy, primul sell pe 60 min, apoi primul buy — cu o candelă înaintea MP² |
| Formă | rounding bottom, care e de fapt un inverted H&S |
Cifrele lui pe MP²: risc 0.76 (stop-ul pus cum cere MP²), până la primul high 1.58, până la al doilea 2.21. 2.21 / 0.76 = 2.9, „1 la 3 aproximativ". Transcrierea nu spune dacă sunt dolari sau procente. Cu stop-ul pe swing low în loc de stop-ul MP², zice că ieșea „undeva la 1.12" cu restul poziției, deci tot aproape dublu față de TP.
M2D-ul arătat aici e o versiune modificată: în loc de buy momentum folosește buy doji, cu intrare la 1/3 sau 1/2 din marubozu. „E aceeași chestie."
P/E-ul pe BRK.B, verificat în treacăt: 12.83, cu minimul pe 5 ani 7 și maximul 13.04. Adică e aproape de maximul propriu, deci supraevaluată față de istoria ei. (Transcrierea are „1283" și „1304"; virgula e dedusă de mine.)
Pe scurt, pentru că mecanismul e explicat complet în sesiunea din 08.09.2025: la ruperea swing low-ului anterior retail-ul shortează, „băieții cu bani" îi lasă să intre și apoi împing prețul în sus. Cei short trebuie să cumpere ca să iasă: short squeeze. El îi spune the dump before the pump.
Ce a adăugat aici e varianta care nu merge. Swing low-ul rupt nu mai e suport. După ce prețul revine, primul test e exact acel nivel, care acum joacă rol de rezistență:
„Totul devine resistant și resistance-ul devine suport. Aici a fost suport, a trecut prin el și aici devine resistance: rejectează sau trece prin el cap în brânză. Deci aici, în punctul ăsta, trebuie văzut."
DA — buy doji pe piciorul 2, apoi o închidere înapoi peste 621.00 (swing low-ul rupt). Cei short sunt pe pierdere și cumpără:
Intrare 620.90, la close-ul candelei de trigger de după doji (doji-ul închide pe la 620.30), stop 619.80 (sub low-ul din 4 candele), țintă 624.60, swing high-ul dintre picioare: 3.4R.
NU — aceeași intrare, dar revenirea se oprește la 621.05 și nicio candelă nu închide peste 621.00. Vechiul suport a devenit rezistență și stop-ul iese cu -1R:
Trigger valid, deci: nu buy doji-ul singur, ci închiderea înapoi peste swing low-ul rupt. Dacă nu vine în câteva candele, ieși înainte de stop. (Regula de „câteva candele" e completarea mea.)
Ordinea în care se schimbă trendul, repetată pe un desen în Paint: întâi apare higher swing low, abia apoi higher swing high. Double bottom-ul cu al doilea picior mai sus e forma cea mai simplă a acestui higher low. Cu buy doji sau buy hammer pe el, e „și mai strong".
Divergența ascunsă, menționată: și când ambele minime ale prețului sunt în urcare, dacă panta indicatorului e mult mai abruptă decât cea a prețului (prețul la ~45°, indicatorul mult mai sus), e tot o formă de divergență.
A predat-o complet, pe loc. E strategia din programul „basic", care „funcționează fără nimic din ATM". Trigger-ul e pe indicator, nu pe preț.
Formula, dată de el: Momentum(28) = close-ul de acum − close-ul de acum 28 de candele. Pe 60 de minute, 28 de candele înseamnă câteva zile de tranzacționare.
Regulile:
De ce urmărești asta. Divergența singură spune că mișcarea obosește, nu când se întoarce. Trigger-ul pe momentum confirmă că forța s-a schimbat efectiv. Mecanic, momentum-ul care trece peste cel mai înalt punct din divergență înseamnă că prețul a urcat față de acum 28 de candele mai mult decât în orice moment al căderii. Cumpărătorii au recuperat mai mult teren decât la orice revenire anterioară din intervalul ăsta.
Exemplul long, cu cifrele lui: cel mai înalt momentum din interval era -11.04. Alte vârfuri citite: -11.30 și -17. Trigger-ul a fost candela pe care momentum-ul a trecut peste -11.04.
Pe diagramă (construită de mine, cu momentum-ul calculat din close-uri cu formula lui): intrare 540.20, stop 532.35 sub piciorul 2, țintă 2R la 555.90. Ținta de 2R e alegerea mea; el nu a dat o țintă, doar „bang".
Exemplul short, pe SPXL 15 minute, cu cifrele lui: cel mai jos momentum din intervalul divergenței, 5.63. Pe candela următoare momentum-ul era 5.82, adică încă deasupra, fără trigger. Pe cea de după, 3.60: „pe candela asta intrăm short".
Aici a pus și rezerva: „Poate să meargă? Nu știu. Poate retestează marubozu-ul ăsta la 1/2 și cade înapoi."
NU: trigger pe gap down. Pe un alt exemplu short trigger-ul a venit pe o candelă deschisă cu gap down, iar trade-ul nu a mers. „De obicei nu merge cu gap down." Motivul mecanic (completarea mea): gap-ul înseamnă că vânzarea s-a produs peste noapte. Intri după mișcare, la cel mai prost preț, cu stop-ul la aceeași distanță față de un preț mult mai jos.
Ce mai trebuie știut:
De ce nu folosește stochastic, deși „funcționează": stochastic-ul se calculează din preț, deci o divergență preț-stochastic compară prețul cu el însuși. „De ce aș mânca mămăligă cu pâine?" Momentum-ul e tot din preț, dar îl compară cu o dată fixă din trecut. Ce spune totuși despre celelalte: divergența cu stochasticul funcționează, iar cu RSI „uneori". Cea mai de încredere rămâne divergența pe volumul lor.
Mai multe divergențe = semnal mai puternic, dar cu avertisment: nu cădea în paralizia analizei („trebuie să am stochastic, momentum, volum, power, relative strength…").
În consolidare nu știi că ești în consolidare decât după ce s-au format câteva swing-uri. De aceea regula lui are un prag:
„Ca să trasezi un canal de trend ai nevoie de 2 swing high și 2 swing low. N-ai cum să trasezi un canal cu mai puțin."
Ce faci când îl vezi:
Exemplul e construit de mine, pe aur, pe care a zis că „merge perfect pe canale de trend": intrare 3329.60, stop 3320.50 sub linia de jos, țintă 3346.90 la linia de sus, deci 1.9R. Pe 5 minute, în același canal, arăta intrări multiple de buy doji și buy hammer la linia de jos.
De ce funcționează canalele și wedge-urile: amplitudinea e mică și limitele sunt vizibile pentru toată lumea. Ordinele se strâng la aceleași niveluri. (Completarea mea: stop-ul e aproape de linie, deci R-ul e bun chiar dacă ținta e mică.)
Megafon (broadening): tot cu 2 + 2 puncte, doar că liniile diverg. Dacă ai trei atingeri, poți estima unde vine următorul swing low prin extinderea liniei spre dreapta.
A explicat de ce după breakout-ul unui flag prețul nu merge direct la țintă:
Intrarea sigură e pe retest, nu pe breakout: 111.50, stop 108.00 la mijlocul consolidării, țintă 120.00 = 110 + flagpole de 10, deci 2.4R. Cifrele sunt construite de mine; ordinea T1 → retest → T2 e a lui.
ABCD-ul lor „nu e decât un bull flag care și-a atins target-ul de profit" — la fel în short, pe bear flag.
Fără semnal de short nu shortezi linia: pe aur, prețul a atins linia de sus a canalului și a făcut breakout după nouă ore, în loc să cadă înapoi. Cine shortase „pe atingere" pierdea.
A insistat să nu treacă nimeni la opțiuni înainte să stăpânească analiza tehnică: „opțiunea e doar un vehicul". Dacă citești greșit graficul, nu te ajută nimic. Mecanica pe care a explicat-o totuși:
| Noțiune | Ce a spus |
|---|---|
| Mărimea | un contract = 100 de bucăți din activul-suport; nu poți cumpăra una |
| Theta decay | cu cât te apropii de expirare, cu atât contractul pierde valoare |
| Prețul expirării | mai departe în viitor = mai scump (exemplu: 1 $ la 3 zile, 6 $ la 2 luni) |
| Contul | 10.000-20.000 $, nu 1.000-2.000 $ |
| Levier | IWM la 223 × 100 = ~22.000 $ expunere pentru ~1.500 $; la +3% ai ~4.500 $ profit |
| Put/call volume | nu înseamnă nimic singur — poate fi hedging |
Theta, pe exemplul lui: put pe SPY cu țintă 620 și expirare la sfârșitul lui septembrie. Dacă 620 vine într-o săptămână, „faci o căruță de bani"; dacă vine în ultima zi, aproape nimic.
Cum a citit opțiunile înainte de earnings (fără concluzie tranșantă): Visa, cu IV 42%, preț 354.68, put volume 12.762 și put/call 1.21 („nu văd nimic care să mă dea pe spate"). Boeing, cu IV 38% și call volume mai mare decât pe put — el a spus „aproape dublu", deși cifrele citite pe ecran (122.000 față de 90.000) dau 1.36× — deci „mai degrabă long". O companie mică a avut IV doar 26%, fără volum. „Când e ceva pe earnings, se vede clar într-o parte sau alta."
Pe Boeing a legat opțiunile de grafic: strike-urile aglomerate la ~240 corespund cu nivelurile tehnice. Primul e 235 (1/2 dintr-un marubozu bear), apoi 242.69, ultimul swing high. Și avertismentul practic:
„El poate să ajungă până la 242, dar dacă ție nu ți-o închide și nu o închizi manual, la revedere. Degeaba ajunge la 242, dacă după aia face gap down."
Ziua atingerii și gap-ul sunt construite de mine. Ideea e a lui: pe opțiuni, ținta atinsă nu înseamnă bani încasați, iar aproape de expirare o zi pierdută poate șterge tot câștigul.
Relative strength nu are sens pe futures comparat cu SPY. Compari în aceeași clasă: aur cu argint, crude oil cu heating oil (crack spread), grâu cu porumb, cafea cu cacao. Pe valute, compari futures cu futures: yenul (6J) cu indexul dolarului (DX), nu perechea USDJPY.
Yenul japonez seamănă cu graficul bondurilor americane. Motivul dat de el: Japonia e cel mai mare cumpărător de datorie americană. TLT (ETF-ul de bonduri 20+ ani) și futures-ul ZB (30 de ani) arată la fel, doar că futures-ul merge 24 de ore, fără gap-uri. TLT a avut MDSRT la suport weekly cu buy momentum și divergență pe Power și pe volum.
Forex se citește din futures: indexul dolarului face inverted H&S și higher low în timp ce euro futures cade. Sunt în corelație inversă, deci un buy pe dolar vine de obicei cu un sell pe EURUSD. Pe COT (weekly): la double bottom-ul yenului, commercials erau net long.
Crude oil: pe monthly, volum instituțional masiv. Căderea anterioară s-a făcut fără volum („the dump before the pump"). Pe weekly, pivotul quarterly a fost rejectat de cinci ori, iar pe daily a apărut un inverted H&S cu buy doji pe umărul drept.
Aurul: trei doji-uri monthly consecutive, volum instituțional negativ pe monthly și weekly, și un shooting star urmat de doji pe weekly. „Ori face sell doji și se duce în cap." O posibilă revenire doar dacă prețul se oprește în pivotul weekly și în SMA 50 weekly.
Pivotul monthly se schimbă până la ultima zi. High-ul și low-ul lunii sunt deja cunoscute. Close-ul nu e, iar el mută pivotul.
RSI: pentru trend, nu pentru overbought/oversold. RSI peste 50 = trend bull, sub 50 = bear. Pentru overbought/oversold, TICK-ul, care măsoară presiunea pieței. (Și, de la unii mentori ai lui: cumperi când stochastic-ul e overbought, nu oversold — trend puternic.)
Deschiderile cu gap up în vârf sunt blow-off top, specifice pieței bear, nu celei bull. În bull market deschiderile tipice sunt cu gap down, cumpărat.
Shooting star = sell trigger în lucru. Îl are în backtesting ca „sell shooting star", inversul lui buy hammer, și vrea să-l adauge lângă buy hammer, buy doji și sell doji.
MBAP: de când a fost prezentată, toate semnalele au mers. Win rate ~75% la 1:3 risk-reward. Rare, dar precise. În cădere se folosește și pe contratrend: long când prețul iese sub Bollinger Band cu TICK-ul sub -1000, short când revine în banda de sus. Și o variantă nouă, pe divergență cu TICK-ul: prețul face vârf nou, TICK-ul se prăbușește.
MP² e ideal pentru bottom-uri și topuri mari. După o cădere mare, pune stop-ul sub ultimul swing low. Pe bottom-ul SPY din aprilie, cine a intrat pe MP² și a stat pe termen lung a prins „30 și ceva la sută". Înainte de MP² apăruse deja double bottom cu al doilea picior mai sus și buy hammer.
Începutul, despre discuri de vinil și copyright pe Facebook. Programarea unui studiu de caz. Anecdotele despre profesorul de matematică din liceu, John Maxwell și Les Brown. Cursantul care a cerut banii înapoi (păstrat doar ca gotcha). Digresiunile despre jucării, active și pasive (Rich Dad Poor Dad), sănătate, periatul dinților și citatul „oamenii supraestimează ce pot face într-o zi". Discuția despre colegii medici, certificarea ASF (nu are voie să dea recomandări de investiții, doar educaționale) și viza pentru SUA. Anunțul despre partea a doua a workshop-ului de obiective. Denumirile strategiilor de opțiuni (butterfly, straddle, collar), doar enumerate. Ideea lui că adevăratele averi se fac din opțiuni și swing sau investiții, nu din day trading, e menționată aici, fără detalii.
Cifrele lui, verificabile în transcriere: volumele de 60.000-100.000 de contracte put, zona 630-620 (610), expirarea după 20 septembrie, VIX-ul pe 30 de zile, forward P/E ~30. NKE: +36% în 14 săptămâni. BRK.B: 467.42 / 467.65, MP² 0.76 / 1.58 / 2.21, P/E 12.83 (7 / 13.04, cu virgula dedusă de mine). Momentum: formula close − close[28], lookback 60 de candele, minim 5 candele, -11.04 (și -11.30, -17), 5.63 / 5.82 / 3.60. Opțiuni: Visa (IV 42%, 354.68, 12.762, 1.21), Boeing (IV 38%, 90.000 / 122.000, 235, 242.69), IWM 223 / 1.500 / 4.500. MBAP ~75% la 1:3. Pivotul quarterly pe crude oil rejectat de cinci ori. SPY +30% pe MP².
Construite de mine: