Sesiune de ~2h35m. Miezul ei e răspunsul la o întrebare pe care o are toată lumea și pe care nimeni n-o pune: ce faci după TP1? Plus de unde vin, concret, regulile de mutare a stop-loss-ului din PDF-urile de strategie.
Întrebarea din sală, textual: „eu merg doar până la TP1, după aia nu mai știu exact când și cum să mă duc pe TP2."
Regula, simplu spusă: după TP1, muți stop-loss-ul la fiecare swing low confirmat și rămâi în tranzacție până când o candelă îl violează.
Problema, pe care a arătat-o live: nu știi unde e swing low-ul atunci când ai nevoie de el.
Consecința practică: între momentul în care ieși la TP1 și momentul în care ai primul swing low confirmat, stop-ul tău stă la breakeven. Nu ai unde altundeva să-l pui.
Cifra din exemplul lui pe Google: distanța de la breakeven până la primul swing low utilizabil a fost 0.93% — sub 1%. Adică ai stat și ai așteptat pentru o îmbunătățire minusculă a stopului. E prețul metodei.
Unde funcționează, și unde nu — precizarea lui, care scutește frustrare:
Ideal, și v-am mai spus — în practică nu o să întâlnești foarte des TP-ul bazat pe swing low. Doar dacă ai prins un trend kilometric. Altfel înnebunești.
Și mai concret: trendurile astea le găsești pe daily, nu pe 60 de minute. „Pe 60 de minute ieși gomâț." Pe MP²-1 trebuie să stai în fața ecranului; pe MP²-2, care e pe daily, se mișcă destul de încet cât să fie practicabil.
Aici a spus lucrul cel mai onest din sesiune: regula se oprește la TP1. Ce urmează e judecată, nu sistem.
Euristica lui, cu cifrele din exemplul Google:
| Moment | Mișcare | Ce face |
|---|---|---|
| TP1 | 1.65% | închide prima tranșă, regulă fixă |
| — | 3.00% | „am făcut TP1 de două ori" → mai marchează o tranșă |
| — | 3.50-4.00% | ce rămâne merge pe trailing până la violarea unui swing low |
Experiența mea de atâția ani m-a învățat că e bine să iei banul.
De ce intri în trei bucăți, nu în două: ca să poți marca de două ori și să-ți rămână ceva cu care să stai în trend.
Precizare pe care n-am mai văzut-o formulată așa în curs, și care contrazice o citire naivă a structurii de trend:
Formularea lui: „de asta nu dau doi bani pe higher highs / higher lows la un anumit moment" — nu pentru că structura ar fi greșită, ci pentru că nivelul pe care alegi să-l urmărești decide dacă ești scos sau nu. Aceeași mișcare, două rezultate opuse.
A doua întrebare bună din sesiune: cum a ajuns la reguli de tipul „după 50% din drum, muți stopul la 50%" — de ce 50 și nu altceva?
Răspunsul: backtesting manual, pe mii de tranzacții. Fără scurtătură.
Partea care explică de ce durează atât: ca să știi dacă prețul a atins 50% din drum în interiorul unei candele de 15 minute, graficul de 15 minute nu-ți spune. Trebuie să cobori pe 1 minut, în interiorul fiecărei candele de 15, și să urmărești cum s-a mișcat prețul.
Cât durează: „o să-ți ia niște luni, poate jumate de an." A automatizat ulterior părți din proces — TradeStation poate face backtest intraday, dar cere cod scris în EasyLanguage. De aici și intenția lui de a robotiza complet MBAP.
Tema pe care o dă, și e singura scurtătură reală:
Ia o strategie, pune-o pe 1000 de tranzacții în istoric, fă-le manual, pe 3 asset-uri. Și specializează-te pe ele. O să vezi niște schimbări fantastice.
Partea de instrumente. Toate tabelele din Market Picture sunt construite peste simboluri gata calculate de TradeStation — nu sunt inventate în curs.
Unde se găsesc: pe site-ul TradeStation, secțiunea Market Data Services, pe fiecare exchange (NYSE, Nasdaq, All Stocks).
| Ce găsești acolo | Exemple |
|---|---|
| Advance/Decline pe tot exchange-ul | advancing issues, declining issues, volum în urcare/cădere |
| Maxime și minime | $52WHS — număr de acțiuni din S&P 500 la maxim de 52 de săptămâni |
| Procent peste medii mobile | $10DMAIUS — % din acțiuni peste SMA 10, apoi 20, 50, 200 |
| Indici TICK cumulativi | TICUS (toată piața), TICSPU (S&P), TICND (Nasdaq) |
| Altele | Trin, volum, o listă lungă |
De ce folosește TICUS și nu TICSP — și asta e o informație pe care n-o găsești altundeva:
Există și pe S&P, dar n-am găsit niciun edge. Când am făcut backtesting-urile, nu am găsit nimic pe TICSP. Și atunci folosesc TICUS-ul. De asta merge și pe alți indici — pentru că măsoară presiunea din toată piața, nu doar din indicele respectiv.
Adică: un indicator construit pe toată piața dă semnal util și când tranzacționezi Nasdaq sau Russell; unul construit pe un singur indice, nu. Lărgimea bazei de calcul e ce dă edge-ul, nu potrivirea cu instrumentul.
Avertismentul lui despre restul listei: „nu vă ajută la nimic. Dacă ajungeți să despicați firul în patru, o să vă paralizați." Sunt zeci de simboluri; el folosește câteva.
Observația de context: în TradeStation sunt gratuite. Pe TradingView echivalentele costă abonament, iar unele pur și simplu nu există pe alte platforme.
Căutarea live a listei de simboluri (a pierdut-o pe un hard disk vechi și a căutat-o câteva minute pe ecran), probleme de conexiune ale participanților, discuția despre discul cu Simon & Garfunkel pe care îl asculta.
Cifrele (TP1 1.65%, 0.93% până la primul swing low utilizabil, 3% și 3.50-4.00% pe continuare) sunt măsurate de el live pe graficul Google. Nivelurile din diagrame sunt structurale — el a lucrat în procente, nu în prețuri.