Analiza tehnică presupune că prețul se mișcă din ordine care se adună treptat: stop-uri, intrări la niveluri, instituționali care cumpără în tranșe. La raportare, peste noapte, toată lumea își reevaluează compania în același timp. Piața se deschide direct la prețul nou, fără tranzacții la prețurile dintre. De aici vin cele trei probleme:
Ce decizie te ajută să iei:
| Termen | Ce înseamnă aici |
|---|---|
| earnings | raportul trimestrial de rezultate al companiei |
| gamble trade | tranzacție al cărei rezultat depinde de un eveniment (earnings), nu de edge-ul tehnic |
| gap | spațiu fără tranzacții între două bare: low-ul barei de azi peste high-ul de ieri (gap up) sau high-ul de azi sub low-ul de ieri (gap down) |
| jumătate de gap (1/2 gap) | mijlocul dintre marginea de jos și cea de sus a gap-ului |
| call / put | opțiune care câștigă dacă prețul urcă (call) sau scade (put) peste/sub un preț fixat, strike |
| raport call/put | câte call-uri față de câte put-uri sunt în lanțul de opțiuni; 3-4x = bias spre upside |
| volatilitate implicită (IV) | mișcarea pe care o „plătește" prețul opțiunilor; înainte de earnings crește, după raport cade brusc |
| butterfly | structură pe trei strike-uri: câștig maxim dacă prețul ajunge exact la strike-ul din mijloc (corp), pierdere = prima plătită |
| condor | structură pe patru strike-uri: câștig dacă prețul rămâne într-un interval, pierdere limitată dacă iese |
| peak bottom | cum numește el pattern-ul de bottom căutat la retest (double bottom, inverted H&S) |
| swing low | minimul unei corecții, confirmat de candelele din dreapta lui |
„ăsta este un gamble trade pentru că nu se știe cum va fi la earnings. […] probabil un butterfly dacă face sen și vedem un edge în tranzacție."
Exemplul din sesiune (10.09): Oracle, cu double bottom, buy hammer și MBT-10. Un setup de manual, dar raporta pe 10.09. Mai jos, aceeași situație pe o serie construită.
Setup-ul nu a fost greșit. Riscul nu mai era cel calculat.
Vânzarea instituțională se vede în volum înainte de raport. Histograma de volum se deteriorează, trece pe negativ, face un spike reject cu distribuție negativă — și abia apoi prețul cade:
„volumul se deteriora pe histogramă, după care trece negativ, să mai face un spike reject, cu volum negativ, distribuție negativă și după care se probușește." (
73_07052026.txt:132-136)
Aici stop-ul chiar e 1R: nu mai există un eveniment programat care să-l sară. Gap-ul de deasupra, care în diagrama NU era pierderea, devine ținta (recolta din 02.09: gap-ul de deasupra, cu buy hammer din suport, e țintă).
Ideea lui e să nu îl joci direcțional. Dacă cineva vrea totuși acțiuni înainte de raport, stop-ul nu mai poate stabili mărimea poziției: o face mișcarea maximă la raportările trecute. În exemplu, dacă cel mai mare gap istoric al simbolului e −12%:
| Poziție întreagă | Poziție redusă | |
|---|---|---|
| risc planificat (până la SL 49.40) | 2.40 / acțiune = 1R | 0.40 × 2.40 = 0.4R |
| pierdere la un gap de −12% de la 52.00 (open 45.76) | 6.04 / acțiune = 2.5R | 0.40 × 6.04 = 1.0R |
La 40% din poziție, cel mai rău gap cunoscut te costă cât un stop normal. Nu te protejează de un gap mai mare decât cel istoric. De aceea, pentru el, varianta cu risc limitat e opțiunea (butterfly), nu acțiunea.
„eventual poate testează intera în GEP sau jumătate de GEP."
Exemplul din sesiune (10.09): Microsoft, gap-up la earnings — „de asta nu mă aș arunca Microsoft acum".
Mecanismul pentru care gap-ul atrage prețul înapoi (explicația mea, nu din sesiune — citatul de mai sus dă doar nivelul testat, nu și de ce): cine a vrut acțiunea înainte de raport a cumpărat-o sub gap. Cine o vrea după raport și a ratat open-ul nu vrea să plătească vârful, așa că pune ordine mai jos, în zona gap-ului. Când prețul coboară acolo, găsește acei cumpărători. Dacă îi găsește, gap-ul e apărat și ai un nivel concret pentru stop: sub zona apărată.
Același gap. După 4 zile de urcare, cineva cumpără la 70.40 — cu 5.5% peste marginea de sus a gap-ului. Stop-ul logic e sub ultimele 3 bare, 68.60 (risc 1.80). Ziua de după intrare coboară la 68.90, fără să-l atingă; a doua zi după intrare, pullback-ul normal spre gap coboară la 67.70 și îl ia. Prețul coboară apoi în gap exact cum era de așteptat, iar intrarea bună (hammer-ul, 66.90) vine când el e deja scos.
| Gap-up — DA | Gap-up — NU |
|---|---|
| retest în gap sau la 1/2 gap | preț departe de gap („s-a dus") |
| pullback cu volum în scădere | pullback cu volum mare: distribuție |
| trigger în gap (hammer, buy doji, MBT-10) | gap umplut complet, close sub marginea de jos |
„A căzut la earnings, deși earnings-le arată bine. […] retestăm swing low-ul ăsta de aici. Deci căutați un pattern de peak-bottom eventual."
De ce cade o acțiune când rezultatele sunt bune (explicația e a mea): prețul de dinainte de raport conține deja așteptarea. Dacă acțiunea a urcat în zilele dinainte, cei care au cumpărat pentru raport vând la open, oricât de bune ar fi cifrele. La prețul gap-ului nu există destui cumpărători noi care să le preia oferta, deci prețul coboară până îi găsește. Cei care au cumpărat la open sunt acum în pierdere, iar stop-urile lor, puse sub gap, se execută ca ordine de vânzare și împing prețul și mai jos.
„[…] Nvidia a picat înainte de earnings, vă spuneam că ăsta este un pattern destul de frequent pe care îl vedem și după care e explozie, nu înseamnă neapărat că se va întâmpla așa sută la sută"
Pe 21.08 a nuanțat: urcarea nu vine neapărat în ziua raportului, ci imediat după. Nu e o regulă de intrare. Recolta din 25.08 îl leagă de un singur lucru (condiția nu apare în citatul de mai sus, e formularea recoltei): simbolul trebuie să fi repetat pattern-ul la raportările anterioare. Și chiar atunci, recolta vorbește de o poziție pe opțiuni, nu de acțiuni.
Aceeași cădere de −6% înainte de fiecare raport. La E1 a urmat +9%, la E2 gap −8%. Pattern-ul nu s-a repetat, deci nu ai de ce să crezi că funcționează la E3.
| Pre-earnings — DA (cu rezervă) | Pre-earnings — NU |
|---|---|
| același comportament la raportările anterioare | fără istoric al pattern-ului pe simbol |
| cădere pre-raport acum | istoric amestecat (o dată gap up, o dată gap down) |
| expunere cu risc limitat (opțiuni) | poziție întreagă pe acțiuni înainte de raport |
Ce nu se poate desena aici și de ce. svg_candles desenează preț în
timp. Payoff-ul unei opțiuni (cât câștigi la fiecare preț de la expirare) e
alt grafic: pe orizontală prețul, pe verticală profitul, fără timp și fără
candele. Nu îl forțez într-o diagramă de preț. Ce se poate desena sunt
strike-urile, pentru că sunt prețuri: le pun ca niveluri pe scenariul de
preț pentru care alegi structura. Payoff-ul e dat în tabel, cu cifre.
„La fel și aicea, dar nu pot să ții put simplu sau call simplu, când e volatilitate mare și atunci facem spread-uri." (
20_31072026.txt:147)
La volatilitate implicită mare sau pe o acțiune scumpă, unde prima
call-ului (sau a put-ului) simplu e umflată, el folosește spread-ul
vertical — bull call spread (cumperi call-ul de strike mic, vinzi
call-ul de strike mare) sau put spread — cu risc limitat la costul net.
Motivul e prima: „nu am intrat col simplu pentru că riscul e prea mare,
apropo de primă" (18_04082026.txt:15). Pe Microsoft a recomandat un
spread înainte de earnings (22_29072026.txt:63-66), iar pe Fly avea un bull
call spread (61_26052026.txt:117-118); pe Zeta lua în calcul un spread pe
earnings (80_28042026.txt:98-100). Pe o acțiune scumpă un spread pentru că
opțiunile sunt prea scumpe (55_05062026.txt:160-161; 28_21072026.txt:160).
„[…] era de trei ori sau aproape de patru ori raportul col versus put. Pe lanțul de opțiuni asta a fost și ideea pentru care am fost bias către upside"
Exemplul din sesiune (03.09): Snowflake a urcat ~+23% după earnings. Butterfly-ul a prins fill peste noapte. Un call simplu ar fi câștigat mai mult, dar „m-ar fi prăjit volatilitatea". Mecanismul din spate — cu IV foarte mare prima call-ului e umflată, iar după raport IV cade (IV crush), așa că dacă mișcarea nu e destul de mare call-ul pierde chiar dacă direcția a fost corectă — e completarea mea, nu apare în sesiune.
Strike-urile sunt alese de mine, pe un preț construit (el nu le-a spus): close înainte de raport 50.00, butterfly pe call-uri 55 / 60 / 65 (cumperi un call 55, vinzi două call 60, cumperi un call 65). După raport prețul închide la 61.50 (+23%).
| La expirare, preț 61.50 | Butterfly 55/60/65 | Call 55 simplu |
|---|---|---|
| valoare / acțiune | 65 − 61.50 = 3.50 (din maximum 5.00, atins exact la 60) | 61.50 − 55 = 6.50 |
| cost | mic: vinzi două call-uri scumpe ca să le plătești pe cele cumpărate | mare: plătești toată prima, umflată de IV |
| dacă IV cade după raport | te afectează puțin: ai opțiuni atât cumpărate, cât și vândute | pierzi o parte din primă chiar dacă prețul urcă |
| dacă prețul trece de 65 | valoare 0: pierzi prima | câștig nelimitat |
| dacă prețul scade | pierzi prima (mică) | pierzi prima (mare) |
Asta e alegerea lui: renunți la câștigul mare al call-ului și primești un cost mic, cu risc limitat la prima plătită, pe o direcție pe care ai un motiv s-o crezi (raportul call/put).
Pe 10.09 a pus condorul lângă butterfly, ca alternativă la un gamble trade, fără să dea un exemplu. Varianta de mai jos e construcția mea.
Opțiuni doar la acțiuni peste ~10 $. „În general, companii care poți
transacționa cu opțiuni sunt peste 10 dolari ca preț"
(116_03032026.txt:281). La un small cap de ~5 $ spune că e „mișto de luat
și cu opțiuni", dar nu e sigur că mai găsești opțiuni sub prag: „în general,
la opțiuni găsești la prețuri peste 10 dolari" (108_16032026.txt:300-310).
Că sub prag „rămâi la acțiune sau nu intri" e deducție — nu reiese din
sesiuni ca regulă spusă de el (neconfirmat).
Cu opțiuni închizi la TP1, chiar dacă acțiunea poate merge spre TP2:
„noi, cu opțiuni, am recomandat închiderea opțiunii, poate să meargă mai
departe" (55_05062026.txt:171-172).
DCA-ul merge mai bine pe acțiuni decât pe opțiuni, pentru că expiră:
„când faci DCA pe acțiuni, e mult mai mișto decât la opțiuni, pentru că
opțiunile au dată de expirare" (24_27072026.txt:101); dar pe opțiunile
Oracle a spus „iau bucățele cu bucățele" (24_27072026.txt:100). Pentru
reintrare cu opțiuni aștepți un MBT-10 long sau un MP4-1
(24_27072026.txt:162-166).
| Butterfly | Condor (iron condor) | Call / put simplu | Acțiuni | |
|---|---|---|---|---|
| când | ai bias (call/put 3-4x) + IV foarte mare | nu ai bias; crezi că mișcarea va fi mai mică decât cea implicită | ai bias și IV normală | fără earnings în zilele următoare |
| ce cere de la IV | mare: vinzi opțiunile scumpe din corp | mare: vinzi prima umflată, care se dezumflă după raport | mică: o cumperi | irelevantă |
| câștigi dacă | prețul ajunge lângă corp | prețul rămâne între strike-urile vândute | prețul se mișcă mult în direcția ta | trendul continuă |
| risc maxim | prima plătită | lățimea aripii minus prima | prima plătită | gap-ul, peste stop |
| în exemplu | 3.50 din 5.00 la +23% | toată prima la +3.6% | 6.50 la +23% | −2R la gap −9.6% |
Fără edge (raport call/put 3-4x; istoric pre-earnings, și acela doar cu rezerva lui: „nu sută la sută"; mișcare implicită clar exagerată), nicio structură nu transformă gamble trade-ul în trade: doar îi limitează pierderea.
„m-ar fi prăjit volatilitatea"
Din analiza zilnică (recoltele din harvest/):
Din curs: Volatilitatea, beta, ATR, VIX. În același modul: Buy doji și strategia MICI (earnings în zilele următoare scot MICI din joc), Locul crimei și pullback.
Ce e completare a mea: toate prețurile și diagramele sunt construite. Din analiza zilnică (recoltele din harvest/) vin regulile (gamble trade, butterfly/condor doar cu edge, call/put 3-4x, evitarea call-ului simplu la IV mare, pullback în gap sau 1/2 gap, peak bottom la retestul swing low-ului după căderea pe rezultate bune, pattern-ul pre-earnings cu rezerva lui), exemplele numite (Oracle, Microsoft, Snowflake, Nvidia, ON, Fly, Zeta) și citatele; din curs vin doar trimiterile de la „Surse" (modulul de volatilitate). Ale mele sunt: mecanismul gap-ului peste stop și executarea la open; mecanismul pentru care gap-ul atrage prețul înapoi; mecanismul IV crush (prima umflată înainte de raport, IV cade după); calculul fracțiunii de poziție pe gap-ul istoric maxim; stop-urile și țintele din exemple (sub hammer, gap umplut ca țintă, 2R); explicația căderii pe rezultate bune; strike-urile butterfly-ului (55/60/65), tot exemplul de condor, mișcarea implicită din straddle și tabelul de citire. Varianta DA a pattern-ului pre-earnings nu e un semnal dat de el, e ilustrarea condiției din recolta 25.08 (pattern repetat la raportările anterioare), nu a unui citat al lui. Tot ale mele: „mișcarea implicită clar exagerată" ca edge, rândurile DA / NU despre volumul din pullback și „gap umplut complet, close sub marginea de jos" din tabelul gap-up.