ATMI e o strategie 100% mecanică, doar long (nu se shortează — vorbim de investiții, nu de trading direcțional), 1-2 tranzacții pe trimestru calendaristic (ian-mar, apr-iun, iul-sep, oct-dec), pe indici (SPY testat, funcționează și pe NASDAQ, Russell, Dow Jones — nu pe acțiuni individuale). Intri după un pullback de minim 4%, la zona SQ (Support Quarterly) sau PPQ (Pivot Point Quarterly), la primul BIM* urmat de o candelă verde. Fără stop-loss (opțional 100%, ca protecție de cont, nu ca limitare normală). Take-profit = 10%, ieși cu toată poziția (capital + profit), aștepți următorul trigger, reinvestești tot plus o contribuție nouă din buzunar. Backtest 2005-2025 (o singură reinvestire modelată în Excel): ai fi pus ~16.300$ în 20 de ani, ai fi scos ~52-53.000$.
BIM apare în transcriere fără să fie definit explicit aici — instructorul îl
folosește ca pe un tip de candelă deja acoperit în altă lecție (probabil
aceeași familie cu Buy/Sell Momentum din 03_MODUL_2/10_buysell_momentum_trigger.md,
nu confirmat direct în această transcriere). Nu presupun sensul exact; tot ce
pot confirma din acest transcript: trigger-ul valid e "verde după* BIM",
nu orice candelă verde izolată (vezi secțiunea Trigger mai jos).
M2D (03_MODUL_2/14_strategia_1_m2d.md) și celelalte strategii mecanice ale
cursului lucrează pe time frame-uri mici (minute), cu stop-loss strict și
trail. ATMI schimbă complet orizontul: daily, câteva tranzacții pe an,
fără stop-loss, poziția ținută luni/ani. Nu e o strategie de "citit graficul
în timp real" — e gândită să ceară sub un minut pe zi de atenție, verificat
doar când începe un trimestru nou.
Citatul lui Buffett citat direct în curs: fii lacom când ceilalți sunt îngroziți, fii îngrozit când ceilalți sunt lacomi. Mecanic, nu doar metaforic: o corecție de minim 4% pe un indice larg (nu o acțiune) înseamnă că o masă mare de capital a vândut simultan — panică, nu o știre izolată despre o companie. Pe un indice, acea vânzare nu poate fi cauzată de un eveniment specific unei firme (falimentul unei companii nu mișcă SPY cu 4%); trebuie să fie fie o corecție tehnică normală, fie o frică sistemică (recesiune, criză de lichiditate, șoc geopolitic). Pentru că indicii, pe termen de 50-100 de ani, au fost mereu în uptrend (economia crește pe termen lung, ciclurile se repetă), fiecare astfel de panică s-a corectat până acum — strategia pariază exact pe asta: cumperi frica, nu ștafeta unei companii care ar putea să nu-și mai revină niciodată (motiv pentru care strategia funcționează doar pe indici, nu pe acțiuni individuale — o acțiune poate să nu-și mai revină, un indice larg, istoric, da).
SQ (Support Quarterly) = nivelul de suport calculat la nivel de trimestru calendaristic (nu daily/weekly) — un preț sub care, istoric, în acel trimestru, cumpărătorii au tins să apară. PPQ (Pivot Point Quarterly) = pivotul calculat tot la nivel de trimestru — un nivel de referință între suport și rezistență, calculat din prețurile trimestrului precedent (formulă de pivot point standard, aplicată pe time frame trimestrial, nu explicitată cifric în transcriere).
SQ e mai jos (mai apropiat de "panică"), PPQ e mai sus (retragere mai mică). Ambele sunt zone valide de intrare — cea mai frecventă e PPQ/SQ; intrarea sub SQ e rară (transcriere: "una la nu știu câtă ori") și apare doar în crize reale (COVID 2020, criza din 2018) — nu e un nivel pe care îl vezi des.
M (set-up): corecție de minim 4% față de swing-ul recent, urmată de preț în zona SQ sau PPQ (sau, rar, sub SQ — doar în crize reale).
A (trigger): primul BIM, urmat de prima candelă verde daily, în zona SQ/PPQ. Nu orice candelă verde din zonă contează — dacă vine o candelă verde înainte de BIM (fără BIM să fi apărut deja), nu e trigger, poate să cadă mai mult după. Ideal, prima candelă de intrare închide deasupra pivotului (nu doar îl atinge) — dacă închide sub pivot sau sub suport, tot e o intrare validă, dar mai riscantă (exemplu citat direct în curs, intrare marcată sub pivot).
P1 (plan): - Fără stop-loss ca regulă standard — strategia se bazează pe faptul că, pe termen lung, indicele revine. Opțional, ca protecție de cont (nu ca limitare normală a strategiei): stop-loss la -100% pe poziția respectivă (adică accepți să pierzi tot ce ai pus pe acea tranzacție specifică, nu mai mult) — relevant mai ales dacă folosești un ETF cu leviere. - Take-profit = +10% pe poziția respectivă. La atingere, ieși cu toată poziția (capital inițial + profit), nu doar cu profitul.
P2 (money management / reinvestire): - Contribuție recomandată: 1 unitate SPY per trimestru (la preț SPY actual, ~600$, înseamnă ~1.200$/an) — ajustabil 0.2-0.5 unități în funcție de buget. - Când o poziție atinge TP1, banii (capital + profit) stau în cash până la următorul trigger valid — nu se reinvestesc automat pe piață. - La următorul trigger, reinvestești: contribuția nouă din buzunar + toți banii scoși din poziția anterioară (capital + profit).
DA — corecție suficientă, trigger valid
NU — corecție sub 4%, ignori (chiar dacă "pare" mare vizual)
Cazul real citat în curs: o corecție de 3.93% n-a fost marcată drept intrare — vizual pe grafic distanța "pare" importantă, dar regula e pe procent, nu pe cât de dramatică arată linia. Diferența dintre 3.93% și 4.0% e cifre, nu impresie.
Întrebare pusă direct în curs: dacă strategia e pe termen lung, de ce vinzi toată poziția la +10%, când piața se poate duce mult mai sus? Răspunsul din curs: nu vinzi toată investiția ta în strategie — vinzi poziția inițială respectivă. Orizontul "termen lung" nu vine din faptul că ții fiecare poziție ani de zile, ci din faptul că profitul + capitalul ies din piață doar temporar (stau în cash) și se reinvestesc obligatoriu la următorul trigger, plus o contribuție nouă — mecanismul e dobândă compusă, dar aplicată la momente de piață (triggere), nu la intervale fixe de timp (nu lunar, nu anual).
Notă practică din curs: reinvestirea nu se face la tranzacția imediat următoare cronologic, ci la primul trigger valid ulterior — pot exista poziții deschise în paralel, cu date de intrare diferite, care ating TP1 în perioade apropiate ("ca la un depozit, mai multe maturități care expiră în aceeași dată"). Din acest motiv, autorul a modelat manual în Excel doar o singură reinvestire completă pe 20 de ani (2005-2025) — calculul cu a doua/a treia reinvestire concurentă a fost considerat prea complex pentru Excel manual și lăsat ca temă opțională.
Intrare 27 ianuarie 2005, SPY la 117.43. Target TP1 (+10%) = 129.17. Target atins aproximativ un an mai târziu (datele exacte din acel segment al transcrierii sunt neclare la ASR — pauze și corectări repetate; reține doar structura, nu ziua exactă). Profitul + capitalul au stat în cash până la următorul trigger valid, unde s-au reinvestit împreună cu o contribuție nouă.
Rezultat pe tot backtest-ul (2005-2025, o singură reinvestire): contribuții totale ~16.300$ în 20 de ani (~1.200$/an, 1 unitate SPY/trimestru) → valoare finală ~52-53.000$, fără comisioane/taxe (excluse explicit din calcul de autor).
Strategia poate fi aplicată și pe un ETF cu leviere pe SPY (ex. SPXL, 3x), dar fără stop-loss, riscul se multiplică direct: o corecție ulterioară intrării de 30% pe SPY înseamnă 90% pierdere pe poziția cu SPXL (3× 30%), nu 30%.
Peste 100% pierdere pe o poziție cu leviere înseamnă bani suplimentari trași din restul contului, nu doar poziția respectivă la zero — motiv suficient ca autorul să recomande explicit dimensionarea poziției (nu tot contul pe o singură tranzacție cu leviere) dacă alegi varianta cu SPXL.
Fără leviere, drawdown-urile istorice citate direct în curs pe poziții individuale (nu pe tot contul): ~20-30% pe poziții intrate chiar înainte de o corecție severă ulterioară (COVID 2020, criza 2018) — rare (3 momente în 20 de ani, per autor), nu tiparul obișnuit.
Aceeași hartă MAPP ca la M2D (03_MODUL_2/14_strategia_1_m2d.md), dar
aplicată pe un orizont de timp complet diferit — fără trail, fără stop-loss
standard, cu reinvestire în locul unei ținte fixe de risc/recompensă.
Notă: secțiunea "De ce funcționează — mecanismul fricii", definiția extinsă SQ/PPQ cu diagramă, toate diagramele SVG, diagrama de risc leviere și organizarea în MAPP/DA-NU sunt completări ale mele, dincolo de ce spune explicit transcrierea. Cifrele din exemplul real (117.43, target 129.17, ~16.300$ contribuții, ~52-53.000$ rezultat final) sunt citate direct în transcriere; datele exacte de reinvestire din acel segment au fost neclare la transcriere (ASR) și au fost omise, nu inventate. Sensul exact al termenului "BIM" nu e confirmat direct în această transcriere — tratat ca referință încrucișată la altă lecție, nu presupus.